CURS 1

19.02.2014

CITAREA PARTILOR SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA CIVILA

Citarea partilor asigura respectarea mai multor principii fundamentale, in

special dr de aparare si contradictoralitate.
Instanta poate hotari asupra unei cereri numai daca partile au fost citate ori
sau prezentat, personal sau prin reprezentant. Exceptie daca legea dispune altfel.
Sub sanctiunea nulitatii instanta este obligate sa dispuna o noua citare daca
se constata ca partea care lipseste nu a fost citata legal.
Amanarea poate fi ceruta si de procuror sau de partea prezenta.
Comunicarea tuturor actelor de procedura se va face, din oficiu, prin agentii
procedurali ai instantei, prin agenti ai altor instante, prin posta, cu scrisoare si
confirmare de primire in plic inchis, la care se ataseaza dovada de primire/procesul
verbal si instiintarea.
La solicitarea partii interesante si pe cheltuiala sa, comunicarea se poate face
si prin executor care vor indeplini formalitatile procedural mentionate.
Comunicarea se poate face de grefa instantei si prin telefaz, posta electronic
sau prin alte mijloace care asigura transimiterea textului actului si confirmarea
primirii acestuia.
Instanta trebuie sa verifice efectuarea procedurilor de citare si comunicarea actelor.
Vor fi citati:
[Art 155 alin(1) ]
statul, prin Ministerul Finanelor Publice sau alte organe anume desemnate n acest
scop de lege, la sediul acestora;
unitile administrativ-teritoriale i celelalte persoane juridice de drept public, prin
cei nsrcinai s le reprezinte n justiie, la sediul acestora;
persoanele juridice de drept privat, prin reprezentanii lor, la sediul principal sau,
atunci cnd este cazul, la sediul dezmembrmntului lor;
asociaiile, societile i alte entiti fr personalitate juridic constituite potrivit legii,
prin reprezentantul desemnat, la sediul sau domiciliul acestuia;
1

cei supui procedurii insolvenei, precum i creditorii acestora, la domiciliul sau,

dup caz, la sediul acestora; dup deschiderea procedurii, citarea va fi efectuat
potrivit legii speciale;
persoanele fizice, la domiciliul lor; n cazul n care nu locuiesc la domiciliu, citarea se
va face la reedina cunoscut ori la locul ales de ele; n lipsa acestora, citarea poate
fi fcut la locul cunoscut unde i desfoar permanent activitatea curent;
incapabilii sau cei cu capacitate de exerciiu restrns, prin reprezentanii sau
ocrotitorii lor legali, la domiciliul ori sediul acestora, dup caz; n caz de numire a
unui curator special, potrivit art. 58, citarea se va face prin acest curator, la sediul
su profesional;
bolnavii internai n uniti sanitare, la administraia acestora;
militarii ncazarmai, la unitatea din care fac parte, prin comandamentul acesteia;
cei care fac parte din echipajul unei nave maritime sau fluviale, alta dect militar,
dac nu au domiciliul cunoscut, la cpitnia portului unde este nregistrat nava;
deinuii, la administraia locului de deinere;
personalul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare i cetenii romni trimii s
lucreze n cadrul personalului organizaiilor internaionale, precum i membrii de
familie care locuiesc cu ei, ct timp se afl n strintate, prin Ministerul Afacerilor
Externe; ali ceteni romni, aflai n strintate n interes de serviciu, inclusiv
membrii familiilor care i nsoesc, prin organele centrale care i-au trimis sau n
subordinea crora se afl unitatea care i-a trimis n strintate;
persoanele care se afl n strintate, altele dect cele prevzute la pct. 12, dac au
domiciliul sau reedina cunoscut, printr-o citaie scris trimis cu scrisoare
recomandat cu coninut declarat i confirmare de primire, recipisa de predare a
scrisorii la pota romn, n cuprinsul creia vor fi menionate actele ce se expediaz,
innd loc de dovad a ndeplinirii procedurii, dac prin tratate sau convenii
internaionale la care este parte Romnia ori prin acte normative speciale nu se
prevede altfel. Dac domiciliul sau reedina celor aflai n strintate nu este
cunoscut/cunoscut, citarea se face potrivit art. 167. n toate cazurile, dac cei aflai
n strintate au mandatar cunoscut n ar, va fi citat numai acesta din urm;
cei cu domiciliul sau reedina necunoscut, potrivit art. 167;
motenitorii, pn la intervenirea lor n proces, printr-un curator special numit de
instan, la domiciliul acestuia.
Neregularitatile privind citarea trebuie invocate de partea interesata si sa solicite
amanarea procesului in caz contrar nu va mai fi luata in considerare.
Citarea si celelalte acte de procedura vor fi amanate personal celui citat, la
2

locul citarii sau unde se afla.

