UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
CATEDRA DREPT PENAL CRIMINOLOGIE

TEZ DE AN

TEMA: Omorul Intentionat

Autor:,
student grupa.

Conductor tiinific:,
.

Chiinu-2014

Cuprins:
Introducere.....................................................................................................................................3
CAPITOLUL I - CONSIDERATII GENERALE PRIVIND
OMORUL......................................................................................................................................5
1.1. Istoricul aparitiei si evolutiei legislatiei penale privind reglementarea
omorului.........................................................................................................................................5
1.2.

Reglementri penale privind omorul n legislatiile penale a altor state....................11

1.3. Conceptul de omor........................................................................................................13

CAPITOLUL II - ASPECTE JURIDICO-PENALE ALE COMPONENTEI OMORULUI

INSOTIT DE CIRCUMSTANTELE AGRAVANTE.................................................................16
2.1. Semnele distinctive ale obiectului si laturii obiective ale omorului nsotit de
circumstante agravante..................................................................................................................16
2.2. Semnele distinctive ale subiectului si laturii subiective ale omorului nsotit de
circumstante agravante..................................................................................................................17
2.3. Analiza juridico-penal a circumstantelor agaravante ale omorului n functie de
latura subiectiv a componentei de infractiune..............................................................................29
Concluzii........................................................................................................................................46
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................47

Introducere

Un loc important n structura criminalittii din Republic l ocup infractiunile contra vietii
si snttii persoanei, comise cu violent. Frecventa cu care sunt ele ntlnite, pericolul social
sporit determin necesitatea de a efectua un studiu complex al acestei probleme de rezonant n
contextul actual al societtii noastre, care urmreste si cunoasterea diversittii si complexittii
cauzelor svirsirii lor, pentru a interpreta corect concluziile ce decurg din cazuistica existent,
supus analizei si investigatiei stiintifice.
Dar mai presus de toate, ea este un fenomen social, o valoare social, adic acea relatie
social care, fiind reglementat din punct de vedere juridic, constituie dreptul absolut la viat al
persoanei umane. Totusi, desi nimeni nu contest, realitatea arat c n societate s-au produs si
continu s se pruduc acte de suprimare a vietii omului, ceea ce vine n discordant flagrant cu
idealurile de libertate si dreptate pentru care a luptat omenirea.
Legiuirile penale din toate timpurile si toate ornduirile sociale au recunoscut gradul de
pericol social deosebit de ridicat pe care l prezint infractiunile contra vietii, uciderea unei
persoane constituind una dintre cele mai grave fapte. nclcarea dreptului de a tri creaz o stare
de nesigurant social, un dezechilibru periculos pentru nssi existenta societtii.
De aceea este si firesc ca astfel de acte de nclcare a legii penale, care vizeaz relatiile
sociale ce ocrotesc viata, bunul cel mai de pret al omului, s stea n atentia ntregii colectivitti
si, desigur, n primul rnd, n atentia organelor de drept, crora le revine sarcina de a apra
mpotriva faptelor antisociale n vederea ocrotirii fizice si protectiei juridice a vietii si
principalelor ei suporturi : integritatea corporal si sntatea persoanei. Printre sarcinile
primordiale ale dezvoltrii sociale se profileaz sarcina combaterii criminalittii. Omul
reprezint suprema creatie a lumii care,

prin spiritul su neobosit, tinde continuu spre

perfectionare. Totodat omul, n exclusivitate prin trirea cu adevrat a tot ce este bun, frumos si
drept, se impune pe toate planurile, d dovad de personalitate, dominndu-si, n acelasi timp,
impulsurile inferioare. Viata este un fenomen complex. Ca form superioar de miscare a
materiei, ea are la baz procese biologice si psihice care si subordoneaz procesele inferioare
(chimice, fizice, mecanice).
Un loc important n structura criminalittii din Republic l ocup infractiunile contra vietii
si snttii persoanei, comise cu violent. Frecventa cu care sunt ele ntlnite, pericolul social
sporit determin necesitatea de a efectua un studiu complex al acestei probleme de rezonant n
3

contextul actual al societtii noastre, care urmreste si cunoasterea diversittii si complexittii

cauzelor svirsirii lor, pentru a interpreta corect concluziile ce decurg din cazuistica existent,
supus analizei si investigatiei stiintifice.
n art. 1 alin 3 al Constitutiei se prevede c n Republica Moldova, ca stat de drept,
democratic, demnitatea omului, drepturile si liberttile lui, libera dezvoltare a personalittii
umane, reprezint valori supreme si sunt garantate. Garantarea tuturor acestor drepturi si libertti
ale persoanei are loc juridic prin mijloacele Dreptului Penal, adic prin incriminarea ca
infractiuni si sanctionarea cu pedepse a faptelor vtmtoare sau periculoase pentru valorile
mentionate. Legiuitorul a prevzut n art. 2 al Codului Penal

printre valorile de maxim

important, a cror aprare constituie scopul legii penale persoana, drepturile si liberttile
acesteia , subliniind n acest fel caracterul de valoare suprem a persoanei umane. n
corespundere cu Constitutia RM statul garanteaz fiecrui om dreptul la viat si la integritatea
fizic si psihic.
n lumina acestor ipoteze, pornind de la ideea unor noi reglementri penale adoptate, miam propus spre examinare minutioas aspectele juridico-penale. Aria tot mai larg,
complexitatea si continua diversificarea formelor de manifestare a omorului a determinat analiza
temeinic a circumstantelor agravante ale acestuia. n legtur cu cele relatate, este de artat c
n ultimii ani n RM omorul ocup un loc important n structura general a criminalittii, desi n
statisticile politienesti nu se opereaz cu indici care reflect situatia cantitativ. Acest moment se
datoreaz n mare parte multiplelor dificultti privind calificarea acestor fapte si a complexittii
probatiunii acestor modalitti normative si faptice ale omorului. De ceea, studiul data pare ca o
ncercare de actualizare teoretico-stiintific.
Prin lucrearea dat mi-am propus analiza si interpretarea omorului intentionat cu
circumstante agravante prin prisma elementelor constitutive care-l caracterizeaz din punct de
vedere juridico-penal n general si n particular analiza circumstantelor agravante n functie de
latura subiectiv a componentei de infractiune, de a deduce anumite idei progressive viznd
interpretarea si aplicarea just a normelor penale n vigoare vizavi de subiectul propus si a
constata anumite lacune, coliziuni, inexactitti referitoare la subiectul supus investigatiei
stiintifice, de a formula propuneri si recomandri.
Scopurile trasate sunt intermediate de obiectivele cercetrii, la care as referi examinarea
complex a urmtoarelor elemente de baz:
-Definirea omorului
4

-Determinarea locului omorului n cadrul sistemului de infractiuni contra vietii.

-Analiza juridico-penal a elementelor constitutive care-l caracterizeaz.
-Analiza juridico-penal a circumstantelor agravante n functie de latura subiectiv a
componentei de infractiune.
-Procedee de calificare ale omorului cu circumstante agravante n functie de latura
subiectiva a componenetei de infractiune.
Normele penale avnd un caracter complex, implic n cadrul studiului lor att analiza unor
probleme de ordin general (comune unui grup de infractiuni) ct sia unor probleme cu caracter
special (proprii fiecrii infractiuni n parte). Aceasta se realizeaz cu ajutorul unui cumul de
metode si teorii. Teoria cunoasterii, metoda istoric, sistemic, gramatical, logic, comparativ,
statistic.
Din cauza unor imperfectiuni legislative de multe ori legea este interpretat n mod diferit.
Astefel rednd diferite opinii contrare s-a argumentat pozitia unor sau altor autori ori a fost expus
punctual de vedere pe care autorul tezei l-a considerat cel mai aproape de realitate si de
necesittile actuale ale statului nostrum. Lucrarea de fat prezint un studio de drept penal
privind omorul intentionat cu circumstante agravante n functie de latura subiectiv a
componentei de infractiune.

Capitolul I. Consideratii generale privind omorul.

Sectiunea 1.1. Istoricul aparitiei si evolutiei legislatiei penale privind reglementarea
omorului.
Viata omului apare ca o valoare primar si absolut.n aceast privint, cu dou milenii n
urm Titus Lucretiu spunea c Vitaque mancipio nulli datur, omnibus usu (viata nu este
proprietatea nimanui, ci uzufructul tuturor). Astfel, s-a accentuat atentia asupra importantei
valorii persoanei sub aspectul succesiunii generatiilor si a persoanei omului n lume1.
Diversitii de opinii politice, ideologice, sociale, omul este singura fiin superioar
din universul cunoscut. El creeaz valorile i le transmite generaiilor viitoare, iar spiritul su
continuu tinde la perfecionare. Totodat, omul, n exclusivitate, prin trirea cu adevrat a tot ce
este bun, frumos i drept, se impune n plan etic i d dovad de personalitate, dominnd
impulsurile inferioare. Anume de aceea fiina superioar, social omul trebuie situat pe prim
plan, iar asigurarea deplinei realizri a acestora i aprarea de la orice fel de atentri la via,
sntate, libertate, demnitate uman trebuie s devin un imperativ al timpului.

Viata este bunul cel mai de pret al omului,nsusi omul.Pe orice treapta a dezvoltarii
sale,omul si-a aprat viata individual sau n colectiv, anarhic sau sub rigorile legii,prin toate
mijloacele de care a dispus n acest scop.ntr-o lung perioad de la nceputul istoriei omenirii,
ocrotirea dreptului la viat se rializa fie n modalitti originare, fie potrivit unor cutume dintre
cele mai diverse si nu rareori bizare dac sunt examinate prin logica si moralitatea prezentului.
Aceasta urma s fie protejat de prealabilele lezri care puteau s i fie aduse, de aceea
ocrotirea persoanei contra faptelor prin care s-au adus atingeri vietii, integrittii corporale sau
snttii a fost principala preocupare a generatiilor ntregi.
n ornduirea gentilic persoanele care suprimau viata unuia din membrii grupului social,
erau abandonate de trib, cu conditia c ele nu mai prezentau pericol pentru securitatea
comunittii.Ei erau lsati n voia soartei, fiind lipsiti de protectia pe care tribul le-o oferea.
Izgonirea lor era considerat ca rzbunarea prtilor interesate. Msurile mpotriva aceluia care
ucidea o persoan ce apartinea aceleiasi colectivitti, nu erau axate pe ideea de vinovtie, ci pe
necesitatea conservrii echilibrului indispensabil supravetuirii grupului.

Dobrinescu Ion. Infraciuni contra vieii persoanei.

Editura Academiei Republicii Socialiste Romne.Bucureti 1987, pag.11.

Schimbrile care au intervenit pe parcursul dezvoltrii omenirii au dus la limitarea

formelor de rzbunare existente. Rzbunarea nelimitat a fost reglementat de Legea Talionului,
potrivit acesteia, victima sau familia ei nu puteau pricinui infractorului o pagub mai mare dect
cea generat de fapta lui.
O asemenea reglemetare o gsim n una din cele mai vechi legi, Codul lui Hamurabi
(1792-1749 .e.n.), unde legea talionului avea mai multe forme: ochi pentru ochi,(art.196)2
dinte pentru dinte, mna pentru mna, picior pentru picior, arsur pentru arsur, vntaie pentru
vntaie.Legea Talionului reprezint totusi un anumit progres n comparatie cu practicile
anterioare. Hammurapi instituie talionul cu scopul de a ngrdi o reminiscent foarte periculoas
a comunittii gentilice cum este rzbunarea sngelui.n virtutea talionului, victima sau rudele ei
nu puteau pricinui infractorului un ru mai mare dect fapta comis de ctre acesta. Talionul a
fost limitat printr-un mod voluntar prin care victima avea posibilitatea s renunte la rzbunare n
schimbul unui echivalent ( bnesc sau n natur), ns acest mod nu a fost reglementat n Codul
lui Hammurabi. Infractiuni contra persoanei erau prevzute ca fiind: omorul sotului de ctre sotie
(art.153) si omorul din imprudent (art.229). La perioada respectiv codul era o lege suprem
care si-a gsit elemente proprii si n alte legislatii a popoarelor vecine. Dreptul barbar cunostea
razbunarea sngelui, care ulterior era nlocuit cu o sum de bani, ce urma s fie pltita de ctre
ucigas familiei victimei.
n China, reglemetri n domeniu au existat n secolul al XXIII-lea .e.n. n codurile Hia,
Sciun si Scian. Cel mai important cod de legi dateaz din secolul al XI-lea .e.n. si este numit
Legile lui Manu. Este surprinztor c legea vorbeste putin despre pedepsele capitale. Practic nu
sunt descrise componentele infractiunilor de omor, cu toate c una dintre cele mai grave
infractiuni era asasinarea unui brahman. Att n China ct si n India, legile au avut un caracter
religios, deoarece se ncerca de a se descoperi divinitatea prin atingerea unei triri interioare
diferit de cea exterioar.
Pe parcursul anilor apare un interes: de a reglementa problemele juridice n mod precis,
fapt care a generat o tendint de a studia necesitatea unor reglemetri scrise, care urmau a fi
aplicate tuturor. n acest sens, n jurul secolului al VII-lea .e.n., n Grecia

au fost alesi

legislatorii (persoane nsrcinate cu elaborarea legilor scrise), printre care Solon si Dracon.
Grecii i considerau ca fiind cei mai ntelepti gnditori, care pledau pentru nsprirea

Hanga Vladimir. Mari legiuitori ai lumii. Editura tiina

i Enciclopedic, 1997, pag.7.

pedepselor3.Legislatia lui Dracon (sec. VII .Hr.) pentru prima oar face distinctia dintre actul
premeditat si cel involuntar. Se limita dreptul gentilic al Talionului si n cazul unor delicte
minore se aplica pedeapsa cu moartea. Dup legile lui Dracon omorul svrsit cu intentie era
pedepsit cu izgonirea din cadrul societtii. Dreptul penal cunoaste notiunea de tentativ, faz
prepratorie (pregtirea), participatia, circumstante agravante si atenuante4. Prin activitatea lor s-a
anihilat arbitrariul cutumiar, intarindu-se cadrul institutionalizat si rolul statului n domeniul
penal, care deja intervine direct n cazurile de omucidere.
n Roma antic, prima lege scris a fost Legea celor XII Table (sec. V .e.n.), inspirat din
legea talionului n materie penal si care fcea distinctie ntre crimen publica si delicta privata.
Cele mai importante legi din perioada respectiva erau institutiunile lui Iustinian, Digestele,
Codexul Theodosianus, Codexul lui Iustinian si Novelae. Infractiunile n dreptul roman sunt
desemnate prin notiunea de delicte. Infractiunile ce constau n suprimarea vietii unei persoane
libere din comunitate erau judecate n complete specilale si erau pedepsite deobicei cu moartea,
putndu-se ns aplica si alte pedepse n locul celei capitale (de exemplu, amputarea minii
condamnatului). n perioada veche asasinatul se pedepsea cu moartea. Ucidera unui sclav n
perioada veche nu atrgea nici o sanctiune pentru autorul faptei 5. n perioada imperial apare
crima extraordinaria, cosiderat ca fiind infractiune grav sau deosebit de grav si care era
urmrit din oficiu. La romani vinovtia era grupat n doua forme: dolus (intentie) si culpa
(greseal) si de ea depindea tipul pedepsei aplicate (nchisoarea cu character preventiv, pedepsele
corporale, pedepsele pecuniare).
n perioada Evului mediu s-a remarcat legea Corpus iuris canonice (1140), care privea
infractiunea sub dou aspecte: al nesocotirii ordinii divine si al leziunii aduse ordinii umane.
Perioada Renasteri elucideaz ntrirea puterii statului,ceea ce a dus la elaborarea unor legi
penale precise si unitare (ordonatele cu dispozitii de drept penal si de procedur panal),
generatoare de noi codificri: Constitutia Therisian (1768), Constitutia Piemontez(1786, al lui
Iosif al II-lea (1787) si al lui Napoleon Bonaparte (1810).
Personalitatea uman si drepturile omului au constituit obiectului preocuprilor filosofilor,
juristilor si politicienilor, fapt care a dus la adoptarea primului act care schiteaz elemente ale
unei protectii juridice a persoanei umane, consacr drepturile si liberttile persoanei Magna
Carta Libertatum (Anglia, 15 iunie 1215, regale Ioan). Acest document a stat la baza elaborarilor
3

