1.

Peretele bacterian la BACTERIILE GRAM (+)- descriere

Bacteriile Gram (+) au un perete gros, alcatuit dintr-un strat rigid de peptidoglicani si din acid teichoic. Ctitatea
mare de peptidoglicani (70-80%) ofera acestor bacterii sensibilitate la lizozim si penicilina.
Lizozimul hidrolizeaza specific peptidoglicanii intre N-acetilglucozamina si acidul N-acetilmuramic. Penicilina inhiba
specific sinteza de peptidoglicani.
Bacteriile Gram (-) au un perete gros de 100 , cu un continut mult mai mic de peptidoglican (pana la 20 %) si fara
acid teichoic. Un strat extern numit membrana externa, acopera peretele bacterian al bacteriilor Gram (-). Aceasta
membrana este mai groasa decat stratul de peptidoglicani si este compusa din lipoproteine si glicoproteine atasate de
peptidoglicani. Aceasta membrana contine antigenul O, caracteristic bacteriilor Gram(-).
Indepartarea peretelui bacterian, care protejeaza membrana citoplasmatica, determina liza bacteriana, pt ca
membrana este incapabila sa reziste presiunii osmotice din natura.
2. Precizati denumirea COCILOR in functie de dispozitia lor
Cocii pot fi dispusi in : streptos (in lant): streptococii; diplo (doua cate doua): pneumococi, meningococi, gonococi;
tetrade (patru germeni dispusi in 2 planuri perpendiculare); in staphilos (in ciorchine): stafilococii.
3. Enumerati si descrieti FAZELE CRESTERII BACTERIENE
1. Faza de lag- in primele 2 h, nr de indivizi este aproape constant (faza de latenta), ea este o faza de acomodare a
germenilor la noile conditii de mediu.
2. Faza de multiplicare exponentiala sau logaritmica- este o faza de crestere rapida a nr bacteriilor; dureaza 2-3
h. In aceasta faza bacteriile au dimensiuni constante, citoplasma intens bazofila si omogena, lipsita de incluziuni.
Bacteriile sunt virulente, antigenele sunt cele mai bine reprezentate. In aceasta faza se recolteaza germenii pt
prepararea vaccinurilor.
3. Faza stationara- prin consumarea substratului nutritiv ritmul de diviziune scade, nr germenilor care mor devine egal
cu cel al germenilor care se divid, deci nr total al bacteriilor ramane constant. Aceasta faza dureaza 2-3 zile. In aceasta
faza se fac identificarile bacteriilor, coloniile sunt bine individualizate.
4. Faza de declin- consumarea substratului nutritiv si acumularea de metaboliti toxici duce la moartea majoritatii
bacteriilor. Celulele ramase vii sunt batrane, isi pierd virulenta si patogenitatea. Faza dureaza 2-3 luni. In aceasta faza
apar sporii.
4. Definiti si descrieti BACTERIOFAGUL
Definitie:
Bacteriofagul este un virus adaptat parazitarii celulelor bacteriene.
Structura morfologica este complexa:
1. Capul are:
o
lungimea de cca.100 nm
o
diametrul de cca 60 nm.
o
ADN viral inconjurat de capsida formata din capsomere
o
forma icosaedrica
2. Coada este formata din proteine si are:

