Lista i datele de contact ale donatorilor i organizaiilor internaionale care finaneaz programe de dezvoltare

n Republica Moldova
Comisia Europeana
Comisia Europeana este reprezentata n Republica Moldova prin delegatia sa mandatul caruia presupune
urmatoarele: promovarea relatiilor politice si mentinerea pe larg a relatiilor de colaborare cu institutiile
guvernamentale, consolidarea prezentei UE si familiarizarea cu institutiile si programele sale, monitorizarea
implementarii Acordului de Parteneriat si Cooperare dintre UE si Moldova, familiarizarea publicului cu procesul de
dezvoltare a UE, informarea si sustinerea strategiilor individuale ale UE, participarea la implementarea
programelor de asistenta externa ale Uniunii Europene, care se axeaza pe sustinerea dezvoltarii democratice si a
bunei guvernari, acordnd suport pentru realizarea reformei regulatorii si formarea capacitatii administrative,
precum si ntru reducerea saraciei si cresterea economica.
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD)
nfiintata n 1991, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) foloseste investitiile pentru a
sustine dezvoltarea economiei de piata si a democratiei n 27 de tari. BERD ofera finantari de proiecte pentru
banci, ntreprinderi industriale si comerciale, adresndu-se att noilor initiative ct si companiilor deja existente.
De asemenea, BERD colaboreaza si cu societati din sectorul public pentru a sprijini privatizarea acestora,
restructurarea ntreprinderilor de stat si mbunatatirea serviciilor municipale sau comunale.
Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltarea Internationala (USAID)
USAID - Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltarea Internationala acorda milioane de dolari americani sub forma de
asistenta tehnica, axndu-se preponderent asupra urmatoarelor directii: privatizarea sectorului funciar si
energetic, necesitati din domeniul sanatatii si cel umanitar, dezvoltarea antreprenoriatului si reforma sectorului
financiar.
Fundatia Soros
Fundatia Soros este o organizatie neguvernamentala, nonprofit si apolitica, nfiintata n anul 1992 de catre
filantropul George Soros n scopul promovarii valorilor societatii deschise n Moldova. Fundatia contribuie la
democratizarea societatii prin elaborarea si implementarea unor programe n diverse domenii cum ar fi: massmedia, politici culturale, reforma judiciara, administratia publica si buna guvernare, societate civila, sanatate
publica, si integrare europeana.
Banca Mondiala
Banca Mondiala este o organizatie internationala ce ofera asistenta financiara si tehnica tarilor n curs de
dezvoltare din ntreaga lume. Misiunea Bancii Mondiale este reducerea saraciei si mbunatatirea calitatii vietii prin
promovarea cresterii pentru crearea oportunitatilor economice si oferirea asistentei celor saraci.
Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)
PNUD - Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare este partenerul Moldovei n realizarea Obiectivelor de
Dezvoltare a Tarii prin acordarea unei expertize de talie mondiala si serviciilor de implementare a proiectelor. Una
din strategiile principale ale biroului PNUD este angajarea autoritatilor guvernamentale si factorilor de decizie ntrun dialog continuu menit sa atinga dezvoltarea durabila a tarii.
Agentia Suedeza pentru Dezvoltare si Cooperare Internationala (SIDA)
SIDA - Agentia Suedeza pentru Dezvoltare si Cooperare Internationala este n Moldova din 1996. Obiectivul SIDA
este de a acorda suportul necesar pentru accesiunea n Europa si implementarea Planului de Actiune a Politicii de
Vecinatate ca modalitate de a promova cresterea economica si reducerea saraciei.
Biroul de Coordonare a Asistentei Tehnice din Germania (GTZ)
GTZ Biroul de Coordonare a Asistentei Tehnice din Germania acorda asistenta tehnica pentru Moldova din 1994.
Asistenta tehnica din Germania acorda suportul n actiunile post-privatizare n agricultura, n elaborarea reformei
legale a economiei si dezvoltarea sectorului privat.
Agentia de Dezvoltare Austriaca (ADA)
ADA Agentia de Dezvoltare Austriaca (ADA) sprijina dezvoltarea Republicii Moldovei n urmatoarele domenii
prioritare: reducerea saraciei, pace si securitate umana, protectia si conservarea mediului, dezvoltarea economiei,
organizarea trgurilor de comert.
Agentia Japoneza pentru Cooperare Internationala (JICA)
JICA Agentia Japoneza pentru Cooperare Internationala este n Moldova din momentul obtinerii independentei.