Boroi Alexadru. Infraciuni contra vieii. Editura Naional,

Haha Vladimir. Istoria general a statului i dreptului.
De la origini la revoluiile burgheze. Bucureti, 1985, pag72.
5
Smbrian T. Drept privat roman. Craiova, 1993, pag.26.
4

ulterioare n acest domeniu. Astfel n 1776 apare Declaratia American de Independent de la

Philadelphia care mentioneaz c: toti oamenii au fost creati egali si sunt nzestrati cu drepturi
inalienabile de ctre creatorul lor printer care se afl si dreptul la viat.Se cuvine a fi
mentionate si actele constitutionale engleze de la sfrsitul sec. al XVII-lea ( Bill of RightsDeclaratia drepturilor din 1689) si Constitutia Statelor Unite din 1791. Cel mai complet act n
materia drepturilor omului l constituie Declaratia Universal a Dreturilor Omului (10 decembrie
1948 de Adunarea General a ONU), care stipuleaz c: Orice om are dreptul la viat, la
libertate si la inviolabilitate. Adoptarea acestor acte au implimentat o tendint de perfectionare
a reglemetrilor privind consacrarea si aprarea drepturilor omului, elaborndu-se Pactul cu
privire la drepturile civile si politice-1966 ( dreptul la viat este un drept inerent al persoanei
umae, care trebuie ocrotit prin lege; nimeni nu poate fi privat de viat n mod arbitrar),
Convetia european pentru protectia drepturilor omului si a liberttilor fundamentale(1950),
Documtul Reuniunii de la Copenhaga si al Conferintei pentru dimensionarea uman a C.S.C.E 6. .
Existenta reglementrilor internationale a determinat popoarele s-si conformeze prevederile
nationale n domeniu, tinndu-se cont de accesul la anumite metode de aprare a celor mai
importante vaori sociale- viata si integritatea corporal a persoanei.
Legi scrise au existat si pe timpul lui Burebista, care propovduia spiritual religios al
actelor regale, pn cnd Dacia a fost ocupat de Imperiul Roman, aplicndu-se evident sistemul
de drep roman, inclusive pedeapsa cu moartea. Siatemul respective a coexistat cu normele
autohtone si dup retragerea romanilor din Dacia, deoarece nu se putea evita o atare influent, n
contextual n care popoarele erau foarte apropiate.
n timpul Feudalismului, au urmat o serie de legi ce protejau viata si integritatea corporal:
Cartea romneasc de nvttur(1646), ndreptarea Legii(1652), Legiunea Caragea(1818),
ultima fiind n vigoare pn la adoptarea Codului penal al lui Cuza(1865). Situatia se schimb o
dat cu unirea principatelor n 1918, deoarece Romnia Mare a fost supus o perioad unor
pluralitti de legi penale; spre exemplu, n Basarabia se aplica legea Vechiului regat.
Diversificarea reglemetilor care existau n Basarabia, Bucovina si Ardeal au determinat
adoptarea unui cod unic al Romniei, care ar unifica legislatiile existente.Primul cod penal
romn apare n 1937.
n perioada sovietic influentele romnesti sunt nlturate definitiv, aplicndu-se legea
sovietic.

Boroi A., Infraciuni contra vieii. Editura XXI,

Bucureti, 1996, pag.13.

Aprarea drepturilor omului pune n sarcina organizatiilor internationale obligatia

proclamrii lor. Prin consacrarea pe plan international a conceptului de drepturi ale omului, s-a
urmrit nu numai proclamarea si darea lor unei dimensiuni, ci si instituirea unui sistem de
control international asupra modului n care statele se achit de obligatiile de respectare,
garantare a drepturilor si liberttilor fixate att n actele internationale acceptate de ele, ct si n
legislatia lor intern, iar ncalcarile prealabile ar fi sanctionate corespunztor. Potrivit
Dictionarului de terminologie juridic international, expresia drepturile omului desemneaz un
ansamblu de prerogative bazate pe demnitatea persoanei umane a cror respectare se ntelege a fi
promovat n folosul tuturor oamenilor.
Codul penal incrimineaz faptele privitoare la viata si integritatea corporal n raport cu
calitatea subiectului, gravitatea urmrilor, motivul si modul n care au fost comise. Dreptul la
viat este aprat prin urmare att prin Constitutie ct si de legea penal. Viata este bunul cel mai
de pret al persoanei, fr de care nu pot fi concepute nici celelalte atribute ale acesteia, ca
integritatea corporal, sntatea, inviolabilitatea sexual, libertatea, onoarea si demnitatea.
Atentatele contra vietii persoanei pun n pericol nu numai existenta individului izolat, dar si a
ntregii societti. Nu este posibil desfsurarea normal a relatiiloe sociale fr ocrotirea vietii
persoanei. De aceea aprarea acestei valori sociale constituie una dintre ndatoririle supreme ale
fiecrui stat7. Viata omului este aprat de normele de drept si, n special, ale dreptului penal, ca
fiind un drept absolut al individului, dar si o valoare social pe care dreptul o ocroteste n
interesul ntregii societti.
Dreptul la viat, la inviolabilitatea persoanei sunt drepturi civile si sunt consacrate ntr-o
multime de de acte, cele mai importante fiind:
-Declaratia Universal a Drepturilor Omului, 10.12.1948, art.3: Orice om are dreptul la
viat, libertate si la inviolabilitatea persoanei ;
-Pactul privind drepturile economice, sociale si culturale, 16.12.1966, art.6 : Dreptul la
viat este inerent persoanei umane. Acest drept trebuie ocrotit prin lege. Nimeni nu poate fi
privat de viat n mod arbitrar ;
-Conventia European pentru protectia drepturilor omului si liberttilor fundamentale,
04.11.1950, Roma, art.2 dreptul la viat ;

Borodac A., Manual de drept penal. Partea special

(pentru nvmntul universitar), Chiinu, 2004, pag.47-48.

10

-Conventia cu privire la drepturile copilului (1986);

Totalitatea acestor acte internationale atest importanta existentei unor mecanisme juridice
la nivel mondial pentru garantarea si aprarea drepturilor si liberttilor fundamentale ale omului.
Actele internationale devin obligatorii pentru procesul de elaborare a legislatiei interne a statelor
doar n msura n care aceste state le-au ratificat.
n unele constitutii, dreptul la viat nu apare expres formult, desi aceste constitutii prin
continutul lor urmresc tocmai ocrotirea vietii persoanei. Altele prevad expres si explicit dreptul
la viat, fiind surprinse elementele esentiale ce-I caracterizeaz sensul fizic, abolirea pedepsei cu
moartea sau, cel putin, aplicarea acesteia doar n cazurile infractiunilor celor mai grave. n 1994,
se adopt Constitutia Republicii Moldova, care perevede si garanteaz pentru prima dat n mod
expres la art. 24 trei drepturi fundamentale, care, desi sunt strns legate ntre ele, nu pot fi
confundate din punct de vedere juridic. Aceste drepturi sunt: dreptul la viat, la integritatea fizic
si psihic, care sunt garantate de ctre stat, adic persoana uman ocup locul prioritar n erarhia
valorilor sociale din sistemul nostru de drept. Articolul 24 al Constitutiei se refer la acceptiunea
restrns a dreptului la viat, avndu-se n vedere c acest drept fundamental implic, n primul
rnd, c nimeni nu poate fi privat de viat n mod arbitrar. Ea protejeaz dreptul la viat a
persoanei numai n sensul ei fizic, deoarece el este garantat si de Codul penal al Republicii
Moldova prin incriminarea infractiunilor contra vietii. Este, de fapt, o cerint de baz a unui stat
democratic si de drept, unde demnitatea omului, drepturile si liberttile lui, libera dezvoltare a
personalittii umane sunt privite ca valori supreme si sunt garantate prin sanctionarea faptelor
periculoase ce atenteaz la ele. Potrivit art.2 CP RM, legea penal apr mpotriva infractiunilor,
printre alte valori sociale, n primul rnd viata uman ntr-un cadru mai larg, acela al ocrotirii
persoanei si a principalelor atribute ale acesteia: viata, sntatea, cinstea, demnitatea, etc.
Aprarea vietii n reglemetrile penale rezid n incrininarea anumitor fapte care constituie
infractiuni.

Sectiunea 1.2. Reglementri penale privind omorul n legislatiile penale a altor

state.

Fiecare stat a avut si va avea mereu particularittile sale de dezvoltare, de reglementare a

relatiilor care apar n societate, fapt datorat apartenentei acestuia la un anumit sistem juridic. De
aceea este si firesc ca legiuitorul statelor respective s foloseasc anumite modalitti de
11

prevedere n legislasie a procedeelor eficiente destinate mentinerii ordinii publice, de exemplu:

el poate incrimina anumite fapte care dup prerea lui atenteaz la valorile sociale aprate de
legile constitutionale si poate dezincrimina altele. Acest fapt duce la diversificarea
reglementrilor penale. Un exemplu elocvent n acest sens este incriminarea lipsirii de viat la
dorinta persoanei (eutanasia) de Codul Penal al Republicii Moldova la art. 148 si neincriminarea
acesteia de ctre legiuitorul olandez.
n legislatia tuturor statelor infractiunile contra vietii, integrittii corporale sau snttii
ocup un loc prioritar. Infractiunile contra vietii sunt clasificate diferit n tri diferite. n Codul
Penal francez din 1992 la diferentierea acestora de alte infractiuni s-a stabilit criteriul material,
adic gravitatea faptei, infractiunile contra vietii persoanei fiind incluse n cadrul crimelor (art.
111-1 CPF). Astfel, n titlul II se denumesc faptele care prefigurez persoana uman,
incrimineaz faptele contra vietii n dou sectiuni distincte prevzute n capitolul I si anume :
faptele voluntare contra vietii (S-1) si faptele involuntare contra vietii (S-2). n prima sectiune
este incriminat omorul (221-1), omorul agravant (221-2), omorul cu premeditate (221-3), omorul
comis n alte circumstante agravante (221-4), atentatul la viata persoanei prin otrvire (221-5). n
sectiune a doua este incriminat omorul involuntar (22-6), rspunderea din culp a persoanelor
morale (221-1). Capitolul II cuprinde si reglementri cu privire la faptele prin care se adduce
atingere integrittii fizice sau psihice a persoanei dup cum acestea sunt voluntare: actele de
tortur si cele de barbarie (221-9) n form simpl si apoi forma agravant, violentele simple si
agravante, amenintrile art. 222-16 sau involuntare n art. 222-19.
Criteriul material de clasificare a infractiunilor a existat dj la acel moment n Dreptul
Penal englez. Conform lui pn n 1967 infractiunile erau mprtite n juridico-materiale si
juridico-procedurale, iar cele contra vietii se ncadrau n infractiunile juridico-materiale grave,
numite pe atunci felonii. Dup 1967, conform legii din 21 iunie a aceluias an, ele se atrubuie la
alte infractiuni (infractiunile de atunci si pn azi se grupez n dou categorii: trdarea si alte
infractiuni).
n conformitate cu dispozitiile legislative ale dreptului penal al SUA, infractiunile contra
vietii se ncadreaz n felonii (se pedepsesc cu privatiunea de libertate pe un termen mai mare de
un an).
Codul Penal al SUA incrimineaz n art. 210-1 omuciderea (homicide), sistematiznd
materialul astfel: n art. 210-1 este incriminat omorul (crima de gradul I-murder), cnd fapta este
comis cu intentie,cu bun stiint, din interes material (la comand), din nepsare sau dintr-o
extrem indiferent manifestat fat de viata uman; n ar. 210-3 omorul din imprudent (crim
12

de gradul II-monslaugher), cnd fapta este comis cu temeritate; n art.210-4 omuciderea din
neglijent (crim de gradul III-neglijent homicide), cnd fapta este comis din neglijent; art.2105 este incriminat infractiunea de determinare sau ajutor dat victimei s se sinucid8.
Codul Penal german reglementeaz infractiunile contra vietii n capitolul XVI,
unde sunt incriminate uciderea unei personae n conditii agravante (paragraful 211); , inclusive la
comand;uciderea unei persoane n conditii neagravante (paragraful 212); uciderea unei persoane
n conditii atenuante (paragraful 213); omorul la cererea victimei (paragraful 216); pruncuciderea
(paragraful 217);ntreruperea sarcinii (paragraful 218). n capitolul XVII sunt incriminate faptele
contra integrittii corporale9.
Codul Penal italian reglementeaz infractiunile contra vietii, integrittii corporale
sau snttii n capitolul I, Titlul XII, cartea a II-a, iar cel spaniol-n Titlul VIII, cartea a II-a: n
capitolul I patricidul (art.405), asasinatul la comand (art.406) , omorul simplu (art.407), n
capitolul II pruncuciderea (art.410), n capitolul III vtmrile. n Codul Penal al Romniei,
infractiunile contra vietii sunt prevzute n capitolul I, sectiunea I, intitult Omuciderea, care
cuprinde art.174-179, sunt incriminate: omorul (art.174), omorul calificat (art.175), omorul
deosebit de grav (art.176), pruncuciderea(art.177), uciderea din culp (art.178), determinarea sau
nlesnirea sinuciderii (art.179)
Legiuitorul din Federatia Rus a inclus infractiunile contra vietii n Codul Penal
din 1996 n capitolul VII, Titlul 16- Infractiuni contra vietii si santtii. Acesta cuprinde:
omorul simplu (art.105, alin.1), omorul agravat (art.105,alin.2), pruncuciderea (art.106), omorul
]n stare de affect(art.107), omorul n urma depsirii limitelor legitimei aprri (art.108, alin.1),
omorul n urma depsirii msurilor necesare pentru retinerea infractorului (art.108, alin2),
cauzarea mortii din imprudent (art.109), determinarea la sinucidere (art.110).

Sectiunea 1.3. Conceptul de omor

Legea penal acord cea mai mare nsemntate ocrotirii omului, att n ceea ce priveste
nssi existenta sa fizic si atributele fundamentale ale personalittii lui, ct si n ceea ce priveste
8

Boroi A., op.cit.,pag91.

