Sunteți pe pagina 1din 7

Facultatea de Drept si Administratie Publica, Bucuresti

Universitatea ,,Spiru Haret

Studiu de caz : Pericolul Social

Cuprins

Cuprins....................................................................................... Pag.2
Pericolul Social din punct de vedere Psiho-Medical..................................... Pag. 3
Pericolul social in intelesul legii penale........................................................ Pag. 4
Forme de pericol social................................................................................. Pag. 5
Pericolul social concret.................................................................................. Pag. 6
Bibliografie................................................................................. Pag. 7

Pericolul social din punct de vedere psiho-medical

Din punct de vedere psihologic, pericolul social reprezinta o manifestare


comportamentala devianta, ce consta in incalcarea unor norme codificate de catre societate,
manifestare cu continut antisocial, fata de care se iau anumite atitudini, prin aplicarea de
sanctiuni penale (Popescu-Neveanu, 1978).
Cercetarea psihologic trebuie sa cuprinda in aria sa descifrarea diferitelor dimensiuni
psihologice cu accent pe motivatie, afectivitate, pe descifrarea personalitatii in ansamblul sau.
A intelege omul inseamna a recunoaste inegalitatea inzestrarii native a indivizilor, fapt
ce trebuie sa ne conduca la diversificarea, nuantarea si individualizarea cantitativa si calitativa
a actiunilor educative.
De asemenea, inegalitatea si neomogenitatea mediilor sociale, de provenienta, exercita
presiuni diferite cantitativ si calitativ asupra indivizilor, ceea ce le confera anumite limite
individuale in privinta rezistentei fat de restrictii, fie ele morale sau legale.
Bolnavul pshic reprezinta un exemplu elocvent de relatie particulara medicpacient in
care aspectele medico-legale primeaza. Bolnavul psihic prezinta pe langa afeciunea sa si un
grad de pericol social fapt ce impune uneori un comportament particular al societatii n raport
cu el: internarea obligatorie.
Consimtamantul de internare si tratament sufera o serie de fluctuatii determinate de
evolutia bolii: sunt momente in care pacientul este prezent psihic si poate fi de acord cu
tratamentul si cu internarea. Lipsa tratamentului sau alti factori pot determina degradarea
strii pacientului fapt ce duce la scaderea sau dispariia capacitatii de exercitiu si a
discernamantului cu urmari personale si sociale grave, care duc la inrautatirea starii generale,
cu lipsa tratamentului, etc deci aparitia unei spirale de agravare.
Bolnavul psihic beneficiaz de o suita de masuri medico-juridice speciale cunoscute
sub numele de masuri de siguranta cu caracter medico-legal, masuri care protejeaza bolnavul
de consecintele faptelor sale pe de o parte iar pe de alt parte protejeaza societatea de traume
generate de o persoana lipsit total sau partial de discernamant.
Relatia medicpacient bolnav psihic este analizata prin studiul surselor internationale
de drept privind bolnavul psihic, prin prezentarea expertizei medico-legale psihiatrice si prin
analiza masurilor de siguranta care se impun in urma evaluarii bolnavului psihic.

Pericolul social in intelesul legii penale

Fapta care prezinta pericol social este orice actiune sau inactiune prin care se aduce
atingere uneia din valorile sociale pe care legea penala le apara si pentru sanctionarea careia
este necesara aplicarea unei pedepse.
Pentru existenta acestei trasaturi trebuie in primul rand ca fapta savarsita ( actiune sau
inactiune) sa produca sau sa poata produce o urmare raufacatoare : actiunea de a ucide,
actiunea de a insela, de a distruge bunurile sau valorile altuia, de a depune marturie
mincinoasa, de a falsifica un act, sunt fapte periculoase fiindca produc urmari
pagubitoare( suprimarea vietii, prejudicii materiale, stari de pericol pentru buna infaptire a
justitiei sau pentru increderea care trebuie sa existe in actele oficiale).
Dar aceste fapte, inafara de rezultatul pe care-l produc imediat, mai produc si urmari
de proportii mai mari, in comunitate sau socitete( stari de neliniste si ingrijorare sociala care
dauneaza desfasurarii normale a relatiilor sociale).
- In al doilea rand, acest pericol trebuie sa fie social. Caracterul social al pericolului
decurge din natura valorilor vatamate sau puse in pericol prin fapta comisa.
- In al treilea rand, pericolul socilal trebuie sa aiba character penal.
Se stie ca pericolul social prezinta orice fapta care incalca o regula de drept. Astfel,
toate faptele ilicite, abateri disciplinare, administrative, civile sau fapte care au mai mult sau
mai putin un caracter socialmente periculos.
Intre pericolul social pe care in prezinta infractiunile si pericolul social al altor fapte
ilicite exista o deosebire de grad.
Ceea ce caracterizeaza infractiunea nu este un pericol social general, pentru ca acesta
este caracteritic orcarei forme de ilicit, ci un anumit grad de pericol social care diferentiaza
infractiunea de faptele ilicite extrapenale.
In doctrina recenta, de specialitate, s-a sustinut ca notiunea de pericol social ar trebui
eliminta din definitia infractiunii, pentru ca legiuitorul nu incrimineaza decat faptele care
prezinta pericol social, prin atingerea adusa valorilor fundamentale ocrotite de legea penala.
S-a motivat ca definitia infractiunii ar trebui sa cuprinda doar doua trasaturi esentiale: fapta sa
fie prevazuta de legea penala si sa fie savarsita cu vinovatie.

