FEAA

FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR

PROIECT PEDAGOGIE

PROIECTAREA ACTIVITILOR
EDUCAIONALE

CARAIMAN ANCA ALINA

ANUL II
(2014)

Proiectarea activitilor educaionale

I.

Importana i nivelurile proiectrii didactice

Proiectarea didactic reprezint procesul deliberativ, la nivelul macro sau micro, de fixare mental
a pailor ce vor fi parcuri in realizarea inscruciei si educaiei. Ea mai este numita de unii autori
design inscructiona (Gagbe, Briggs,1977), n sensul de act de anticipare i de prefigurare ale unui
demers educaional, astfel nct sa fie admisibil si traductibil n practic.
Argumentele care justific acest demers anticipativ sunt urmtoarele:

Educaia este un demers teleologic, prefigurat contient, inclusiv la nivelul

microsecvenelor sale (uniti de nvare, lecii etc. );
Educaia constituie un act de mare complexitate i responsabilitate; prin urmare ea se va
consuma n acord cu o anumit programare i prescriere detaliat ale aciunilor epecifice;
Atingerea finalitilor se face gradual, treptat, pe grupe de inte cu grade de obiectivare
diferite;
Necesitatea optimizrii permanente a actului didactic i de adecvare la noi incitri;
Securizarea cadrului didactic i eliminarea amatorismului si improvizaiei n predare.

n funcie de perioada de timp luat ca referin, se pot distinge doua variante ale proiectrii:
a) proiectarea global;
b) proiectarea ealonat
(Vlsceanu,1988, p.250)

Proiectarea global are ca referin o perioad mai mare de instruire-ciclu sau an de studii-i opereaz
cu obiective, coninuturi i criterii de evaluare mai largi, ce au n vedere activitile din instituiile
colare.
Proiectarea ealonat se materializeaz prin elaborarea programelor de instruire specifice unei
discipline i apoi unei lecii, aplicabile la o anumit clas de elevi.
Proiectarea global creeaz cadrul, limitele i posibilitile proiectrii ealonate.Cadrul didactic
realizeaz o proiectare ealonat, prin vizarea unei discipline sau a unui grup de discipline,
relaionndu-se la trei planuri temporare:
a. anul colar;
b. trimestrul colar;
c. ora colar.
Proiectarea unei discipline pentru un an sau trimestru colar se realizeaz prin planificarea, ealonat
pe lecii i date temporale exacte, de predare a materiei respective.
Documentul orientativ n realizarea acestei operaii este programa colar, ce indic n mod riguros
capitolele, temele si subtemele cu numrul corespunztor de ore pentru tratarea acestora.
2

Proiectarea unei lecii este operaia de identificare a secvenelor instrucionale ce se deruleaz n cadrul
unui timp determinat, de obicei, o or colar. Documentul care ordoneaz momentele leciei cu
funciile adiacente are un caracter tehnic si normativ i se numete de la caz la caz, proiect de lecie,
proiect de tehnologie didactic, plan de lecie, proiect pedagogic, etc.

II.

Etapele proiectrii didactice

Un cadru didactic bine intenionat trebuie s-i puna urmtoarea ntrebare: cum a putea face nct
ntotdeauna activitile didactice pe care le desfor sa fie eficiente? Unii autori(Jinga, Negre, 1982)
avanseaz un algoritm procedural ce coreleaz patru ntrebri eseniale, n urmtoarea ordine:

Ce voi face?
Cu ce voi face?
Cum voi face?
Cum voi ti dac ceea ce trebuia fcut a fost fcut.

Raspunsurile la cele patru ntrebri vor contura etapele proiectrii didactice.

1. Prima etap - cuprinde o serie de operaii de identificare i de dimensionare ale obiectivelor
educaionale ale leciei. Obligatoriu obiectivul educaional trebuie s vizeze delimitarea unei conduite
sau achizitii educaionale .
De obicei, n definirea unui obiectiv se va ine cont de urmtoarele norme(Vlsceanu, 1988,
p.257):
a) un obiectiv nu descrie activitatea profesorului, ci schimbarea care se ateapt s se produc
n urma instruirii elevului;
b) obiectivul trebuie formulat n termeni comportamentali explicii, prin utilizarea unor verbe
de aciune;
c) fiecare obiectiv trebuie s vizeze o operaie singular, pentru a focilita msurarea si
evaluarea, si nu o asociaie sau o multitudine de operaii;
d) un obiectiv va fi elaborat si exprimat n ct mai puine cuvinte, pentru a uura referirea la
coninutul sau specific;
e) obiectivele s fie integrate si derivabile logic, pentru a fi asociate construciei logice a
coninutului informaional i a situaiilor instructive.