Lacu M., Pop O., Aspecte de teorie i practic judiciar n materia infraciunii de lovire sau vtmari
Cauzatoare de moarte, Chiinu, 2001, pag.13.
Ibidem, pag.15. .., .., .
, ., , -, 2002, pag.101.
9

13

toate celelalte drepturi, libertti si interese pe care societatea este datoare s i le asigure.Aceast
fapt se datoreaz n manier specific Dreptului Penal, adic prin incriminarea tuturor faptelor
care, sub un aspect sau altul, aduc atingere fiintei, drepturilor si intereselor legitime ale omului.
Faptele sociale periculoase ndreptate mpotriva omului sunt numeroase si variate. Fcnd
distinctie ntre faptele ndreptate mpotriva drepturilor absolute privitoare la existenta fizic si la
principalele atribute ale fiintei si personalittii umane, pe de o parte,si faptele atribuite mpotriva
altor drepturi si interese ale omului, pe de alta parte, legiuitorul le-a inclus pe cele dinti ntr-o
categorie distinct de infractiuni, cu titlu Infractiuni contra vietii si snttii persoanei.
Dac s ne referim la legislatia noastr, putem mentiona c componentele de infractiuni
contra vietii snt concentrate n articolele 145-150 Cod Penal al Republicii Moldova, ns n
cadrul lucrrii date ne vom referi doar la articolul 145 Cod Penal al Republicii Moldova- Omorul
intentionat cu respectivele circumstante agravante.
Pentru nceput este necesar de a analiza notiunea conceptual de omor care reprezint un
reper, un punct de sprijin care ne ajuta s solutionm corect chestiuni particulare ce apar in
procesul de calificare a faptelor, s cunoastem semnele individuale ale infractiunilor comise si s
verificm conformitatea lor cu prevederile legii.
Sintetiznd semnele comune pentru toate formele si tipurile deomor la etapa final a
analizei si ridicndu-le la un tot ntreg n limitele definitiei stiintifice, vom ajunge la notiunea
general de omor. Evident, o asemenea component de infractiune poate fi privit doar n calitate
de constructie teoretic care are ns asa cum am mentionat anterior, o nsemnatate deosebit de
mare pentru practica aplicrii normelor panale ce contin semnele componentei de omor.
Legislatiile moderne prevd, n afar de forma de baz a omorului (sau omorul simplu),
modalitti agravate de omor, care snt reglementate n partea special a Codului Penal, la
capitolul privind omuciderea , sub form agravante de calificare10. n codul nostrum penal
snt reglementate omorul simplu si omorul calificat. Infractiunea de omor implic ntotdeauna
aceleasi caracteristici, si anume, existenta unei actiuni (inactiuni) comise cu intentia de a suprima
viata unei personae, actiune care are ca rezultat moartea victimei. n realizarea sa concret,
actiunea sau inactiuneapoate prezenta ns unele particularitti, dup cum, n jurul faptei tipice
(omorul simplu) se grupeaz diferite elemente care, fr a schimba substanta faptei, i da o
coloratur diferit, sporindu-I vdit gradul de pericol social. Aceste mprejurri snt valorificate
de legiuitor si

prevzute

ca elemente circumstantiale n continutul infractiunii de omor,

10

Oliviu Stoica. Drept penal. Partea special. Bucureti. Editura

Didactic i Pedagogic, 1976.

14

reprezentnd o modalitate normativ agravat a infractiunii de omor. Asadar, din punct de vedere
al teoriei dreptului penal, omorul este definit ca lipsirea ilegal si intentionat de viat a unei alte
personae. Aceast definitie a notiunii de omor este aplicat tuturor infractiunilor savrsite prin
omor, prevzute la art 145-148CP al RM. Exist ns si alte definitii ale acestui concept, astfel
potrivit unei opinii, omorul este definit ca privarea ilegal, intentiont sau din imprudent, de
viat a unei alte personae, atunci cnd cauzarea mortii constituie temeiul raspunderii penale11.
referitor la ceast definitie, Cuznetov A.V. critic pe bun dreptate partea final a definitiei
date,mentionnd c orice actiune sau inactiune este considerat infractiune doar cu conditia c
ea este prevtut de lege n caliatate de fapt socialmente pericoloas si evalueaz n calitate de
temei al rspunderii penale, de aceea o indicatie special asupra acestui semn este n plus.
Acelasi autor propune o alt formulare a notiunii de omor, si anume: omorul reprezint fapta
social periculoas svrsit cu vinovtie si prevzut de legea penal, care atenteaz la viata altei
personae si-i cauzeaz acesteia moartea. n fond aceeasi notiune o gasim si n una din lucrrile
autorului Borodin S.V., care sustine c omorul este fapta social periculoas svrsit cu
vinovtie, care cauzeaz moartea altei personae. n alte surse ntlnim definitii care nu contin
toate semnele necesare ale notiunii de omor. Astfel, potrivit unei opinii, omorul reprezint o
fapt ilegal ce cauzeaz moartea unei alte personae. i o alt definitie: omorul este privarea
ilegal de viat a unei alte persoane.
Potrivit unei alte opinii, aspru criticat la timpul su, omorul este doar cauzarea
intentionat a mortii unei persoane. Anume aceast ultim definitie o gsim n alin. 1 art. 105 al
Codului Penal al Federatiei Ruse pn a fi modificat. La constructia acestei definitii, legiuitorul
rus a omis un foarte important cuvnt- c aceast fapt este savrsit ilegal . Cci interpretarea
literal a alin.1art105C.P. al Federatiei Ruse face posibil de a atribui la fapta de omor cauzarea
mortii celui care atac, n conditiile legitimei aprri. ns aceast definitie tine de domeniul
trecutului, deoarece a fost modificat anume n legatur cu problema expus mai sus. Astfel n
prezent notiunea de omor sun n felul urmtor privarea ilegal de viat prin actiune sau
inactiune , ns si aici pot exista careva obiectii la faptul c nu este specificat modul intentionat
de comitere a infractiunii date, ceea ce creaz rezerve de interpretare n diferite feluri.
Definitie de asemenea dintre cele mai reusite cu ctva timp n urma care era mprtsit si
de doctrina noastr12 este dat de autorii Pobegailo E.F. si Mendelson G.A., identic la ambii,
definitia evoc urmtoarele: Omorul este privarea ilegal, intentionat sau din imprudent, de
11

Constantin Bulai. Curs de drept penal. Partea special,

Vol. I. Bucureti.
12
Sergiu Brnz. Infraciuni contra vieii, sntii, libertii i demnitii persoanei.
Chiinu. Universitatea de stat din Moldova, Fac. De drept, 1999.

15

viat a unei alte persoane. Practic aceeasi opinie este mprtsit si de ctre savantul Rosca C.:
Omorul este lipsirea ilicit culpabil de viat a altei persoane. Dup cum am mentionat mai
sus, definitia dat de Pobegailo si Mendelson a fost mpartsit si de doctrina noastr pn la
intrarea n vigoare a Codului Penal din 2002 dup care din definitia dat a fost inlturat
sintagma sau din imprudent deoarece conceptului de omor i este caracteristic o conduit
violent, reprezentnd o form de manifestare a fptuitorului care aluat hotrrea de a suprima
viata unei personae si se foloseste de mijloacele apte s realizeze acest scop pe cnd n cazul
lipsirii de viat din imprudent nu avem un act de violent, ci o conduit gresit a fptuitorului
ntr-o situatie periculoas, susceptibil s produc n anumite mprejurri, urmrile prejudiciabile
sub form de moarte cerebral a victimei13 .Astfel n urma constatrilor date s-a ajuns l-a
concluzia ca lipsirea de viat din imprudent sa fie incriminat ntr-un articol aparte (articolul
149 CP) deoarece gradul de pericol social al acestei infractiuni este mai redus n comparatie cu
cel al infractiunilor savsite prin omor. Deci n concluzie putem mentiona ca definitia cea mai
perfect a omorului este lipsirea ilegal si intentionat de viat a unei alte persoane.

13

Universitatea de Stat din Moldova

Drept Penal. Partea Special Volumul II, pag.83.

16

Capitolul II. Aspecte juridico-penale ale componentei omorului nsotit de

circumstante agravante n functie de latura subiectiv.

2.1. Semnele distinctive ale obiectului si laturii obiective ale omorului nsotit de
circumstante agravante.

n baza art.14 (1) CP al RM ,, infractiunea este o fapta (actiune sau inactiune)

prejudiciabil, prevzut de legea penal svrsit cu vinovtie si pasibil de pedeaps penal.
14

Desi art 15 al CP al RM prescrie n mod expres c gradul prejudiciabil al infractiunii se

determin conform semnelor ce caracterizeaz elementele infractiunii (obiectul, latura obiectiv,

subiectul, latura subiectiv) totusi ar fi mai corect dup prerea mea, apelarea la existenta unui
pericol social al infractiunii, dar nu la gradul prejudiciabil.n acest context am vorbi despre
esenta pericolului social, ca un element material al infractiunii, reiesind nemijlocit din daunele
aduse valorilor sociale si relatiilor sociale ocrotite de legea penal. Cele din urm, adic valorile
sociale si relatiile sociale aprate de legea penal n vigoare formeaz categoria obiectului
infractiunii.
Reiesind din art. 2 CP al RM ,,legea penal apr mpotriva infractiunii persoanei,
drepturile si liberttile acestea, proprietatea, mediul inconjurtor, ornduirea constitutionala,
suveranitatea, independenta si integritatea teritorial a RM, pacea si securitatea omenirii, precum
si ntreaga ordine de drept.
O conditie indispensabil privind respectarea legalittii este ca orice infractiune concret
svrsit de o persoan s corespund continutului unei infractiuni din legea penal. 15
Componena de infraciune constituie temeiul rspunderii penale, adic acel temei juridic componentul, legitatea, condiia necesar pentru calificarea oricrei fapte Componena
prejudiciabile comise dreot o infraciune concret.16
Caracteristica juridico-penal a omorului se determin de componena de infraciune. Dup
cum se cunoate, componena fiecrei infraciuni, din punct de vedere structural, se
caracterizeaz prin patru elemente: obiectul i subiectul infraciunii, latura obiectiv i subiectiv

14

Cod Penal al RM din 13 septembrie 2002, art 14 al.1

Oancea I.,, Curs de drept penal general, Vol I-III, Bucureti, 1954, pag.278
16
.. . , .. , 2003, pag32.
15

17

a infraciunii. Lipsa oricruia dintre aceste patru elemente determin lipsa componenei de
infraciune n ansamblu.3
Caracteriznd structura componenei de infraciune, trebuie de inut cont de legtura
indisolubil dintre toate elementele ei constitutive. Infraciunea ca fapt concret al vieii sociale
exist ntotdeauna ca un tot unitar, ca un fenomen indivizibil; ea reprezint o unitate
psihofiziologic a calitilor ei obiective i subiective. Elementele infraciunii sunt strns legate
ntre ele i condiionate reciproc. Fiecare element al componenei de infraciune, luat n afara
celorlaltor, rupt de ele, i pierde calitatea de parte component a infraciunii.
Oricare persoan, svrsind o fapt socialmente periculoas sanctionat n mod penal
cauzeaz prejudiciu societtii si, evident relatiilor existente n aceast societate.Toate relatiile pe
care le apr legea penal, si snt nclcate ca rezultat al svrsirii ifractiunii, n teoria si practica
dreptului penal constituie obiectul infractiunii. Oricare infractiune svrsit, manifestndu-se
printr-o anumit fapt socialmente periculoas, constituie prin esenta sa un atentat la o anumit
relatie social ocrotit de legea n vigoare.Legea penal nu prevede nici o infractiune prin lipsa
obiectului de atentare.17 Obiectul infractiunii indic asupra continutului, caracterului si gradului
de pericol social al ei.Teoria Dreptului Penal descrie ca obiect al infractiunii acele relatii sociale
care sunt recunoscute n societate si care corespund intereselor ntregii societti. n ceea ce
priveste, ns, definirea unic a acestui obiect si a formelor de manifestare a lui, corelatia cu
obiectul material, n literatura de specialitate s-au conturat mai multe idei.18
Relatiile sociale iau nasterte n mod iminent n jurul si datorit anumitor valori sociale.
Obiectul infractiunii permite cunoasterea sistemului de valori sociale ocrotite de sistemul de
drept si respectiv pune n evident obtiunea politic cu privire la anumite valori pe care
legiuitorul le consider fundamentale pentru functionarea ntregii ornduiri sociale si de stat,
determin esenta formatiunii social-economice respective, adic prezentat n form
generalizata, fiind o categorie strict social, necontinnd nici un caracter material, asupra caruia
atenteaz infractiunea n final.
n teoria Dreptului Penal se statueaz c obiectul infractiunii este determinat de relatiile
sociale existente, formele, conditiile materiale, legittile de manifestare a lor.
Anume aceasta permite a asigura un comportament al membrilor relatiilor sociale precum
si apararea acestor relatii. La determinarea obiectului infractiunii ca premis initial trebuie
17

Borodac ,, Drept penal , Partea General ,, Chiinu 1994, pag.73-81

18

.. ,, Obiectul Infraciunii dup dreptul sovietic, Moscova 1960, pag 30

18

luat in vedere recunoasterea relatiilor sociale aparate de lege in general. Relatiile sociale exist
in mod obiectiv si se reflect ca interese.
n viziunea autorului L.D.Gauhman importanta obiectului infractiunii constituie un
criteriu de structurare a Partii Speciale, determin n mare msur calificarea infractiunii, asigur
delimitarea dintre anumite categorii de infractiuni .19
Sunt cunoscute, astfel, categoriile de obiect juridic generic si obiect material, obiect
juridic generic si obiect juridic nemijlocit (special), obiect nemijlocit (special) principal si obiect
nemijlocit secundar (adiacent) .20
n corespundere cu sistemul noului Cod penal al Federatiei Ruse din 1996, repartizat nu
numai n capitole, dar si n titluri care contin cteva capitole, obiectul infractiunii este necesar de
a-l repartiza n patru categorii : general, tipic, generic (special, de grup) si nemijlocit.21
Obiectul general a infratiunii l constituie valoarea social si relatiile sociale privitoare la
aceasta, aprate de legea penal prin ncriminarea faptelor care aduc atingere ori le pun n
pericol.22 Anume obiectul general ne da posibilitatea de a determina continutul social-politic al
dreptului penal,s stabilim caracterul faptelor svirsite si n unele cazuri, sa deosebim
infractiunile de alte ncalcari de lege.23 Pentru orice infractiune prevzut de legea penal
relatiile sociale si valorile ce corespund acestor relatii aprate de lege au un caracter comun. n
consecint obiectul general al infractiunii n ansamblu si n particular al infractiunii contra vietii
si snttii l constituie acele relatii sociale, proclamate si aprate de legea penal n vigoare si
care asigur ordinea de drept n R.M.
Obiectul generic (de grup), comparativ cu cel general, are un caracter mai restrns. Acesta
este constituit dintr-un cumul de relatii sociale formate n jurul si datorit unor valori
fundamentale al societatii, cum sunt: persoana umana, proprietatea, securitatea si ordinea public
ect., caracterul comun referindu-se numai fat de un grup de infractiuni. n acest sens legiuitorul,
n procesul sistematizrii infractiunilor n capitole, s-a condus anume de specificul obiectului
generic al atentatelor infractionale. De regul, aceasta reiese nemijlocit din denumirea capitolului
respctiv al Codului Penal. O legislatie bine sistematizat constituie un indicator ce reflect faptul
19

