Sunteți pe pagina 1din 27

Republica Moldova

Universitatea de Stat din Moldova


Facultatea Stiinte Economice
Catedra Finante si Banci

Evolutia Anuala a
Comertului Exterior al
Republicii Moldova si a
Parametrilor Adiacenti
Elaborat: Rotari Viorica
FB1006

Cuprins
I. Notiuni generale despre Balanta de Plati in Republica Moldova 2

II. Norme metodologice referitoare la Balanta de Plati a Republicii Moldova.


Structura Balantei de Plati. 2

III. Balanta Comerciala- element de baza a Balantei de Plati. Evolutia anuala a


Comertului Exterior si a Parametrilor Adiacenti in Republica Moldova
(1993-2011) 10

IV. Rezervele Valutare Internationale.................

18

V. Metode, Tehnici si Politici de Echilibrare a Balantei de Plati

19

BIBLIOGRAFIE..

26

I .Balana de pli a Republicii Moldova se ntocmete n baza articolului 5 din Legea


Republicii
Moldova nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 Cu privire la Banca Naional a Moldovei.
Balana de pli, poziia investiional internaional i datoria extern a Republicii Moldova sunt
elaborate trimestrial i anual n milioane dolari SUA. Informaia din aceste documente statistice
nu include datele pentru raioanele din partea stng a Nistrului i mun. Bender.
Balana de pli, poziia investiional internaional i datoria extern sunt revizuite dup cum
urmeaz:
Revizuirile periodice ale datelor trimestriale din balana de pli, poziia investiional
internaional i datoria extern sunt efectuate n fiecare trimestru i pot cuprinde pn la trei
trimestre precedente ale anului curent;
Revizuirea anual a datelor din balana de pli, poziia investiional internaional i datoria
extern este efectuat la momentul compilrii variantei finale i poate cuprinde pn la patru ani
precedeni.
Confidenialitatea datelor. BNM asigur securitatea i confidenialitatea informaiei colectate
aferente tranzaciilor economice internaionale. Datele sunt utilizate doar n scopuri statistice,
fiind difuzate sub form agregat.
ll. NORME METODOLOGICE REFERITOARE LA BALANA DE PLI A
REPUBLICII MOLDOVA
Balana de pli este un document statistic de sintez macroeconomic ce reflect n mod
sistematizat toate tranzaciile economice ale unei ri cu restul lumii pentru o perioad de timp.
Datele sunt clasificate i compilate conform standardelor internaionale recomandate de Fondul
Monetar Internaional n Manualul Balanei de Pli, ediia a V-a (1993), i a suplimentului la
acesta Derivate Financiare (2000), cu excepia articolului alocri de DST care se nregistreaz
conform recomandrilor ediiei a VI-a (2009).
Structural, balana de pli este alctuit din dou conturi mari:
-contul curent;
-contul de capital i financiar.
Contul curent include:
-balana comerului cu bunuri i servicii,
-balana veniturilor,
-balana transferurilor curente.
Contul de capital i financiar const din:
-transferuri de capital,
-investiii directe,
-investiii de portofoliu,
-derivate financiare,
-alte investiii,
-active de rezerv.
2

La majoritatea articolelor contului financiar al balanei de pli nregistrrile sunt efectuate n


valoare net.
Structura balantei de plati externe
I. Contul curent
A. Bunuri si servicii:
o
o
Bunuri;
o
o
Servicii;
B. Venituri:
o
o
Din investitii directe / portofoliu;
o
o
Din alte investitii (dobnzi);
C. Transferuri curente:
o
o
Sector oficial
o
o
Alte sectoare
II. Contul de capital
o
o Transferuri de capital;
o
o Active cumparate / vndute
III. Contul financiar
o
o
Investitii directe;
o o
Investitii de portofoliu;
o o
Alte investitii (credite externe,
mprumuturi FMI);
o o
Conturi de tranzit;
o o
Conturi de cliring / barter
o o
Active de rezerva (aur, DST, valuta)
IV Erori si omisiuni
Sursa: IMF Financial Statistics
Balana de pli reflect tranzaciile efectuate ntre rezideni i nerezideni.
O unitate economic este considerat REZIDENT al unei ri atunci cnd are CENTRUL DE
INTERES ECONOMIC n TERITORIUL ECONOMIC al acesteia. TERITORIUL ECONOMIC
al unei ri const din teritoriul geografic administrat de un guvern, unde persoanele, bunurile i
capitalul circul liber i sunt subordonate acelorai autoriti monetare i fiscale. El mai include:
spaiul aerian, apele teritoriale, teritoriile din apele internaionale asupra crora ara are drepturi
exclusive, enclavele teritoriale situate pe teritoriul altor state, cum ar fi reprezentanele
diplomatice, consulatele, bazele militare etc. Respectiv, enclavele teritoriale de acest gen ale
altor state nu sunt incluse n teritoriul economic al rii date.
O persoan fizic sau juridic se consider c are CENTRUL DE INTERES ECONOMIC n ara
respectiv, atunci cnd este amplasat pe teritoriul economic al acesteia, deine imobile, spaii de
producie i este angajat sau intenioneaz s se angajeze n activiti i tranzacii economice
semnificative pe o perioad indefinit sau finit, dar destul de ndelungat (un an sau mai mult).
EVALUAREA tranzaciilor se efectueaz la preul pieei, acesta fiind definit ca suma de bani pe
3

care un potenial cumprtor este gata s o plteasc unui potenial vnztor, pentru a achiziiona
ceva, cnd ambii sunt pri independente i urmresc numai interese comerciale.
Momentul de nregistrare a tranzaciilor este momentul, real sau estimat, cnd o valoare
economic este creat, transformat, schimbat, transferat sau stins. n practic, acest moment
nu ntotdeauna este evident i poate fi aproximat prin momentul n care prile nregistreaz
tranzacia n conturile lor contabile. n principal, tranzaciile sunt nregistrate n balana de pli
urmnd principiul de drept constatat.
nregistrri pentru unele operaiuni:
tranzaciile cu bunuri sunt nregistrate la momentul schimbului dreptului de proprietate asupra
lor;
tranzaciile cu servicii la momentul prestrii;
venitul reinvestit din investiii directe n perioada n care a fost ctigat;
tragerile de mprumuturi la data efectiv a tranzaciei;
rambursrile de mprumuturi la momentul cnd ar fi trebuit efectuate plile conform
acordurilor, dup principiul de drept declarat;
dobnzile sunt nregistrate n baza dreptului constatat, reflectnd costul capitalului calculat n
perioada respectiv;
dividendele la data declarrii angajamentelor ctre plat.
Balana de pli nu utilizeaz noiunile de PLI i NCASRI n concepia general a acestora,
ci n sens de tranzacii, deoarece o parte din tranzaciile internaionale nu presupun pli n bani
(de exemplu tranzaciile barter), iar o alt parte n general nu implic pli (de exemplu
motenirea).
SECTOARE ECONOMICE
Conform ediiei a V-ea a Manualului Balanei de pli se disting patru sectoare economice:
autoriti monetare Banca Naional a Moldovei;
sectorul guvernamental instituiile guvernamentale, autoritile publice locale;
sectorul bancar bncile liceniate din Moldova;
alte sectoare agenii economici, alii dect cei inclui n sectoarele precedente: ntreprinderi
industriale i comerciale, de asigurare, alte instituii financiare care nu accept depozite,
gospodrii casnice.
La componentele contului curent al balanei de pli venituri i transferuri i la componentele
contului de capital i financiar al balanei de pli transferurile de capital, investiiile directe i
de portofoliu, derivatele financiare, alte investiii datele sunt nregistrate n funcie de sectorul
economic la care aparine partea rezident implicat n operaiune.

