Sunteți pe pagina 1din 13

Influenta apei in pori

O parte esentiala a proiectarii structurilor monolitice de coasta este de a asigura faptul ca terenul
de fundare sau stratul de moloz de la baza are o capacitate portanta suficienta atat pentru sarcinile statice
gravitationale cat si sarcinilele induse de valuri, cu un nivel adecvat a marjei de siguranta si fara
deformari excesive. Capacitatea portanta din combinatiile sarcinilor statice si ciclice pot fi semnificativ
mai mici decat sunt sarcinile statice pure. Rezistenta pamanturilor expuse la incarcarile ciclice este
influenta nu numai de nivelul si variatia eforturilor, dar si de capacitatea de drenare a terenului.
Acumularea presiunii porilor si scaderea rezistentei ar putea avea loc mai degraba in soluri impermeabile
in cazult in care timpul de drenaj sau de consolidare este mai mare decat durata ciclurilor de incarcare.
Urmatoarele sectiuni discuta evaluarea conditiilor de drenaj sub incarcari ciclice, aproximarea sarcinilor
neregulate ale valurilor in termeni ai echivalentului incarcarii ciclice, precum si estimarea rezistentei si
deformatiilor solurilor expuse la incarcari ciclice.
1) Durata de timp de drenaj si consolidare.
a)
In solul saturat, efectul imediat al presiunii introdus de incarcari va produce o crestere
similara a eforturilor totale si a presiunii porilor u (a se vedea in ecuatia VI-5-202), si anume incarcarea
va fi efectuata exclusiv de catre pori apei. Scheletul solului nu va putea prelua sarcina suplimentara
inainte sa se reorganizeze. Acest lucru se poate intampla numai daca unii pori ai apei sunt scosi afara, ca
urmare a compresibilitatii foarte mici a apei in comparatie cu cea a scheletului. In materialele permeabile ,
cum ar fi paturi de piatra se intampla acest lucru imediat, in timp ce in zgura poat fi un proces foarte lent.
Aceasca scadere in volum se numeste consolidare
b)
Gradul de consolidare este definit ca :
=

Presiunea orizontala a gradientului:

unde:
Hs-

semnifica inaltimea valurilor

0.014

n-

porozitatea

Lp-

lungimea valului corespunzatoare varfului spectral

b-

latimea de baza la nivelul de interes

coeficientul de amortizare

/1.4 latimea valului in mijlocul valid pentru h/Lp<0.5 (unde h este adancimea apei)

Lx-

coordonata orizontala, x=0 la limita de baza dinspre mare

T p-

valoarea corespunzatoare varfului spectrului de val

t-

timpul

densitate apa

unde st este solutia (scaderea grosimii stratului ) la momentul t, si s este solutia definitiva atinsa atunci
cand scheletul solulului suporta sarcina maxima. Pentru structurile de coasta incarcarea utila dominanta
este cauzata de incarcarea valului care variaza in timp. Scara variatiei in tmp a consolidarii trebuie sa fie
comparata cu evolutia incarcarilor pentru a estima U si prin urmare eforturile efective in pamant.
c)
Pentru cazul unidimensional Terzaghi a aratat ca U in termeni de grad mediu de
consolidare este o functie pentru factorul adimensional de timp (Terzaghi si Peck 1944)
=

unde
Cv =coeficient de consolidare (kM/!w);
k= permeabilitate;
M= modul de deforatie edometric;
!w=unitatea de greutate a apei;

t= timpul
H=distanta de drenaj
Consolidarea completa (U=100%) nu este niciodata atinsa in principiu. Consolidarea lui U=99%
corespunde lui Tc=2, intrucat U=95% corespunde lui Tc=1.2. Timpul necesar pentru un procent al
consolidarii apropiat de 100% este aproximat in practica ca :
"#$%%%'

d)
Prin compararea lui tU cu timpul de crestere a valului indus de sarcina trise este posibila
clasificarea incarcarii valului si chiar drenarea, conditiile partial drenate sau nedrenate vorfi prezente.
Acest criteriu este da in tabelul VI-5-83.