.. . , .. , 2003 pag.78
Dobrinoi V., Pascal I., Lazar V., Nistoreanu Gh., Boroi A. Drept penal Partea general , Bucureti 1992, pag.8993
20

21

. ., pag.78
Ungureanu Augustin, Drept Penal romn Partea General, Bucureti, Lumina Lex, 1995, pag.74-7
23
Borodac A.,Drept penal.Partea General, Chiinau 1994, pag.73-81
A.Borodac, Drept penal,Calificarea infractiunilor,Chiinau 1996, pag.80-81
22

19

ca forma de evaluare a normelor juridico-penale este adecvat principiului sisteimic al legislatiei

n vigoare. Anume la sistematizare porneste eficacitatea si legalitatea aplicrii dispozitiilor
normative.
n literatura de specialitate s-au conturat o serie de idei referitoare la problema obiectului
infractiunii contra vietii si snttii persoanei. Formarea statului de drept presupune asigurarea
drepturilor, liberttilor si intereselor legale ale cetatenilor.24 Faptele prin care se aduce atingere
vietii, integrittii corporale s-au snttii au fost pedepsite din cele mai vechi timpuri, iar dupa
aparitia statului, legile penale din toate ornduirile sociale le-au prevazut , sanctionndu-le cu
pedepse variind dup gravitatea urmrilor. Codul Penal incrimineaz faptele privitoare la viata,
integritatea corporal n raport cu calitatea subiectului, gravitatea urmrilor, mobilul si modul n
care au fost comise.
n analiza obiectului infractiunii contra vietii si snttii va trebui sa distingem intre
obiectul generic al infractiunii contra persoanei, ntre obiectul juridic specific fiecreia dintre
infractiunile componente ale acestei categorii si obiectul material al infractiunii.25
Sub primul aspect, accentueaz autorii romni, se observ c infractiunile contra
persoanei au ca obiect juridic generic ansamblu relatiilor sociale care se constituie si se
desfsoar n legatur cu aprarea persoanei privit sub totalitatea atributelor sale: viata,
integritatea corporal, inviolabilitatea sexual, libertatea, demnitatea. Este cunoscut c aceste
infractiuni prezint un grad sporit de pericol social, determinat, pe de o parte de importanta
valorilor sociale ce constituie obiectul protectiei penale si de gravele urmri pe care le pot avea
pentru comunitate savrsirea acestor infractiuni, iar pe de alta parte, de faptul c infractiunile
contra persoanei se realizeaz de regul prin utilizarea unor mijloace s-au procedee violente si
care au o influent negativ mult mai pronuntat n raport cu alte categorii de infractiuni. Autorii
romni Gh.Nistoreanu, Al.Boroi ect., determinnd obiectul juridic generic al infractiunilor
contra persoanei, pun accent pe relatiile sociale care privesc aprarea persoanei incluznd
totalitatea atributelor sale (viata, integritatea corporal, inviolabilitatea sexual, libertate,
demnitatea).26

Aceste valori nu reprezint realitti izolate , inclusiv individuale, ce au o

important social; n jurul si pe baza lor se formeaz, se desfsoar si se dezvolt relatii

interumane, conferind acestor valori caracterul de valori sociale adic de valori n a cror
24

Nistoreanu Gh., Dobrinoiu V., Boroi A., Drept penal. Partea Special. Bucureti, Editura Continentont XXI
1995
Pag. 89.
25
26

Ibidem
Nistoreanu Gh., Boroi A., Drept penal, Partea Special. Ediia II, Bucureti, Editura All Beck, 2002,pag. 57

20

existent este interesat ntreaga societate si totodat de valori al cror continut se relev pe
deplin numai n cadrul relatiilor sociale . Svrsirea oricror infractiuni contra persoanei, aducnd
atingere uneia dintre valorile sociale care prezint atribute ale persoanei nssi, pune n pericol
sau vatm si relatiile sociale care s-au format si se desfsoar pe baza acestor valori sociale.27
Autorii rusi V.Cudreavtev, A.Naumov, V.Casepova, N.Vetrov remarc c n cazul
savrsirii infractiunii contra persoanei se atenteaz in mod generic (obiect generic) la
personalitate-persoana care apare n societate nu numai ca individ biologic,dar si ca membru al
societtii- participant (subiect ) al relatiilor sociale. Anume n aceast calitate persoana capt n
societate o protectie si este obligat s respecte regulile de comportament stabilite in societatea
respectiv. 28
Autorul Sergiu Brnz determin drept obiect generic al infractiunilor contra vietiipersoana, invocnd acele relatii sociale care determin locul persoanei n societate.29
Autorii rusi N. Vetrov si Iu.Leapunov subliniaz c Capitolul 16 Cod Penal al Rusiei
contine dou tipuri de compoente de infractiune, crora le corespunde, respective, obiecte
generice distinct-componente de infractiuni contra vietii si componente de infractiuni contra
snttii. Aceste dou genuri de infractiuni, la rndul lor pot fi divizate n infractiuni care
atenteaz la viat; infractiuni care atenteaz la sntate; infractiuni care au caracter universal-ce
pun n pericol si viata si sntatea persoanei.30
Relatile sociale privind dreptul la viat, la itegritatea corporal si sntate, la libertate si
demnitate, constituie obiectul juridic comun infractiunilor contra persoanei. 31 De asemenea,
subliniaz autorul rus A.I.Rarog, obiectul generic al acestor infractiuni este determinat n
dependent de locul plasrii lor n sistemul incriminrilor cu caracter penal. Astfel, infractiunea
de omor are ca obiect generic- relatiile sociale a cror existent si normal desfsurare sunt
conditionate de aprarea vietii si snttii persoanei; infractiunile contra liberttii onoarei si
demnittii persoanei-relatiile sociale a cror formare, desfsurare si dezvoltare normal implic
implic respectul liberttii, onoarei si demnittii persoanei si al normelor care o ocrotesc, care
oblig pe fiecare individ s se comporte astfel nct s nu lezeze dreturile celor din jur.32 Sustin
27

Boroi A., Infraciuni contra vieii, Bucureti, Editura All Beck.,1999 pag.3
Ugolovnoe pravo. Osobenaia ceasti. V.N. Kudrevteva, A.V.Naumova. Moscva, 1997, pag.28.
29
Brnz S., Infraciuni contra vieii, sntii, libertii i deminitii persoanei, Chiinu, Universitatea de Stat din
Moldova, 1999, pag.9.
30
Ugolovnoe pravo. Ceasti obseaia i osobenaia. N.I.Vetrova, Ii.Liapunova. Moscva, 2001, pag. 267-268.
28

31
32

BujorV., leanichi V., Omorul i vtmarea grav a integriti corporale, Chiinu, 2003, pag.6.
Cunir V., Carp S., Cojocaru R., Ursu V.,Studiu selective n materia de drept penal, Chiinu, 2004, pag. 20-23.

21

pe deplin aceast opinie si este de mentionat faptul c obiectul generic al infractiunilor este o
categorie cu caracter teoretic necesar la determinarea valorilor sociale si relatiilor sociale la care
atenteaz un grup anumit de infractiuni, specificat de legiuitor n contextul normativittii penale.
Este cazul s mentionm c relatiile sociale care apr personalitatea n ansamblu (cu toate
atributele sale) se protejeaz nu numai prin incriminrile analizate, de multe ori personalitatea
omului identificindu-se n obiectul juridic si al altor infractiuni.
Deci, drept obiect generic al inractiunii de omor ne apare acel cumul de relatii sociale a
cror existent si normal desfsurare sunt conditionate de aprarea vietii persoanei si relatiile
sociale intervenite n legtur cu aceast valoare.
Drept obiect obiect juridic nemijlocit (special) al infractiunilor contra vietii persoanei se
relev viata persoanei- ca valoare suprem si relatile sociale a cror desfsurare normal nu poate
fi conceput fr aprarea dreptului fundamental al omului la viat.
Evident c

aceast constatare este caracteristic tuturor infractiunilor contra vietii

(omuciderilor), ns delimitarea ntre componentele analizate va fi fcut cu ajutorul altor

semne ale continutului normativ. Dreptul la viat are un caracter absolut, el apartine fiecrei
persoane si este opozabil tututror, n sensul c toti ceilalti membri ai societtii sunt tinuti s
respecte acest drept, adic s se abtin de la orice actiune sau s ndeplineasc orice actiune
pentru a evita orice atingere adus acestui drept.33 Legislatia apr viata oricrei persoane
independent de vrst si stare a snttii.
Faptul ca infractiunea de omor are ca obiect viata omului i confer acesteia un profil
specific n cadrul fenomenului infractional, atrage asupra ei atentia ntregului grup social,
sensibilizeaz totdeauna constiinta colectiv, opinia public. Ea prezint n variantele ei de
incriminare, cel mai nalt grad de pericol social.34
Omul este singura fiint care creaz valori si le transmite generatiilor viitoare. Viata
omului apare, astfel, ca valoare primar si absout indispensabil manifestrii n sine si, ceea ce
este mai important, conditie a continuittii biologice a grupului social. Dar, ami presus de toate,
este un fenomen social, o valoare social, adic acea relatie social care, reglementat
juridiceste, constituie dreptul absolut la viat al persoanei umane. Ceea ce caracterizeaz n
principal pericolul social al acestor infractiuni, l constituie lezarea valorilor sociale ce privesc

33

Bulai C.,Filipa A.,Mitrache C.,Instituii de drept penal. Ediia a II-a, Bucureti, Editura Trei, 2003, pag. 282.

34

Ibidem pag. 282.

22

existenta si securitatea fizic a persoanei. Aceast atingere poate avea ca urmare cosecinta cea
mai grav, adic stingerea vietii, deci desfiintarea fizic a persoanei.
Obiectul infractiunii de omor l constituie viata persoanei 35 ca mijloc de existent biosocial. Referitor la punctul de vedere expus n literatura de specialitate, precum c obiectul
nemijlocit si cel generic n cazul infractiunilor de omor coincid nu sunt de acord, remarcnd c
obiectul generic are un caracter mai amplu si corespunde acelor relatii sociale si valori sociale pe
care se pretinde a fi protejate prin incriminarea unui grup de infractiuni. Obiectul nemijlocit n
cazul omorului se contureaz n relatiile sociale, a cror formare, desfsurare si dezvoltare
normal implic respectul valorii vietii umane. Deci anume acea valoare social concret la care
se atenteaz prin comiterea actului infractional si constituie obiectul nemijlocit al infractiunii,
astfel ca obiect nemijlocit n cazul omorului se prezint relatiile sociale care asigur viata
persoanei.
Ar fi incorect de a reduce notiunea de viat a omului numai la procesul biologic, deoarece
omul este n primul rnd membru al societtii. Din aceasta reeiese c viata omului poart un
caracter social, iar necesitatea protectiei se determin reiesind din relatiile care sunt supreme n
cadrul societtii. Viata omului este indisolubil legat de relatiile sociale, de aceea obiectul
atentrii infractionale n cazul omorului este si viata omului si relatiile sociale, al cror subiect
aceast persoan apare. Odta cu moartea se ntrerup si relatiile sociale legate de protectia
personalittii lui, se ntrerupe si protectia juridico-penal a vietii persoanei respective.
Dreptul la viat si sntate este aprat prin Constitutia trii.Viata constituie bunul cel mai
de pret al persoanei, fat de care nu pot fi concepute nici celelalte atribute ale acesteia, ca
integritatea corporal, sntatea, inviolabilitatea sexual, libertatea, onoarea si demnitatea.
Atentatele contra vietii persoanei pun n pericol nu numai existenta individului izolat, dar si a
ntregii societti. Se poate concluziona c nu este posibil desfsurarea normal a relatilor
sociale fr ocrotirea vietii persoanei.De aceea aprarea acestei valori sociale constituie una
dintre ndatoririle supreme ale fiecrui stat.36
Pentru infractiunea de omor

un al doilea aspect poate fi considerat cel al expresiei

corporale a vietii persoanei, adic a ansamblului de functii si procese organice care asigur
individului prezenta biologic si care, odat distruse, suprim calitatea de fiint vie sau de

35

Borodac A., Manual de drept penal. Partea special, Chiinu, 2004, pag.47-48. Bujor V., leantichi V.,Omorul
i vtmarea integritii corporale, Chiinu, 2003, pag.6.
36

Borodac A.,Manual de drept penal. Partea special, Chiinu 2004, pag.46-47.

23

integritate corporal a acesteia.37 Acest aspect formeaz categoria obiectului material al

infractiunii.
Infractiunea de omor are ca obiect material corpul victimei,38 privit ca o entitate material,
ca o totalitate de fuctii si procese organice care mentin o persoan n viat, ca o unitatea
anatomic si fiziologic, fizic si psihic.39 Este indiferent dac acest corp apatine unei persoane
tinere sau n vrst ori dac persoana este sau nu n plenitudinea faculttilor fizice sau psihice.40
Este necesar ca persoana respectiv s fie n viat, iar fptuitorul s actioneze asupra corpului
acesteia si nu asupra propriului corp (n aceste din urm situatii, de regul, faptele nu au
relevant penal, dect dac se aduc concomitent atingere si altor valori, spre exemplu, n cazul
automutilrii spre a se sustrage de la serviciul militar).41
Analiznd minutios semnele distinctive ale obiectului omorului nsotit de circumstante
agravante, am gsit de cuviint c este necesar de a studia un al doilea element la fel de
important precum este latura obiectiv a componentei de infractiune care este constituit din
totalitatea conditiilor privitoare la actul de conduit, cerute de lege pentru existenta infractiunii.42
Dup cum a fost consemnat, fiecare infractiune, sub aspectul laturii obiective, poate fi
caracterizat printr-un element material (actiune sau inactiune), o urmare imediat (consecintele
prejudiciabile) si raportul de cauzalitate ntre elementul material si urmarea imediat. 43 Pe lng
aceste semne, latura obiectiv a mai multor infractiuni printre care si cea de omor intentionat cu
respectivele agravante, cuprinde una sau mai multe cerinte-conditii esentiale si absolut necesare
pentru ca fapta svrsit s poat constitui elementul material al infractiunii (semnele facultative
ale laturii obiective44 ). Semnele facultative ale laturii obiective, care sunt prezente la toate
infractiunile, uneori nu se iau n consideratie la aprecierea unei fapte concrete ca infractiune.
Latura obiectiv a omorului const n privarea de viat a altei persoane,45 adic prin orice
activitate ilegal care pricinuieste moartea unui om. Indicarea caracterului ilegal al privrii de
viat are o important principal. Deci se constat o intercalare oblogatorie dintre trei semne:
37

Dobrinescu I., Infraciuni contra vieii persoanei, Bucureti, 1987, pag.21-22.