MODALITATEA DE NREGISTRARE A DATELOR


Sintetic, principalele operatiuni se nregistreaza n BPE astfel:
Intrari - CREDIT
Iesiri - DEBIT
Exporturi FOB
Importuri FOB
Servicii prestate
Servicii platite
Dividende, dobnzi, salarii
Dividende, dobnzi, salarii
ncasate
platite
Transferuri unilaterale din
Transferuri unilaterale n
strainatate
strainatate
Capitaluri investite din
Capitaluri investite n
strainatate
strainatate
Credite atrase
Credite acordate
Cresterea activelor de
Diminuarea activelor de
rezerva
rezerva
Sursa: Manualul FMI
La baza ntocmirii balanei de pli st principiul dublei nregistrri. Fiecare tranzacie este
reprezentat prin dou nregistrri egale ca valoare absolut, dar opuse ca semn. Una din aceste
nregistrri se efectueaz pe credit cu semnul plus, iar cealalt pe debit cu semnul minus. De
exemplu, n cazul efecturii unei operaiuni de export n BP, valoarea tranzaciei va fi reflectat
pe credit la articolul export i pe debit la articolul active - valut i depozite. n aa mod, suma
tuturor nscrierilor pe credit este egal cu suma tuturor nscrierilor pe debit, iar soldul net al
nregistrrilor din BP trebuie s fie zero.
A. Operaiunile ce genereaz intrri / ncasri se nregistreaz dup cum urmeaz:
pe credit:
exportul de bunuri i servicii, obinerea venitului din munc i a venitului aferent factorilor de
producie deinui de rezideni i utilizai de nerezideni sau la titluri de valoare n posesia
rezidenilor, emise de nerezideni;
investiiile strine n Moldova, retragerea investiiilor moldoveneti de peste hotare,
mprumuturile acordate de nerezideni rezidenilor, alocrile de DST, rambursarea
mprumuturilor acordate de rezideni nerezidenilor, vnzarea titlurilor de valoare moldoveneti
nerezidenilor i vnzarea de ctre rezideni a titlurilor de valoare strine nerezidenilor;
pe debit:
ncasrile primite drept compensare la operaiunile indicate mai sus la credit (majorarea
creanelor sau diminuarea angajamentelor fa de nerezideni).
B. Operaiunile ce genereaz ieiri / pli se nregistreaz dup cum urmeaz:
pe debit:
importul de bunuri i servicii, plata venitului din munc i a venitului provenit din utilizarea
de ctre rezideni a factorilor de producie deinui de nerezideni sau la titluri de valoare n
posesia nerezidenilor, emise de rezideni;
investiiile moldoveneti n strintate, retragerea investiiilor strine din Moldova,
5

mprumuturile acordate de rezideni nerezidenilor, rambursarea de ctre rezideni a


mprumuturilor externe, cumprarea titlurilor de valoare strine de ctre rezideni i
rscumprarea de ctre rezideni a titlurilor de valoare moldoveneti n posesia nerezidenilor;
pe credit:
plile efectuate drept compensare la operaiunile indicate mai sus la debit (diminuarea
creanelor sau majorarea angajamentelor fa de nerezideni).
C. Transferuri curente
Spre deosebire de operaiunile descrise la literele A i B, care presupun angajamente reciproce, la
articolul transferurile curente se efectueaz nregistrarea compensatorie a bunurilor i serviciilor
primate sau furnizate gratuit, precum i a ajutoarelor bneti i a altor operaiuni de transfer
unilateral, cum ar fi asistena tehnic acordat rii, contribuia tarii n organismele internaionale
sau remiterile de bani efectuate de persoane fizice.
D. Erori i omisiuni
Modalitatea de nregistrare n balana de pli bazat pe contabilizarea n partid dubl implic o
egalitate a totalurilor nscrierilor pe credit i pe debit. n practic, ns, nu se ntmpl aa,
deoarece datele pentru diferite articole sunt colectate din diverse surse, drept rezultat se obine un
sold net debitor sau net creditor, care este nregistrat cu semn opus la un articol special numit
erori i omisiuni. Astfel, dac
balana componentelor reprezint un sold net creditor, se va efectua o nscriere compensatorie la
debitul acestui articol i viceversa. Erori i omisiuni pot aprea n urma variaiei ratelor de
schimb, decalajului de timp ntre momentul tranzaciei i nregistrarea acesteia, a suprapunerii
perioadelor de raportare, precum i din alte motive.
Bunuri
Valoarea mrfurilor importate este recalculat din preuri c.i.f. n preuri f.o.b., excluznd
costul serviciilor de asigurare i transportare, care au fost estimate la 10% din valoarea
importurilor din CSI i 6% din restul rilor. Recalcularea nu se efectueaz pentru mrfurile
importate din rile vecine (Romnia i Ucraina).
Datele oficiale nregistrate de Serviciul Vamal despre importul / exportul de bunuri efectuat
de persoane fizice sunt completate cu estimrile BNM.
n baza datelor din SRTI se calculeaz valoarea bunurilor procurate de ctre transportatorii
internaionali aerieni i auto n porturi i aeroporturi de la vnztori rezideni ai altui stat,
precum i valoarea reparaiilor capitale executate n alte economii dect cele de reedin ale
proprietarului bunurilor respective.
Servicii
Servicii de transport
Importul serviciilor de transport al mrfurilor este ajustat cu datele obinute de la recalcularea
valorii mrfurilor din preuri c.i.f. n preuri f.o.b. (vezi compartimentul Bunuri). Datele astfel
obinute sunt divizate estimativ pe tipuri de transport (aerian, feroviar, maritim, rutier i prin
gazoducte).
Exportul serviciilor de transport al mrfurilor este calculat n baza datelor colectate prin
intermediul SRTI, pentru serviciile auxiliare de transport se efectueaz estimri suplimentare.
Valoarea serviciilor de tranzitare a gazelor naturale pe teritoriul Republicii Moldova se
calculeaz n baza rapoartelor primare colectate.
6