e)
Incarcarile tipice de val de la valuri care nu se sparg pe structurilor de coasta au perioade
de T=2(trise)=3-20 sec. Utilizand valorile tU(100%) din tabelul VI-5-84, care urmareste tabelul VI-5-83 acel
nisip al subsolului nesupus niciodata incarcarii ar trebui in general sa fie considerat ca nedrenat,
exceptand pentru acest caz nisipul grosier considerat ca fiind partial drenat. Sub incarcari ulterioare ale
valului, nisipul fin ar trebui sa fie in continuare considerat ca fiind nedrenat, in timp ce nisipul mediu de
obicei ar putea fi considerat ca fiind partial drenat si nisipul grosier ar putea fi considerat drenat.
f)
Durata foarte scurta a incarcarilor impulsive de la ruperea valurilor pe structuri au o
incarcare crescatoare in timp, cu trise=0.01 0.05 s (vezi figura VI-5-101), si in acest caz toate solurile
inclusiv cariera fundatiilor de piatra- moloz, trebuie sa fie considerate ca nedrenate.
2)Transmiterea incarcarii valului la structura fundatiilor monolite.
a)
Incarcarile valului transmise la terenul de fundare/moloz de structurile monolite, cum ar
fi chesoanele si peretii parapet al suprastructurii, depind de perioada de sarcina a valului ,de masa
structurii si carcacteristicile de deformare ale solului/molozului.

b)
Perioada naturata Tn,s a structurilor tipice monolitice ar fi in mod normal in intervalul 0.2-2 sec.
Daca perioada de incarcare T este apropiata de Tn,s apoi amplificarea dinamica rezultata apare intr-o
incarcare crescuta in fundatie. Proiectarea valului de incarcare poate fi separata in incarcari de sarcini
pulsatorii din nesepararea valurilor si sarcini impulsive de la ruperea valurilor pe structura (fig VI-5-57).
Sarcinile pulsatorii au perioade corespunzatoare cu perioada valului si anume in mod normal in intervalul
5-20 sec, care este mult mai mare decat Tn,s . Prin urmare , o incarcare de frecventa joasa se presupune a fi
transmisa la fundatie cu neschimbarea frecventei.
c)
Figura VI-5-92 ilustreaza cum forta rezultanta de incarcare a unei incarcari a valului cauzand
modificari ale dimensiunii, directiei si pozitia in timpul ciclului de val. Variatia fortei rezultante poate fi
data de corelarea completa a seriilor de timp, a momentului de rasturnare si a fortei orizontale. Figura VI5-92 ilustreaza de asemenea variatiile induse de tensiunea valului in doua elemente de pamant.
d)
Starea de forfecare initiala i inainte de pozitionarea structurii se presupune ca actioneaza in
conditiile drenarii, si ca pamantul este pe deplin consolidat sub aceasta tensiune.. i este schimbarea intre
forfecare tensiune ca urmare a greutatii scufundate a structurii. . In functie de tipul de pamant , i va
actiona initial in conformitate cu conditiile de nedrenat, dar ca pamant consolidat aceasta stare de
forfecare va fi aplicata in temeiul conditiilor de drenat. In cazul movila-moloz fundatiile de consolidare
vor fi instantanee. Pentru fundatiilor de nisip drenarea va avea loc rapid, asa cum este indicat in tabelul
VI-5-84, si este rezonabil sa se presupuna ca solul va fi consolidat inainte de proiectarea incarcarii

valului. In plus, este putin probabil ca presiunea porilor sa se acumuleze la o furtuna viitoare. Pentru
argile, consolidarea se produce mult mai lent, variind cu lunile pentru lutol-nisipos ,argile rigide ,iar la
argilele moi in multi ani.Perioada de asezare si cresterea corespunzatoare a tensiunilor efective se
calculeaza prin teoria consolidarii obisnuite la fel ca pentru structurile de pe uscat.