Programul de asistenta JICA n Republica Moldova include patru componente majore: granturi, asistenta tehnica,
consultanta, instruirea specialistilor si acopera asa sectoare ca: sanatate, agricultura, aprovizionare cu apa
potabila, suport cultural, dezvoltare economica rurala.
Fundatia Eurasia
Reprezentanta din Moldova a Fundatiei Eurasia activeaza n vederea promovarii democratiei si dezvoltarii unei

economii de piata n Moldova. Scopurile Fundatiei Eurasia rezida n sprijinirea dezvoltarii organizatiilor
neguvernamentale, mass media, reformei guvernelor locale, administratiei publice si sferei de afaceri.
Guvernul Olandei
Asistenta tehnica oferita de catre Olanda prin intermediul Ambasadei Olandei este prezenta n Moldova din anul
1994. Moldova, fiind o tara n procesul de tranzitie si dezvoltare, beneficiaza de asistenta tehnica olandeza n
urmatoarele domenii: mediu nconjurator, guvernare si democratizare, drepturile omului si mentinerea pacii,
dezvoltarea sectorului privat.
Biroul de Cooperare al Elvetiei
Biroul de Cooperare al Elvetiei este responsabil pentru coordonarea diverselor proiecte de ajutor umanitar si
asistenta tehnica in Moldova finantati de carte Guvernul Elvetiei. Acest birou este condus de Agentia Elvetiana
pentru Dezvoltare si Cooperare (SDC), care la rndul sau este o parte componenta a Ministerului Afacerilor Externe
al Elvetiei. Cooperarea Elvetiei cu Moldova include urmatoarele domenii: sanatate publica, apa si canalizare,
sectorul productiv.
Agentia Canadiana pentru Dezvoltare Internationala (CIDA)
CIDA Agentia Canadiana pentru Dezvoltare Internationala coordoneaza asistenta tehnica oferita Republicii
Moldova de catre Canada. Domeniile unde este orientata asistenta tehnica din Canada sunt dezvoltarea economica
si sociala a Republicii Moldova.
Initiativa Central Europeana (CEI)
CEI Initiativa Central Europeana este o forma flexibila de cooperare regionala care reuneste 18 state: Albania,
Austria, Belarus, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Cehia, Croatia, Italia, Macedonia, Republica Moldova,
Muntenegru, Polonia, Romnia, Slovacia, Slovenia, Serbia Ucraina, Ungaria. Activitatea CEI este finantata din
contributiile statelor membre, din care cea mai mare contributie o are Italia. CEI ofera fonduri pentru
implementarea programelor si proiectelor in diferite domenii.
Organizatia Interbisericeasca pentru Cooperare n Dezvoltare (ICCO)
ICCO Organizatia Interbisericeasca pentru Cooperare n Dezvoltare lucreaza pentru sustinerea dezvoltarii tarilor
n curs de dezvoltare prin promovarea activitatilor economice durabile si echitabile. ICCO aloca fonduri prin
intermediul a 3 programe: Servicii sociale de baza, Dezvoltare economica echitabila, Democratizarea si Pace.
Pentru a realiza obiectivele programului de Dezvoltare economica echitabila, ICCO este orientata catre accesul
liber la piata internationala, dezvoltarea pietei locale, cooperarea cu companiile (business viabil), mprumuturi si
garantii.
Fondul International pentru Dezvoltare Agricola (IFAD)
Republica Moldova a aderat la IFAD Fondul International pentru Dezvoltare Agricola n anul 1996. n prezent
Guvernul Republicii Moldova n cooperare cu IFAD realizeaza mai multe Programe, ce au ca scop diminuarea
saraciei si dezvoltarea economica n mediul rural. Programele date ofera posibilitatea de dezvoltare a afacerilor
prin acordare de credite la conditii avantajoase. De asemenea, se ofera consultanta necesara pentru obtinerea
creditelor si dezvoltarea / initierea afacerilor.
Fundatia de Cercetari Civile si Dezvoltare a SUA (CRDF)
CRDF Fundatia de Cercetari Civile si Dezvoltare a SUA este o organizatie non-profit creata n 1995 de catre
Fundatia Nationala de Stiinte si autorizata de catre Congresul Statelor Unite. Acest parteneriat public privat
promoveaza colaborarea stiintifica si tehnica internationala, faciliteaza accesul la asistenta financiara, resurse
tehnice si traininguri.
Organizatia de Cooperare a tarilor din regiunea economica a Marii Negre (BSEC)
BSEC Organizatia de Cooperare a tarilor din regiunea economica a Marii Negre a fost creata la 25 iunie 1992 de
catre 11 tari: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, Romnia, Rusia, Turcia si Ucraina.