Serviciile de transport rutier, feroviar, aerian i maritim al pasagerilor se calculeaz n baza


raportului de la BNS i a informaiei colectate prin intermediul SRTI.
n baza datelor privind asistena tehnic acordat rii se estimeaz serviciile de transport
aerian prestate nerezidenilor.
Servicii de cltorii
Serviciile de cltorii sunt calculate n baza mai multor surse i sunt specificate n dou
componente principale: cltorii de afaceri i cltorii n scop personal.
n baza datelor colectate prin intermediul SRTI se fac estimri pentru urmtoarele subarticole:
cheltuielile muncitorilor sezonieri i de frontier, cheltuieli de tratament, cheltuieli de instruire i
altele.
O alt surs important pentru evaluarea serviciilor de cltorii este informaia privind
operaiunile de vnzare / cumprare a valutei de ctre casele de schimb valutar. Datele obinute
sunt distribuite estimativ pe subarticole.
Vnzrile n magazinele Duty free se utilizeaz pentru aprecierea valorii mrfurilor
procurate de ctre nerezideni la momentul plecrii din ar.
n baza datelor privind asistena tehnic acordat rii se estimeaz valoarea serviciilor de
cltorii ale experilor nerezideni.
Utiliznd numrul declaraiilor vamale nregistrate de Serviciul Vamal despre importul /
exportul de bunuri efectuat de persoane fizice, se estimeaz cheltuielile de cltorii ale
persoanelor fizice ce se ocup cu importul / exportul de bunuri. Astfel, cheltuielile de ntreinere
se apreciaz innd cont de durata ederii i zona geografic (ara).
Din valoarea compensrii pentru munca muncitorilor moldoveni aflai peste hotare se
estimeaz cheltuielile de ntreinere ale acestora n rile respective.
Se estimeaz serviciile de cltorii aferente rezidenilor / nerezidenilor ce i fac studiile sau
se perfecioneaz profesional peste hotare / n Moldova. Aceste estimri se efectueaz avnd n
vedere numrul de persoane (studeni, elevi, stagiari etc.), ara, durata studiilor, tipul i valoarea
contractului, bursele i valoarea instruirii peste hotare de care beneficiaz rezidenii i, respectiv,
serviciile prestate n Republica Moldova pentru nerezideni.
Alte servicii
Informaia colectat prin intermediul SRTI este utilizat pentru calcularea valorii serviciilor
de construcii, financiare, informatice i informaionale, liceniere i drepturi de autor, alte
servicii de afaceri i serviciile guvernamentale (parial).
n baza datelor BNS despre comerul exterior cu servicii se calculeaz valoarea serviciilor
potale i de curier i a serviciilor de telecomunicaii. Tot din acest raport se utilizeaz datele
despre serviciile audiovizuale i culturale.
n baza datelor BNS se calculeaz exportul serviciilor de asigurare, iar pentru evaluarea
importului se aplic un coeficient la valoarea primelor de asigurare pltite de ctre rezideni
companiilor de asigurare strine, ce sunt obinute prin SRTI. Suplimentar n baza numrului de
autovehicule importate de ctre persoanele fizice se estimeaz serviciile de asigurare a acestor
mijloace de transport.
7

n baza datelor despre micrile de valut pe conturile ambasadelor i consulatelor Republicii


Moldova peste hotare sunt calculate serviciile guvernamentale prestate nerezidenilor.
Se estimeaz serviciile guvernamentale calculate din suma asistenei tehnice acordate
Republicii Moldova de ctre organismele internaionale i guvernele strine.
Venituri
Compensarea pentru munca rezidenilor prestat nerezidenilor se estimeaz n baza datelor
din SRTI privind transferurile bneti de peste hotare n favoarea persoanelor fizice. De
asemenea se ia n consideraie numerarul ce circul pe piaa intern de imobil i autoturisme,
precum i cel ce particip la consumul final al gospodriilor.
Veniturile din munca nerezidenilor n Moldova se calculeaz n baza datelor din anchetarea
reprezentanelor instituiilor internaionale amplasate n Moldova, a numrului strinilor ce
lucreaz n Moldova n baza contractelor de munc pe termen scurt raportat de Biroul Migraie i
Azil, precum i a informaiei colectate prin STRI.
Pentru aprecierea venitului reinvestit se utilizeaz datele despre rezultatele activitii
ntreprinderilor cu capital mixt i strin, precum i datele din SRTI referitoare la dividendele
pltite. n conformitate cu principiul activitii operaionale curente, la calculare se iau n
consideraie rezultatele nete doar din activitatea operaional, cu excluderea
veniturilor/pierderilor determinate de fluctuaia cursului valutar, precum i a modificrilor de
stoc determinate de reevaluare etc.
Transferuri curente
Transferurile curente personale se estimeaz n baza datelor din SRTI.
Transferurile curente privind nvmntul bugetar i perfecionarea cadrelor din contul
organizaiilor internaionale i guvernelor strine se evalueaz n baza informaiei de la
instituiile de resort.
Transferurile curente ce in de impozitele i taxele achitate de rezideni n rile unde se afl la
munc sunt calculate utiliznd un coeficient aplicat la valoarea compensrii pentru munc.
Transferurile curente n domeniul asigurrii (altele dect asigurarea vieii) sunt calculate
avnd n vedere suma primelor de asigurare fr plata estimativ a serviciilor de asigurare.
Transferuri de capital
Transferurile imigranilor ce sosesc la loc permanent de trai n ar sunt calculate n baza
numrului imigranilor i a valorii medii a averii aduse cu sine de fiecare persoan.
Transferurile emigranilor ce pleac la loc permanent de trai n strintate sunt estimate n
baza datelor colectate prin intermediul SRTI privind transferurile persoanelor fizice n
strintate, ce se presupun s fie fcute n urma vnzrii averii n ar (imobil, automobil etc.).
Credite comerciale
Creditele comerciale sunt estimate n baza datelor vamale despre barterul neechivalent, a
evalurilor suplimentare aferente serviciilor internaionale i a comparaiei plilor i ncasrilor
nregistrate n SRTI pentru exportul i importul de mrfuri cu datele vamale. La efectuarea
calculelor se exclud tranzaciile cu participarea rezidenilor n care marfa nu a trecut hotarul rii,
de exemplu n cazul intermedierii n tranzaciile cu mrfuri procurate i vndute ulterior peste
8

hotare. Aceeai metod este utilizat att pentru creditele comerciale primite de la partenerii din
strintate, ct i pentru cele acordate nerezidenilor.
Pozitia investitionala internationala
Derivat din balanta de plati externe, un alt tablou sintetic important este si tabloul care arata
pozitia investitionala a unei tari. n determinarea pozitiei investitionale internationale se iau n
considerare cu precadere fluxuri cuprinse n contul financiar al balantei de plati: activele de
rezerva, datoria externa pe termen mediu si lung precum si creantele si angajamentele pe termen
scurt. Pozitia investitionala este un instrument util n proiectarea unei politici macroeconomice
de finantare externa adecvata a deficitelor din balanta de plati externe sau alte deficite interne
(deficite bugetare, fiscale etc.) lund n considerare toate resursele financiare ce pot fi atrase de
pe pietele financiare internationale capabile sa completeze resursele interne (publice sau
private). Concret, situatia investitionala internationala cuprinde urmatoarele:
Pozitia investitionala internationala
I. Active de rezerva din sistemul bancar
o