Exceptii:
-in lipsa celui care locuiesc la camin sau hotel-administratorului hotelului ori
caminului
-cei care se gasesc sub arme-unitatile respective
-echipajul unei nave maritime sau fluviale-capetania portului unde se gaseste
inregistrata nava
-detinutii la administratia inchisorii
-bolnavii aflati in spital-la administratia acestora.

Situatii posibile :
Art [163 alin (3)]
Dac destinatarul refuz s primeasc citaia, agentul o va depune n cutia potal. n
lipsa cutiei potale, va afia pe ua locuinei destinatarului o ntiinare care trebuie
s cuprind:
anul, luna, ziua i ora cnd depunerea sau, dup caz, afiarea a fost fcut;
numele i prenumele celui care a fcut depunerea sau, dup caz, afiarea i funcia
acestuia;
numele, prenumele i domiciliul sau, dup caz, reedina, respectiv sediul celui
ntiinat;
numrul dosarului n legtur cu care se face ntiinarea i denumirea instanei pe
rolul creia se afl dosarul, cu indicarea sediului acesteia;
artarea actelor de procedur despre a cror comunicare este vorba;
meniunea c dup o zi, dar nu mai trziu de 7 zile de la afiarea ntiinrii ori, cnd
exist urgen, nu mai trziu de 3 zile, destinatarul este n drept s se prezinte la
sediul instanei de judecat pentru a i se comunica citaia. Cnd domiciliul sau
reedina ori, dup caz, sediul acestuia nu se afl n localitatea unde instana de
judecat i are sediul, ntiinarea va cuprinde meniunea c pentru a i se comunica
citaia destinatarul este n drept s se prezinte la sediul primriei n a crei raz
teritorial locuiete sau i are sediul;
meniunea c, n cazul n care, fr motive temeinice, destinatarul nu se prezint
pentru comunicarea citaiei n interiorul termenului de 7 zile sau, dup caz, al
termenului de 3 zile prevzut la lit. f), citaia se consider comunicat la mplinirea
acestui termen;
3

semntura celui care a depus sau a afiat ntiinarea.

-destinatarul refuza sau nu poate semna, agentul va intocmi un process verbal in
care va arata aceste imprejurari
-destinatarul refuza sa primeasca citatia, agentul o depune in cutia postal ori va
afisa pe usa locuintei destinatarului o instiintare
-daca destinatarul nu este gasit la domiciliu, va fi inmanata unei personae majore
din families au altei personae majore care locuieste cu destinatarul ori care, in mod
obisnuit ii primeste corespondenta.
-daca locuieste intr-un aparatament sau un complex de locuinte-se inmaneaza
portarului
Dupa sesizarea instantei, daca partile au avocat sau consilier juridic, cererile
si celelalte acte se pot comunica direct intre acestia
Partea care a depus cererea personal sau prin reprezentant, caruia i s-a
inmanat citatia, a luat termenul in cunostinta, partea care a fost prezenta la un
termen de judecata, ea insasi sau prin reprezentant al ei nu va fi citata in tot cursull
judecatii la acea instanta, prezumandu se ca ea cunoste termenele de judecata
ulterioare.
Termenul poate fi preschimbat pt motive temeinice din oficiu sau la cererea
oricarei dintre parti.
Comptetent pentru preschimbare este completul de judecata investit cu
judecarea cauzei, care hotaraste in camera de consiliu fara citarea partilor.
Daca cererea se aproba, partile vor fi citate de indata pt noul termen fixat.
Partile vor fi citate, chiar daca au termen in cunostinta
-in cazul redeschiderii judecatii, dupa ce a fost suspendata
-in cazul stabilirii unui termen pt chemarea la interogatoriu
-in cazul cand pricina se repune pe rol
-in cazul militarilor intermen si al detinutilor

Exceptii de la regula privind citarea:

Cand partea respectiva se prezinta in instanta, desi nu fusese citata sau
citarea fusese viciata
Partea care a fost prezentata la unul din termenele de judecata este
prezumata a cunoste toate elementele urmatoare in fata aceleiasi instante cu
exceptiile mentionate.