38

Borodac A., Manual de drept penal. Partea Special, Chiinu, 2004, pag.47-48.
Avram M., Popovici T., Cobneanu V., Cercetarea infraciunilor contra persoanei, Chiinu, Editura ARC, 2004,
pag.19; Boroi A., Infraciuni contra vieii, Bucureti, ALL BECK, 1999, pag.6.
40
Bujor V.,leanichi V., Omorul i vtmarea grav a integritii corporale, Chiinu 2003, pag.6-7.
41
Nistorean Gh., Dobrinoiu V., Molnar I.,Boroi A., Drept penal. Parte special. Bucureti, Editura ALL BECK,
2002, pag.57.
42
Bulai C., Drept penal romn. Partea general. Vol.I, Bucureti, 1992, pag. 130-133.
43
Avram Mihai, Popovici T., op.cit., pag.19.
44
Timeico G.B., Obee ucenie ob obiectivnoi storone prestuplenia, Rostov, 1997, pag.49.
45
Ugalovnaia prava Rosii.Ucebnik dlea vuzov. Osobenaia ceasti. A.N. Krasikova., Moscva 1999,pag.13.; Brnz S.,
Infraciuni contra vieii, sntii, libertii i demnitii persoanei, Chiinu, USM, 1999, pag. 15.
39

24

fapta care prezint o atentare la viata persoanei; consecinta prejudiciabil n forma cauzrii
mortii biologice a persoanei; raportul de cauzalitate ntre fapt si consecint.
Omorul poate fi comis att prin actiune (de mpuscare, strivire, njunghiere, otrvire,
ardere, lovire etc.), ct si prin inactiune, dar nuami n acele cazuri n care fptuitorul avea
obligatia de a actiona pentru mpiedicarea mortii persoanei. n cadrul omorului cu circumstantele
agravnte n functie de latura subiectiv n majoritatea cazurilor se comite prin actiuni orientate
spre nclcarea integrittii anatomice si functiilor organelor vitale importante ale altei persoane.
Actiune de ucidere poate fi direct, atunci cnd fptuitorul actioneaz direct asupra victimei,
provocndu-i moartea, sau indirect, atunci cnd, pentru provocarea mortii, fptuitorul recurge la
un mijloc indirect, activat de o fort strin.46
Sub aspectul elementului material infractiunea de omor implic o actiune de ucidere a unei
persoane fizice, adic o activitate material cara are ca rezultat moartea unui om. Ecest element
material trebuie s aib o anumit fort distructiv, s fie apt s provoace moartea persoanei n
conditiile date.
Din punct de vedere al laturii obiective omorul nsotit de circumstantele agravante n
functie de latura subiectiv se exprim prin privarea victimei de viat (component material).47
Se stie c descrierea faptei incriminate mai poate cuprinde pe lng descrierea actiunii
(ianctiunii) incriminate si artarea rezultatului acolo unde legiuitorul conditioneaz existenta
faptei incriminate de producerea unui rezultat material, conceput ca o entitate exterioar a
conduitei, diferit, cronologic si logic, de actiunea si cauzat de aceasta.
n ipoteza ideii consemnate consecinta n forma mortii biologice constituie un semn
obligatoriu al omorului intentionat, dac este vorba despre o infractiune consumat. n acest caz,
rezultatul face parte, mpreun cu actiunea (inactiunea)din descierea faptei incriminate si se
nftiseaz tocmai n cazul infractiunii de omor, sub forma unei modificri a substantei
obiectului material. n acest context trebuie delimitat moartea biologic de moartea clinic ,
adic o asemenea stare a organismului omului, n care, desi se opreste respiratia si btaia inimii,
dar activitatea vital a organismului se pstreaz si omul poate fi readus la viat.
Moartea reprezint o ncetare ireversibil a vietii, o dereglare integral si ireversibil a
proceselor vitale ale organismului ce conditioneaz stingerea activittii biologice a tuturor
tesuturilor si organelor.48 Aceasta se instaleaz dup ncetarea functiilor de important vital46

Bulai C., Filipa A., po.cit.,pag.63.

Vetrov N.I., op.cit.,pag.110-111.
48
Baciu Gh.,Medicin legal, Chiinu, tiina, 1995, pag.107.
47

25

circulatiei sangvine si respiratiei- ncetare care are forma unui proces treptat de inhibitie
metabolismului celular si de descompunere a materiei vii organizate.
Urmarea sau rezultatul este cea de-a doua component obligatorie a laturii obiective a
infractiunii de omor intentionat. Actul deviolent devine relevant sub aspectul infractiunii de
omor intentionat n momentul n care se produce rezultatul, constnd n moartea victimei. n lipsa
lui, actul de violent poate fi luat n considerare ca element al tentativei de omor sau al altei
infractiuni de omor.
Survenirea mortii ca consecint a faptelor infractionale comise constituie un semn
obligatoriu al laturii obiective a omorului. La analiza laturii obiective a omorului este necesar de
a lua n vedere c actiunile sau inactiunile constituie doar un semn exterior al infractiuni. Aceasta
si are explicatia n faptul c pericolul social al ei n final const n dauna cauzat decesul
victimei.
Stabilirea cauzei mortii se face cu ajutorul datelor puse la dispozitie de medicina legal,
constatri efectuate de ctre medicul anatomopatolog fiind hotrtoare pentru clarificarea
diagnosticului juridic :moarte violent sau moarte patologic. Din moment ce datele obtinute
converg spre o moarte violent, care poate fi consecinta unui omor sau accident, va fi necesar
clarificarea tuturor mprejurrilor apte s serveasc la ncadrarea juridic corect a faptei.
De asemenea, pentru ntregirea laturii obiective a infractiunii de omor treuie s se
stabileasc existenta legturii de cauzalitate ntre actiunea de ucidere si moartea victimei, care
reese nemijlocit din materialitatea faptei. Aceasta ar nsemna c moartea trebuie s apar ca un
rezultat necesar si logic al faptei vinovatului, dar nu o consecint ntmpltoare.49
Determinarea legturii de cauzalitate n asemenea mprejurri este esential pentru
ncadrarea corect a faptei n categoria omorului. Lipsa raportului de cauzalitate ntre fapt si
consecinta survenit o exclude n genere rspunderea penal pentru lipsirea de viat a persoanei,
ori permite a califica fapta n alt fel.50 Raport de cauzalitate este atunci cnd se stabileste, c fr
activitatea fptuitorului, moartea victimei nu s-ar fi produs. Nu este necesar ca activitatea
fptuitorului s constituie cauza exclusiv a mortii victimei, legtura cauzal exist si atunci
cnd la activitatea fptuitorului s-au adugat si alti factori preexistenti, concomitenti sau
subsecventi, care au concurat la producerea rezultatului.51

49

Vetrov N.I. op.cit. pag.111.

Borodin S.V., op.cit.pag.72
51
Boroi A.,op.cit.pag.35
50

26

Stabilind raportul de cauzalitate n cauzele de omor cu circumstante agravante, este necesar

de a lua n vedere c:
-raportul de cauzalitate exist nu numai ntre miscrile corporale nemijlocite ale
vinovatului si moartea survenit, dar si ntre diferite mecanisme, forte ale naturii, animale
folosite de ctre infractor la svrsirea omorului;
-actiunile subiectului infractiunii sunt considerate cauze ale mortii doar n cazul dac au
fost conditii necesare pentru privarea de viat a persoanei, n lipsa crora moartea nu
intervenea;52
-actiunile persoanei care constituie conditie obligatorie a survenirii consecintei
prejudiciabile, poate fi considerat cauza mortii doar n situatia n care rezultatul a reiesit cu
necesitate din aceste actiuni, dar nu a constituit o situatie nscut din realizarea ntmpltoare a
factorilor obiectivi, doar n mod extern legate ntre ele.53
La examinarea laturii obiective a omorului este necesar de a acorda atentie locului,
timpului, metodei si mijloacelor, tuturor circumstantelor de comitere a infractiunii. Unde metode
de svrsire a omorului se iau n vedere de ctre legiuitor n calitate de semne circumstantiale.
La caracteristica laturii obiective a omorului se atribuie si situatia concret de comitere a
infractiunii. Aceasta are important nu numai la solutionarea problemei viznd prezenta ori lipsa
raportului de cauzalitate, dar si, n anumite circumstante concrete, pentru atragerea persoanei la
rsundere penal si calificarea corect a faptei comise. Stabilirea momentului de svrsire a
infractiunii n cazul expirrii termenului de prescriptie are important pentru liberarea persoanei
de rspundere penal. Timpul svrsirii infractiunii poate fi reflectat si asupra aplicrii legii
penale. Locul de comitere a omorului are important pentru calificarea corect a infractiunii,
aplicrii este supus legea care actioneaz pe un anumit teritoriu unde a fost comis.
Identificarea locului n care a fost svrsit omorul este o problem important pentru
solutionarea cazului, acesta fiind, de regul, cel mai bogat n urme si date cu privire la
mprejurile n care s-a comis fapta. Cu att mai mult se impune gsirea locului crimei, cu ct n
practic se ntlnesc frecvent cazurile de transportare a victimei n alt parte, ori mprstierea de
fragmente din cadavru n diverse locuri. Desigur, c pe lng locul propriu-zis al faptei nu trebuie
s excludem si celelalte locuri sau zone n care au fost descoperite urme, mijloace materiale de
prob etc.
52
53

Ugalovnaia prava Rosii.Osobenaia ceasti, A Krasicova, Moscva, 1999,pag.14.

Comentarii ugalovnomu kodexu Rasiskai Federatii A.F. Naumova, Moscva 1997 pag.266.

27

Determinarea metodei de actiune ca semn al laturii obiective a omorului are important

principal pentru calificarea lui, la comiterea mai multor omoruri metoda constituie o
circumstant calificativ.
Cercetarea omorurilor prezint mari dificultti, deoarece infractorii utilizeaz diverse
metode de comitere, mascare si tinuire a infractiunii. Pentru existenta infractiunii nu au
relevant metodele de suprimare a vietii victimei ns pot fi luate n considerare la
individualizarea pedepsei penale. Stabilirea modului de suprimare a victimei este posibil pe
baza interpretrii unui complex de date, urme, cu privire la ntreaga activitate desfsurat de
infractor. Se va determina astfel, modul concret de operare interesnd o serie de circumstante de
natur s serveasc la ncadrarea corect a faptei. De asemenea pe aceast cale se stabileste
evolutia raportului dinamic victim-agresor, natura eventualelor relatii dintre cei doi, posibilele
ncercri de simulare sau mascare a faptei, respectiv disimularea omorului prin sinucidere sau
accident etc.
Cercetarea omorurilor prezint mari dificultti si prin prisma faptului c infractorii aplic
diferite mijloace de mpiedicare a aflrii adevrului obiectiv. Identificarea instrumentelor sau
mijloacelor care au servit la svrsirea infractiunii vizeaz att agentul vulnerant, care a cauzat
moartea victimei, ct si alte mijloace destinate pregtirii svrsirii faptei, ptrunderii la fata
locului, imobilizrii victimei etc. Aceast identificare si gseste utilitatea si n ncadrarea
juridic a faptei. Fapta ucigtoare poate fi svrsit prin orice mijloace sau instrumente. Acestea
pot fi clasificate n mijloace fizice (corpuri contondente, arme albe, arme de foc, explozibile,
instrumente tietoare, nteptoare etc.), mijloace chimice (substante chimice care exercit o
actiune toxic sau coroziv cauztoare de moarte asupra organismului uman), precum si mijloace
psihice (prin care se provoac un soc psihic sau stri emotive intense care produc moartea
victimei, ca de exemplu, amenitarea grav, surpriza, intimidarea, durerea psihic profund,
stresul psihic etc.)
Omorul este considerat infractiune numai n cazurile n care actiunile persoanei, care au
cauzat moartea, au fost ilicite. De aceea se consider omor lipsirea de viat a infractorului
svrsit nstare de legitim aprare (art.36C.P.) sau lipsirea de viat a infractorului n cazul n
care acesta nu putea fi retinut fr a neutralizat prin alte mijloace (art. 37 C.P.).

28

2.2. Semnele distinctive ale subiectului si laturii subiective ale omorului nsotit de
circumstante agravante.
Aceasta i are explicaia, susine autorul, n faptul c oricare fapt, inclusiv lipsirea de
via a altei persoane, svrit de ctre minori n vrst de pn la 14 ani sau iresponsabili nu
trebuie recunoscute ca neprezentnd pericol social, deoarece aceast circumstan doar nltur
rspunderea penal a acestor persoane. Dac vrsta i responsabilitatea de atribuit la semnele
componenei de infraciune, atunci n mod logic privarea de via a altei persoane, svrit de
ctre o persoan minor pn la 14 ani sau de ctre o persoan iresponsabil, trebuie recunoscut
ca neprezentnd pericol social n cazul n care lipsete componena de infraciune.
n plus, urmrirea penal n cauzele despre persoanele n vrst de pn la 14 ani se
exclude nu n baza lipsei componenei de infraciune, dar n legtur cu neatingerea vrstei
rspunderii penale. De asemenea n cazul comiterii infraciunii de ctre un minor pn la 14 ani
ori o persoan iresponsabil prin intermediul altor persoane - subieci ai infraciunii, acestea din
urm vor avea calitatea de mijloace a infraciunii i vor fi liberate de rspundere penal. Aceasta
nu nseamn ns c subiectul se afl dup limitele componenei de infraciune. Fr subiect nu
poate fi vorba de infraciune. Prezena persoanei, prin aciunile vinovate ale creia a fost cauzat
moartea altei persoane, constituie o condiie obligatorie de recunoatere a cauzrii morii altei
persoane.1 n ipoteza ideii consemnate remarcm c pericolul social i este specific infraciunii,
ns nu componenei de infraciune.
Participaia penal n cazul omorului este posibil sub toate formele.2 Spunem c este
posibil n toate formele la nivel general, ns referitor la incriminarea propriu zis n baza art.
145 CP determinm ncadrarea expres a participaiei simple.
Subiect pasiv poate fi, de asemenea, orice persoan, deoarece legea nu poate condiiona
aprarea vieii unei persoane de vreo calitate a acesteia. Orice persoan, oricare ar fi starea sau
statutul ei personal sau social, poate fi subiect pasiv al omorului, fiindc ocrotirea vieii
persoanei are caracter universal. Este suficient ca persoana s fi fost n via.1 Nu intereseaz
vrsta, sexul, starea sntii fizice sau psihice ale subiectului pasiv; nu intereseaz dac acesta
era hotrt s se sinucid sau c, fiind bolnav de o boal incurabil, nu mai avea de trit dect
puine clipe.' Dup consumarea omorului, subiectul pasiv nu mai este o persoan, ci o victim.
Uneori omorul poate avea mai muli subieci pasivi (omorul a dou sau mai multor persoane).3n
literatura de specialitate s-a subliniat, pe drept cuvnt, c nu trebuie confundat subiectul pasiv al
infraciunii, adic persoana vtmat, cu subiectul pasiv de drept civil al infraciunii, respectiv
persoana care a suferit paguba n infraciune. Distincia este important fiindc, dac de cele mai
29

multe ori, persoana vtmat este n acelai timp i persoan pgubit prin infraciune, exist i
cazuri n care cineva poate fi subiect pasiv, deci persoan vtmat, fr s fie ns i persoan
pgubit.
Latura subiectiv- un elemet al componentei de infractiune,care ofer o prezentare a
proceselor psihice interioare, ce au loc n constiinta si vointa persoanei care comite infractiunea.
n acest context, latura subiectiv a omorului este format din semnele care caracterizeaz
atitudinea psihic fat de faptele sale si consecintele survenite- moartea persoanei. Aceast
atitudine este reflectat n diverse momente intelectuale, volitionale si emotionale care devin
evidente la examinarea faptei concrete. Ca criteriu principal la definirea infractiunilor dup latura
subiectiv ne serveste forma de vinovtie- intentia ori imprudenta. Ca elemente ale laturii
subiective pot servi motivul si scopul infractiunii.54
La categoria circumstantelor care caracterizeaz latura subiectiv a infractiunii de omor,
sustin autorii rusi Z.A.Neznamova, I.Ia.Cazacenco, se atribuie motivul, scopul si emotiile.55
Acestea pot aprea, n calitate de semne obligatorii ale componentei de infractiune ori s fie luate
n vedere la individualizarea pedepsei penale n calitate de circumstante agravante ori atenuante.
Omorul este atribuit la categoria infractiunilor care pot fi manifestate doar prin vinovtie
intentionat (intentie direct ori indirect), n afar de lipsirea de viat din imprudent, adic
vinovatul si d seama de faptul c atenteaz la viata altei persoane, prevede inevitabilitatea sau
posibilitatea real de survenire a mortii victimei si doreste survenirea ei (intentia indirect) sau o
admite n mod constient (intentie direct sau eventual).