Cilindru axial

Gulerul cozii

Teaca cozii

Placa bazala

Crosetele

Fibrele cozii
ADN-ul reprezinta 60% din greutatea bacteriofagului
Proteinele sunt antigenice si reprezinta 40% din greutatea bacteriofagului
5. Enumerati FACTORII CELULARI AI APARARII NESPECIFICE
Reprezinta mecanisme primitive de aparare formate in timpul evolutiei filogenetice si realizate de catre celulele
fagocitare sau nefagocitare. De ex: Granulocitele PMN capabile de fagocitoza activa cu distrugerea integrala a
materialului fagocitat, datorita bogatului continut in enzile lizozomale; Macrofagele care degradeaza partial si
selectiv, retinand doar determinantii antigenici; Bazofilele si mastocitele cu rol fagocitar minor sau chiar absent, dar
eliberatoare de mediatori implicati in initierea inflamatiei si facilitarea migrarii PMN catre locul inflamatiei.
6. Ce este ASLO?- precizati valorile normale
ASLO Este analiza care descopera in sangele bolnavilor anticorpii antistreptococici, care se numesc antistreptolizine.
Rezultatele se exprima in unitati ASLO/ml ser.
Anticorpii anti streptolizina O apar impotriva unei enzime produse de streptococii -hemolitici de grup A . Cresterea
titrului de anticorpi anitistreptolizina O se asociaza cu aparitia unor afectiuni poststreptococice: febra reumatismala,
(cardita, poliartrita, choreea minor, noduli subcutanati, eritem), glomerulonefrita poststreptococica.Pentru zona noastr
geografic acceptndu-se ca normal un titru de 200 (maxim 250) unitti ASLO.
7. Descrieti fazele de identificare serologica la PNEUMOCOCI
- Reactia de aglutinare. Se realizeaza cu o suspensie de germeni in cultura pura, in mediu lichid care se pun in
contact cu serurile specifice de tip, la o reactie pozitiva apar aglutinine. La noi se realizeaza identificarea serogrupurilor
1, 2 si 3
- Tehnica de umflare a capsulei (reactia Neufeld), prin tratarea cu ser antipolizaharidic specific de tip are loc o marire
a capsulei.
- Inocularea la soarece se practica pt aprecierea virulentei tulpinii izolate. Se inoculeaza soareci albi. Dupa moartea
sau sacrificarea animalului se autopsiaza si se pune in evidenta pneumococul in produsele patologice recoltate.

8. Clasificarea MYCOBACTERIILOR in functie de ritmul de crestere si pigmentarea coloniilor

- Grupa 1- micobacterii fotocromogene, culturile se dezvolta la 37C in intuneric nu sunt pigmentate, daca sunt
expuse 30-60 min la lumina zilei sau la o sursa de 30 W asezata la o distanta de 50 cm si apoi raman in intuneric 12-24
h,culturile se pigmenteaza in galben sau portocaliu. Din aceasta grupa face parte M. tuberculosis.
- Grupa 2- micobacteriile scotocromogene, se dezvolta la 37C atat la intuneric cat si la lumina, culturile sunt
pigmentate in galben-portocaliu (M. scofulaceum)
- Grupa 3- micobacteriile necromogene: M. avium
- Grupa 4- micobacteriile cu crestere rapida, coloniile care apar dupa cateva zile sub forma S sau R la