Citatia trebuie sa cuprinda:

Art.157 alin (1)
Citaia va cuprinde:
denumirea instanei, sediul ei i, cnd este cazul, alt loc dect sediul instanei unde
urmeaz s se desfoare judecarea procesului;
data emiterii citaiei;
numrul dosarului;
anul, luna, ziua i ora nfirii;
numele i prenumele sau denumirea, dup caz, ale/a celui citat, precum i locul
unde se citeaz;
calitatea celui citat;
numele i prenumele sau denumirea, dup caz, ale/a prii potrivnice i obiectul
cererii;
indicarea, dac este cazul, a taxei judiciare de timbru i a timbrului judiciar datorate
de cel citat;
meniunea c, prin nmnarea citaiei, sub semntur de primire, personal ori prin
reprezentant legal sau convenional ori prin funcionarul sau persoana nsrcinat cu
primirea corespondenei pentru un termen de judecat, cel citat este considerat c
are n cunotin i termenele de judecat ulterioare aceluia pentru care citaia i-a
fost nmnat;
alte meniuni prevzute de lege sau stabilite de instan;
tampila instanei i semntura grefierului.
Cand reclamantul dovedeste motivat ca nu a reusit sa afle dimiciliul sau
sediul paratuui, instanta va putea incuiviinta citarea acestuia prin publicitate
Citarea prin publicitate se poate face afisandu se citatia la usa instantei, pe
portalul instantei de judecata competente se la ultimul domiciliu cunoscut al celui
citat. Daca este necesar, instanta va dispune si la publicarea in MO sau chiar de
larga raspandire.
5

Odata cu incuviintarea citarii prin publicitate, instanta va numi un curator

dintre avocatii baroului, pentru reprezentarea paratului.
Procedura se socoteste indeplinita in a 15-a zi de la pub. citatiei
Daca cel citat dovedeste ca a fost citat cu rea credinta, toate actele de
procedura ce au urmat sunt anulate si reclamatul este sanctionat.

Curs 2

25.02.2014

Procedura privind cercetarea procesului

Pentru cresterea celeritatii solutionarii cauzelor , noul cod de procedura civila
a prevazut o etapa premergatoare cercetarii in fond a obiectului actiunii
reclamantului " cercetarea procesului"
In aceasta etapa , se verifica si se implinesc , acte de procedura la cererea
partilor ori din oficiu , pentru pregatirea dezbaterii in fond a procesului daca
cercetarea acestuia , prin procedura nu a dus la solutionarea cauzei.
In aceasta prima etapa a solutionarii pe fond a cauzei , instanta de fond :
-va rezolva exceptiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din oficiu;
-va examina cererile de interventie formulate de parti sau terte persoane , in
conditiile legii;
-va examina fiecare pretentie si aparare in parte , pe baza cererii de chemare in
judecata , a intampinarii a raspunsului la intampinare si a explicatiilor partilor daca
este cazul ;
-va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate;
-la cerea va dispune masuri asiguratorii , masuri pentru asigurarea dovezilor ori
pentru constatarea unei situatii de fapt , in cazul in care aceste masuri nu au fost
luate , in tot sau in parte , masurile pentru pregatirea judecatii;
-va lua act de renuntarea reclamantului de achiesarea paratului sau de tranzactia
partilor
-va incuvinta probele solicitate de parti , pe care le gaseste concludente , precum si
pe cele care din oficiu le constata necesare pentru juedcarea procesului si le va
administra in conditiile legii.
-va decide in legatura cu orice alte cereri care se pot formula la primul termen de
judecata la care partile sunt legal citate
-va dispune ca partile sa prezinte dovada efectuarii verificarilor in registrele de
evidenta ori publicitate
-va indeplini orice alt act de procedura necesar solutionarii cauzei , inclusiv
verificari in registrele prevazute de legi speciale.
La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate , judecatorul ,
dupa ascultarea partilor , va estima durata necesara pentru cercetarea procesului ,
tinand cont de imprejurimile cauzei , astfel incat procesul sa fie solutionat intr-un
termen optim si previzibil.
Durata estimata va fi consemnata in incheiere.
7