Aur monetar;

Detineri de DST;

Devize convertibile;

II. Datoria externa pe tipuri de creditori


o

Multilaterale: FMI, UE, BIRD, BERD

Bilaterale: detaliere pe principalii creditori;

Banci private: detaliere pe tari;

Obligatiuni straine / euroobligatiuni

Credite furnizor: detaliere pe tari;

Alti creditori privati.

III. Datoria externa pe tipuri de debitori

Datoria publica;

Datoria public garantata;

Datoria comerciala negarantata.

IV. Creante si angajamente pe termen scurt


o

Creante: incasoo, acreditive, garantii bancare primite;

o
o
Angajamente: incasoo, acreditive, garantii emise, linii de finantare,
alte angajamente.
V. Investitii straine
o

Directe;

De portofoliu.

Sursa: Raportul anual al BNM

III. BALANTA COMERCIALA


Toate operatiunile de comert international sunt reflectate in balanta comerciala, care
releva si gradul racordarii unei tari la fluxurile economice internationale.
Balanta comerciala reprezinta un tablou economico-statistic in care se inregistreaza si se
compara sistematic valoarea totala si pe grupe de marfuri a exportului si a importului unei tari,
pe o anumita perioada, de regula un an. Gruparea bunurilor economice exportate si importate se
realizeaza in modalitati deiferite de la o tara la alta. De obicei, aceasta grupare include zece
sectiuni, cu 150 de grupe de marfuri agroalimentare, materii prime, combustibili, produse
chimice, masini si echipamente de transport etc.
Fiecare tara urmareste cu ajutorul balantei comericale, modul cum participa ea la
comertul international, in scopul valorificarii pe piata externa a rezultatelor activitatii la scara
nationala. Exportul constituie activul in care se inscriu operativ sumele incasate din vanzarea
bunurilor economice, intr-o valuta convenita. Importul constituie pasivul in care se inscriu
sumele platite pentru bunurile economice importate, intr-o valuta inscrisa in contractul de import.
Balanta comerciala poate sa se infatiseze sub mai multe forme, determinate pe baza unor
criterii necesare deciziilor pen tru intocmirea, urmarirea sau evaloarea balantei. Astfel, dupa
numarul partenerilor, balanta poate fi:

10

balanta comerciala generala atunci cand in balanta se cuprind schimburile de marfuri ale
unei tari cu toate celelalte tari
balanta comerciala partiala atunci cand in balanta sunt cuprinse schimburile de marfuri
ale unei tari cu agenti economici dintr-o singura tara sau dintr-o singura grupare de tari
Dupa raportul dintre export si import balanta poate fi:
1.
excedentara (activa), atunci cand valoarea exportului e mai mare decat valoarea
importului, tara respectiva realizand venituri suplimentare in valuta. O asemenea balanta e
recomandabila pentru tarile care au datorii externe si cele care doresc sa treaca la
convertibilitatea monedei. O balanta comerciala excedentara se poate realiza prin relatii de
comert exterior cu orice alta tara
2.
deficitara (pasiva), atunci cand valoarea exportului e mai mica decat valoarea
importului. Echilibrarea acestei balante se poate face prin folosirea rezervelor valutare propii sau
prin credite externe rambursabile.
3.
echilibrata (soldata) atunci cand valoarea exportului este egala cu valoarea importului.
Aceasta se poate realiza in fiecare an sau in mod cumulativ pe mai multi ani.
Starea balantei comerciale (excedentara, deficitara, echilibrata) este expresia, indeosebi, a
gradului de eficienta economica inregistrata in tara respectiva si care determina forta concurentei
marfurilor ei pe piata mondiala.
In situatia in care o balanta comerciala este deficitara (pasiva) in mod cronic, inseamna ca
evolutia economica este necorespunzatoare; insa o stare benefica nu presupune neaparat o
balanta comerciala excedentara continuu, ci necesita o balanta comerciala echilibrata in dinamica
pe orizonturi medii de timp si pe ansamblul relatiilor de export-import. Pentru evaloarea curenta
a situatiei balantei comerciale trebuie sa se tina seama si de mecanismul si nivelul preturilor
utilizate pentru bunurile economice care fac obiectul comertului international.
Balanta comerciala este o componenta principala a balantei de plati externe.

In relatie directa cu stadiul dezvoltarii economice a unei tari si cu exigentele unor teorii
economice predominante intr-o perioada, referitoare la comertul international, statul elaboreaza o
politica comerciala corespunzatoare.
Pe termen lung, obiectivul politicii comerciale consta in stimularea dezvoltarii economiei
fiecarui stat, in conditii de concurenta internationala. Pe termen scurt sau mediu, obiectivele
politicii comerciale constau, in principal, in modernizarea structurii relatiilor comerciale
internationale.
11

In ansamblul lor, obiectivele politicii comerciale se deosebesc in timp si spatiu sub