37C,
cromogenitatea este variabila, sunt conditionat patogene la om sau animale.
9. Enumerati testele de identificare pentru NEISSERIA MENINGITIDIS (MENINGOCOC)
- Coagulabilitatea si latexaglutinarea (anticorpii antimeningococici sunt fixati pe proteina A stafilococica respectiv
pe particule de latex) se face direct din LCR
- Contraimunoelectroforeza efectuata in gel de agar 1% cu tampon veronal cu Ph 7,8, godeurile dintre anod sunt
umplute cu LCR iar cele dintre catod sunt umplute cu serurile antimeningococice, cele mai frecvente serogrupuri in zona
respectiva, dupa migrare 60-90 min, la o intensitate de 3 mA, pot fi urmarite aparitia benzilor de precipitare intre
godeurile cu lichid si serurile antispecifice.
10. Enumerati si descrieti afectiunile generate de genul YERSINIA
Yersinia Pestis da PESTA sau CIUMA, care se manifesta mai intai prin aparitia unei vezicule, la locul inteparii, apoi
ajunge in ggl limfatici, apare o adenopatie (bubon pestos), daca apararea este slaba, germenii se vor multiplica in sange,
pot sa o septicemie (pesta) cu evolutie f rapida, mortalitatea in pesta bubonica este de peste 75%. Infectia poate ajunge
in pulmon, apare pesta pulmonara, in acest caz bolnavul este contagios prin picaturile Pflugge.
Yersinia pseudotuberculosis ajunge la om prin alimente si poate sa produca enterite subacute insotite de
adenopatie mezenterica.
Yersinia enterocolitica ajunge la om prin alimente si poate da la copii: enterite, sindromul dureros al fosei iliace
drepte; iar la adult artritele reactive si eritemul nodos.
1. Descrieti CELULA PROCARIOTA
Celulele procariote;
o nu au un nucleu adevarat, materialul genetic este constituit dintr-o singura molecula de ADN, aceasta
molecula reprezinta cromozomul sau genomul bacterian.
o
nu au aparat mitotic
o Organitele celulare sunt absente.
o Ribozomii 70s
o Peretele celular este prezent in general avand o componenta caracteristica: peptidogliconul, in componenta
caruia intra acidul N-acetilmuramic. La microplasme si formele L lipseste peretele celular.
o Se inmulteste prin diviziune directa. Inmultirea sexuata este rara.
o Au dimensiuni mici
o Nu au capacitate de diferentiere celulara
o Nu au capacitate de a forma organisme pluricelulare
o Nu prezinta endocitoza si nu au vacuole digestive intracelulare
2. Enumerati caracteristicile METABOLISMUL BACTERIAN
Metabolismul bacterian este :
1. unicelular , are loc intr-o singura celula
2. necompartimentat datorat lipsei organitelor citoplasmatice
3. de mare intensitate cu multiplicare rapida (timpul de generatie este de 20 minute in timp ce la mamifere
timpul de generatie este de 24 ore)
4. teleonomic
5. de mare flexibilitate metabolica, se adapteaza la conditii variate de mediu
3. Enumerati TIPURILE DE BACTERII dupa tipul de energie si modul ei de obtinere
1. Strict aerobe