Secretariatul permanent al Organizatiei BSEC a fost stabilit la Istanbul. Unul din obiectivele a BSEC este de a sustine
crearea unui mediu de afaceri ncurajator si de a sprijini cooperarea IMM din regiunea BSEC.
Organizatia Elena pentru ntreprinderile Mici si Mijlocii si Mestesugarit SA (EOMMEX SA)
EOMMEX SA Organizatia Elena pentru ntreprinderile Mici si Mijlocii si Mestesugarit SA () este organizatie publica
non-profit sub auspiciile Ministerului de Dezvoltare. EOMMEX si-a concentrat activitatile spre mbunatatirea
competitivitatii IMM-urilor, promovarea antreprenoriatului si facilitarea crearii start-up-urilor, facilitarea aplicarii
tehnologiilor moderne, simplificarea si mbunatatirea mediului de reglementare si administrativ, mbunatatirea
nivelului de cunostinte antreprenoriale.
Consiliul de Cooperare Regionala (RCC)
RCC - Consiliul de Cooperare Regionala promoveaza cooperarea reciproca si integrarea europeana si euro-atlantica
din Europa de Sud-est n scopul dezvoltarii economice si sociale n regiune. Consiliul de Cooperare Regionala a fost
lansat oficial la 27 februarie 2008, n calitate de succesor al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-est. RCC se

concentreaza pe sase domenii prioritare: dezvoltare economica si sociala, energie si infrastructura, justitie si
afaceri interne, securitate si cooperare, construirea de capital uman si cooperare parlamentara.
Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM)
OIM Organizatia Internationala pentru Migratie era fondata ca organizatie inter-guvernamentala pentru
reasezarea persoanelor fara loc de trai, refugiatilor si migratilor europeni. n prezent OIM cuprinde o varietate de
activitati privind migratie n toata lumea si se focuseaza pe oferirea asistentei tarilor ntru satisfacerea provocarilor
operationale ale migratiei; promovarea ntelegerii integrale a problemelor ce tin de migratie; ncurajarea
dezvoltarii economice si sociale prin respectarea reala a demnitatii umane si a bunastarii migrantilor.
SES
SES este un fond german de cooperare internationala care ofera asistenta prin intermediul a circa 7500 de experti
SES care lucreaza pe baza de voluntariat oferind asistenta ntreprinderilor mici si mijlocii n peste 50 de sectoare
diferite. Expertii SES sunt dispusi sa le mpartaseasca beneficiarilor expertiza profesionala, ajutnd att prin sfaturi
ct si prin fapta. Expertii SES lucreaza n primul rnd cu ntreprinderile mici si mijlocii, dar si cu organizatii
internationale.
Agentie de Consultanta din Olanda (PUM)
PUM Agentie de Consultanta din Olanda care ofera asistenta prin intermediul expertilor voluntari cu experienta
profesionala de peste 30 ani. Expertii PUM lucreaza mpreuna cu IMM si organizatii beneficiare oferindu-le
experienta si cunostintele n diferite domenii de activitate.
Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD)
OECD - Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare este un forum unic format din 30 de tari care
lucreaza mpreuna ntru promovarea dezvoltarii economice sustenabile, crearea noilor locuri de munca,
mbunatatirea nivelului de trai, mentinerea stabilitatii financiare si etc.
Fondul ONU de Dezvoltare pentru Femei (UNIFEM)
UNIFEM Fondul ONU de Dezvoltare pentru Femei a fost nfiintat n 1976. Obiectivele principale ale UNFEM sunt:
reducerea saraciei n rndul femeilor, reducerea violentei domestice,
prevenirea raspndirii HIV/AIDS n rndurile femeilor si fetelor si asigurarea egalitatii ntre sexe.
Fondul de Servicii Pentru Dezvoltare a Liechtensteinului (LED)
LED Fondul de Servicii Pentru Dezvoltare a Liechtensteinului a fost fondat n 1965 si ofera asistenta n numele
Guvernului de Liechtenstein pentru tarile n curs de dezvoltare n asa domenii ca: educatie, sanatate si dezvoltare
rurala. De asemenea LED depune eforturi pentru a promova egalitatea de gen si atrage atentie deosebita asupra
justitiei sociale si problemelor de mediu.