1- George Antoniu , Tipicitate si antijuridicitate in revista de drept penal, nr.4/1997, pg.15


2- George Antoniu, Reforma legistlatiei penale, Ed.Academiei Romane, 2003; Florin Streteanu,drept penal,
partea generala,1,E.d. Rosetti, 2003, pg.291

Forme de pericol social


4

In stiinta treptului penal si in legistlatie se face deosebire intre pericolul social generic
al infractiunii si pericolul social concret.
Pericolul social generic desemneaza acel pericol pe care in prezina in abstract o
anumita infractiune( subminarea puterii de stat, omor, inselaciune, viol, furt, trafic de droguri,
etc.)
El este evaluat de legiuitor in abstract, in primul rand, pentru a hotara daca fapta
prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, iar in al doilea rand, pentru a evalua
gradul de perico si a stabili pedeapsa ce corespunde acestui grad de pericol si care sa fie de
natura sa previna savarsirea de noi infractiuni si sa aiba aptitudinea de a reeduca. Stabilirea
gradului generic de pericol social se face de catre legiuitor care in vedere: importanta valorii
sociale vatamate sau puse in pericol, gravitatea vatamarii sau periclitarii, urmariile faptei,
calitatea faptuitorului, etc.
Aceste date legiuitorul le obtine din rapoartele privind statistica judiciara, politica
peala, din lucrarile de doctrina, din analiza practicii judiciare.

Pericolul social concret

Este pericolul pe care in prezinta fapta concreta, savarsita de o anumita persoana, in


anumite imprejurari. El este evaluat de organele judiciare tinand seama de actiunea sau
inactiunea savarsita, urmarile firesti, obiectul, subiectul, timpul si locul savarsirii, modul si
mjloacele de savarsire.
Pericolul social concret difera in cadrul aceluias tip de infractiune, de la o fapta
concreta la alta.
Pericolul social concret este reflecata in pedeapsa concret aplicata de catre instana
fiecarui infractor.
Prin exceptie de la regula consacrata in Codul Penal in viguare, potrivit careia orice
fapta incriminate prezinta in abstracto pericol social, prin textul art.18 din Codul Penal s-a
prevazut, in concreto, posibilitatea ca o fapta savarsita de o anumita persoana, in anumite
conditii, sa nu prezinte gradul de pericol social al unei infractiuni. Astfel, textul de lege
mentionat prevede ca nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin
atingerea minima adusa uneia din valoriile aparate de lege, prin continutul ei concret, fiind
lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
La aprecierea in concret a gradului de pericol social se tine seama se modul si
mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa,
de urmarea produsa sau care s-ar fi putur produce, precum si de persoana si conduita
faptuitorului.
Aceasta exceptie, din textul sus mentionat, a facut obiectul multor controverse si critici in
doctrina.

3- Florin Streteanu, op. cit ,pg 292.


1- Codul Penal art. 18

BIBLIOGRAFIE

-Drept Penal ( Partea Generala I ) IOAN GRIGA


Internet :http://ebooks.unibuc.ro/drept/zarnescu/8.htm
Internet : http://www.cognia.ro/articole/citeste/22/devianta-sociala-si-delicventa