Folosesc exclusive respiratia

Nu se dezvolta in absenta oxigenului molecular

2. Strict anaerobe

Folosesc strict fermentatia

Oxigenul este toxic pentru ele

3. Aerobe- facultativ anaerobe

Pot obtine energia atat pe cale oxidativa cat si fermentativa

E. Coli, Staphylococcus
4. Aerotolerante

Au metabolism fermentativ

Raman viabile in prezenta oxigenului

5. Microaerofile

Cresc numai in prezenta unor cantitati reduse de oxigen

spirochetele
4. Enumerati denumirea MATERIALULUI CROMOZOMIAL

5. Enumerati NUMARUL SCHIMBURILOR DE MATERIAL GENETIC care apar in cursul mutatiilor

Schimbarile care apar in cursul unei mutatii sunt:
a. inlocuirea (substitutia) unei baze purinice sau pirimidinice
b. insertia unei baze noi
c. deletia, suprimarea unei baze sau a unui grup de baze
d. inversarea ordinii anumitor baze
6. Ce sunt DISBIOZELE?- exemple
Disbioza reprezinta alterarea florei intestinale
In disbioze cresterea pH-ului implica o crestere a florei daunatoare, nefiziologice (Escherichia, Clostridium, Proteus,
Estaphilococcus, Pseudomonas, Cndida, etc).
Cele mai importante probiotice din flora intestinala sunt: Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus
bulgaricus, Lactobacillus casei, Lactobacillus rhamnosus, Bifidobacterium longum, Bifidobacterium breve si
Pediococcus acidilactici. Aceste bacterii probiotice sunt produse in mod natural de catre organism si sunt sustinute de
o dieta sanatoasa, controlul stresului, exercitiile fizice si bineinteles administrarea de suplimente pe baza de probiotice.
In prezent s-a demonstrat stiintific beneficiul tratamentelor cu probiotice in multe patologii cum sunt: sindrom
de colon iritabil, diaree, constipatia cronica, infectii urinare, vaginita, intoleranta la lactoza,terenuri
atopice, alergii alimentare, prevenirea cancerului de colon.
In disbioza = densitate germeni > 100.000/ml suc jejunal, flora de tip fecal (flora de tip anaerob: Bacteroides,
Veillonela, Clostridium, Bifidobacteria, Lactobacillus, dar si aeroba-anaeroba facultativa: enterococi, Staf. aureus,
coliformi) sau popularea colonului cu flora conditionat patogena.
7. Precizati prin ce tehnica se pune toxigeneza in vitro la COLINIA BACTERIUM DIFTERIUM
DIFTERIA LEZIUNI LA POARTA DE INTRARE
Bacilul difteric poate fi patogen prin multiplicare la poarta de intrare si toxinogenez.
Toxina difteric este aceeasi pentru toate tulpinile productoare. Este o exotoxin de natur proteic
constituit dintr-un lant polipeptidic termolabil cu greutatea molecular de 62 kDa. Exotoxina are 2 fragmente:
- fragmentul A (24 kDa) care constituie suportul pentru activitatea toxic
- fragmentul B (38 kDa) care permite fixarea de receptorul celular si ptrunderea fragmentului A.
Dup fixarea toxinei de receptorul celular, fragmentul A clivat de enzimele membranare ptrunde n celul prin
endocitoz. n citoplasma celulei, activat, fragmentul A desfsoar activitate enzimatic de ADP riboxilaz care, n
prezenta NAD-ului celular, inhib factorul de elongare 2 necesar constituirii lanturilor
polipeptidice. n acest fel este blocat sinteza proteinelor celulare.
Exotoxina difteric este produs doar de tulpinile care posed gena tox+ purtat de bacteriofagul
temperat . Gena tox+ este inhibat de un represor prezent pe cromozom, activ n prezenta fierului.
Exotoxina difteric poate afecta toate celulele organismului, n primul rnd
ale inimii (miocardit), nervilor (demielinizare) si rinichilor (necroz tubular).
8. Descrieti CRESTEREA PE : GELOZA SIMPLA, GELOZA SANGE SI MEDII SIMPLE PT GENUL PROTEUS
Cresc usor pe medii simple, sunt germeni aerobi, facultativi anaerobi, cresc optim la 34-37C, 18-24 h. Tulbura
uniform bulionul, formand val la suprafata si invadeaza rapid toate mediile solide simple gelozate 2 %, din locul
inocularii, valuri succesive de cultura migreaza concentric pana la marginea mediului sau pana la intalnirea cu valul
migrator al altei tulpini, in acest caz migrarile se opresc la 1-2 mm distanta, intre ele trasandu-se o linie de demarcatie
(fenomenul Dienst), este folosit ca marker epidemiologic. Pe geloza inclinata insamantarea germenilor in lichidul de
condensare determina un fenomen de catarare.
Pe mediile selective coloniile sunt S lactozo negative cu centrul negru si nu manifesta fenomenul de
migrare.
9. Precizati si descrieti tipurile de LEPRA
Exista 2 tipuri de lepra:
1. lepra tuberculoida sau uscata este benigna si are evolutie lenta
2. lepra lepromatoasa sau umeda este maligna si are evolutie rapida
In ambele cazuri este afectat sistemul nervos periferic si duce la amputatii spontane si nedureroase deoarece nervii
periferici ai membrelor se atrofiaza.
10. Descrieti testele pt confirmarea speciei la NEISSERIA GONORROHEAE
Pentru confirmarea Neisseria se testeaza fermentarea zaharurilor.
Neisseria gonorrhoeae fermenteaza numai glucoza.
Metode rapide de confirmare:

