Plan de cercetare organizaional

Relaiile dintre stresori, emoii si

comportamente contraproductive la
locul de munca
Gutenmaher Eduard Daniel
Anul II
Psihologie
tiinte Politice
coala Naional de Studii Politice i Administrative
Profesor coordonator Ctlina Cicei

Motivarea alegerii temei i justificarea importanei pentru cercetare

Am ales aceast tem in scopul testrii urmtoarei ipoteze: exista o corelatie intre
factorii stresori din mediul organizational si comportamentul contraproductiv al
angajatilor? Daca da, cat de puternic coreleaza acestea?
Stress ( termen engl.), termenul are n general dou accepiuni: a) situaie stimul,
ce pune organismul ntr-o stare de tensiune; b) nsi starea de tensiune deosebit a
organismului prin care acesta i mobilizeaz toate resursele pentru a face fa unei
agresiuni fizice sau psihice (emoie puternic). Unii autori au n vedere doar
aspectul psihologic al s., privindu-l ca pe o totalitate a conflictelor personale sau
sociale ale individului, care nu-i gsesc soluia ntr-un fel sau altul (P. Fraisse).
Termenul de s. A fost introdus de H. Selye (1950) care, lucrnd pe animale, a avut
n vedere mai ales s. Provocat de stimuli fizici...n cazul omului, s. Psihologic este
provocat de emoii prelungite datorate n primul rnd frustraiei, conflictelor,
anxietii. Exist S. de suprasolicitare dar si s. de subsolicitare. Un s. moderat
antreneaz i stimuleaz vitalitatea organismului. Caracterul nociv al s. apare
atunci cnd degradrile produse snt prea ample, depind capacitiile adaptative
ale organismului. (Paul Popescu Neveanu Dicionar de Psihologie, p. 685-686)
EMOIE (lat. cmnvere a mica), fenomen afectiv fundamental ce se dezvolt
fie ca o reacie spontan i primar, n forma e. primare sau afectelor, fie ca
procese mai complexe, legate de o motivaie secundar i care reprezini, dup
sistematizarea noastr, e. propriu-zise. (Paul Popescu Neveanu Dicionar de
Psihologie, p. 231)
COMPORTAMENT, dup Tilquin, ansamblul reaciilor adaptative, obiectiv
observabile, pe care un organism, prevzut cu sistem nervos, le execut ca rspuns
la stimulii din ambian, care, de asemenea, snt obiectivobservabili. Echivalent al
termenului de behaviour. n sens larg, reacie total a unui organism, prin care ci
rspunde la o situaie trit, n funcie de stimulrile mediului i de tensiunile sale

interne i ale crui micri succesive snt orientate ntr-o direcie semnificativ
(Lenhardt). Dup H. Pieron, c. desemneaz modul de a fi i de a. aciona a
animalelor i omului, manifestri obiective ale activitilnr lor ifohale. P. Janet
introduce termenul de conduit, cruia ii acord o semnificaie mai complex.
Stresul, desi reacie naturala a organismului in pragul tensiunii, poate deveni nociv
daca persoana respectiva nu poate apela la cel putin un mecanism de coping. In
mediul organizational, stresul este un factor extrem de volatil, deoarece, analog
Butterfly Effect, poate porni o reactie in lant care sa afecteze performanta, starea
psihica a persoanei, comportamentul, sanatatea (ca un construct general), relatiile
sociale etc.
n Uniunea European, stresul ocupational reprezint a doua problem de sntate
legat de activitatea profesional; acesta afecteaz 28% dintre angajaii UE
(Agenia European pentru Securitate i Sntate n Munc, 2002).
Stresul n munc este cauza a peste un sfert din totalul concediilor medicale a
cror durat reprezint cel puin dou sptmni de absene de la locul de munc
(Vercellino, 2009).
Studiile au relevat faptul c stresul ocupaional este un factor de risc pentru cancer,
hipertensiunea arterial (HTA), bolile de inim (Pitariu i Bogdan, 1990).
interaciune stimul rspuns (cauz efect) - stresul ocupaional se refer la o
situaie n care stresorii interacioneaz cu angajaii pentru a-i schimba, astfel nct
persoana nu mai funcioneaz normal, optim;