2.3. Analiza juridico-penal a circumstantelor agaravante ale

omorului n

functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.

n literatura juridic este acceptat mprtirea circumstantelor agravante, enumerate n
articolul 145 Cod Penal al RM , pe grupuri56, n functie de elementele componentei de
infractiune- obiect, latur obiectiv, subiect, latur subiectiv. Astfel, noi ne vom referi doar la
grupul de circumstante ce se atribuie laturii subiective a componentei de infractiune a omorului
intentionat.

54

Borodin A.I.,op.cit.,pag.6
Z.A.Neznamova, I.Ia.Cazacenco, Ugalovnoe pravo. Osobenaia ceasti. Moscova 1999.
56
S. Brnz Infraciuni contra vieii, sntii, libertii i demnitii persoanei. Chiinu,
USM 1999
55

30

Deci conform laturii subiective circumstantele agravante ale omorului se prezint astfel :

Omorul svrsit cu premeditare;

Omorul svrsit din interes material;

Omorul svrsit n legtur cu ndeplinirea de ctre victim a obligatiilor de

serviciu sau obstesti;

Omorul svrsit cu

scopul de a ascunde o alt infractiune sau de a nlesni

svrsirea ei;

Omorul svrsit din motive de ur social, national, rasial sau religioas;

Omorul svrsit cu scopul de a preleva si \sau utiliza ori comercializa organele sau
tesuturile victimei;

Omorul svrsit la comand;

n continuare vom face o analiz juridico-penal a tuturor circumstantelor prezentate mai sus.
Omorul svrsit cu premeditare- alin.(2) litera a) art.145 CP al RM
nainte de a trece la analiza juridico-penal propriuzis, este necesar de a explica unele
concepte, si anume:
Premeditarea-cuvnt compus din prefixul pre , care semnific o anterioritate, si
substantivul meditare , ce are ntelesul de cugetare , de gndire profund asupra unui
subiect, dar si de a plnui, a urzi .
Practica si doctrina judiciar romn n materie, i-au configurat onceptului premeditare
unele elemente alctuitoare, n prezenta crora aceast atitudine psihic a fptuitorului poate fi
identificat n cazul concret, si anume:
1)Adoptarea hotrrii de a ucide, consolidarea acesteia si reflectarea asupra modalittii de
nfptuire a actiunii(imaginarea si calcularea eficientei posibilelor variante de actionare);
2)Exteriorizarea si manifestarea rezolutiei delictuase constnd n obtinerea de informatii
necesare executrii omorului (date despre programul sau obiceiurile victimei, capacitatea
acesteia de a riposta, existenta unor cini la locul ori n preajma locului stabilit pentru svrsirea
infractiunii), pregtirea instrumentelor trebuinceoase nfptuirii actiunii (cumprarea si curtirea
armei, procurarea sau prepararea otrvii etc.), alegerea locului si timpului cel mai propice,
crearea conditiilor favorabile, si n general, oricare activitti de aceast natur menite si
ntreprinse n vederea atingerii scopului.

31

3)Timpul scurs ntre luarea hotrrii de a ucide si punerea acesteia n executare, interval n
care autorul ndeplineste activitti pregtitoare.57
Putem ferm s afimm c si n doctrina noastr se regsesc aceste trei elemente
alctuitoare pe care noi le numim conditii de realizare a premeditrii58 , si anume: 1) trecerea
unui interval de timp din momentul lurii hotrrii de a svrsi omorul si pn n momentul
executrii infractiunii;
2) n acest interval de timp fptuitorul trebuie s mediteze, s-si concentreze fortele sale
psihice n vederea asigurrii succesului actiunii sale;
3) n acest interval de timp fptuitorul trebuie s treac la svrsirea unor acte de pregtire
de natur s ntreasc hotrrea luat si s asigure realizarea ei.59
Intentia va fi premeditat, spune autorulRarog A., dac dorinta de a comite infractiunea a
aprut la subiect fr vreo influent, fr a fi provocat de o situatie concret de viat si a fost
nfptuit de ctre fptuitor dup scurgerea unui interval de timp considerabil din momentul
aparitiei intentiei de a comite infractiunea .60
Oprim conditie const n trecerea unui interval de timp din momentul lurii hotrrii de a
svrsi omorul si pn n momentul executrii infractiunii.
Durata acestui interval de timp nu este fix si nici nu poate fi dinainte stabilit. n fiecare
caz instanta de judecat va constata dac aceast conditie este sau nu ndeplinit, tinnd seama de
mprejurrileconcrete ale cauzei, si ndeosebi, de particularittile subiective ale fptuitorului,
deoarece, n functie de aceste particularitti, o persoan poate avea nevoie de un interval mare de
timp pentru a chibzui, pe cnd o alt persoan poate chibzui cu mult eficient chiar ntr-un
interval de timp mult mai scurt. n practica judiciar, considerndu-se ndeplinit aceast prim
conditie, s-a retinut ca omor svrsit cu premeditare, de exemplu fapta inculpatului, care n urma
unui conflict cu victima, a plecat acas, s-a narmat cu un cutit si a revenit n acelasi loc dup o
or, pndind-o si aplicndu-i o lovitur n inim cu efect mortal.

57

Gh. Diaconescu. Infraciuni n Codul Penal romn

Bucureti 1997 pag.160-161.
58

USM. Drept penal. Partea special. Pag.56.

O. Loghin, T. Toader, Drept penal romn. Partea special, Bucureti, 1999, pag.82.
60
.,- \\
1986, nr.11, pag.9.
59

32

O a doua conditie priveste activitatea psihic a fptuitorului de reflectare, de chibzuire

asupra modului cum va svrsi infractiunea, n intervalul de timp cuprins ntre momentul lurii
hotrrii infractionale si momentul nceperii hotrrii, fptuitorul
Trebuie s mediteze, s-si concentreze fortele sale psihice n vederea asigurrii succesului
actiunilor sale. Din cerinta acestei conditii rezult c nu se poate vorbi de premeditare n situatia
n care fptuitorul nu a putut s mediteze, s cntreasc posibilittile de realizare a hotrrii
luate. n acest sens n practica judiciar s-a decis de exemplu- c nu poate fi retinut ca omor
svrsit cu premeditare, fapta inculpatilor care n urma unui incident cu victima, produs
ntmpltor la ntlnirea lor cu aceasta, n afara locului unde se aflaser mpreun, au lovit-o cu
ciomegile si cu cutitul, pe care le aveau asupra lor, deoarece n conditiile date, ei nu au situatia
de a cntri posibilittile de svrsire a faptei si nici consecintele legate de hotrrea luat.
n sfrsit, pentru existenta premeditrii se mai cere ca, n intervalul de timp cuprins ntre
momentul lurii hotrrii infractionale si momentul nceperii executrii omorului, fptuitorul s
treac la svrsirea unor acte de pregtire de natur s ntreasc hotrrea luat si s asigure
efectiv realizarea ei.
Este necesar s fie ntrunite toate aceste conditii , dac lipseste intervalul de timp la care
ne-am referit , sau dac, existnd acest interval de timp, fptuitorul nu a avut posibilitatea s
mediteze asupra hotrrii luate, ori dac, n sfrsit exist primele dou conditii, nu au fost
efectuate acte de pregtitire a comiterii infractiunii, agravanta svrsirii omorului cu premeditare
nu poate fi imputat.
Ultima conditie, adic svrsirea unor acte de pregtire este att de strns legat de cea dea doua conditie- activitatea psihic a fptuitorului, nct, de cele mai multe ori, fiind ndeplinit
ultima conditie, este realizat implicit si cea de a doua. De aceea, se consider, uneori, c
premeditarea presupune realizarea numai a dou conditii: trecerea unui interval de timp din
momentul lurii hotrrii de a svrsi omorul si efectuarea unor acte de pregtire.
Premeditarea atribuie omorului caracter calificat deoarece, presupunnd, pe de o parte,
o concentrare a fortelor psihice ale fptuitorului, iar pe de alt parte, o pregtire a comiterii
faptei, asigur acestuia sanse sporite de reusit.
n acelasi timp, premeditarea relev si un grad de pericol mai mare a fptuitorului, care
ntelege c procedeaz metodic, cu calm pentru traducerea n fapt a hotrrii sale infractionale.61

61

V. Bujor, Infraciuni contra vieii i sntii persoanei. Chiinu 2003, pag. 57

33

Omorul svrsit din interes material alin.(2) litera b) art.145 CP al RM

Notiunea de interes material, denot ideea de preocupare, dorint egoist a fptuitorului de
a dobndi n urma omorului, un avantaj (folos) patriminial. Avantajul material rvnit de autor
poate fi actual- de pild, o sum de bani, bunuri de orice fel, beneficiul unui contract de locatiune
ect.- ori n perspectiv deschiderea succesiunii persoanei ucise al crei mostenitor este
fptuitorul, stingerea n acest mod a unei datorii s.a. Este realizat aceast cerint legal si n
ipoteza uciderii unei alte persoane dect cea a crei moarte deschide fptuitorului calea spre
obtinerea avantajului.62
Interesul material constituie deci un mobil al infractiunii, motivatia actiunii de ucidere, n
absenta acestui mobil neputnd fi retinut agravanta prevzut la litera b), chiar si n ipoteza n
care decesul victimei ar determina- implicit- crearea, n beneficiul inculpatului, a unui profit
material.
Potrivit p. 10 al Hotrrii Plenului Curtii Supreme de justitie din 15 noiembrie 1993 Cu
privire lapractica judiciar n cauzele despre omor premeditat cu modificrile ulterioare, drept
omor svrsit din interes material urmeaz a fi calificat omorul intentionat, dac a fost svrsit cu
scopul de a obtine un beneficiu material pentru vinovat sau pentru alte persoane (banit, bunuri
sau drepturi la obtinerea lor, dreptul la spatiu locativ etc.) sau cu intentia de a fi scutit de
cheltuieli materiale (restituirea bunurilor, datoriei, pltirea serviciilor, ndeplinirea obligatiilor
patrimoniale, pltirea pensiei alimentare etc.).63
Asadar, interesul material este orice folos, avantaj sau beneficiu de natur patrimonial.
El poate consta din bani, bunuri, avantaje material, recunoasterea unui drept material, stingerea
unei datorii etc. Interesul acaparator, n esent egoist si josnic, legiuitorul l-a apreciat, pe bun
dreptate, ca fiind un mobil de natur sa agraveze omorul.
Svrsirea omorului din interes material este o circumstant personal, deoarece priveste
latura subiectiv a infractiunii. n consecint, ea nu este transmisibil participantilor. Dac, ns,
participantii au actionat din acelasi motiv, agravanta va fi aplicat si lor.
Pentru calificarea omorului ca fiind svrsit din interes material este necesar a stabili c
un asemenea motiv a aprut la fptuitor pn la omor. n cazul n care lipseste acest aspect,
nsusirea, de exemplu a averii victimei, dup privarea ei de viat, se ncadreaz n componenta
omorului fr interes acaparator.
62

Gh. Diaconescu. Infraciuni n Codul Penal romn. Bucureti 199, Editura Oscar Print. Pag. 175-176.
Culegere de hotrri ale Plenului Curii Supreme de Justiie a RM,
Chiinu, 2002, p.307.
63

34

Semnificatia pe care o poart notiunea de interes acaparator sau, astfel zis, interes
material ca circumstant agravant n materie de omor este oarecum diferit de cel comun, cel de
folos sau de avantaj material (respective, bani sau bunuri obtinute din activitti curente).
Interesul de omor care st la baza omorului agravant se poate nftisa sub diverse forme
concrete: ca un avantaj sau beneficiu, cum ar fi banii, bunurile, titlurile de valoare sau dobndirea
unei succesiuni. Interesul material poate consta si n stingerea unor datorii sau n obtinerea altor
avantaje (de exemplu, autorul omorului sper s fie promovat dup moartea victimei). 64
Caracterul infractiunii aflate n examinare nu se modific din cauza c interesul ce a
conditionat omorul victimei nu a fost realizat n practic (de exemplu, fptuitorul nu a primit
bunurile care apartineau victimei sau nu a putut s se foloseasc de spatiul locativ care apartinea
victimei).
n unele cazuri omorul este calificat ca fiind savrsit n interes material, n timp ce n
realitate el este determinat de cu totul alte motive (rzbunare, gelozie, conflicte familial.) De
regul, acestea se ntmpl atunci cnd svrsirea omorului este precedat de unele litigii cu
character patrimonial (de exemplu, partea vtmat nu plteste suma stabilit, nu ntoarce
datoria). n aceste cazuri se scap din vedere c doar dorinta de a obtine anumite foloase
materiale sau nzuinta de a fi scutit de cheltuieli material datorit privrii de viat a victimei
reprezint un temei de calificare a omorului ca fiind svrsit n interes material.
Agravanta analizat opereaz numai atunci cnd s-a stabilit c tocmai interesul material a
servit ca pretext pentru omorul victimei. De aceea, fapta nu poate fi calificat ca omor svrsit
din interes material, dac:
1) Cstigul material apare doar ca ocazie pentru svrsirea omorului precedat de acte de
huliganism sau de alt natur;
2) A avut loc n timpul cnd fptuitorul si pzea bunurile sale;
3) A fost svrsit n scopul recuperrii de ctre fptuitor a propriilor bunuri care se aflau
ilegal la victim;
4) A fost savrsit n legtur cu nedorinta victimei de a executa, fat de fptuitor,
obligatiunile patrimoniale;
5) A fost svrsit din rzbunare pentru prejudicial cauzat fptuitorului etc;
64