Daca ulterior intervin motive temeinice , ascultand partile , judecatorul va

putea reconsidera durata stabilita la inceputul acestuia .
Cercetarea procesului are loc in camera de consiliu , cu citarea partilor
In caile de atac cercetarea procesului , daca este necesara , se face in sedinta
Publica.In vederea asigurarii celeritatii cercetarii procesului , judecatorul fixeaza
termene scurte , chiar de la o zi la alta , iar daca exista motive temeinice se pot
acorda si termene mai indelungate.
Partilor sau altor participanti la proces , le pot fi stabilite indatoriri in ceea ce
priveste prezentarea dovezilor cu inscrisuri , relatii scrise , raspunsul scris la
interogatoriul , asistarea si concursul la efectuarea in termen a expertizelor.
Nerespectarea de catre reclamant a obligatiilor stabilite in cursul cercetarii
procesului , poate sa conduca suspendarea judecatii.
Reclamantul poate fi obligat de catre instanta de judecata la plata unei
despagubiri pentru prejudiciu material sau moral cauzat prin amanare , indiferent
daca vinovatia reclamantului consta in intentie sau culpa .
Daca in cursul cercetari procesuluim, reclamantul renunta la judecarea cererii
de chemare in judecata ori la dreprul pretins , intervine invoiala partilor sau sunt
admise cereri ori exceptii care pun capat in intregime procesului , fara a mai fi
necesara dezbaterea asupra fondului.
Dezbaterea fondului poate avea loc in camera de consiliu , in aceasi zi sau la
un alt termen , daca partile sunt de accord.
Daca a fost epusa o cerere pentru judecata in lipsa , se considera ca partea
care a formulato a fost de acord si ca dezbaterea fondului sa aiba loc in camera e
consiliu. Exceptie situatia in care partea a solicitat expres ca judecata sa aiba loc in
sedinta publica.

PROCEDURA DE JUDECATA IN FATA

INSTANTELOR DE FOND
Pentru a asigura respectarea principiilor dreptului la aparare , al publicitatii ,
contradictorialitatii si altele , pentru fiecare sedinta o lista cu procesele ce se
dezbat in acea zi , care va fi afisata pe portalul instantei si la usa sali de sedinta
cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei . Lista va cuprinde si intervalele
orare orientative fixate pentru strigarea cauzelor.
8

Au prioritate procesele urgente , cele ramase in divergenta si cele care au

primit termen in continuare si de asemenea , procesele in care partea sau partile
sunt reprezentate ori asistate de avocat , respectiv consilier juridic.
Pentru motive temeinice , la cererea partii interesate , judecatorul poate
schimba ordinea pe lista.
Potrivit prevederilor art 213 alin (1)C procedura civila , daca legea nu
prevede altfel , in fata primei instante cercetarea procesului se desfasoara in camera
de consiliu.
La cerere partile interesate sau din oficiu , in acelasi mod se va proceda , si
in cazurile in care dezbaterea fondului in sedinta publica ar duce la atingerea
moralitatii , ordinii publice , intereselor minorilor , vietii private a partilor ori
intereselor justitiei.
In cazurile mentionate , au acces in camera de consiliu ori in sala de sedinta
Partile, reprezentatii lor, cei care ii asista pe minori, aparatorii partilor, etc.
Au acces in camera de consiliu ori in sala de sedinta partile , reprezentatii
lor , cei care ii asista pe minori etc.
Din oficiu sau la cererea partilor, inainte de a se trece la dezbaterea fondului
Cauzei , instanta pune in duscutia acestora cererile, exceptiile procesuale, precum si
cele care, pt legii, pot fi invocate in orice stare a solutionarii actiunii.
ETAPA DEZBATERILOR
Participa acelasi complet de judecata.
Dezbaterile privind procesul , poarta asupra imprejurimilor de fapt si a
temeiurilor de drept , invocate de parti in cererile lor ori ridicate de instanta din
oficiu sau la cererea partilor de a trecere la dezbaterea fondului cauzei.
Presedintele completului deschide , conduce , suspenda , si dispune
incheierea dezbaterilor sedintei de judecata .
Adevarul in pricina dedusa judecatii , poate fi stabilit numai in urma
dezbaterilorcontradictorii care au loc in fata judecatorului
In aceasta etapa se clarifica faptele ce au generat litigiul dintre parti , prin
administrarea si cercetarea probelor si a mijloacelor materiale de proba , se stabilesc
drepturile incalcate sau contestate
Judecatorul are obligatia sa staruie prin toate mijloacele legale , pentru a
preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor
si prin aplicarea corecta a legii , in scopul pronuntarii unei hotarari
Partile au dreptul sa prezinte explicatii oral sau in scris sa fie puse in
dezbatere orice imprejurari de fapt sau e drept chiar daca nu sunt mentionate in
9

cerere sau in intampinare.

Judecatorul are dreptul sa depuna administrarea probelor pe care le
considera necesare , precum si alte pasuri prevazute de lege , chiar daca partile se
impotrivesc.