Departamentul de Dezvoltare Internationala (DFID)
DFID Departamentul de Dezvoltare Internationala este o structura a Guvernului britanic responsabila cu
promovarea dezvoltarii internationale. Programul DFID n Republica Moldova este orientat spre sustinerea tarii n
mbunatatirea guvernarii si a cadrului institutional n vederea reducerii saraciei; promovarea unei dezvoltari
durabile orientate spre cei saraci; consolidarea contributiei Regatului Unit la solutionarea conflictelor si stabilirea
relatiilor pasnice. Volumul programului DFID de asistenta tehnica bilaterala pentru Moldova a constituit, ncepnd
cu anul 1991 si pna n prezent, peste 20 mln lire sterline. Programul DFID pentru Moldova este administrat din
Regatul Unit prin intermediul Ambasadei Britanice la Chisinau.
Agentia Turceasca pentru Colaborare si Dezvoltare (TIKA)
TIKA Agentia Turceasca pentru Colaborare si Dezvoltare a fost creata n 1992 ca partea componenta a Guvernului
Turciei. Ajutorul TIKA este acordat Republicii Moldova sub forma de proiecte si programe care sunt orientate spre
sustinerea dezvoltarii economice, sociale si culturale durabile.
Procesul de Cooperare n Europa de Sud-est (SEECP)
SEECP Procesul de Cooperare n Europa de Sud-Est este o structura regionala de cooperare, neinstitutionalizata,
care a luat fiinta n 1996. Elementul definitoriu al SEECP este faptul ca reprezinta unicul forum din Europa de Sudest, creat si gestionat cu scopul de a contribui semnificativ la mbunatatirea climatului politic din regiune, prin
promovarea intereselor tarilor participante, de integrare n structurile politice, de securitate si economice
europene si euro-atlantice.
GUUAM
GUUAM este o initiativa regionala din cinci state: Georgia, Ucraina, Republica Uzbekistan, Republica Azerbaidjan si
Republica Moldova. Prioritatile cooperarii n cadrul GUUAM includ: ntarirea si extinderea relatiilor comercialeconomice; dezvoltarea infrastructurii coridoarelor de transport, prin armonizarea bazei legislative si institutionale
n acest domeniu si racordarea termenilor tarifari si vamali, pentru ca acestea sa corespunda cu standardele
internationale; securitatea internationala si lupta cu terorismul international, crima organizata, migrarea ilegala si
traficul de droguri.

1.1 Premisele managementului intreprenorial

Abordarea managementului intreprenorial se poate realize in mai multe moduri. Premisele la care se
refera abordarea sunt:
A. Intreprinderea este componenta cea mai importanta a economiei si a societatii; este o
organizatie alcatuita din una sau mai multe persoane care desfasoara activitati utilizind mijloace
economice in vederea obtinerii de profit.
Importanta ei decurge din faptul ca:
este principala creatoare de substanta economica;
ofera locuri de munca;
performantele sale sunt reflectate in economia unei tari si standardele de viata ale
populatiei.
B. IMM-ul reprezinta esalonul cel mai important al intreprinderilor indeplinind functii economice,
tehnice si sociale. Argumente:
genereaza cea mai mare parte din PIB;
ofera locuri de munca;
genereaza inovatii aplicabile in economie;
prezinta cel mai ridicat dinamism in conditiile ridicate de piata;
realizeaza produse si servicii la costuri mai reduse decit firmele mari;
dovedesc flexibilitate si avangarditate ridicate la cerintele si schimbarile pietei;
este una din principalele surse de venit ale bugetului de stat;
ofera posibilitatea indeplinirii profesionale si sociale a populatiei;
se caracterizeaza pprin flexibilitate, inovabilitate si dinamism;
reprezinta germenii firmelor mari;
actualele conditii tehnice si economice duc la crearea de IMM-uri.
Slabiciuni:
cantitate mica de resurse incorporabile si de rezerve disponibile;
dependenta de o persoana denumita si intreprinzator;
nivelul tehnic mai scazut;
mai putin stabile si durabile.
C. Intreprinzatorul constituie unul din principalii piloni actori ai economiei de piata:
rolul acestuia rezulta din faptul ca ii apartine ideea creativa a IMM-urilor, cea de-a doua
fiind cei care transforma IMM-ul intr-o intreprindere mare;
au rol determinant in modelarea mediului economic;
constituie componenta principala a clasei de firma;
au rol determinant in crearea economiei de piata (cererea oferta).
Valorificarea majora a potentialului IMM-ului si intreprinzatorului este conditionata de tabelare la managementul
intreprenorial

Cultura antreprenorial prezint 5 caracteristici:

acord atenie maxim i prioritate activitii antreprenoriale;
pune accent pe iniiativa individual i colectiv;
valorific perseverena i hotrrea ntreprinztorului;
promoveaz realizarea unui echilibru ntre securitatea i riscul personal al ntreprinztorului;
urmrete realizarea unui echilibru ntre stabilitate i schimbare n cadrul firmei.
