Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE PSIHOPROFILAXIE
Tema: Spune alcoolului- NU!
Instituia:Universitatea Pedagogica de Stat Ion Creanga, Facultatea de Psihologie si
Psihopedagogie Speciala, Specialitatea: Psihopedagogie
Grupul int:elevii/studenii
Durata:60 minute
Scopul: Prevenirea alcoolismului la adolescenti.
Obiective: La finele activitii participanii vor fi capabili:
- S numeasc definitia si motivele alcoolului.
- S numeasc tipurile alcoolicilor dupa profesorul Jelinek
- S descrie fazele acestei boli si care sunt diferentele intre ele.
- S numeasca etapele tratamentului.
Tipul activitii: lecie de psihoprofilaxie.
Tehnici: Lucru in grup, dezbateri, brainstorming.
Chiinu, 2014
Desfurarea activitii
Activitatea participanilor
8.
9.
Evaluarea(4 minute).
Prezint etapele tratamentului si
recomandri referitoare la
inlaturarea dependentei. (Anexa 5)
La fel discutam despre abstinenta si
formulam concluzii.
Inchierea lectiei (3 minute)
Feedbackul
Anexa nr 1
Alcoolismul sau dependenta de alcool este consumul de bautura alcoolica, ocazional sau
periodic, indiferent de mijloace sau consecinte asupra persoanei sau familiei, cu scopul
schimbarii starii de dispozitie sau acela de a evita starile neplacute fizice sau psihice cauzate de
sevraj. La aproximativ 24-48 de ore de la intreruperea consumului de alcool persoana alcoolica
poate avea simptome de sevraj. Cele mai frecvente simptome de sevraj sunt:
- stare de indispozitie, anxietate, nervozitate, iritabilitate;
- tremor al mainilor sau al picioarelor;
- transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi;
- durere de cap;
- tulburari de somn.
Diverse motive ale consumului de alcool:
Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile
de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de alcool cand:
- apare o stare emotionala neplacuta (tristete, vina, melancolie, anxietate, frustrare).
-supararea, agresivitatea
- bucuria, placerea
-povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor
-imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare,
-alungarea temporara a stresului/ curaj de a spune ceva.
-apararea impotriva sentimentelor neplacute.
Anexa nr. 2
Profesorul E. M. Jellinek a studiat comportamentul de consum al alcoolicilor si a descris cinci (V) tipuri de
bautori:
1. Bautorii de tip ALFA
Motivul principal al consumului: relaxare, destresare, evadarea din stari de dispozitie neplacute.
Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prin aceasta deferite probleme. In
aceasta forma inca exista control asupra consumului de alcool dar progresiv se poate instala
dependenta. Exemple: consumul unui paharel inainte de dans, inaintea unei intalniri importante,
seara acasa in fata televizorului, etc.
2. Bautorii de tip BETA
Motivul principal al consumului: obisnuinta de a asocia orice situatie/eveniment cu consumul de
alcool. Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca instalata dependenta. Totusi pot
aparea anumite acuze legate de complicatii organice datorate abuzului de alcool (boli de ficat, de
stomac, etc.)Exemple: consuma alcool la nunti, botezuri, petreceri, sarbatori, aniversari, etc.
3. Bautorii de tip GAMA
Motivul principal al consumului: nevoia psihica si fizica de consum, in lipsa consumului apar stari psihice
si fizice neplacute (depresie, iritabilitate, nervozitate, melancolie, agresivitate, agitatie psiho-motorie,
dureri si indispozitii fizice).
Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic.Nu mai pot controla cantitatea de
alcool consumata (dupa primele pahare isi pierd masura, consuma in continuare, apare starea de
ebrietate).Exemple: consuma pe parcursul unei zile cu diferite ocazii, mai ales dimineata pentru
inlaturarea simptomelor neplacute (tremurul mainilor, greutatea vorbiri, pierdera echilibrului) si seara
pentru a putea avea un somn cat de cat confortabil.
