Sunteți pe pagina 1din 10

Simularea numerica a fenomenului lichefierii

in cazul unui baraj din material locale


Lichefierea pamantului descrie un fenomen prin care pamantul isi pierde in mod
substantial rezistenta si rigiditatea, ca raspuns la stres, de obicei cutremure sau alte
modificari bruste intr-o stare de stres, facandu-l sa se comporte ca un lichid.

Cele mai susceptibile pamanturi la fenomenul de lichefiere in timpul actiunilor


monoton crescatoare sau ciclice sunt considerate a fi nisipurile fine si cele
prafoase.Fractiunile fine de praf si argila confera pamanturilor care le contin o
plasticitate si o rezistenta structurala de tip coeziv care are resurse de a se opune
lichefierii, chiar daca cresterile de presiune ale apei din pori pot determina deformatii
semnificative.Pe de alta parte pamanturile necoezive alcatuite din fragmente mari au o
permeabilitate suficient de mare pentru a asigura o disipare rapida a presiunii apei din
pori, chiar pe masura generarii ei de actiunea dinamica.

Din studiile efectuate pe amplasamente diferite bazate pe indicatiile mentionate


la fisele forajelor se poate mentiona urmatoarea clasificare din punct de vedere al
lichefiabilitatii:
-

Pamanturi lichefiabile sunt considerate a fi: nisip,nisip fin, nisip mediu,nisip


prafos, nisip care contine fragmenturi de sisturi, nisip cu intercalatii de pietris;

Pamanturi care sunt considerate a fi nelichefiabile: pamant vegetal, umplutura de


suprafata, argila, praf, pamant organic,pietris

Termenul de lichefiere este n general folosit pentru a descrie cteva fenomene


cu efecte similare dar care sunt diferite din punctul de vedere al mecanismului care le-a
cauzat. Aceste fenomene pot fi catalogate n doua mari categorii i anume:

Lichefierea prin curgere

Mobilitate ciclic

Lichefierea prin curgere este un fenomen n care echilibrul static este distrus
prin ncrcri statice sau dinamice aplicate unui depozit de pmnt cu rezisten redus
la forfecare. ncrcrile statice pot fi induse, de exemplu, de cldiri noi amplasate pe
pante, cldiri care exercit fore suplimentare aplicate rapid terenului de fundare.
Cutremurele, exploziile i baterea piloilor sunt exemple de ncrcri dinamice care pot
declana lichefierea prin curgere. Odat fenomenul declanat, rezistena unui pmnt
susceptibil la lichefiere prin curgere nu mai este suficient pentru a prelua ncrcrile
statice care acionau terenul de fundare nainte de aciunea dinamic.
Mobilitatea ciclic este un fenomen de lichefiere declanat de ncrcri ciclice,
fenomen care apare n depozite de pmnt unde efortul de forfecare static este mai mic
dect rezistena la forfecare. Deformaiile datorate ncrcrii ciclice se dezvolt
incremental datorit eforturilor statice i dinamice care apar n timpul unui cutremur.
Dezvoltarea lateral ce apare frecvent n cazul acestui tip de lichefieri se produce pe
pante line sau chiar pe suprafee orizontale adiacente rurilor i lacurilor.
La suprafaa terenului creterea rapid a presiunii apei n pori poate induce o
migrare a apei interstiiale ctre cota 0.00m. Aceast migrare se poate produce att n
timpul ct i dup ncetarea micrii seismice. n situaia n care gradientul hidraulic
depete valoarea critic fora curentului pe unitatea de volum poate s anuleze i
chiar s depeasc greutatea volumic a materialului astfel nct acesta devine o
mas fluid incapabil s mai preia ncrcri i care se poate manifesta prin fenomenul
de fierbere nsoit de prbuirea zonei sau prin formarea unor vulcani de nisip.
Datorit faptului c lichefierea se produce numai n pmnturi saturate efectele
acesteia sunt cel mai adesea observate n zonele adiacente volumelor de ap cum ar fi
rurile, lacurile si mrile.
Construciile aflate n zona porturilor i docurilor sunt cel mai adesea susceptibile
a fi afectate de fenomenele de lichefiere induse ca urmare a ncrcrilor rapide,
ocurilor din ciocniri cu nave n zona cheurilor sau ncrcri seismice. Atunci cnd
pmntul din zona zidurilor de cheu se lichefiaz mpingerea suplimentar indus de
acesta poate conduce la colapsul structurii precum i structurilor adiacente.

Cauzele fenomenului de lichefiere


Pentru a putea nelege fenomenul de lichefiere este important s se cunoasc
natura terenului de fundare nainte de producerea fenomenului. Terenul de fundare sau
pmntul care constituie terenul de fundare este constituit dintr-o reea de particule
solide

sau

schelet

mineral.