1.3 CULTURA ANTREPRENORIAL: CONCEPT, NIVELURI, I SUBCULTURI COMPONENTE, DIMENSIUNI
Interesul pentru cultura managerial a fost suscitat ca urmare a performanelor obiective nregistrate de firmele nipone
cele mai competitive din lume. Termenul de cultur n economie a fost preluat din antropologie, de aceea cea mai
frecvent utilizat abordare este cea antropologic.
Cultura organizaional este parte integrant a abordrilor moderne referitor la managementul
resurselor umane. Profesorul O.Nicolescu, definete cultura organizaional ca ansamblul valorilor,
credinelor, aspiraiilor, ateptrilor i comportamentelor conturate n decursul timpului n fiecare
organizaie, care predomin n cadrul su i-i condiioneaz direct i indirect funcionalitatea i
performanele.
Cultura organizaional este structurat pe trei niveluri, dou subculturi i ase dimensiuni.
Elementele culturii organizaionale sunt structurate dupa Williams, Dobson i Walters pe trei
niveluri:
1. al credinelor i convingerilor ntiprite n constiina personalului.
2. al valorilor i atitudinilor pentru care opteaz salariaii.
3. al comportamentului individual i de grup n cadrul organizaiei.
Problematica nivelurilor culturii organizaionale este strns legat de cea a subculturilor care o
alctuiesc. n funcie de apartenena organizatoric i profesia salariailor exist dou tipuri de subculturi
organizaionale:
1. Subculturile instituionale se contureaz la nivelul principalelor subdiviziuni organizatorice
a firmei. Aceast subcultur este important n firmele de dimensiuni medii i mari, unde ntre
principalele compartimente exist diferene majore datorate caracteristicilor i condiiilor definitorii
diferite ale acesteia.
2. Subculturile profesionale se refer la valorile, convingerile, aspiraiile la nivelul
principalelor categorii de salariai, dup profesia pe care acetia o au. n ntreprinderile n care exist un
numr mare de salariai cu aceeai profesie sau cu profesii nrudite, subculturile profesionale sunt bine
conturate.
La nivelul culturii organizaionale, se poate identifica conform opiniei profesorului Geert
Hofstede ase dimensiuni pereche diferite:
1. Orientarea spre proces n raport cu orientarea spre rezultate. n cultura
organizaional orientat spre proces, salariaii se concentreaz asupra activitii de realizat n sine i
asupra mijloacelor utilizate, n timp ce pentru culturile centrate pe rezultate, componenii organizaiei
depune eforturi deosebite pentru realizarea anumitor obiective.
2. Orientarea spre salariai n raport cu orientarea spre munc. n primul caz, se
manifest un interes deosebit pentru luarea n considerare a problemelor personale, sociale cu care
salariaii se confrunt i pe managementul participativ, n timp ce n al doilea caz predomin interesul
pentru activitatea profesional a salariailor, pe mbuntirea muncii la nivelul fiecrui post.
3. Orientarea interorganizaional n raport cu orientarea profesional intra,
extraorganizaional (sau cosmopolit).n cadrul orientrii interorganizaionale, salariaii consider c
firma se preocup att de competena lor profesional ct i de situaia lor familial. Identificarea intens a
salariailor ca interese, ateptri i comportamente de ctre managerii firmei n care acetia lucreaz face
ca salariaii s nu pun accent pe anticiparea viitorului personal. n timp ce n cultura organizaional de
tip profesional specifica firmelor care folosesc salariai cu un ridicat nivel de pregtire i competen,
perceperea salariailor este c pe firma o intereseaz exclusiv doar competena pe care ei o posed i o
utilizeaz i c este de datoria lor s-i anticipeze i s-i pregateasc viitorul.
4. Orientarea de tip sistem deschis n raport cu cea de sistem nchis. Culturile
organizaionale sunt primitoare fa de salariaii noi venii i receptive la doleanele acestora (astfel nct
acetia n cteva sptmni devin ,, ai casei), n timp ce n al doilea caz se pastreaz distanele fa de
salariaii recent angajai i doar dup o perioad ndelungat n care poate chiar niciodat.
5. Orientarea spre un sistem deschis n raport cu orientarea spre un sistem nchis.
n primul caz, se contureaz o atmosfer destins, bazat pe un folclor intern bogat, n care
abund glumele referitoare la companie i munca n cadrul su, n timp ce n al doilea caz predomin
preocuprile pentru normare i standardizare.