4. Bautorii de tip DELTA
Motivul principal al consumului: nevoia fizica de a consuma alcool, obisnuinta
Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioada mai lunga controlul asupra
cantitatii de alcool consumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta).
Exemplu: obiceiul zilnic, ca dupa serviciu, cu colegii sa bea 2 beri la barul din cartier.
5. Bautorii de tip EPSILON (periodici)
Motivul principal al consumului: decopensare, lipsa capacitatii de a mentine un echilibru, stare de
epuizare sau de depasire a resurselor functionale fizice si psihice.
Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile, avand, insa si perioade
mai lungi fara consum abuziv.Ca lungime de timp pauzele dintre episoadele de consum pot varia intre
cateva saptamani pana la 5-6 luni de zile.Exemplu: dupa o pauza de 6 luni de zile, de revelion se incepe
consumul si tine 1-2 saptamani, persoana fiind aproape permanent in stare de ebrietate.
Anexa nr. 3
F1. Faza Pre-alcoolica
Este faza in care alcoolul se consuma ocazional, la petreceri, sarbatori, protocoale, etc.In acest stadiu nu
exista dependenta fizica si psihica. Dependenta se poate crea prin:
- consum de alcool repetat. Multi consumatori n exces nu depasesc niciodata acest punct.
- cantitatea de alcool creste din ce in ce mai mult cu fiecare ocazie de consum
F2. Faza de Debut
In aceasta faza, sunt "asigurate", de catre consumator toate conditiile pentru dezvoltarea dependentei.
Consumatorul manifesta urmatoarele simptome:
1.Amnezie
2. Consum de alcool pentru efectul n sine
3.Ascunderea alcoolului
4.Preocupare fata de alcool
5.Sorbirea cu sete a primului pahar
6.Sentiment de vinovatie privind alcoolul
7.Evitarea conversatiei pe tema alcoolului
8. Amneziile apar dupa aproape fiecare consum
F3. Faza Critica
Este faza in care dependenta de alcool este deja instalata. Alcoolicul manifesta urmatoarele:
9. Pierderea controlului, persoana nu mai poate controla voluntar cantitatea de bautura consumata, se
pierde simtul masurii, se consuma pna la betie, ebrietate, intoxicatie, coma alcoolica.
10. Rationalizarea si justificarea consumului, negarea bolii
11. Grupul de consumatori devine o sursa importanta pentru respect si stima de sine
12. Comportament agresiv, remuscare si sentimentul de vina persistenta
13.Modificarea comportamentului, tulburari de comportament
14.Intreruperea relatiilor sociale
15.Pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati
16.Pierderea interesului pentru activitati casnice, hobbyuri, alte activitati
17.Re-interpretarea relatiilor personale
18.Auto-compatimire marcata, stari depresive
19.Gandire irationala - crede fapte sau lucruri fara fundament real, interpretare negativa
20. Protejarea bauturii, neglijarea hranei, a igienei corporale si a aspectului fizic
21. Prima spitalizare, probleme medicale in urma complicatiilor date de consum
22. Gelozia alcoolica, scaderea capacitatii sexuale, impotenta
33. Consum matinal de alcool
F4. Faza cronica
Este ultima faza a dependentei. Din acest punct, nu mai exista cale de intoarcere la "bautul controlat". In
acest stadiu dependenta se manifesta prin:
34. Consum permanent de alcool - de unul singur sau in compania prietenilor de pahar
35.Deteriorare etica - sistemul de valori s-a modificat
36.Deteriorare reversibila a gndirii
37.Deteriorare sociala prin compania consumatorilor
Anexa nr.4
Potrivit unui raport al Organizaiei Mondiale a Sntii pentru anul 2012, moldovenii sunt cei mai
mari consumatori de alcool din Europa.
Potrivit raportului, moldovenii consum cele mai multe buturi tari aproape 21 de litri de alcool pur pe
cap de locuitor. Pe locul doi este Luxembrugul i Estonia. Romnii sunt pe locul ase, ruii pe poziia
20, iar ucrainenii pe 28.