Testul de coagulare cu ser antigonococic cuplat cu proteina A stafilococica ( in 3 minute da reactie pozitiva)

Prin imunofluorescenta se va colora cultura cu ser fluorescent antigonococic.

Metodele biologiei moleculare sonde nucleotidice, PCR

11. SHIGELLA
Germenii din grupul Shigella sunt bacterii strict adaptate omului, ntotdeauna patogene. Sunt ntlnite n
intestinul si materiile fecale ale bolnavilor, convalescentilor precum si la purttorii aparent sntosi. Singurele animale
care pot fi gazde accidentale sunt primatele captive care vin n contact cu oamenii.
Caractere morfotinctoriale
Sunt bacili Gram negativi, neciliati, necapsulati si nesporulati.
Caractere de cultur
Sunt bacterii aerobe, facultativ anaerobe care se dezvolt bine la 37C pe medii slab si moderat selective si diferentiale
(Istrati Meitert, ADCL). Formeaza colonii S, lactozo-negative, transparente.
Caractere biochimice si de metabolism
Ca toate enterobacteriile reduce nitratii la nitriti, sunt oxidazo-negative, fermenteaz glucoza, dar fr producere de gaz.

Structura antigenic
Antigenul somatic O st la baza mprtirii n patru grupe antigenice si subdiviziunii acestora n serotipuri:
o Grupul A: Shigella dysenteriae (12 serotipuri)
o Grupul B: Shigella flexneri (6+2 serotipuri)
o Grupul C: Shigella boydii (18 serotipuri)
o Grupul D: Shigella sonnei (1 serotip care prezint dou faze antigenice S si R).
Boala la om- Shigeloza este o boal diareic acut, cu evolute autolimitant datorit capacitaii regenerative a
epiteliului intestinal. Apare dup 2-5 zile de la ingestia a 100-1000 de bacterii. Debutul este brusc cu febr, diaree
apoas, colici abdominale intense. n periada de stare pacientul are 30-40 scaune nefecaloide,
cu mucos, puroi si snge. n urma acestora poate s apar deshidratarea.
Tenesmele rectale, starea general alterat sunt de asemenea simptome importante ale dizenteriei.
Sindromul dizenteric are 3 simptome:
- scaune sanghiolente si mucoase
- colici abdominale
- enesme
DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Diagnosticul de laborator este bacteriologic. Produsele patologice sunt materiile fecale emise spontan sau
recoltate cu sonda Nelaton de la pacienti n perioada de stare a bolii si n convalescent. Transportul produsului patologic
de face n mediul Cary-Blair iar nsmntarea este recomandat s se efectueze ct
mai curnd dup recoltare.
Tratamentul se face conform antibiogramei
12. STREPTOCOCCUS AGALACTIAE
Poate determina infectii neonatale, implicat fiind mai ales serotipul III datorit continutului mare de acid sialic si
infectii la adult.
Infectiile nou-nscutului:
- infectii precoce
Apar n primele 5 zile de viat ale nou-nscutului contaminarea acestora fiind posibil intrauterin sau n timpul
travaliului de la mame colonizate vaginal cu Streptococcus agalactiae. Sunt implicate serotipurile Ia, Ib, II, III. Copilul
prezint infectie pulmonar grav, septicemie de multe ori cu evolutie grav spre deces.
- infectii tardive
Apar ncepnd cu prima sptmn dup nastere pn la vrsta de 3 luni, transmise de personalul de ngrijire
sau de membrii familiei. Este implicat serotipul III si se manifest ca meningit purulent.
13. TUBERCULOZA
Boala cauzat de Mycobacterium tuberculosis se numeste tuberculoz si se manifest cel mai frecvent sub
form de:
- tuberculoz pulmonar
- tuberculoz extrapulmonar, care este rar si are localizri meningiene,
renale, genitale, osoase, articulare, ganglionare, digestive
Este important din punct de vedere medical s se fac distinctie ntre:
- infectia tuberculoas: demonstrat prin virajul spontan al reactiei la tuberculin;
- boala tuberculoas: infectia cu manifestri patologice clinice sau radiologice, pulmonare sau extrapulmonare.
Bolnavul cu tuberculoz pulmonar, elimin bacilii tuberculosi prin sput si prin picturile Pflgger. Aerosolii astfel
contaminati cu Mycobacterium tuberculosis sunt inhalati, ajung n alveole unde bacilul este fagocitat de macrofage. O
parte din bacili rmn pe loc alt parte este vehiculat pe cale limfatic spre ganglionii
loco-regionali. Mycobacterium tuberculosis se multiplic, determin rspunsul imun care st la baza formrii
leziunii caracteristice numit tubercul. Tuberculul se cazeific: Tesutul n care s-au dezvoltat bacilii sufer o necroz
solid cu aparitia de cazeum. Tuberculul cazeos se ramoleste, se formeaz caverna pulmonar care se nconjoar de
un strat fibros.

Subiecte bacteriologie SEM 1 1.Peretele celular la bacteriile Gram (-) 2.Clasificarea bacteriilor in functie de modul de
procurare al substantelor nutritive 3.Precizati etapele si descrieti curba de crestere a bacteriilor 4.Bacteriofagul
5.Enumerati factorii umorali de actiune sistemica a apararii antiinflamtorii specifice 6.Teste de patogenitate pt.
stafilococii patogeni 7.Cresterea genului Proteus pe medii fara inhibitie si pe medii cu inhibitie 8.Clasificarea
Mycobacteriilor in raport cu pigmentatia coloniilor,exemple 9.Exemple de bacili anaerobi nesporulati 10.Leziunea
produsa de Clostrydium tetaniae la animalele mici.
1.Faceti o paralela intre celula procariota si eucariota 2.Clasificarea bacteriilor in functie de cili 3.Caracteristicile
metabolismului bacterian 4.Materialul genetic extracromozomial 5.Factorii umorali cu actiune locala 6.Descrieti hemoliza
streptococilor 7.Exemple de bacili sporulati aerobi 8.Descrieti leziunea produsa de Clostridium tetaniae la om si animale
mari 9.Descrieti mediul si cresterea eugonica la Mycobacterium tuberculosis 10.Definiti Fam.Enterobacteriacee