Particulele

constituente

ale

scheletului

mineral

interacioneaz unele cu altele. Greutatea pmntului conduce la apariia forelor de


contact ntre particulele solide fapt care confer pmntului aa numita rezisten:

Fig 1. Reprezentarea scheletului mineral i a valorii presiunii apei in pori

Fenomenul de lichefiere apare n cazul terenurilor de fundare alctuite din


nisipuri afnate i saturate n situaia n care acestea sunt solicitate dinamic. Ca urmare
a modificrii strii de ndesare a terenului de fundare apar tasri. In timpul cutremurelor
de pmnt presiunea suplimentar apei din pori nu are timp s se disipe i ca urmare
pentru scurt timp terenul de fundare capt o mobilitate care conduce ulterior la o rearanjare a scheletului mineral. Apa joac rolul unui lubrefiant. Creterea rapid a
presiunii apei din pori are ca urmare o reducere a intensitii forelor de contact dintre
particulele solide i chiar la anularea acestora (a se vedea figura 19) scade rezistena
pmntului. n aceast situaie extrem pmntul se comport mai mult ca un fluid
dect un mediu solid de unde i denumirea de lichefiere.

Fig 2.
Reducerea forelor de contact i creterea valorii presiunii apei din pori n
momentul producerii fenomenului de lichefiere

Cel mai simplu mod de a avea o orientare de ordin calitativ asupra producerii
lichefierii la un amplasament al unei viitoare constructii se face parcurgand criterii
recomandate pentru aprecierea potentialului de lichefiere.
Criteriul granulometric este reintrodus in ideea in care daca pamantul de pe
amplasament se incadreaza in zona delimitata de pe anumite grafice,existand
posibilitatea lichefiierii lui.
Asupra suscebilitatii la lichefiere criteriul gradului de indesare are un rol
determinant.
Criteriul la penetrare standard ,este corelat cu starea de indesare a pamantului
studiat din punct de vedere al suscebilitatii la lichefiere,dar rezultatele sunt discutabile
datorita diferitelor tipuri de penetrometre utilizate la incercare;se poate calcula gradul de
indesare al pamantului respectiv prin valoarea numarului de lovituri in relatie cu
tensiunea geologica efectiva la nivelul la care a avut loc determinarea;lichefiabilitatea
pamanturilor ce au fost considerate granulometric susceptibile la lichefiere poate fi
apreciata si pe baza unor grafice.

n figura 6 este prezentat un alt exemplu de lichefiere prin curgere aprut n


timpul seismului Santa Barbara, 1925, n care barajul Sheffield a suferit avarii prin
deplasarea unui segment de 100m cu 30m n aval. Barajul era alctuit n principal din
nisipuri prfoase i prafuri nisipoase excavate din bazin i compactate mecanic.

Figura 6. Cedarea barajului Sheffield, 1925

Alunecarea Turnagam Heights, produs n timpul seismului din Alaska, 1964,


este considerat a fi produs prin lichefierea unei lentile de nisip conducnd la
deplasarea unui depozit de pmnt avnd o arie de aproximativ 55ha.

Fig 5. Alunecare de teren prin lichefierea nisipului de sub masa alunectoare n


timpul cutremurului din Alaska, 1964

Figura 8. Fierbere a nisipului i colaps - cutremurul El Centro, California, 1979

Figura 10. Vulcani de nisip - cutremurul El Centro, California, 1979

Fig 12. Cedarea unui zid de cheu - Kobe, 1995

Fig 13. Cedare lateral a unui zid de sprijin Kobe, 1995

Figura 14. Zid de cheu avariat insula Rokko, Kobe, 1995

Concluzii privind comportarea pamanturilor necoezive susceptibile la


lichefiere:
Prevenirea sau limitarea efectelor lichefierii asupra constructiilor poate fi
realizata prin interventii asupra terenului stabilit ca lichefiabil ce se pot rezuma ca fiind
:corectarea curbei grnulometrice (amestecuri de pamant);marirea indesarii prin
compactare

de

suprafata

,vibrare

etc.;

scoaterea

terenului

din

starea

de

saturatie;cresterea teniunii verticale(prin suprasarcini cu rambleede pamant sau prin


coborarea apei subterane); imbunatatirea conditiilor de drenare;marirea rezistentei la
forfecare ce este creata de insasi coeziunea acelui pamant(prin injectari).
Metodele de imbunatatire a terenului natural sunt costisitoare dat fiind volumul de
pamant ce trebuie stabilizat.
Lichefierea poate sa se produca numai daca pamanturilor necoezive li se aplica
o incarcare sufficient de mare.

Cu cat nisipurile sunt caracterizate de stari initiale defavorabile ,cu atat


deformatiile acumulate si asociate lichefierii vor fi mai mari.Un pamant necoeziv
susceptibil la lichefiere va avea o rezistenta nula dupa producerea acestui fenomen.