influenta unor imprejurari nationale si internationale specifice. In prezent se intareste tendinta
spre institutionalizarea relatiilor economice internationale, concomitent cu multilateralizarea
acestora prin acorduri care vizeaza codificarea unor norme si principii referitoare la utilizarea
anumitor instrumente proprii politicii comerciale in schimburile economice mutuale.
Comertul international necesita incheierea sistematica de tratate, acorduri si deiverse
conventii economice intre parteneri din tari diferite.
Masurarea gradului si evolutiei comertului international, pe de o parte, si dezvoltarea
economica pe de alta parte, constituie un demers stiintific fundamental si de mare complexitate
in timp si spatiu. Aceasta relatie implica determinarea riguroasa si sistematica a eficientei
fiecarei operatiuni de comert international care intra in structura actuala a acestuia. Eficienta
economica a comertului international reflecta efectele pe care exportul si importul le au asupra
activitatii economice, asupra economiei nationale in ansamblul ei.
Pe termen scurt, eficienta demonstreaza modul in care ea isi indeplineste functia de
mentinere a unei situatii economice sau de a contribui la asigurarea echilibrului intre cererea si
oferta agregate de bunuri economice. Eficienta activitatii de comert international, apreciata prin
indicatorii macroeconomici, este cu atat mai mare cu cat agentii economici obtin mai multa
valuta din export, cu ajutorul careia pot sa importe bunuri economice necesare.
Calcularea eficientei comertului international la nivel microeconomic si pe fiecare
operatiune de export si de import este necesara, dar nu si suficienta pentru aprecierea eficientei
totalitatii relatiilor economice internationale, in corelatie cu eficienta globala a activitatii
economice dintr-o tara.
Pe termen mediu si lung eficienta comertului international are o sfera mai cuprinzatoare
deoarece reflecta efectele totale asupra evolutiei de ansamblu a economiei unei tari, aflate in
echilibru dinamic. Aceasta inseamna ca, prin influentele sale multiple, comertul international
schimba componenta materiala a indicatorilor de de rezultate macroeconomice, cum ar fi
produsul global brut; de asemenea, comertul international influenteaza ritmul de crestere al
produsului national net, precum si expresia monetara a acestuia.
Astfel eficienta comertului international trebuie evaluata atat din perspectiva obtinerii efectelor
imediate directe cat si din cea a obtinerii efectelor imediate agregate.
In consecinta, relatia dintre comertul international si dezvoltarea economica devine mai
complexa si mai cuprinzatoare, in sensul ca ea trebuie sa vizeze nu numai cresterea eficientei
economice intr-o anumita tara, ci in ansamblul tarilor partenere la operatiunile tot mai
diversificate de comert exterior.

12

Participarea unei economii la comertul international cu bunuri si servicii este reflectata si


analizata cu ajutorul urmatorilor indicatori:
Volumul valoric al exporturilor anuale de bunuri si servicii ale unei tari si ponderea acestora in
produsul intern brut (in %), ca expresie a performantei exterioare a economiei nationale.
In comparatiile dintre tari se recurge deseori la exportul/locuitor, dar exportul trebuie sa
cuprinda atat bunurile (produse tangibile si intangibile), cat si serviciile (produse intangibile).
Volumul valoric al importurilor anuale de bunuri si servicii ale unei tari si marimea relativa (in
%) a acestora in raportul cu produsul intern brut al tarii, ca expresie a dependentei economiei
nationale fata de pietele externe de aprovizionare.
Impreuna, exporturile si importurile de marfuri si servicii exprimate procentual in raport cu
PIB formeaza un indicator ce reflecta rolul schimburilor comerciale cu strainatatea in crearea si
utilizarea produsului brut al tarii. El este cunoscut in literatura de specialitate si sub denumirea de
ventilare internationala a economiei unei tari.
Capacitatea de plata a unei economii nationale constituie o dimensiune importanta in luarea
deciziei de a face afaceri cu operatorii economici din acea tara. Cel mai uzitat indicator este
exprimarea rezervei oficiale a tarii in luni de import (uneori, doar a partii din rezerva oficiala
care este detinuta in valuta forte, nu si partea detinuta sub forma de aur monetar). Indicatorul
rezulta din simpla impartire a rezervei oficiale de valuta a tarii la importul mediu lunar din
ultimul an sau din ultimul semestru. Daca rezultatul acestui raport este de cel putin 2,5 luni, se
apreciaza ca respectiva tara nu va avea in viitorul apropiat dificultati in respectarea
angajamentelor internationale de plata.
Pentru a exprima semnificatia (gravitatea) dezechilibrului inregistrat in comertul exterior al
tarii, excedentul/deficitul balantei comertului cu bunuri si servicii se raporteaza la PIB.
O caracterizare completa a schimburilor comerciale (marfuri si servicii) presupune si luarea in
considerare a indicatorilor de structura a schimburilor comerciale cu strainatatea (mai ales,
ponderea produselor cu valoare adaugata mare pe unitatea exportata de marfa sau de serviciu). Ei
sporesc acuratetea imaginii sectorului extern al economiei reale.
In continuare vom examina evolutia anuala a Comertului Exterior al Republicii Moldova si a
parametrilor adiacenti:

13

2,76
17,06
31,85
24,59
13,84
-24,95
-22,80
4,43
15,82
17,46
21,83
25,52
-16,99
-3,96
29,46
24,04
-19,38
19,86
21,80

628,00
659,30
840,70
1248,91
1433,78
1228,66
779,43
987,06
1101,75
1283,21
1728,27
2121,99
2296,08
2643,51
3671,41
4869,14
3275,74
3809,96
4632,91

-1,87
4,98
27,51
48,55
14,80
-14,31
-36,56
26,64
11,62
16,47
34,68
22,78
8,20
15,13
38,88
32,62
-32,72
16,30
21,60

1111,00
1224,70
1586,20
2177,80
2491,21
2022,17
1392,01
1626,77
1842,65
2153,46
2788,53
3452,78
3400,66
3704,32
5044,75
6515,05
4602,66
5400,40
6570,06

0,09
10,23
29,51
37,29
14,39
-18,82
-31,16
16,86
13,27
16,86
29,49
23,82
-1,51
8,92
36,18
29,14
-29,35
17,33
21,65

Ritmul de
Coeficientul de
Coeficientul de
Ritmul de
Ritmul de Comertul
Deficitul
Exportul
Importul
dezvoltare a
devansare a
acoperire a
dezvoltare a
dezvoltare a exterior
comercial/Balantei
mln $
mln $
comertului exterior exportului fata
importului cu
exportului %
importului % mln $
comerciale
%
de import %
exportul %
-23,08
-145,00
76,91
-14,24
-94,20
85,75
-11,32
-95,20
88,67
-25,62
-320,02
74,40
-26,24
-376,35
73,80
-35,41
-435,15
64,60
-21,40
-166,85
78,60
-35,19
-347,65
64,80
-32,75
-360,85
67,20
-32,18
-412,96
67,80
-38,65
-668,01
61,30
-37,28
-791,20
62,70
-51,89
-1191,50
48,10
-59,87
-1582,70
40,10
-62,59
-2298,07
37,40
-66,19
-3223,23
33,80
-59,49
-1948,82
40,50
-58,22
-2219,52
41,70
-58,18
-2695,76
41,81
483,00
565,40
745,50
928,89
1057,43
793,51
612,58
639,71
740,90
870,25
1060,26
1330,79
1104,58
1060,81
1373,34
1645,91
1326,92
1590,44
1937,15

14

Anii
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011

Elaborat de catre autor in baza datelor www.bnm.md si www.statistica.md

Elaborat de catre autor in baza datelor www.bnm.md si www.statistica.md


Din graficul de mai sus, observam ca pina in anul 2001, nivelul importului si a exportului, devia
unul de la celalalt nu atit de mult, insa incepind cu anul 2001, dupa aderarea Republicii Moldova
la OCM, in consecinta a micsorarii bruste a taxelor vamale,de la un nivel maxim,la unul minim,
a avut loc cresterea volumului importului pina la un punct critic, adica pina in 2008, iar in 2009
importul a inregistrat o scadere semnificativa din cauza crizei mondiale. In continuare, volumul
importului depaseste volumul exportului, astfel realizindu-se deficitul balantei de plati.