2.
A doua etap vizeaz stabilirea resurselor educaionale, se constituie din operaii de delimitare
a coninutului nvrii (informaii, abiliti, atitudini, valori), a resurselor psihologice(capaciti de
nvare, motivaie) i a resurselor materiale, care condiioneaza buna desfurare a procesului( spaiu,
timp, mijloace materiale).
Resursele activitii didactice se refer la:
-resursele materiale-manuale, texte auxiliare(culegeri, antologii, enciclopedii, plae, hri), materiale
didactice, mijloace audiovideo etc.
-resursele umane-elevul cu personalitatea sa, motivaia, capacitile de nvare i exprimare,
profesorul cu experiena sa, influenele comunitii, etc.
-resurse procedurale-forma de organizare a clasei, modaliti (metode) de organizare a activitii,
metode de nvare, metode de predare i alocarea de timp.
3.

A treia etap vizeaz conturarea strategiilor didactice optime

Eficiena activitii didactice depinde in mare msur de calitatea demersului de selectare si

corelare a celor mai potrivite metode, mijloace i materiale didactice; aceasta etapa mai e cunoscut i
ca etapa selectarii si corelarii celor trei M" (Metode, Materiale, Mijloace). Cercetrile experimentale
si experiena educativ dovedesc, deopotriv, c eecul multor activiti didactice i are cauzele la
acest nivel al proiectrii pedagogice. Conturarea strategiei didactice permite deja profesorului sa- i
imagineze scenariul aproximativ al activitii sale.
4.

Etapa final const in elaborarea instrumentelor de evaluare

Am identificat, intre funciile obiectivelor educaiei, o functie evaluativ; precizarea corect a

obiectivelor si posibilitilor de operationalizare a acestora ofer un sprijin serios n procesul de
evaluare a rezultatelor elevilor si a activittii profesorului, sugerand alegerea unor instrumente de
evaluare adecvate obiectivelor propuse, utilizarea lor in anumite momente ale desfasurarii activitatii,
precum si interpretarea i utilizarea rezultatelor in sensul optimizrii activitii si, implicit, al pregtirii
elevilor.

III.

Rolul educatorului n realizarea i desfurarea activitii instructiv-educative

Proiectarea unei lecii constituie o piatr de ncercare pentru orice cadru didactic. Succesul unei
lecii tine de buna pregtore si anticipare ale secvenelor instructiv-educative de ctre nvtor sau
profesor. Elaborarea unei lecii constituie un act de creaie, prin care se imagineaz i se construiesc
,omentele principale, dar si cele de amnunt.
Miron Ionescu relev un cadru interogativ care ar trebui sa ghideze proiectarea.(cf.Ionescu,2000,
p,149). ntrebrile la care trebuie sa se rspund in demersul de proiectare didactic sunt urmtoarele:

Activitatea pedagogic

ntrebrile la care rspunde Aciunile care trebuie

activitatea pedagogic
realizate de ctre profesor.
Ce se urmrete?

Precizarea obiectivelor
operaionale ale activitilor
didactice.

n ce condiii:unde, cnd, n ct
timp?

Analiza caracteristicilor
mediului de instruire, a
restrictiilor existente i stabilirea
timpului de instruire.

n ce condiii: cu cine, pentru

cine?

Analiza resurselor psihologice

ale elevilor, a nivelului
intelectual i motivaional al
acestora.

Cu ce se vor realiza cele

propuse?

Analiza resurselor materiale

existente i stabilirea resurselor
ce pot fi confecionate de
profesor.

Cum se va proceda?

Elaborare strategiei de instruire,

centrat pe obiectivele
operaionale.

Cum se va ti ca s-au realizat

cele propuse?

Conceperea de probe de
evaluare centrat pe obiectiele
operaionale.

PROIECTAREA

REALIZARE

Realizarea unei retrospective

critice i autocritice ale modului
de derulare a activitilor
didactice i realizarea analizei
metodice a secvenelor de
instruire

EVALUARE

Ce rezultate s-au obinut?

Administrarea probelor de
evaluare proiectare, analizarea
rspunsurilor i a rezultatelor i
stabilirea msurii n care au fost
atinse obiectivele operaionale.

Ce trebuie facut n continuare?

Imaginarea i elaborarea unor

strategii de instruire
ameliorative(eventual a unor
programe de recuperare, de
dezvoltare etc.)

Cum s-a procedat?

REGLARE

Un proiect eficient se caracterizeaz prin:

a. Adecvare la situatiile didactice concrete;
b. Operaionalitatea, posibilitatea de a se descompune in secvene si operaiuni distincte;
c. Flexibilitate sau adaptabilitate la evenimente noi;

d. Economicitate

IV.

Evaluarea eficienei leciei

n vederea calitii leciei Elena Joia (1999,p.198) afirm c o lecie eficient se caracterizeaz prin:
-

Contribuia la sporirea i dezvoltarea cunotinelor, la formarea deprinderilor tuturor elevilor;

Contrinuia la dezvoltarea intelectual a elevilor;

Economia de timp realizat i sporirea densitii sarcinilor de nvare;

Organizarea i succesiunea logic ale etapelor;

Participarea elevilor la toate etapele leciei;

Afirmarea rolului profesorului de ndrumtor i coordonator al procesului didactic;

Reacia clasei pe parcursul leciei;

Desfurarea i realizarea muncii independente din clas i de acas;