Am ajuns la concluzie ca din cauza: srciei, a problemelor economice i lipsei locurilor de munc.
Am privit emisiunea la Publika paremise Vox , si s vorbea despre problema data.
Invitaii emisiunii consider c o posibil soluie pentru aceast problem ar fi majorarea accizelor la
alcool, ceea ce ar face butura mai puin accesibil, n special, pentru tineri.
Cum arat statistica intern?
Conform Expert-Grup, n 1998 consumul de alcool n ara noastr crescuse de la 10,1 litri echivalent de
alcool pur n medie per locuitor de peste 15 ani n anul 1992 la 19,2 litri n 1999. Tot n anul 1998,
Republica Moldova era pe primul loc n Europa i pe unul din primele locuri n lume dup consumul de
alcool pe cap de locuitor.
Uniunea Oenologilor din Moldova, la fel, face propriile estimri privind consumul de alcool la noi n ar.
ntr-un interviu oferit revistei Pentruea.md, Gheorghe Arpentin, preedintele Uniunii, afirm c cifrele
de care dispune sunt cam de 2 ori mai mici dect cele oferite de OMS aproximativ 9 litri de alcool pur
pe an pe cap de locuitor.
Estimrile noastre se bazeaz pe timbrele fiscale, adic partea oficial, i pe suprafeele plantate cu vi
de vie`, spune Arpentin. Chiar i aa, statistica Uniunii Oenologilor confirm creterea consumului de
buturi alcoolice n ultimii 9 ani.
Dei pn acum exista stereotipul conform cruia ruii sunt cei mai mari consumatori de alcool din lume,
rapoartele OMS arat o cu totul alt realitate. De fapt, n ultimii 30 de ani Moldova ntotdeauna a fost
naintea Rusiei, care abia n ultimii ani a ajuns la o cot de aproape 15 litri de alcool pur pe cap de
locuitor.
Singura consolare n raportul OMSeste c, chiar dac suntem primii n top n ceea ce privete consumul,
alcoolul omoar mai muli rui dect moldoveni 16% n Federaia Rus, contra 14% n Moldova. n
cazul femeilor, situaia e mai puin dramatic doar 2% din mori sunt cauzate de alcool.
Marea problem ns este alta. Dac ne uitm la structura consumului, atunci vedem c n ultimii ani
crete foarte mult consumul de vodk i buturi tari, dei moldovenii sunt considerai tradiional o
naiune care bea vin, adaug Gheorghe Arpentin.
In plus, expertul consider c n Moldova lipsete cultura consumului: Un pahar de vin nu se bea ca si potoleti setea, aa cum se face la noi. Trebuie s simi gustul buturii, s analizezi aroma acesteia -asta se nva n Occident nc de pe bncile colii, iar cinstitul unui pahar devine astfel degustare,
spune Arpentin.
Anexa nr 5
Abstinenta (renuntarea totala la consumul de alcool) este singura solutie pentru
iesirea din dependenta. Alcoolismul se poate trata prin consiliere psihologica,
asistenta medicala - cura de dezalcoolizare, tratament post-cura prin internarea
intr-un centru de recuperare, participarea regulata la grupuri de sprijin pentru
dependentii de alcool.
- urmarea unei cure de dezalcoolizare intr-o clinica/ intr-un spital
- internarea intr-un centru de tratament post-cura (dupa dezalcoolizare)
- frecventarea periodica a unui grup de sprijin pentru dependenti
In cadrul psihoterapiei de grup, pacientul:
- isi recastiga increderea si respectul de sine
- dezvolta sentimentul de apartenenta
- beneficiaza de experienta celorlalti
- isi dezvolta abilitati personale pentru a recastiga maturitate emotionala,
responsabilitate, increderea proprie si a celor din familie.
- parcurge un plan terapeutic prin care dobandeste motivatie pentru abstinenta