Modelul procesual al stresului ocupational

Ipoteze de lucru, construct si metode de abordare a cercetrii + eantionare

In general, studiul stresului ocupational a fost centrat pe ipoteza urmatoare:
expunerea indelungata la conditii stresorii in mediul organizational conduce la
tulburari mentale si/sau fiziologice (Ganster & Schaubroeck, 1991). In definirea
stresului pot aprea numeroase dificultai pentru ca definitiile opreationale pot eua
n ncercarea de a reflecta natura tranzacional a procesului de stres. Aadar,
stresul nu const numai n mediu sau n individ, dar este stabilit cand interaciunile
dintre cei doi sunt evaluate ca fiind ndeajuns de solicitante nct sa amenine
bunstarea (Dewe, 1992).
Metoda
Am realizat studiul pe un esantion de 30 de persoane ( 15 barbati, 15 femei), cu
varstele cuprinse intre 23 si 29 de ani, angajati la o companie de imobiliare din
Bucuresti care se ocupa de vanzari prin intermediul unui Call Center. Programul
acestora este ajustabil, insa obligatoriu de luni pana vineri, minim 6 ore pe zi.
Acestia insa declara ca stau 8 ore pe zi, avand ca tinta in jur de 100 de telefoane
date zilnic, indiferent de nr. de vanzari realizate.
Procedura
Au fost aplicate mai multe chestionare cu privire la evaluarea stresului si testul
Burnout (rolul acestuia fiind evaluarea starii psihologice de distres, in functie de
cat de accentuata este aceasta, datorita diferitilor stresori ocupationali.
Dintre chestionare, am folosit Job-Related Tension Index (Kahn, Wolfe, Quinn
and Snoek (1964) ) pentru a evalua simptomele psihologice ale stresului, precum
senzatiile de a avea prea mult de muncit, inadecvare datorita unui randament slab,
incapabilitate de a indeplini toate sarcinile necesare etc.
De asemenea, am aplicat Job Stress Scale, care evalueaza doua dimensiuni ale
stresului ( time stress si anxietatea ) si pentru evaluarea comportamentului
contraproductiv, am folosit CBI ( Counterproductive Behavior Index), care vizeaza

5 aspecte ale comportamentului contraproductiv in mediul organizational:

Dependability Concerns, Aggression, Substance Abuse, Honesty Concerns, and
Computer Abuse, plus o masura per-total, Total Concerns. De asemenea, contine si
un scor de tipul Good Impression score.
Limitele cercetarii
Aceast cercetare nu se dorete mai mult dect un simplu concept-umbrel, un
punct de plecare, o ipotez testat pe un grup de angajai asupra cruia nu s-au
aplicat suficiene testri pentru a-i asigur validitatea.
De asemenea, trebuie luate n calcul variabilele mascate, precum factori stresori n
familiile/grupurile de prieteni apropiai ai subiecilor, un IQ sub medie ( inteligen
este adesea corelat pozitiv cu adaptabilitatea persoanelor la nou - n psihologie,
inteligena apare att ca fapt real, ct i ca unul potenial, att c proces, ct i ca
aptitudine sau capacitate, att form i atribut al organizrii mintale, ct i a
celei comportamentale (Paul Popescu aNeveanu, Dicionar de Psihologie).) sau
predispoziii / tulburri somatice care ncurajeaz stresul, influeneaza starea
material, poziia social s.a.m.d. Dei nu toate variabilele sunt semnificative, deci,
nu toate au posibilitatea periclitrii rezultatelor, mereu vor exista ins cteva n
cazul esantionarilor randomizate care pot influena validitatea rezultatelor.

Bibliografie:

Dictionar de Psihologie Paul Popescu Neveanu

Agenia European pentru Securitate i Sntate n Munc, 2002

Job Related Tension Scale - Kahn, Wolfe, Quinn and Snoek (1964)

Job-Related Tension Index - Parker and Decotiis (1983)

Work Stress and Employee Health - Ganster & Schaubroeck, 1991

Applying the concept of appraisal to work stressors - Dewe, 1992

Pitariu i Bogdan, 1990 Stresul socio-profesional

PDFuri, cursuri si alte documente Profesor Coordonator Catalina Cicei

Traducerile din englez n romn mi aparin.