15

Elaborat de catre autor in baza datelor www.bnm.md si www.statistica.md

Elaborat de catre autor in baza datelor www.bnm.md si www.statistica.ms

16

Elaborat de catre autor in baza datelor www.bnm.md si www.statistica.md


Coeficientul de devansare a exportului fata de import ne arata in ce masura valoarea sau mai bine
zis volumul exportului depaseste volumul importului. In cazul Republicii Moldova, acest
coeficient capata numai valori negative, deoarece dupa datele furnizate si analizate, nivelul
exportului este intodeauna sub nivelul importului, ceea ce respectiv declanseaza valoarea
negative a acestui coeficient. In graficul de mai sus observam ca acest coeficient are o dinamica
foarte evidenta si a inregistrat valoarea maxima in anul 2008, dupa care urmeaza o perioada de
stabilitate a acestuia,insa deasemenea sub valoarea zero,adica negative.

Elaborat de catre autor in baza datelor www.bnm.md si www.statistica.md

17

Coeficientul de acoperire a importului cu exportul ne arata in ce masura nivelul importului este


acoperit de export. In cazul Republicii Moldova, care are un nivel al importului cu mult mai
mare ca nivelul exportului, acest coeficient este in continua crestere, datorita cresterii continua a
importului, nivelul exportului fiind mereu mai mic.

Elaboarat de catre autor in baza datelor www.bnm.md si www.statistica.md


Deficitul comercial sau deficitul Balantei Comerciale, dupa cum observam in graficul de mai sus
are o evolutie standart adica neschimbatoare in perioada anilor 1993-2001, dupa care observam o
tendinta brusca negative incepind cu anul 2001, din cauza aderarii Republicii Moldova la OCM ,
ceea ce pe de o parte ar fi trbuit sa fie benefica si cu actiune pozitiva asupra comertului exterior,
insa aceasta aderare a influentat negative, deoarece aderarea la aceasta organizatie, presupune
micsorarea barierelor vamale,insa aceasta micsorare a dus la majoraraea intensive a importului,
exportul avind o tendinta de crestere nesemnificativa.
IV. Rezervele valutare internationale ale Republicii Moldova
Active oficiale de rezerv identice cu rezerve internaionale brute sunt active disponibile n orice
moment i controlate de ctre autoritatea monetar cu scopul finanrii directe a dezechilibrului
balanei de pli, pentru reglarea indirect a dezechilibrului balanei de pli prin efectuarea
interveniilor pe piaa valutar n scopul susinerii cursului valutei naionale, precum i n alte
scopuri. Alte active valutare sunt acele active valutare, care aparin autoritii monetare i care nu
fac parte din activele oficiale de rezerv; i active valutare deinute de guvernul central. Aceast
definiie corespunde cu metodologia, expus n ediia a cincia a "Manualului privind balana de
pli" al FMI i compartimentul I al formularului elaborat de FMI n cadrul Sistemului Special de
Distribuire a Datelor (SSDD).

18

Datele sunt publicate n dolari SUA i reprezint Activele oficiale de rezerv i alte active
valutare conform poziiei valutare a BNM. Rezervele internaionale sunt recalculate zilnic la
cursul de schimb oficial. Hrtiile de valoare sunt reevaluate lunar la preul de pia corespunztor
fiecrui instrument n ultima zi a lunii de referin. Dobnda calculat pe depozite se reflect
zilnic, iar pentru hrtiile de valoare - lunar.
Evolutia in dinamica a rezervelor valutare international (2000-2012)
Dolari SUA

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006


2007
2007
2009
2010
2011
2012
Trimestrul l 190763,89 220780,28 222542,99 250279,76 309541,32 461043,41 593094,68 785815,12 1423064,74 1132302,12 1463739,54 1792602,38 2073033,88
Trimestrul ll 191681,48 205560,20 218310,12 259860,26 295651,80 482466,08 632705,53 878495,61 1525799,84 1210008,33 1421560,06 1901142,13 2055040,84
Trimestrul lll 190175,45 221994,81 278213,71 283943,26 391503,52 581940,32 647856,80 1043283,50 1803680,77 1285005,88 1619123,20 1968211,50 2321281,18
Trimestrul lV 222295,40 227783,23 268580,54 302580,54 470176,97 597430,54 775283,57 1333526,26 1672407,65 1176684,98 1717330,67 1964076,59 Deoarece rezervele valutare reprezinta principal sursa de finantare a deficitului balantei de plati,
observam ca acestea au crescut considerabil din anul 2000 pina in prezent aproximativ de 12 ori,
ceea ce este direct legat de cresterea considerabila a deficitului balantei de plati.
V. Tehnici de echilibrare i finanare a balanei de pli externe
n ansamblu, balana de pli este ntotdeauna i n mod necesar echilibrat, activul fiind egal cu
pasivul (respectndu-se principiul dublei nregistrri). n mod uzual se folosesc uneori termeni de
balan de pli excedentar (activ) sau de balan de pli deficitar (pasiv), n realitate fiind
vorba de un dezechilibru la nivelul unor pri din balana de pli (balana comercial, contul
curent, contul de capital i financiar).
Deficitele la nivelul balanei de pli externe reflect o lips de competitivitate pe plan extern sau
o ieire masiv de capitaluri strine sau autohtone ca urmare a deteriorrii climatului general de
afaceri. Un rol fundamental revine n acest sens soldului balanei comerciale i al contului curent.
Dezechilibrele din balana de pli externe se pot rsfrnge asupra economiei interne, genernd
perturbaii pe piaa valutar (soldul balanei comerciale poate provoca aprecierea sau deprecierea
monedei naionale), pe piaa monetar, pe piaa creditului, pe piaa de capital etc. n plus o
balan cronic deficitar reduce bonitatea pe plan internaional, diminund ncrederea creditorilor
internaionali n capacitatea rii n cauz de a-i onora obligaiile de plat ce-i revin.
Factorii care stau la baza acestor dezechilibre n balana de pli externe pot fi factori endogeni
sau factori exogeni. n crearea soldului pasiv (deficitar) al balanei de pli externe factorii
endogeni au un rol fundamental.
Factorii endogeni de destabilizare a BPE:

19


Reducerea semnificativ a exporturilor cauzat de calamiti naturale sau de evenimente
fortuite (revoluii, rzboaie civile);

Creterea importurilor pe fondul intensificrii cererii interne;

Insuficienta acoperire a cererii interne (reducerea exporturilor);

Diminuarea competitivitii externe a produselor autohtone (calitate sczut, preuri

ridicate);
-

Scderea gradului de prelucrare al exporturilor;

Deteriorarea climatului de afaceri intern;

Insuficienta promovare / stimulare a exporturilor;

Politic comercial (tarifar / netarifar) ineficient; 59

Structura pe ramuri a economiei naionale.

