Muresan Sebastian, Horticultura IV

Visinul este o specie pomicola cunoscuta din cele mai vechi timpuri. Fiind folosita in
alimentatie de 4000-5000 de ani inainte de Christos. Evolutia si domesticirea acestei
specii a fost influentata atat de selectia naturala cat si de cea efectuata de om.
Se apreciaza ca in momentul actual exista
peste 600 de soiuri de visin, care furnizeaza
necesarul de fucte proaspete sau fructe
destinate pentru industria prelucratoare.
Evident visinele se pot cunsuma in stare
proaspata cat si prin industrializare, compoturi,
gemuri, dulceturi, sucuri, etc.

Catalogul oficial al soiurilor de ( hibrizilor) de plante de cultura din Romania

VISIN Prunus cesasus L.
Denumirea soiului

Maturitatea de consum
(luna/decada)

Denumiria
soiului

Maturitatea de consum
(luna/decada)

Bucovina

VIII/1

Pitic

VIII/ 1-2

Crisana 2

VI/ 2-3

Satmarean

VI/2

De Botosani

VI/2-3

Schattenmorelle

VI/3 VII/1

Dropia

VII/1

Scurtator

VII/1-2

Engleze Timpurii

VI/2

Timpurii de Cluj

VI/2-3

Ilva

VI/2-3

Timpurii de Pitesti

VI/1-2

Mocanesti 16

VII/1-2

Mimpuiriu de Osoi

VI/1-2

Nana

VI/2-3

Tarina

VI/1-2

Nefris

VII/2-3

Vrancean

VII/2-3

Northstar

VII/2-3

Obiectivele ameloriarii visinului

asigurarea unei piete de desfacere a fructelor

diversificarea productiei

crearea soiurilor noi

obtinerea unor recolte ridicate

reducerea cheltuielilor

obtinerea unor fructe de foarte buna calitate

pentru satiisfacerea pretentiilor
cunsumatorilor

Productivitatea
In conditiile din tara noastra cele mai
productive soiuri de visin sunt: Meteor, Nana,
Oblacinska, Schattenmorelle ( Morela Neagra),
Northstar, Pitic de Iasi, Engleze Timpurii,

Chiar daca plantatiile cu soiuri au fost

organizate respectandu-se principiile de
tehnica experimentala, pe aceeasi portaltoi,
distante de plantare, tehnologie de cultura
etc., diferente mari de productie s-au
inregistrat si la acelasi soi, de la o zona la alta
confirmandu-se asftel ca fie care soi are cerinte
specifice fata de factorii de mediu si ca
productivitatea este o caracteristica extrem de
complexa, care trebuie abordata prim prisma
elementelor de productivitate.

Vigoarea si tipul de crestere si fructificare a pomilor:

Reprezinta elementele de productivitate de prima importanta
urmarite in crearea noilor soiuri de visin, pretabile in cel mai
inalt grad infintarii unor plantatii cu densitati mari de pomi la
unitatea de suprafata.

Precocitatea intrarii pe rod

Este un element de productivitate cu o

ereditate poligenica, care se transmite,
respectiv mosteneste, dupa un model tipic
cantitativ. Soiuri de buna capacitate de
transmitere a intrarii timpurii pe rod, care
constituie si surse valoroase de gene pentru
caracter, la visin sunt: soiurile Nana,
Schattenmorelle, Ilva, Northstar,

Marimea fructului

La visin marimea fructului este un caracter cu o determinism poligenic, intre soiurile

existand o ampla variabilitate a marimii fructelor.
In conditiile din tara noastra marimea media a fructelor visinielor este 4-5 g ( Dropia,
Ilva, Pitic de Iasi, Mocanesti 16) Timpurii de Cluj ajung la 5-5,6g iar Crisane la peste 7g.
Variabilitatea caracterului se manifesta si in interiorul aceluiasi soi, la Mocanesti 16, cu o
marime medie de 4.9g, limitele de variatie situandu-se intre 3.8- 8.1g.

Autofertilitatea
Este un important element de prductivitate, care s-a impus ca un obiectiv
distinct de ameliorare la cele doua specii. Prin introducerea in cultura a
soiurilor autofertile nu mai este necesara asigurarea polenizatorilor, si se pot
infinta plantatii "pure" si se pot obtine productii mari si constante, chiar si in
conditii climatice mai putin favorabile pentru polenizarea straina.
Autofertilitatea este introdusa de o singura alelaa genei S, din seria celor
care produc incompatibilitatea gametofitica.

Calitatea fructelor

Calitate visinelor este apreciata pe baza unor criterii asemnatoare care se

refera in principal la aspectul fructelor ( marime, forma, culoare),
caracteristice interne ale acestora ( consistenta si textura pulpei, suculenta,
gustul si aroma, marimea samburelui, etc.).
Forma fructului

La visin fructele find de regula sferice, forma fructului nu constituie

un criteriu eliminatoriu in lucrarile de selectie .

Culoarea pielitei si a pulpei fructului

Culoarea oscileaza intre rosu deschis si rosu inchis, iar pentru

crearea unor soiuri destinate utilizarii obtinerea sucului
natural, cu o culoare rosie intensa se pot folosi ca genitori
soiurile Scuturator, Dropia, Schattenmorelle, Nefris.