Figura VI-5-92. Ilustatie a fortei valurilor induse pe chesonul fundatiei si variatiile de tensiune in subsol

e)

Tensiunea efectiva statica de forfecare inainte de incarcarea din val este data de :

s=i+s
f)
Tensiunea de forfecare initiala i, este determinata de greutatea submersata a pamantului:
i=0.5(1-K0)p0,unde K0 este coeficientul presiunii pamantului in repaus, si p0 este presiunea verticala
suprasolicitata. s poate fi estimat din diagramele de influenta ale lui Newmark, presupunand solul
omogen, izotrop si elastic. O regula de baza este ca incarcarea 1 (orizontala) sa se raspandeasca la 2
(verticala).

g)
Comportamentul pamantului atunci cand este expus la incarcarea ciclica poate fi studiat in testele
triaxiale sau direct prin teste simple de forfecare (DSS). Incarcarea din valul neregulat Fw in timpul
proiectarii furtunii poate fi aproximata prin echivalentul incarcarilor ciclice a valului provocand variatii
cu amplitudinea cy asa cum este prezentat in figura VI-5-93. Cu toate acestea , este mai corect cazul in
care variatiile de tensiune reale din subsol asa cum se prezinta in figura VI-592 sunt aproximate printr-o
variatie ciclica . Tensiunea cy ar trebuie sa fie determinata de analiza elementului finit.

Figura VI-5-93 Ilustratie a aproximarii incarcarii ciclice a valului si variatia starii de forfecare intr-un
element de subsol in timpul unei secvente de furtuna.
h)
Criteriul de determinare a echivalentului tensiunii critice cy si numarul de cicluri Neqv este ca
aproximarea da acelasi efect ca si istoria incarcarii reale. Procedurile de determinare a lui Neqv au fost
prezentate de catre Andersen (1981,1983). Pentru nisipuri, Neqv poate fi calculat prin acumularea presiunii
permanente din pori generata in timpul istoriei ciclului incarcarii, tinand cont de faptul ca drenajul este
probabil sa apara in timpul proiectarii furtunii. Calculul acumularii presiunii porilor poate fi realizat
utilizand diagramele presiunii porilor stabilite de testele de laborator. Disiparea permanenta a presiunii
porilor datorata drenajului spre granitele libere si redistribuirea bulelor pot fi determinate prin analiza
elementului finit sau in situatii idealizate de forma solutiilor inchise.In principiu, forta de forfecare ciclica
a argilelor poate fi de asemenea calculata prin acumularea permanenta a presiunii porilor.Cu toate acestea,
masuratorile in argile sunt mai dificil de dobandit decat in nisipuri. In plus, pe termen scurt, drenajul nu
va avea loc in argila; in consecinta, este preferabil sa se utilizeze forta de forfecare ca o masura de
rezistenta ciclica pentru argile. Mai mult decat atat , pentru situatiile in care modulele ciclice de forfecare
in conditii de nedrenat sunt de interes primar deformatia va fi de asemenea un parametru mai direct decat
presiunea porilor.
i)
Conditiile de tensiunea din pamant sub structuri supuse la combinatii ale incarcarilor statice si
dinamice sunt foarte complexe chiar daca incarcarile sunt aproximate prin echivalentul ciclic al
incarcarilor.Modelarea avansata cu element numeric finit este instrumentul evident pentru calculul de

tensiune si deformatie dezvoltata cu conditia ca modelul este atent verificat impotriva cazurilor
documentate de testare. Ca o alternativa este prezentata o metoda aproximativa de Andersen (1991) si
Andersen si Hoeg (1991). Aceasta metoda se bazeaza pe filozofia drumului de tensiune, in care testele de
laborator sunt efectuate pentru a simula un potential esec al conditiilor de tensiune in cateva elemente de
sol de-a lungul suprafetelor asa cum este prezentat in figura VI-5-94. Elementele urmaresc diferite cai de
tensiune care ar putea fi aproximate la triaxial sau forte taietoare simple (DSS) ,tipuri de incarcare
corespunzatoare diferitelor conditii de mediu, s si forfecarea ciclica cy. In plus numarul de cicluri pana
la esec Nf, si deformatiile din forfecare se determina in teste.