6. Orientarea pragmatic n raport cu orientarea normativ (prescriptiv).

n cultura organizrii pragmatice, ntregul comportament este subordonat obinerii unor

performante bune pe pia, i satisfacerii clienilor firmei, considerai eseniali pentru supravieuirea i
dezvoltarea sa. Cultura organizaional normativ consider c, respectarea procedurilor de munc
stabilite, a eticii deciziilor i aciunilor ntreprinse este primordial n funcionarea firmei.
CONINUTUL I SFERA DE CUPRINDERE A CULTURII MANAGERIALE
n sfera de cuprindere a culturii manageriale putem identifica urmatoarele elemente: Sfera de
activitate a firmei(tipuri de produse, piee); Managementul (funciile critice); Stilul de management
adoptat; Etic (elementele determinante pentru comportamentul etic); Gradului riscului ce va fi acceptat;
Atitudinea fa de competiie (factur ofensiv/ agresiv a strategiilor firmei); Atitudinea fa de
consumatori(privii ca parteneri inteligeni sau ca oameni care pot fi uor manipulati); Atitudinea fa de
salariai (considerai ca roboi sau ca participani inteligeni la activitatea firmei); Atitudinea fa de gr.
externe (atitudinea fa de diferenele gr. din afar fa de instituiile financiare); Propagarea imaginii
(poziia firmei n raport cu ceea ce face).
Cultura managerial este puternic marcat de personalitatea managerilor. Trsturi se imprim
asupra culturii manageriale, fiind vizibile att din exteriorul firmei n practicele fa de partenerii de
afaceri, de clieni ct i din interiorul firmei. Datorit acestui fapt n studiul culturii manageriale se includ
dou niveluri:
Nivelul de suprafacare include elemente observabile: modul de a se mbrca, ceremoniile,
sloganurile, ntamplarile, miturile
Nivelul de adncimecuprinde valorile i normele care guverneaz comportamentul i include
elemente neobservabile n mod direct (sistemul de valori, norme).
Dup profesorul olandez Geert Hofstede cultura managerial influeneaz nivelul organizaiei
prin prisma a patru dimensiuni:
1. Distana fa de putere. Astfel, n firmele caracterizate printr-o distan mare a puterii, se
manifest mari inegaliti n distribuia acesteia ntre membrii societii.
2. Evitarea riscurilor i a incertitudinii. n culturile cu un grad mare de evitare a riscului,
sistemele organizaionale sunt foarte stabile, au conturate ierarhii puternice i se bazeaz pe prognoze i
planuri n anticiparea viitorului.
3. Individualism/colectivism. n culturile individualiste, legturile dintre oameni sunt mai
puin intense, existnd un mare grad de libertate de decizie i aciune individual.
4. Masculinitate/feminitate. n culturile de tip masculin, diviziunea rolurilor n organizaie
este pronunat, se pune accent deosebit pe elementele material-financiare, pe randamente i performane.
n aceste culturi att barbaii ct i femeile vor s fac ,, cariera profesional; de aceea multe femei pot
ocupa posturi de nalt calificare, bine pltite.
Prin complexitatea i implicaiile sala, cultura managerial se manifest ca un element determinant
al culturii organizaionale. Informatizarea activitii firmei determin amplificarea impactului culturii
manageriale asupra funcionrii i rezultatelor de ansamblu ale agenilor economici.
FUNC IILE I IMPORTAN A CULTURII ORGANIZATORICE
Cultura organizatoric exercit n cadrul firmei 5 func ii principale:
1. integrare a salaria ilor n cadrul firmei
2. direc ionare a rolurilor i comportamentelor organiza iei. Salaria ii sunt direc iona i n
vederea realizrii obiectivelor previzionate ale companiei. Cultura organizatoric trebuie s contribuie la
atragerea i motivarea salaria ilor, la trezirea simpatiei i afinit ii acestora fa de munc.
3. protec ie a comunit ii fa de amenintarile mediului. Aceast func ie trebuie s previn
sau s combat direct consecin ele negative din cadrul mediului firmei asupra salaria ilor.
4. pstrare i transmitere a valorilor i tradi iilor organiza iei. Pe lng valoarea cultural propiu-
zis, simbolurile, ritualurile, i legendele organiza iei constituie fundamentul uman al transmiterii i
pstrrii valorilor i tradi iilor organiza iei
5. surs cultural pentru avantaje competitive strategiei pe termen lung a firmei bazate pe
capacitatea sa organiza ional. Aceast func ia reflect dependen a din ce n ce mai mare a
performan elor fa de capacitatea lor organiza ional. Realizare acestor corela ii care presupun
integrarea cuno tin elor specializate ale salaria ilor n cultura organizatoric a firmei constituie secretul
avantajelor competitive ale firmei.