Epoca de coacere
Epoca de coacere a fructelor este un caracter determinat poligenic, majoritatea
descendentilor F1 avand o coacere intermediara parintilor, se pot obtine forme
trangresive atat pentru timpuritate cat si pentru tardivitate.
La visin genitorii valorisi pentru coacerea timpurie a fructelor sunt
soiurile Mari Timpurii, Engleze Timpurii, Tarina, Meteor Korai, Erdy
etc., iar pentru maturarea tardiva soiuri precum Schattenmorelle,
Pitic de Iasi, Pandy 114, Grossa Gamba, Liubskaia.

Selectia mutantelor naturale

Selectia mutantelor naturale constituie la visin
o metoda simpla, rapida si ieftina de obtinere a
unor soiuri . Printre caracterele care sunt
frecvent afectate de mutatii spontane se pot
enumera : tipul de crestere si fructificare a
pomilor, epoca de inflorire, epoca de coacere a
fructelor, marimea , forma si intensitatea
culorii fructelor, rezistenta la pomilor la ger,
boli si daunatori etc.
La visin cele mai multe mutatii sunt
nefavorabile, fie ca afecteaza caractere care nu
prezinta interes agronomic fie ca sensul lor nu
este util pentru selectie. Cand unele mutatii
naturale modifica caracteristici importante
pentru ameliorare ele vor fi identificate si
inmultite vegetativ, obtinandu-se clone care se
verifica in culturi comparative iar ulterior pot fi
promovate ca soiuri noi

introducerea mutantiilorPrin mutagenezase

urmareste, indeosebi, obtinerea unor forme cu
crestere pitica, precumsi a formelor
autofertile. In acest scop tratamentele cu
agenti mutageni se pot aplica semintelor sau
organelor vegetative, aflate in plim proces de
crestere si diferentiere. Se pot utiliza agenti
mutageni fizici (radiatii ionizante), Dupa
inducerea mutantiilor are loc identificarea si
selectia mutantelor valoroase acestea fiinf
inmultite vegetativ.
Selectia in hibrizi naturali
Selectia in hibrizi naturali sau selectia
individuala a puietilor obtinuti din samburi in
urma polenizarilor libere, reprezinta o
metodaprin care au fost create numeroase
soiuri de visini. Tot prin selectie in hibrizi a fost
obtinut soiul Nana, prin selectie in hibrizi
naturali rezultati din polenizarea libera a
soilului Crisane.

Hibridarea interspecifica
Hibridarea interspecifica reprezinta ameliorarea visinului folosita in vederea crearii unei
variabilitati adecvate obtineriide soiuri noi. Prin incrucisarea unor soiuri valoroase se pot obtine
descendenti la care, datorita recombinarii genice, sa se manifeste o ampla diversitate pentru
caracteristici importante, care sa constituie si obiective de ameliorare, cum sunt:
productivitatea, calitatea fructelor, epoca de coacere, rezistenta la factori de stres, omportarea
la atacul unor boli si daunatori etc.
Pentru obtinerea unor descendete hibride in care selectia formulelor dorite sa fie ecificenta, o
importanta deosebita o are alegerea genitorilor si stabilirea combinatilor hibbride. Pentru a da
posibilitatea manifestarii unu numar cat mai mare de recombinatii genice in urma hibridarilor,
este de dorit ca marimea poplatilor hibride in interiorul combinatiilor ( famililor) sa fie cat mai
mare. Deoarece numarul hibrizilor F1 este limitat de posibilitatile pe care le are la dispozitie
amelioratorul, se considera ca 200-500 de indivizi intr-o combinatie sunt suficientipentru a
permite identificarea plante elita, la care recombinatiile geniece se se manifestesub forma unor
caracteristici de ansamblu valoroase, superioare formelor parentale

Hibridarea interspecifica si hibridarea intergenerica

Hibridarile indepartate, interspecifica si intergenerice, repzrezinta medote prin care se poate

provoca o ampla variabilitate genetica, necesara in ameliorarea visinului. Incrucisarile
indepartate reusesc relativ usor, daca genitorii au acelasi grad de plodie. Cand genitorii
apartin unor specii cu grad de ploidie diferite fertilitate hibrizilor este foarte scazuta, iar
uneori hibrizii obtinuti sunt sterili. Fertilitatea lor poate fie restabilita prin dublarea setului
cromozomal cu ajutorul colchicinei.
Prin hibridari interspecifice se urmareste transferarea, de la unele specii mai rustice, a
unor caracteristici cum sunt rezistenta la ger, seceta.la anumite boli etc. La soiurile
cultivate, valoroase care in general manifesa susceptiilitate la actiunea acestor factori de
stres.

bridarea intrgenetica se utilizeaza in crearea unui material valoros pentru selectie la cirse si
visisi in mod deosebit pentru crearea unor forme cu buna rezistenta la boli si factori de
stres.Prin hibridare intergenerica Miciurin a obtinut soiul Cerapadus prin incrucisarea
visinului cu malinul japonez. La Cerapadus fructele sunt asezate in ciorchin , ca la malinul
japonez iar pomul prezinta o buna rezistenta la ger si boli.