Figura VI-5-94. Conditii simplificate de tensiune pentru cateva elemente de-a lungul unui
potential esec de suprafata (Andersen (1991)
3) Solul necoeziv expus la incarcari ciclice de val indus.
a)
Pentru solurile necoezive, variatiile ciclice de tensiune pot duce la consolidarea pamantului sau
slabirea lui si o lichefiere eventuala cauzata de cresterea presiunii porilor. Rezultatul depinde de
permeabilitatea pamantului, deformatia medie s , valul indus de variatia tensiunii de deformatie, si
compactarea solului.. Cresterea presiunii porilor nu are loc in materiale grosiere cum ar fi pietrisul
molozul si materialele de fundatie datorita drenarii instantanee. In consecinta, numai nisipurile mijlocii si
solurille necoezive vor fi luate in considerare in urmatoarele discutii.
b)
Incarcarile ciclice ale probelor de pamant pot fi efectuate in testele nedrenat axial utilizand o
proba respectand raportul inaltime-latime a unui capac de baza lubrifiat, asigurand astfel conditii de
tensiuni-deformatii uniforme in proba. (Rowe si Barden 1964; Bishop si Green 1965 si Jacobsen 1967)
Din astfel de teste fenomenul descris este observat in figura VI-5-95 .
c)
unde:

Deformatia din forfecare este data de : ) =

*
+,( ;
(

unde 1 2 3 sunt tensiuni efective in cele trei directii ortogonale


d) Nivelul mediu de tensiune efectiv este dat de

Figura VI-5-95 . Ilustratie a a)stabilizarii cresterii porilor ; b) testului de lichefiere triaxial pe nisip

unde este tensiunea totala si u este presiunea porilor. In testele de nedrenat triaxial cu presiunea probei
2=3 tensiunea generata de piston este :

e)
In diagrama q-p linia caracteristica (CL) din figura VI-5-95 separa domeniile de tensiune unde
fluctuatiile tensiunii provoaca dilatarea si contractia. CL inseamna o stare stabila unde viitoarele
incarcarile ciclice nu vor duce la intarirea sau atenuarea pamantului. FIgura VI-95a arata ca in cazul in
care s este situat deasupra lui CL, incercarea ciclica va genera presiuni negative ale porilor care sa
conduca la stabilizarea solului.
f)
Daca s este situat sub CL. testele ciclice vor genera presiuni pozitive ale porilor si scaderea
efectiva de tensiuni (inmuiere). Cu s mai mic si fluctuatii de tensiune cy mai mari, lichefierea va avea
loc asa cum se arata in figura VI-5-95b, daca traseul tensiunii atinge linia CL.
Ecuatiile pentru CL si liniile CL- sunt

unde crit este unghiul critic de frecare dat in tab VI-5-75. crit este independent de densitatea relativa
sau porozitate si este foarte apropiat de 30o pentru nisip in intervalul d50=0.14-0.4 mm . Numarul de
cicluri pana la esec poate fi determinat de o serie de teste in laborator sau teste triaxiale DSS realizate
cu diverse combinatii de s si cy
g)
Discutia anterioara a efectului de incarcare ciclica este legata de conditiile de nedrenat in testele
de laborator. Valoarea drenarii depinde de permeabilitatea nisipului si conditiile de drenare limita.
Drenajul poate fi semnificativ si ar trebui sa fie luat in considerare in proiectare deoarece din experianta
testelor de laborator au aratat ca structura pamantului si rezistenta la noua generatie de presiune a porilor
poate fi modificata in mod semnificativ atunci cand presiunea porilor in exces datorata incarcarii ciclice
disipa. Incarcarea ciclica cu o ulterioara disipare a presiunii porilor este denumite preciclu.
h)
Preciclul moderat in nisipuri poate duce la o reducere semnificativa a presiunii porilor generata
sub incarcarea ciclica , chiar si in nisipurile dense.Preciclul poate aparea in timpul primei parti a furtunii
proiectate. Efectul benefic al preciclului ar putea lua fi luat in considerare in testarea ciclica de nisip in
laborator de catre aplicarea unor precicluri inainte de cycling principal.
4) Solul coeziv expus la incarcari ciclice induse de val.
a)
Rezistenta la forfecare cu a argilei se refera in mod normal la testele de deformare nedrenat
controlate de o durata aproximativa de 1-3 ore pentru a ajunge la esec. Argila va fi practic nedrenata in
timpul furtunii si chiar posibil intr-o perioada a unui sezon ce include cateva furtuni. Deoarece cu pentru o

anumita argila in conditii de nedrenat depinde doar de conditiile initiale de tensiune efective inainte de
incarcare, vor fi doar cu modificari nesemnificative ale lui cu atata timp cat drenarea argilei nu a avut loc.
b)
Comportamentul de tensiune-deformatie a unei argile specifice determinata din probe este
afectata de metoda de testare OCR, s , cy , N si rata de tensiune (frecventa de incarcare) In timpul
incarcarii ciclice cresterea cauzeaza o reducere a tensiunilor efective asa cum este ilustrat in figura VI-596. Figurile VI-5-96a si VI-5-96b arata dezvoltarea insuficienta de incarcare ciclica. Figura VI-5-96c
arata stabilizarea tensiunii efective dupa 25 de cicluri.