Importan a culturii organiza ionale poate fi relevat printr-o serie de aspecte, care in de
promovarea M.R.U profesionist cu via a firmei:
a. permite cunoa terea calit ilor i a dimensiunii umane a firmei
b. permite identificarea i combaterea conduitelor organizatorice ilicite
c. permite o mai bun legtur ntre analizele macro i microeconomice
d. permite cre terea func ionalit ii i performan elor firmei.

Printre cele 16 instituii specializate legate de O.N.U., O.I.M. (Organizaia Internaional a Muncii)i
pstreaz un loc aparte. Organizatia Internaional a Muncii a fost fondat n 1919 in contextul negocierilor de
pace de dup ncheierea primului rzboi mondial, Conferina de Pace din 1919 a stabilit o Comisie a legislaiei
internaionale a muncii. Comisia a adoptat un text, care la 11 aprilie 1919 a devenit parte a Tratatului de Pace de
la Versailles. Cu unele modificri, acest text reprezint i astzi Constituia Organizaiei Internaionale a Muncii.
Filozofia i misiunea noii organizaii internaionale rezulta din preambulul Constituiei, care prevede c
pacea univesal nu poate fi ntemeiat dect pe baza justiiei sociale, iar neadoptarea de ctre o naiune a unui
regim de munc cu adevrat uman, mpiedic eforturile celorlalte naiuni, doritoare de a ameliora situaia
lucrtorilor n propriile lor ri. OIM a devenit o agenie specializat a ONU din 1946.
OIM statueaza, la scar internaional, o reprezentare a forelor sociale, dincolo de
interguvernamentalismul strict, dovedindu-se prin aceasta promotoarea justiiei sociale universale. In prezent 181
de state sunt membre ale organizaiei.
Politicile OIM sunt fixate n cadrul Conferinei Internaionale a Muncii, care are loc n fiecare an,
adunnd toi constituenii. Conferina adopt noi standarde internaionale n domeniul muncii, planul de activitate
al OIM i bugetul.
Marea originalitatea O.I.M.o constituie reprezentarea tripartit: delegaia fiecrui stat este compus
din patru membri - doi reprezentani ai puterilor publice, unul al patronilor i unul al muncitorilor salariai.
Acest principiu de independen nu se desfoar fr probleme. De fapt, guvernul fiecrui stat i
desemneaz pe cei doi delegai nonguvernamentali pe care trebuie s-i aleag din cadrul celor mai reprezentative
organizaii. n democraiile occidentale, ntemeiate pe pluralismul sindical, guvernul trebuie s obin acordul
organizaiilor implicate. Dar, n regiunile totalitare (ndeosebi comuniste), delegaii nonguvernamentali aparin
organelor Statului i nu au, n consecin, nici o independen.
n ceea ce privete organele principale ale O.I.M., acestea sunt asemntoare cu cele ale oricrei
instituii de acest tip, i anume:
Conferina Internaional a Muncii adunarea plenar care decide marile alegeri ale
organizaiei i adopt textele care fixeaz normele internaionale ale muncii. ntre sesiunile
Conferinei, OIM este coordonat de Consiliul de administraie, care este compus din 28
reprezentani guvernamentali, 14 reprezentani ai pantronatelor i 14 reprezentani ai
sindicatelor.
Consiliul de Administraie instan executiv care pregtete i execut deciziile
Conferinei;
Biroul Internaional al Muncii (BIM) secretariatul permanent al Organizaiei, are
sediul la Geneva, n Elveia i are birouri n mai mult de 40 de state.
Una dintre misiunile principale ale O.I.M., este s elaboreze normele internaionale de munc, acestea
ncepnd de la condiiile sociale generale (discriminare n slujb, relaii profesionale) i pn la protecia
categoriilor sau grupurilor vulnerabile (femei, copii i, recent, din 1989, populaii aborigene i tribale).
Aceste norme pot lua forma unor simple recomandri comunicate statelor membre, avnd n cazul acesta
o singur obligaie: transmiterea textului autoritilor competente (n general Parlamentului Naional).
Totodat, aceste norme pot figura ntr-o convenie destinat a fi ratificat; statele care o ratific i iau
angajamentul de a aplica aceast convenie i de a accepta controlul Organizaiei Internaionale a Muncii. De la
crearea sa, OIM a elaborat peste 180 de convenii, antrennd cca. 6.000 de ratificri, i un numr aproximativ
egal de recomandri.
