Maximenco Dumitru

Grupa J132

Lucru individual 2

Tema: Principiile de la Johannesburg

privind siguranta nationala, libertatea de
exprimare si accesul la informatie

Principiile de la Johannesburg privind siguranta nationala, libertatea de exprimare si

accesul la informatie este documentul n care au fost sintetizate principipalele lucruri din
documentele: Declaratia Universala a drepturilor omului Pactul Inteniational cu privire la
drepturile civile si politice, Conventia Natiunilor Unite privind drepturile copiilor, Principiile
de baza ale Natiunilor Unite privind independenta judiciarului. Carta africana a drepturilor
omului si ale popoarelor, Conventia americana a drepturilor omului si Conventia europeana a
drepturilor omului, care au drept scop egalarea n drepturi a tuturor membrilor a unei familii i
apararea acestor drepturi, la fel acest document arat limita dintre libertatea de exprimare i
siguranta nationala.
I. Principii generale
Principiul 1: Libertatea opiniei, de exprimare si a informatiei
Acest principiu ne spune acelai lucru care ne spune i Declaraia Universala a drepturilor
omului, adic faptul ca omul are dreptul la propria sa opinie far nici o imixtiune, el poate
primi i de a face cunoscute informaiile, adic toate acele lucruri care asigur existena unei
societi democratice ns acest drept poate fi limitat doar n cazul n care aceste drepturi pot
pune n pericol securitatea naional, dar statul este obligat s prezinte dovezi a acestui
pericol.
Principiul 1.1: Prevazute prin lege
Principiul acesta prevede faptul c orice posibil pericol a securitii naionale si sigurantei
publice trebuie sa fie prevazut de lege pentru ca persoana sa-i poata prevedea aciunile sale,
iar legea trebuie s exclud abuzurile de drept din partea statului, i s ofere persoanei
mijoace de protecie mpotriva abuzurilor.
Principiul 1.2: Apararea unui interes legitim privitor la siguranta nationala
Atunci cnd statul limiteaz libertatea de exprimare pe motiv de securitate, el trebuie s
dovedeasc aceste motive.
Principiul 1.3: Necesar intr-o societate democratica
Pentru ca statul s poat restrange libertatea de exprimare pe motive de sucuritate i
integritate a societii, aceste motive trebuie s fie demonstreze c: 1.informatia diseminat
pune n pericol sigurana naional, 2. Aceast restrangere este inevitabil i este cel mai redus
mijloc restrictibil. 3. Restrangerea nu ncalc principiile democratiei.

Principiul 2: Interes legitim privitor la siguranta nationala

Restricia libertii de exprimare pe motiv de siguran naional poate fi utilizat doar n
cazul n care forele externe sau interne pot n pericol integritatea teritorial a unui stat sau
incitarea la violen n mas.
Principiul 3: Stari de urgenta
n situaii de urgen statul poate impune restrictia la libertatea de exprimarea numai n
limitele necesare iar aceste restricii nu trebuie s depaeasc obligaiile guvernului prevazute
in lege.
Principiul 4: Interzicerea discriminarii
Restrngerile nu treuie s fie discriminatorii n nici un fel.
Principiul 5: Apararea dreptului la opinie
Restrangerile nu pot fi puse din cauza unor opinii sau convingeri a persoanei.
Principiul 6: Exprimari care pot ameninta siguranta nationala
Exprimarile care incit la violent sau pot duce la violent, nimiresc sub incidenta restrictiilor
de exprimare.
Principiul 7: Protectia exprimarii
Exprimarile pasnice de opinie care nu exprim la violent chiar dac cheama la schimbarea
non-violent a guvernului, conducerii, sistemului, nu pot nimeri sub incidena restriciilor.
Principiul 8: Simpla publicitate facuta activitatilor ce pot ameninta siguranta nationala
Publicarea activitatilor sau a organizatiilor care pun in pericol siguranta nationala nu poate fi
supusa restrictiilor.
Principiul 9: Folosirea unei limbi a minoritatilor sau a altei limbi
Folosirea limbilor minoritatilor nu poate fi supusa restrictiilor de exprimare.
Principiul 10: Imixliunea ilegala a unei terte parti in exprimare
Guvernul este obligat sa apere dreptul pasnic la exprimarea tuturor persoanelor si trebuie s ia
msuri atunci cnd persoan sau un grup de persoane impiedic acest drept.
III. Restrangeri ale libertatii de informare
Principiul 11: Regula generala a accesului la informatie
Informatie de interes public chiar si informatia care se refera la securitatea nationala nu poate
fi supusa restrangerilo. Doar n cazul n care guvernul poate dovedi acest ca limitarea acestei
informatii apara siguranta nationala.
Principiul 12: Desemnarea specifica a categoriilor de informatii secrete