Factorii exogeni de destabilizare a BPE:


-

Dereglarea preurilor mondiale la produsele cu pondere mare n structura comerului

exterior;
-

Politica comercial a altor state (att cea tarifar ct i cea netarifar);

Lipsa avantajelor competitive (comparative) reale;

Dereglarea fluxurilor comerciale zonale ca urmare a unor conflicte / dispute comerciale


internaionale.
Este evident faptul c numrul factorilor care pot avea impact direct sau indirect asupra situaiei
balanei de pli externe este mult mai mare.
n privina echilibrului balanei de pli externe exist n literatura de specialitate dou accepiuni
diferite: echilibrul balanei de pli este indus automat de echilibrul economic general sau
echilibrul poate fi obinut prin promovarea unor politici macroeconomice sau prin utilizarea unor
tehnici de echilibrare specifice. n primul caz nu este nevoie de intervenia statului pentru
echilibrarea balanei de pli, considerndu-se c aceasta se va echilibra n condiiile echilibrului
economic general.
Ajustarea automat a balanei de pli

20

Unul din mecanismele care produc ajustarea automat a balanei de pli externe este
mecanismul preurilor (accepiune susinut n teorie de Ricardo i Hume). Acest mecanism al
preurilor explic ajustarea automat a unor dezechilibre aprute n balana comercial (exporturi
< importuri).

Mecanismul este relativ simplu: un deficit n balana comercial atrage dup sine o scdere a
masei monetare aflate n circulaie (banii se vor localiza n banc n urma cumprrii de devize
de pe pia, necesare plii excedentului de importuri, operaiune care a avut ca efect diminuarea
activelor de rezerv). Teoria cantitativ a banilor stipuleaz c o scdere a masei monetare va
produce implicit o scdere a preurilor. Aceast scdere a preurilor va constitui un stimulent
pentru exporturi i ca o frn n calea importurilor. Condiia de baz a unui astfel de mecanism
este ca raportul valoric ntre monede (cursul de schimb) s nu sufere modificri semnificative
(depreciere pronunat).Echilibrarea automat balanei de pli se va produce i de faptul c
deflaia generat de scderea masei monetare aflate n circulaie va atrage dup sine o cretere a
nevoii de fonduri n economie, care implicit va duce la o cretere a dobnzilor. Atrai de
dobnzile mai mari oferite, investitorii strini i vor orienta capitalurile ctre aceast pia, fapt
ce va duce la o reechilibrare a balanei de pli. Acest mecanism de ajustare automat poart
denumirea de finanare compensatoare, diferenialul de dobnd fiind elementul care
reechilibreaz balana de pli (dezechilibrul din balana comercial este compensat de un aport
suplimentar de fluxuri financiare externe).

21

Att teoria de ajustare automat a BPE prin mecanismul preurilor ct i cea prin finanarea
compensatorie se bazeaz pe ipoteza unor cursuri de schimb stabile.
Exist teorii care arat c o cretere a importurilor genereaz o depreciere a cursului de schimb
(cerere de valut mai mare) care n ipoteza unor preuri constante conduc la o descurajare a
importurilor (devenite mai scumpe n moned naional). O alt teorie este cea a echilibrului prin
venituri (Keynes, Robinson, Harrod, Machlup) care susin c exist mecanisme interne de
corectare a dezechilibrelor externe cum ar fi nivelul veniturilor sau gradul de utilizare al forei de
munc.
n prezent n mare parte aceste teorii nu-i mai gsesc aplicabilitatea n practic, fenomenele
economice devenind din ce n ce mai complexe (de exemplu ajustarea BPE prin preuri nu se mai
poate produce n condiiile n care masa monetar nu mai este corelat cu nivelul activelor de
rezerv). n concluzie, n condiiile actuale n care mai mult de 60 % din regimurile valutare se
bazeaz pe flotarea liber a cursului de schimb, echilibrarea automat a balanelor de pli este
mai greu de realizat, statul avnd un rol din ce n ce mai activ n corectarea deficitelor externe.
Exist o serie de specialiti care susin c intervenia statului n economie n vederea atingerii
unei stri generale de echilibru se concentreaz pe trei direcii principale: utilizarea deplin a
forei de munc, stabilitatea preurilor interne i echilibrul balanei de pli obinut prin tehnici i
mecanisme specifice. Echilibrarea balanei de pli rmne o problem complex i dificil de
realizat, de cele mai multe ori intervenia n vederea echilibrrii leznd interesele statelor
partenere. Mai trebuie remarcat faptul c dezechilibre cronice n balana de pli a unei mari
puteri economice (SUA de exemplu) au avut adesea repercusiuni asupra strii generale a
economiei mondiale.
Politici de echilibrare a BPE