Al. Boroi, Infraciuni contra vieii,

Bucureti, 1996, pag. 124

35

Se calific drept omor svrsit din interes material:

1) Omorul copilului de ctre printii si n scopul de a se elibera de obligatia de
ntretinere a acestuia;
2) Omorul svrsit n vederea primirii sumei asigurate;
3) Omorul svrsit n scopul neachitrii datoriei;
4) Omorul svrsit n scop de canibalism, cu precizarea c fptuitorul doreste s
beneficieze de calitti de consum ale corpului victimei;
5) Omorul svrsit n vederea obtinerii drepturilor la spatiu locativ, a mostenirii, a altor
foloase sau avantaje material etc;
Interesul material trebuie s premearg omorul, nu s-l succead, n caz contrar, lipsesc
temeiurile aplicrii agravantei analizate. De asemenea, este necesar a stabili ca, pentru existenta
omorului svrsit n interes material, este suficient a constata c fptuitorul a urmrit anume un
astfel de interes, indiferent dac a realizat sau nu acel interes.65
Omorul svrsit n legtur cu ndeplinirea de ctre victim a obligatiilor de
serviciu sau obstesti alin.(2) litera c) art.145 CP al RM
Un asemenea omor, are loc atunci cnd fpruitorul svrseste omorul cu scopul de a
mpiedica activitatea legal a vistimei la ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau obstesti,
precum si din rzbunare pentru asemenea activitate.
Prin ndeplinirea obligatiilor de serviciu se ntelege executarea atributiilor de serviciu
care decurg din contractul de munc, ncheiat cu ntreprindere, institutie sau organizatie,
nregistrat n modul stabilit, indiferent de tipul de proprietate sau de forma juridic de
organizare a acesteia. Prin ndeplinirea obligatiilor obstesti se are n vedere nfptuirea de ctre
cetteni a unor ndatoriri publice cu care acestea au fost nsrcinati (de exemplu, ndeplinirea
obligatiilor de membru al grzilor populare) sau svrsirea altor actiuni n interesul socittii sau
al unor persoane aparte (de exemplu, comunicarea despre comiterea sau pregtirea infractiunii,
criticarea neajunsurilor la adunarea colectivului de munc, renuntarea de a participa la svrsirea
infractiunii etc.).
n Hotrrea Plenului Curtii Supreme de Justitie din 15.11.1993 nr.9 Cu privire la
practica judiciar pe dosarele despre omorurile premeditate, punctul 12, se face urmtoarea
65

USM. Drept penal. Partea special. Pag.56.

36

explicatie: Sub notiune de ndeplinire a ndatoririlor de serviciu trebuie de nteles actiunile

oricrei persoane, care se raporteaz la functiile ei de serviciu, ce reiese din contractul de munc
cu ntreprinderile si organizatiile de stat, cooperatiste sau altele nregistrate n modul stabilit, iar
sub notiunea de ndeplinire a ndatoririlor obstesti- ndeplinirea de ctre cetteni a ndatoririlor
obstesti special ncredintate lor, precum si svrsirea altor actiuni n interesele ntregii societti
sau ale unor cetteni aparte (reprimarea contraventiilor, informarea organelor puterii despre
infractiunile svrsite sau care se pregtesc. 66
Dup cumreiese din explicatia sus-mentionat, nu are nsemntate forma de proprietate si
forma organizatorico-juridic a ntreprinderii sau organizatiei la care victim si-a desfsurat sau
si desfsoar ndeplinirea ndatoririlor obstesti. Important este ca aceste ntreprinderi sau
organizatii sa fie nregistrate n modul stabilit.
Pentru aplicarea agravantei examinate este necesar a stabili c omorul a fost svrsit n
legtur cu ndeplinirea legitim a obligatiilor de serviciu sau obstesti. Caracterul legitim al
ndeplinirii acestor obligatii exist n cazul n care conduit a victimei a fost conform cu cerintele
si regulele serviciului respective, cu normele morale si nu a format o nclcare a legii, cu att mai
putin- o infractiune.
n calitate de victim ntr-o asemenea infractiune poate fi orice persoan- de la conductor
pn la paznic.
Expresia n legtur cu din dispozitia incriminatoare trebuie interpretat n sensul c
omorul poate fi svrsit :
1)

Pn la ndeplinirea obligatiilor de serviciu sau obstesti (n scopul neadmiterii);

2)

n momentul ndeplinirii obligatiilor respective (n scopul reprimrii );

3)

Dup ndeplinirea acelor obligatii (din rzbunare);

Dac n reglementarea anterioar din Codul penal (1961) circumstana dat era limitat
numai la persoana care apr ordinea public, n redacia actual legiuitorul a lrgit considerabil
sensul acesteia i s-a referit la svrirea infraciunii asupra persoanei n legtur cu ndeplinirea
de ctre acesta a obligaiilor de serviciu, fapt prin care se nelege c nu este obligatoriu ca
victima s fie un reprezentant al organelor puterii de stat sau o persoan cu funcii de rspundere.
Acestea pot fi i persoane care i ndeplinesc atribuiile de serviciu n baza unui contract de
66

Culegere de hotrri ale Plenului Curii Supreme de Justiie a RM,

Chiinu 2002, pag. 307.

37

munc ncheiat i cu o ntreprindere, instituie particular, a cror activitate nu contravine

legislaiei. Acetia, ca exemplu, pot fi notarii, experii judiciar (criminaliti) independeni,
serviciile particulare de paz i escort etc. ndeplinirea obligaiilor obteti constituie un termen
i mai larg dup coninut. Acestea pot fi obligaii ale cetenilor legate de activitatea obteasc n
cadrul unor organizaii de caritate, politice sau nepolitice, ct i obligaii pe care persoana i le
asum de sine-stttor, ndeplinindu-le n folosul societii - reinerea unui infractor n delict
flagrant, cererea ndreptat n adresa unei persoane de-a nceta aciunile ilegale sau amorale etc.
Circumstana respectiv apare n cazul cnd vinovatul svrete infraciunea cu scopul de
a mpiedica activitatea legala a victimei, de ndeplinirea ndatoritorilor de serviciu sau obteti,
precum i din motive de rzbunare pentru asemenea activitate. Aceasta circumstan agravant
poate fi aplicat doar n cazul, cnd a fost svrit o infraciune n legtur cu activitatea legal
pe care o desfoar persoana.67
Partea vtmat n cazul circumstanei date poate fi doar persoana care ndeplinete
obligaii de serviciu sau obteti.
Considerm c aceast circumstan necesit, n condiiile actuale, o modificare esenial,
care ar lrgi cazurile de reinere a acesteia n sarcina fptuitorilor. Infraciunea poate fi svrit
n legtur cu ndeplinirea de ctre o persoan a obligaiilor de serviciu sau obteti nu numai
mpotriva acestei persoane, dar poate fi ndreptat i mpotriva altor valori importante pentru
aceast persoan68 . Astfel infraciunea poate fi svrit att asupra persoanei ct i asupra soiei
sau rudelor apropiate ale acesteia(idee mprtsit si de legislatia Federatiei Ruse). Asemenea
aciuni pot fi ntreprinse de fptuitori pentru a impune persoanei un mod de comportare sau
pentru a se rzbuna pentru aciunile sale legale.
Considerm c circumstana agravant dat necesit o modificare i redactat n felul
urmtor: svrirea infraciunii asupra unei persoane sau rudelor, apropiailor acesteia n legtur
cu ndeplinirea de ctre ea a obligaiilor de serviciu sau obteti. n coninutul propus, includem
i termenul de apropiai" prin care nelegem prietenii i colegii persoanei, alte persoane de care
aceasta este legat sufletete.
Deci circumstana dat va fi reinut numai n cazurile svririi infraciunii n legtura cu
ndeplinirea obligaiilor de serviciu, pericolul social al unor asemenea aciuni fiind evident.
Considerm c aceast circumstan are un caracter univoc agravant i este necesar de a fi
67

... .., op.cit. . I 19.

., a .
, , 1996, 4, .23.
68

38

reinut n sarcina fptuitorilor ori de cte ori acesta va fi stabilit. Aceast circumstan are un
caracter real i este inciden, deoarece fptuitorii cunosc motivul infraciunii. n cazul svririi
infraciunii de un grup de persoane, acesta fa vi reinut n sarcina celor care au avut cunotin
de ea.

Omorul svrsit cu scopul de a ascunde o alt infractiune sau de a nlesni svrsirea ei

alin.(2) litera d) art.145 CP al RM
Prin conceptul nlesnire, din sintagna a ascunde svrsirea altei infractiuni, trebuie
nteleas acea actiune de omor comis pentru a netezi sau a deschide drumul spre
infractiunea vizat, pentru a se reusi astfel, prin intermediul omorului, s fie svrist infractineascop-, cum este omorrea pazei pentru a evada din penitenciar, omorrea brbatului pentru
vioalarea femeii ce-l nsoteste, ori a femeii mpotriva creia s-a nceput exercitarea unor acte de
constrngere n scopul de a o viola.
Prin conceptul ascundere , din aceeasi sintagm, se ntelege ntelege actiunea de
ucidere ntreprins pentru a disimula o alt infractiune, pentru a face ca aceast alt infractiune s
nu poat fi descoperit- bunaoar, ucidereaunui martor ocular la comercializarea de stupefiante,
ori a unei personae care a surprins pe fptuitor n timpul furtului. 69
Este de mentionat c acest circumstant agravant este una complex, adic const din
dou circumstante agravante, si anume, omorul svrsit cu scopul de a ascunde o alt infractiune
si omorul svrsit cu scopul de a nlesni svrsirea comiterii altei infractiuni.
Agravanta dat se caracterizeaz prin faptul c vinovatul, privd de viat victim,
urmreste scopul s ascund infractiunea svrsit deja sau infractiunea care este plnuit a fi
svrsit n viitor. Pentru componenta dat nu are nsemntate dac nsusi ucigasul sau oricare
alt persoan se pregteste s comit (sau deja a comis) o alt infractiune. Sub alt infractiune
trebuie de nteles orice fapt prejudicibil, prevzut de legea penal, svrsit cu vinovtie si
pasibil de pedeaps penal (art.14 CP). Nu va fi aplicabil circumstanta agravant examinat
dac omorul a fost comis pentru a ascunde o fapt care cade sub incidenta unei contraventii
administrative, prevazut de Codul Contraventional. 70

69

Gh. Diaconescu. Infraciuni n Codul Penal Romn.

Bucureti 1997, pag.169.
70

Agenia pentru susinerea nvmntului juridic i a organelor de drept.

39

Omorul intentionat svrsit cu scopul de a nlesni svrsirea altei infractiuni este

caracterizat prin faptul c vinovatul, privnd de viat victim, urmreste scopul de a crea conditii
care s faciliteze svrsirea infractiunii plnuite. Prin comiterea acestui omor fptuitorul tinde s
faciliteze svrsirea infractiunii att de ctre el nsusi , ct si de ctre alte personae. Asemenea
fapte vinovatul le poate realize att pn svrsirea infractiunii plnuite, ct si n procesul svrsirii
ei.
Pentru componenta dat nu conteaz dac fptuitorul si-a atins ori nu scopul urmrit- de a
ascunde sau de a nlesni svrsirea altei infractiuni. Este sufficient doar ca acest scop s
reprezinte obiectivul urmrit de fptuitor. Omorul svrsit cu scopul de a ascunde o alt
infractiune prevede, de exemplu, uciderea victimei, martorului, persoanelor care detin probele
(dovezile) infractiunii cu scopul de a le sustrage si ale nimici.71
Omorul svrsit din motive de ur social, national, rasial sau religioas alin.(2)
litera e) art.145 CP al RM
Prin instituirea acestei agravante, statul asigur respectarea prevederilor Constitutiei
Republicii Moldova (art.16) si ale Conventiei Internatonale privind eliminarea tuturor formelor
de discriminare rasial, adoptat de ONU la 21 decembrie 1965 la New York, despre asigurarea
egalittii persoanelor n fata legii si a autorittilor statale si eliminarea tuturor formelor de
discriminare.72
Agravanta examinat este una coplex, deoarece este constituit din patru circumstante
mai nguste dup continut:
- Din motive de ur social, care presupune o atitudine intolerant a fptuitorului fat de
victim ca reprezentant al altei pturi sociale.
Victima este suprimat din cauza pozitiei sociale si economice pe care o detine n societate
(mai bogat, mai srac, este somer sau este ncadrat n cmpul muncii, este tran sau intelectual
etc.).
- Din motive de ur national, care prevede o atitudine intolerant si agresiva fata de
reprezentantii altei nationalitati, iar luarea vietii victemei este motivata anume de aparenta ei la o
anumita nationalitate sau grup etnic. Faptuitoru poate fi o persoana de alta nationalitate sau etnie,
sau de aceiasi nationalitate sau etnie, dar in ultimu caz suprimarea vietii victemei este motivata
71

Cod Penal al RM., ed. ARC, Chiinu. 2003, pag.308.

Constituia RM, ed. Moldpres, Chiinu, 2003, pag. 8-9.
Tratate internaionale, vol. 1, Monitorul Oficial al RM, 1998, pag.77.
72

40

de razbunarea pentru pasivitate, conciliere cu reprezentantii altei nationalitati sau etnii, sau de
crearea artificiala a unui conflict interetnic.
- Din motive de ur rasial, caracterizat prin intolerant fat de persoanele altei rase,
bazata pe idiologia superioritatii in raport cu reprezentantii altei rase. Insuprimarea vietii
individuale de alte rase faptuitoru trebuie sa fie minat anume de motivul de ura rasiala fata de
victima, de considerentul superioritatii sale in raport cu rasa al carei reprezentat a fost ucis.
Omorul svrsit din ur rasial este o component al discriminrii rasiale, iar aceast
notiune are n vedere orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta ntemeiat pe ras,
culoare, ascendent sau origine national sau etnic, care are ca scop sau efect de a distruge sau
compromite recunoasterea, folosinta sau exercitarea, n conditii de egaliatate, a drepturilor
omului si a liberttilor fundamentale n domeniile: politic, economic, social si cultural sau n
oricare domeniu al vietii politice .73
- Din motive de ur religioas, care se exprim prin considerarea fals si artificial a
superiorittii fptuitorului ca reprezentat al unei religii fat de reprezentantii altei confesii.
Fptuitorul purcede la suprimarea vietii victimei anume din motivele indicate.
Sub incidenta acestei agaravante va cdea fapte persoanei vinovate si n cazul suprimrii
vietii unei persoane de aceeasi confesiune religioas, dar din motive c victima sustine egalitatea
religiilor si stima fat de reprezentantii altor religii.
Pentru a se aplica circumstanta dat, se cere de stabilit urmtoarele aspecte:
- existenta motivului special, care se manifest prin ur social, national, rasial sau
religioas. Este posibil ca, svrsindu-se un omor din acest imbold, s fie prezente si alte motive
de dusmne simpl, de rzbunare, motive josnice sau meschine.dar motivul indicat direct la litera
respectiv a circumstantei date trebuie s domine si s se evidentieze n raport cu alte imbosduri
criminale.
- imboldul (ndemnul) dominant n acest caz este intentia bine determinat a vinovatului
de a priva de viat o alt persoan n legtur cu situatia ei social sau cu apartenenta ei la o
anumit nationalitate, ras sau confesiune religioas.
Prin actiunile sau inactiunile svrsite, fptuitorul urmreste n cele din urm scopul de a
njosi anumite pturi sociale, natiuni, rase sau confesiuni religioase.