Mecanismele de control vegheaz la respectarea acestor dispozitive. Trebuie amintit aici Comisia
pentru Aplicarea Conveniilor i Recomandrilor, instan tripartit, care examineaz cazurile socotite drept
cele mai importante. Totodat trebuie amintit Comitetul Libertii Sindicale, care rezolv reclamaiile privind
lezarea acestei liberti. Romania este membru fondator al O.I.M prin semnarea Tratatului de Pace de la
Versailles.
Atributiile fundamentale ale acestei organizatii constau in :
elaborarea de norme internationale pentru imbunatatirea conditiilor de munca si viata ale
salariatilor, respectiv conventii si recomandari ;
pregatirea de personal in diverse domenii ;
acordarea de asistenta tehnica tarilor membre in domeniul muncii si securitatii sociale ;
organizarea unor reuniuni internationale in domeniul muncii si securitatii sociale ;
elaborarea de studii, cercetari, sinteze din domeniul sau de activitate ;
supravegherea aplicarii si respectarii conventiilor privind drepturile omului in domeniile muncii,
social si al libertatii de asociere in sindicate.
STANDARDELE INTERNAIONALE N DOMENIUL MUNCII

Standardele internaionale n domeniul muncii sunt instrumente juridice elaborate de ctre constituenii
OIM (guvernele, angajatorii i sindicatele) care stabilesc principii i drepturile la munc. Acestea sunt fie
convenii, care sunt tratate internaionale obligatorii dac sunt ratificate de statele member, sau recomdri, care
servesc ca nite ghiduri neobligatorii. n multe cazuri conveniile stabilesc principiile de baz care s fie
implementate de statele care le ratific, n timp ce recomadrile suplimentreaz conveniile asigurnd ghiduri mai
detaliate referitoare la modul n care acestea trebuie aplicate.
Conveniile i recomadrile sunt elaborate de reprezentanii guvernelor, angajatorilor i lucrtorilor i sunt
adoptate de Conferina Internaional a Muncii care se desfoar n fiecare an. Odat ce un standard este
adoptat,
statele membre, conform Constituiei OIM, trebuie s le supun autoritilor competente (Parlamentului). n cazul
Conveniilor, acesta nseamn pentru ratificare. Dac o convenie este ratificat, n general aceasta intr n
vigoare pentru acel stat de la data ratificrii. Statele care au ratificat conveniile se oblig s aplice convenia n
legislaia i practica naional i s trasnmit rapoarte privind aplicarea acesteia la intervale regulate. Dac este
necesar, OIM acord asisten tehnic. n plus, pot fi iniiate plngeri mpotriva statelor care ncalc o convenie
pa care a ratificat-o.
CONVENIILE FUNDAMENTALE
Consiliul de administraie al OIM a identificat 8 convenii fundamentale, care rglemenetaz domeniile
care sunt considerate ca principuii i drepturi fundamnatele ale lucrtorilor.
Liberattaea de asociere i recunoaterea efectiv a dreptului de negociere colectiv, eliminarea tuturor formelor
de munc forat sau obligatorii, eliminarea efectiv a muncii copilului, eliminarea discriminrilor n respect cu
angajarea i profesia, Aceste principii sunt de asemenea prevzute n Declaraia privind Principiile i Drepturile
Fundamentale ale Muncii (1998).
n 1995 OIM a lansat o campanie pentru ratificarea univesal a acestor 8 convenii.
Cele 8 convenii fundamentale ale OIMsunt urmtoarele:
Convenia nr.29/1930 privind munca forat;
Convenia nr. 87/1948 privind libertatea sindical;
Convenia nr. 98/1949 privind dreptul la organizare i negociere colectiv;
Convenia nr. 100/1951 privind egalitatea de remunerare;
Convenia nr.105/1957 privind abolirea muncii forate;
Convenia nr. 111/1958 privind discriminarea (angajare i profesie);
Convenia nr. 138/1973 privind vrsta minim;
Convenia nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor
Consiliul de administraie a desemnat alte 4 convenii ca instrumente prioritare,ncurajnd statele s le
ratifice din cauza importanei lor n funcionarea sistemului internaional de standarde n domeniul muncii.
Convenia nr. 81/1947 privind Inspecia Muncii
Convenia nr. 129/1969 privind Inspecia Muncii (n agricultur)
Convenia nr. 144/1976 privind consultrile tripartite (standardele internaionale ale muncii)
Convenia nr. 122/1964 privind Politica de Ocupare
Cele 4 obiective strategice ale OIM sunt:
oportunitilor mai mari pentru femei i brbai pentru asigurarea de locuri de munc i venituri
decente
ei sociale pentru toi