22

Statul are la dispoziie mai multe politici pe care le poate utiliza n vederea ajustrii deficitelor
din balana de pli externe:
- Politici monetare: ratele de dobnd, operaiuni pe piaa liber efectuate de Banca Central,
rezervele bancare obligatorii, emisiunea sau retragerea de moned de pe pia, limitarea
creditului. Aceste politici pot avea o influen direct asupra fluxurilor de capital n sensul
atragerii lor printr-o cretere a ratelor de dobnd. Politicile monetare pot avea un efect benefic
asupra balanei de pli externe i prin stabilitatea n materie de preuri pe piaa local. Inflaia i
dobnda sunt factori suficient de puternici n a echilibra balana de pli externe.
- Politicile bugetare: politici care vizeaz creterea veniturilor din impozite i taxe (se poate
realiza printr-o fiscalitate sporit sau printr-o mai bun colectare a fondurilor datorate statului) i
reducerea cheltuielilor bugetare. n general sunt vizate acele impozite i taxe care pot afecta
puternic fluxurile financiare i reale nregistrate de balana de pli externe. Aceste politici au
rolul de a limita dimensiunea deficitului bugetar intern care de multe ori este finanat extern prin
fonduri mprumutate (mai ales n cazul rilor n curs de dezvoltare). n plus, aceste deficite sunt
adesea finanate inflaionist prin emisiune de moned, fapt ce poate fi duntor exporturilor,
agravnd i mai mult deficitul contului curent.
- Devalorizarea cursului de schimb: parte integrant a politicii monetare are ca efect direct
ncurajarea exporturilor i descurajarea importurilor (care devin mai scumpe n moned
naional). Condiia de baz este ca deprecierea s fie mai mare dect creterea preurilor interne.
Din pcate, deprecierea nu este cea mai inspirat modalitate de echilibrare a balanei n cazul
unei ri dependente de comerul exterior. Mai mult, deprecierea inhib importurile de tehnologie
i reduce astfel procesele de retehnologizare ale companiilor care doresc s exporte mai mult, s
fie mai eficiente i mai competitive pe pieele internaionale. Orice companie, pentru a rezista pe
pieele internaionale trebuie s utilizeze ultimele soluii tehnologice n domeniu i dac nu are
posibilitatea susinerii financiare a unei activiti serioase de cercetare - dezvoltare n domeniu
va fi nevoit s importe aceast tehnologie, ori deprecierea blocheaz tocmai acest lucru.
- Instituirea de bariere tarifare i netarifare n calea importului cu rol n limitarea cantitativ a
importurilor. Barierele tarifare constituie n prezent una din piedicile majore n calea fluxurilor
comerciale internaionale, existnd n prezent o mare varietate de astfel de bariere, unele dintre
ele greu de identificat i contracarat.
- Stimularea i promovarea exporturilor prin diferite metode (subvenii de export, credite de
export subvenionate, faciliti fiscale, asigurarea i garantarea creditelor de export etc.) conduce
la reechilibrarea balanei comerciale. Promovarea exporturilor include: susinerea financiar sau
logistic a participrii la trguri i expoziii internaionale pentru companiile locale, ncheierea de
tratate comerciale, acorduri de navigaie sau comer, crearea de zone de liber schimb sau uniuni
vamale, crearea de centre de informare n ar menite s sprijine activitatea de export sau
intensificarea reprezentrii comerciale n strintate.
23

- Finanarea deficitelor din BPE se refer la posibilitatea acoperiri unui deficit comercial
printr-un credit extern acordat din diferite surse (FMI prin mecanismul de finanare lrgit sau
emisiune de obligaiuni guvernamentale pe piaa internaional). Avantajul acestei politici este
unul pe termen scurt, pe termen lung creditele nu fac altceva dect s amne rezolvarea cauzelor
reale ce au dus la acest deficit comercial. n plus, nu trebuie neglijat faptul prin nregistrarea
remunerrii acestor credite (dobnzi pltite) n debitul contului de venituri (contul curent)
deficitul este reportat pentru o perioad viitoare.
- Atragerea de investiii strine directe i de portofoliu contribuie la reechilibrarea balanei de
pli prin capitalul strin injectat n economie care poate reduce din presiunile asupra cursului de
schimb generat de o balan comercial deficitar. Atragerea investitorilor strini se poate face
prin acordarea de faciliti (concesionarea de terenuri, spaii comerciale, cldiri, utiliti) sau
stimulente fiscale pe de o parte (reduceri la impozitul pe profit, reduceri sau scutiri la impozitele
indirecte) dar i prin promovarea imaginii n strintate pe de alt parte. Evident c oricte
faciliti s-ar oferi investitorilor strini i orict eforturi s-ar ntreprinde pentru a face cunoscut
ara gazd, lipsa unui cadru adecvat de dezvoltare propice a afacerilor va ine la distan
investitorii strini.
n concluzie, statul poate interveni direct prin numeroase prghii i mecanisme pentru a
reechilibra balana de pli externe. Raiunea pentru a interveni n sensul echilibrrii BPE este
dat de absena ajustrii automate i de efectele pe care le poate avea dezechilibrul BPE asupra
echilibrului economic general. Balana de pli rmne principalul mijloc de msurare a valorii i
a competitivitii externe a unei economii, fiind n acelai timp un instrument deosebit de util
pentru configurarea principalelor politici macroeconomice. n abordarea macroeconomic a
nevoii de finanare a unei economii, balana de pli externe reprezint cel mai important
instrument de analiz
n schema de finanare a deficitelor din balana de pli externe domin creditele i investiiile
strine. Specialitii consider investiiile mult mai benefice pentru o economie deoarece ele au un
efect sinergic mai mare asupra resurselor interne. Creditele externe sunt mai greu de controlat
din punct de vedere al finalitii lor, cu att mai mult cu ct ele sunt acordate guvernelor sau
companiilor de stat dintr-o ar. Cu toate acestea nu putem vorbi de un avantaj absolut al
finanrii deficitelor interne prin atragerea de investiii strine directe sau de portofoliu. Nu sunt
puine cazurile n care mari companii transnaionale sau globale au destabilizat prin aciunile lor
mediul de afaceri dintr-o ar. Uneori investiia strin are costuri asociate ascunse care fac mult
mai atractiv un credit extern (repatrierea profiturilor poate crea un puternic dezechilibru pe piaa
valutare). n plus, creditele externe atrase de sectorul privat estompeaz din ineficiena utilizrii
acestora iar cnd ele sunt folosite pentru dezvoltarea companiei efectul
sinergic devine evident i n acest caz (crearea de noi locuri de munc, eficientizarea activitii,
intensificarea concurenei). Cu toate acestea nu exist o reet privind combinaia optim ntre

24

credite externe i investiii strine i nici n ceea ce privete nivelul optim de ndatorare al unei
ri.
Concluzia este totui evident: acoperirea deficitelor nu prin emisiune de moned sau prin
credite interne pe termen scurt ci prin finanarea acestora atrgnd resurse de pe pieele
financiare internaionale (de preferabil pe termene ct mai lungi), deplasarea finanrii (din punct
de vedere al beneficiarului) dinspre sectorul public ctre sectorul privat, precum i corelarea
atent a scadenelor la aceste finanri, constituie o soluie la criza financiar cu care se confrunt
majoritatea rilor n dezvoltare.

25

Bibliografie:
-Revista Bilant - dr. Georgescu George ian. 2005
- www.bnm.md
- www.statistica.md
- Statistica pentru afaceri internationale - prf.univ.dr. Mihai Korko , lect.univ.dr. Erika Tusa
- Relatii internationale/transnationale - Vasile Puscas ed. Sincron 2005
- Anuarele statististice ale Republicii Moldova
- Mihai KORKA, Erika TUSA - Statistica pentru afaceri internationale. Editia a II-a,
- www.asem.md/biblioteca
- Coralia Angelescu (coord) - Economie, Editura economica, Bucuresti, 2003
- www.wikipedia.ro

26