73

Tratate internaionale, vol.1, Chiinu, 1998, pag.79.

41

- Prin intermediul omorului svrsit n circumstanta indicat, persoana vinovat este

ndemnat ti de dorinta de a atta si provoca conflicte sociale, nationale, etnice, rasiale sau
religioase sau nvrjbirea reprezentantilor lor.
Pentru aplicarea agravantei date e suficient s fie prezent numai o circumstant din cele
descrise mai sus, fie ura social sau rasial etc.
Este necesar a dovedi nu numai faptul c ucigasul si victima apartin diferitor natiuni, rase
sau confesiuni. Este important s existe pe aceast baz dusmnie sau ur social (cel putin din
partea vinovatului) n momentul atentatului si anume aceasta o s fie motivul omorului. Nu se
exclud n unele cazuri concrete situatiile de conflict dintre persoanele natiunilor ostile n alte
baze, de exemplu, n baza conditiilor de trai- nu pot mprti sectoarele pentru psunatul vitelor,
nu se pot ntelege asupra ordinii alimentrii cu ap sau a altor conditii de trai. 74
Svrirea infraciunii din motive de ur social nu cuprind n sine ura dintre fptuitorul i
victima concret generat de relaiile lor anterioare i la fel nu presupun o rzbunare pentru o
aciune concret a unei persoane. Legiuitorul numete ura social, avnd n vederea c acestea
sunt ndreptate mpotriva societii, sau persoana ca subiect a infraciunii concrete a ales obiectul
atentrii anume din aceste motive i nu din motive pur personale, ori ura i dumnia social se
pot altura la celelalte motive invocate pentru svrirea faptei.
Ura se va manifesta printr-o atitudine ruvoitoare fa de societate, iar fptuitorul nsi
prin fapta comis manifest sentimentul su de ur fa de relaiile sociale aprate de lege, iar
ordinea social nu-1 satisface.
n cazul urii naionale, atitudinea ostil este ndreptat spre reprezentanii altei naionaliti
care locuiesc sau se afl temporar n teritoriul dat. Acesta svrete infraciunea de distrugere,
vandalism, ca exemplu, ntr-un local (restaurant, cafenea, magazin) ntreinute de persoane de
alt naionalitate, a la dezordini n mas i distrugerea fizic a reprezentanilor altor
naionaliti, exprimate prin inscripii pe garduri i perei n locurile publice.
Evident c recunoaterea acestei circumstane ca agravant nu soluioneaz problema, dar
va influena ntr-o anumit msur combaterea acestui flagel i meninerii stabilitii sociale.

74

V. Bujor. Infraciuni contra vieii i sntii persoanei.

Chiinu 2003, pag. 15.
I. Macari, Dreptul penal al Republicii Moldova. Partea general. Centrul editorial al USM, Chiinu.
2002. p. 307

42

Toi oamenii, cetenii sunt egali n faa legii indiferent de ras, naionalitate, religie, sex,
de aceea legiuitorul a considerat manifestarea de ur i dumnie fa de alte persoane din
motivele indicate materializate prin infraciuni concrete un element care sporete pericolul social
al fptuitorului. Periculozitatea fptuitorului se va msura prin starea de team i intimidare care
o sufer ali membri a societii, ct i prin tulburrile din societate pe care le-a provocat fapta sa.
Ura religioas se poate manifesta prin svrirea infraciunilor mpotriva persoanelor care
refuz s preia o anumit religie, sau care sunt de alt religie dect fptuitorul sau nu mprtesc
nici o religie. Pe fondul dogmelor religioase, unele persoane pot fi atrase n diferite secte, micri
i rituri religioase prin voina sau contrar voinei lor.
Astzi sunt cunoscute cazuri de creare a unor micri i asociaii ilegale cu orientare rasial
sau naional, care au ca obiectiv trasat dezlnuirea unei dumnii ntre reprezentanii diferitor
naionaliti i religii, care comit acte de vandalism, distrugeri a bunurilor, loviri i vtmri
corporale tocmai din motivele indicate de legiuitor. Avnd n vedere pericolul social al unor
asemenea manifestri n societate, considerm c circumstana dat poate avea un caracter
univoc i reinut n sarcina fptuitorilor ori de cte ori va fi stabilit de instan.
Omorul svrsit cu scopul de a preleva si \sau utiliza ori comercializa organele sau
tesuturile victimei
Agravanta este justificata de faptul ca in acest caz persoana este tratata ca si cum ra fi un
bun, o banca de organe si tesuturi umane care isi gaseste rostuldoar la salvarea unei alte vieti,
fiind sacrificata in ideea prelungirii existentei altcuiva, mai demn de a trai. Conform Legii
transplantul de organe si tesuturi umane, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la
25.06.1999, organele si tesuturile umane reprezinta formatiunea anatomice care nu definesc
trasaturile caracteristice ale personalitatiiunui individ.
Printre astel de formatiuni anatomice putem enumera:inima, plamanii, rinichii, ficatul,
pancreasul, maduva osoasa, corneea, tesutul osos, oasele, tendoanele si tesuturile moiale
aparatului locomotor, ovulul, sperma, ovarele, testicolele, embrionul, singele si componentele
lui etc.
Prin a preleva organele sau tesuturile victimei se intelege a le recolta(de exemplu, in
vederea realizariiunui transplant).

43

Prin a utiliza organele sau tesuturile victimei se intelege: a realiza un transplant

(transfuzie); a le consuma in actul de canibalizm; ale folosi in cadrul unor ritualuriezoterice sau
pseudoreligioase ori pentru perversiuni sexuale etc.
Prin a comercializa organe sau tesuturile victimei se intelege a le vinde, inclusiv peste
hotarele tarii.
Pentru calificarea faptei conform lit.l) din alin. (3) al art. 145 din CP al RM nu se cere
realizarea scopurilor mentionate.
Motivele infractiunii examinate sunt, de regula, urmatoarele: intresul material; salvarea
propriei vieti sau a vietii alteei persoane; carierizmul, concretizat in dorinta de a avansa in post
prin salvarea persoanei care il poate promova pe faptuitor etc.
Aceasta infractiune poate fi savirsita de orce persoana, inclusiv de un lucrator medical. De
fapt, este greu a ne imagina ca o asemenea fapta ar putea fi comisa fara participarea unei
persoane avind cunostinte in domeniu medicinii(de exemplu, omorul poate fi savirsit sub
pretextul efectuarii unei operatii chirurgicale in interesul victimei).
Omorul svrsit la comand (lit. m) din alin. (3) al art. 145 din CP al RM.
Periculozitatea sociala ridicata a agravantei date este determinata de faptul ca cererea si
oferta, inalte pe piata omorurilor savirsite la comanda, risca sa duca la consolidarea acestei
forme sui generis a activitatiide intreprinzator ilicit. De aceia, practica lichidarii fizice a
concurentilor in afaceri sau a altor persoane trebuie sanctionata in mod energic prin mijloacele
legii penale.
Ca omor savirsit la comanda trebuie calificat conditionat de obtinerea unei recompense
materiale de le cel care comanda infractiunea(autorului i se pun la dispozitie anumite foloase
materiale sau el este liberat de cheltuieli materiale, de datorii etc.
Omorul savirsit la rugamintea cuiva, neavind o determinativa patrimoniala, nu poate fi
considerat omor savirsit la comanda. Terminul comanda, utilizat de legiuitor, presupune darea
unui ordin, si, respectiv, asumarea corelativa a unui angajament. In lipsa constringerii fizice sau
psihice, darea de comanda poate sa aiba doar o esenta oneroasa.
La savirsirea omorului la comanda intodeauna iau parte cateva persoane (cel putin douapersoana care comanda si autorul). Fapta fiecareia din aceste persoane necesita calificarea de

44

sine statatoare. Totodata, persoana care comanda omorul poate indeplini orce rol juridic
(organizator, instigator, complice, coautor).
Daca persoana care executa comanda de omor nu este pasibila de raspundere penala, atunci
cel care a dat comanda, avind rolul de organizator sau instigator, va fi considerat autor al
infractiunii. Or , infractiune fara autor nu poate exista. Daca celui care comanda omorul nu i-a
reusit sa-l determine pe potentialul autor sa execute comanda, fapta primului trebuie calificata ca
pregatirepentru omor la comanda.
Fapta autorului omorului savirsit la comanda nu poate fi calificat suplimentar conform lit.
b) din alin. (2) al art. 145 din CP al RM, din moment ce interesul material il ghideaza in mod
inerent. Totodata, persoana care da comanda de omor se poate conduce de alte motive (de
exemplu, razbunarea); de aceea daca ea actioneza din interes material, cele comise vor cuprinde
si agravanta de la lit. b) din alin. (2) al art. 145 din CP al RM.

45

Concluzii
Naiunea noastr sufer de mai multe crime diferite, dar una dintre cele mai grave crime
este omor. Cnd auzim cuvntul omur primul lucru pe care l-am putea gndi este c cineva a ucis
o persoan. S-ar putea s nu se gndeasc la ce fel de omor a fost sau dac a fost intenionat sau
nu. n conformitate cu ideele lui Stephanie A. Jirard, cum ar putea s fie familiarizat , omurul
este uciderea unei fiine umane de ctre o alta fiinta umana. Definiia nu spune dac este uciderea
intenionat sau accidental. Acest lucru se datoreaz faptului c omorul este mprit n diferite
categorii i grad.
In cadrul cercetarea problemelor teoretice i practice in ceea ce priveste omorul intentionat,
innd cont de cele mai noi tendinele de dezvoltare ale acestui aspect, si este necesar de a
evidenia urmtoarelor concluzii generale:
1. Statele moderne si in general inpart omorul in doua mari categorii: crime si
omucidere. Crima este inpartita in trei mari categorii: omor de gradul intii, omor de
gradu doi si omor de gradu trei. Omuciderea este inpartita in doua categorii:
involuntar si voluntar. Similaritatea dintre toate diferitele categorii este ca,
indiferent de ce fel de omor toate acestea includ un singur fapt omorul unui individ
si deci crima cea mai odioasa este cea de gradul intii.
2. Atunci cnd o persoan ucide o alt persoan care utilizeaz un anumit obiect care
nu este destinat a fi utilizat pentru a ucide o persoan se va cdea n doctrina arm
mortal, care permite juriul s presupuna c a existat o intenie de a ucide sau de a
cauza un prejudiciu grav.
Rezultatele obinute n cadrul studiului permit de a evidenia contribuia acestora la
dezvoltarea instituiei omorului intentionat n dreptul penal, analiza doctrinar a normelor
juridice privind omorul persoanelor, precum i elaborarea unor propuneri i recomandri axate
pe perfecionarea cadrului normativ, innd cont de experiena internaional i naional
acumulat n acest domeniu. Impactul acestor rezultate tiinifice const n intensificarea
aplicrii corecte a instituiei omorului n vederea contracarrii eficiente a criminalitii la nivel
naional i internaional.
Concluzionnd cele expuse n lucrare, remarc c pe parcursul ntregii lucrri m-am strduit
s realizez obiectivele propuse chiar de la nceput: efectuarea unui studiu n domeniul crimei
violente contra persoansei, s ofer unele explicaii teoretice, nlesnind interpretarea i aplicarea
corect a dreptului, contribuind la ridicarea nivelului de cultur i contiin juridic.
46

BIBLIOGRAFIE:
I.Acte normative:

Constituia Republicii Moldova, adoptat la 29.07.1994, nvigoare din 27.08.1994,

Monitorul Oficial al R.Moldova Nr.1 din 12.08.1994;

Codul penal al Republicii Moldova din 18 aprilie 2002, nr.985-XV;

24
1996 ., 5 1996 .
13 1996 . 1 1997 .;

Tratate internaionale, vol.1, Chiinu, 1998, pag.79.

Comentariul al Codului Penal al R.Moldova, sub. red. A.Barbneagr, Chiinu, 2003;

Republica Moldova a ratificat Convenia i protocoalele nr.1-8,11 prin Hotrrea

Parlamentului nr. 1298 din 24 iulie1997, publict n Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.54-55 din21 august1997;

Comentarii ugalovnomu kodexu Rasiskai Federatii A.F. Naumova, Moscva 1997

pag.266.
II.Manuale, monografii, cri ,etc.:

S. Brnz Infraciuni contra vieii, sntii, libertii i demnitii persoanei. Chiinu,

USM 1999;

Bujor V., leahtichi V., Omorul i vtmarea grav a integritii corporale

Boroi A., Infraciuni contra vieii, Bucureti, 1999;

.., , Mo, 1964;

. V, ..,
Mo, 1971;

Dongoroz V.i colab., Explicaii teoretice, Vol.I-III;

Filipa A., Despre convertirea faptului putativ n tentativ n materia infraciunii de omor
// Revista de Drept penal nr.2/1994, Bucureti;

I. Macari, Dreptul penal al Republicii Moldova. Partea general. Centrul editorial al

USM, Chiinu. 2002. p. 307;

Gh. Diaconescu. Infraciuni n Codul Penal Romn. Bucureti 1997, pag.169;

Hanga Vladimir. Mari legiuitori ai lumii. Editura tiina i Enciclopedic, 1997, pag.7.

Smbrian T. Drept privat roman. Craiova, 1993, pag.26.

47

Constantin Bulai. Curs de drept penal. Partea special, Vol. I. Bucureti;

Universitatea de Stat din Moldova Drept Penal. Partea Special Volumul II, pag.83;

Borodac ,, Drept penal , Partea General ,, Chiinu 1994, pag.73-81;

Dobrinoi V., Pascal I., Lazar V., Nistoreanu Gh., Boroi A. Drept penal Partea general ,
Bucureti 1992, pag.89-93;

Bulai C., Drept penal romn. Partea general. Vol.I, Bucureti, 1992, pag. 130-133;

BujorV., leanichi V., Omorul i vtmarea grav a integriti corporale, Chiinu,

2003, pag.6.

III. Studii i articole tiinifice:

Lacu M., Pop O., Aspecte de teorie i practic judiciar n materia infraciunii de lovire
sau vtmari Cauzatoare de moarte, Chiinu, 2001, pag.13.

.. ,, Obiectul Infraciunii dup dreptul sovietic, Moscova 1960, pag

30.

Cunir V., Carp S., Cojocaru R., Ursu V.,Studiu selective n materia de drept penal,
Chiinu, 2004, pag. 20-23;

Avram M., Popovici T., Cobneanu V., Cercetarea infraciunilor contra persoanei,
Chiinu, Editura ARC, 2004, pag.19; Boroi A., Infraciuni contra vieii, Bucureti, ALL
BECK, 1999, pag.6

48