Categoriile de informatii limitate trebuie sa fie prevazute prin lege.

Principiul 13: Interesul public si divulgarea informatiilor
In toate legile si deciziile privitoare la dreptul de a obtine informatii, interesul public privitor
la cunoasterea informatiei va fi luat in considerare in primul rind.
Principiul 14: Dreptui la examinare in justitie a refuzului de a dezvalui informatii
Statul trebuie sa asigure societatea cu niste mecanisme prin care ei pot obtine fara probleme
informatii de interes public. Iar daca aceste informatii vor fi restranse de lege, atunci oamenii
trebuie sa fie informati de persoanele competente in domeniu de motivul pentru care a fost
restransa informatia.
Principiul 15: Regula generala privitoare la dezvaluirea informatiilor secrete
Nu poate fi pedepsita persoana care a dezvaluit informatia legata de: interes public care nu
atinge siguranta nationala.
Principiul 16: Informatii obtinute prin serviciile publice
Nu poate fi supusa pedepsei persoana care a dezvaluit o informatie obtinuta de serviciile
statului in cazul in care valoarea ei de interes public depaseste atingerea pe care dezvaluirea
informatiei ar putea-o aduce.
Principiul 17: Informatii din domeniul public
In cazul in care aceasta informatie a fost obtinuta prin cale ilegala, dreptul persoanei de a
publica aceasta informatie va fi anulat.
Principiul 18: Protejarea surselor ziaristilor
Siguranta nationala nu este motivul pentru care ziaristul isi poate dezvalui sursa.
Principiul 19: Accesul la zonele interzise
Guvernul nu poate impiedica jurnalistii sau organizatiile non guvernamentale la monitorizarea
unor probleme sociale cum ar fi catastrofe umanitare. La fel ei nu pot impiedica prezenta lor
in conflictele armate doar in cazul in care prezenta lor ar pune in pericol viata sau siguranta
altora.
IV. Statul de drept si alte chestiuni
Principiul 20: Protectia generala a statului de drept.
Orice persoana acuzata de raspandirea unei informatii privind securitatea statului, face parte
din dreptul international de ea: 1. Este supusa dreptului prezumtiei nevinovatiei.
2. are dreptul sa fie informat de ce a fost acuzat.
3. dreptul la avocat si asistenta juridical.
4.

Principiul 21: Cai de atac in justitie

Persoanele acuzate de incalcarea sigurantei nationale au dreptul de a se apara in justitie chiar
si in situatii de urgenta publica.

Principiui 22: Dreptul de a fl judecat de un tribunal independent

Toate persoanele dreptul de a fi judecati de un juriu sau de judecatori cu adevarat
independenti care pot asigura un proces corect si impartial de judecata.
Un civil nu poate fi judecat de tribunalul militat pentru infractiuni de securitate nationala.
Un civil sau un membru al armatei nu poate fi niciodata judecat de catre un tribunal national
constituit special sau ad hoc.
Principiul 23: Cenzura prealabila
Cenzura prealabila poate fi supusa doar in cazul unor situatii exceptionale sau a situatiilor in
care integritatea teritoriala a tarii este supusa pericolului.
Principiul 24: Pedepse disproportionate
Pedeapsa pentru incalcarea securitatii si sigurantei nationala trebuie sa fie proportionala cu
fapta savarsita.
Principiul 25: Relatia dintre aceste principii si alte standarde
Principiile din acest document nu pot fi interpretate ca principii de constrangere a drepturilor
sau libertatilor de exprimare.