Figura VI-5-96 .Ilustratie a partilor efective de tensiune pentru probe de argila in testele triaxiale
nedrenate.
c)

Dupa un anumit numar de cicluri, anvelopa va ceda.

d)
Este foarte dificil sa se determine cu exactitate schimbarea presiunii porilor, si prin urmare
schimbarea tensiunilor efective in testele triaxiale si DSS.Prin urmare pentru a determina relatia dintre
forfecare si rezistenta cu si s,cy si numarul de cicluri N este mai bine sa se examineze cresterea sarcinii
esecului in conditii normale statice pentru probele deja expuse la diferite intervale de incarcari ciclice. De
la cresterea incarcarii actuale ,cu valoarile dupa o expunere specifica in ceea ce priveste s, cy si N pot fi
apoi estimate. Exemple si informatii privind un astfel de post-ciclu static la forta taietoare sunt prezentate
de Anderson (1988).

Figura VI-5-97 prezinta un exemplu de comportament al tensiunii-deformatiei argilei Drammen. Acest


exemplu arata importanta modelarii unui tip de de incarcare in mod corect atunci cand se incearca sa se
determine comportamentul modulului de tensiune-deformatie la forfecare in situ din teste de laborator.

e)
Numarul de cicluri pana la esec Nf poate fi determinat de triaxial sau de testele de laborator DSS
care aplica diverse combinatii de s si cy. Datorita deformatiei din taietoare, este adecvat sa se defineasca
un esec ca un nivel de deformatie mica, a carei valoare sa depinda de tipul si functia structurii. Rezultatele
testelor pot fi usor reprezentate in diagrame asa cum se arata in figura VI-5-98, esecul se obtine cand
deformatia ciclica !cy sau deformatia medie !s ajunge la 15%..

Figura VI-5-98. Rezultatul testelor ciclice pe argila in mod normal consolidate Drammen, cu OCR=1 si
IP=27 % (de la Institutul geotehnic Norvegian 1992)
g)
In fig VI-6-98 Nf este numarul ciclurilor pana la esec definit de deformatia ciclica !cy sau
deformatie medie !s cand acestea ating procentul de 15% Figura VI-5-98a prezinta rezultatele testelor
individuale si figura VI-5-98b arata curbe interpolate pe baza testelor individuale.O diagrama ca in figura
VI-5-98b poate fi trasformata pentru a utiliza forma nominalizata folosind tensiunea verticala efectiva vc
la sfarsitul ciclului (consolidarea) si forfecarea nedrenata static u , masurata in deformatii controlate de
teste Figura VI-5-99 arata un exemplu bazat atat pe ambele teste triaxial si DSS.

Fig VI-5-100. Rezistenta ciclica la forfecare a zgurei Drammen cu OCR =1 (de la Institutul Geotehnic
Norvegian 1992)

g) In figura VI-5-99 uE, uC si uDSS sunt nedrenate la rezistenta la forfecare statice , la compresiune
triaxiala si testele de extindere si respectiv testele de SSD.
h) Prin rearanjarea datelor din fig VI-5-99 este posibil sa se arate relatia dintre rezistenta la forfecare
ciclica f,cy si Nf, vc si forta taietoare nedrenata. Un exemplu este prezentat in figura VI-5-100.

Fig VI-5-100. Rezistenta la forfecare ciclica a argilei Drammen cu OCR=1 (Institutul Geotehnica
Norvegia 1992)
i)
O diagrama simpla pentru corectarea aproximativa a sarcinii esecului static pentru a tine seama de
efectul de incarcare ciclica in calculele statice este prezentata in Groot et al. (1996) pentru argila
Drammen (OCR=1,=4 si =40)