10

Curs 3
ETAPA DEZBATERILOR
Presedintele completului deschide , conduce , suspenda si dispune inchidere
a dezbaterilor sedintei de judecata .Adevarul in pricina dedusa judecatii poate fi sta
bilit numai in urma dezbaterilor contradictorii care au loc in fata judecatorului.
In aceasta etapa se clarifica faptele ce au generat litigiul dintre parti, prin ad
ministrarea si cercetarea probelor si a mijloacelor materiale de proba, se stabilesc dr
epturile incalcate sau contestate cu care instant va trebui sa emita hotararea de rest
abilire a ordinii de drept inculcate.
Judecatorul are obligatia sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a prev
eni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza , in baza stabilirii faptelor si pri
n aplicarea corecta a legii , in scopul pronuntarii.
Partile au dreptul sa prezinte explicatii, oral sau in scri, sa fie puse in dezbate
re orice imprejurare de fapt sau de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere s
au in intampinare.
PROCEDURA DE JUDECATA IN FATA INSTANTEI DE FOND
Etapa dezbaterilor
Judecatorul poate dispune introducerea in cauza a altor persoane in conditiil
e legi . Persoanele introduce in cauza au posibilitatea dupa caz de a se exercita acte
le de dispozitie
Pentru judecarea procesului, instant poate fiza termene scurte, chiar de la o
zi la alta.
Judecatorul dispune verificarea efectuarii procedurilor citate si comunicare di
spuse pt fiecare termen si refacerea daca este cazul. In litigiile care pot face obiectu
l procedurii de mediere judecatorul va invita partile sa participle la o sedinta de info
rmare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri si va recomanda partilor sa r
ecurga la mediere , in vederea solutionarii litigiului pe cale amiabila

11

Medierea nu este obligatorie pentru parti. Este obligatorie doar procedura d

e informare privind avantajele medierii.
Daca in urma medierii partile ajung la un punct de vedere care sa conduca l
a solutionarea procesului, judecatorul va constata invoiala lor in cuprinsul hotararii c
e o va da.
Presedintele poate interzice accesul in sala minorilor , a persoanelor care au
o tinuta necuvincioasa ori tulbura desfasurarea dezbaterilor , putand la nevoie sa in
departeze toata asistenta.
Daca printre persoanele indepartate se afla si vreuna dintre parti, daca nu a f
ost asistata de aparator, inainte de incheierea dezbaterilor va fi invitata si I se vor a
duce la cunostinta aspectele principale ce o intereseaza.
Este interzis accesul in sala cu arme , cu exceptia celor care poarta in interes
ul serviciului
Presedintele da cuvantul mai intai reclamantului, apoi paratului precum si cel
orlalte parti din process, in functie de partea succesorala.
Reprezentantul Ministerului Public va vb ultimul, in afara de cazul in care a p
ornit operatiunea, cand va avea primul cuvant. Presedintele poate acorda de mai m
ulte ori cuvantul partilor.

INCHEIEREA DE SEDINTA
Grefierul care participa la sedinta este obligat sa ia note in legatura cu desfa
surarea procesului , care vor fi vizate de catre presedinte . Partile pot cere citirea no
telor si daca este cazul , corectarea lor .
Instanta va inregistra, sedintele de judecata, inregistrarea putand fi ulterior tr
anscrisa la cererea partii interesate. Transcrierile vor fi semnate de presedinte si de
guvern si vor avea puterea doveditoare a incheierilor de sedinta.
Incheierea de sedinta etse un process-verbal al celor petrecute in sedinta , o
oglinda scrisa a dezbaterilor orale ,o hotarare cu continut redus.
12

Pentru elementele incheierii de sedinta , a se vedea art . 233 alin (1) c. proc.
Civ. De regula incheierile preced hotararea , se mai numesc si premergatoare.

Art. 233
Cuprinsul ncheierii de edin
(1) Pentru fiecare edin a instanei se ntocmete o ncheiere care va
cuprinde urmtoarele:
a) denumirea instanei i numrul dosarului;
b) data edinei de judecat;
c) numele, prenumele i calitatea membrilor completului de judecat, precum
i numele i prenumele grefierului;
d) numele i prenumele sau, dup caz, denumirea prilor, numele i
prenumele persoanelor care le reprezint sau le asist, ale aprtorilor i
celorlalte persoane chemate la proces, cu artarea calitii lor, precum i dac
au fost prezente ori au lipsit;
e) numele, prenumele procurorului i parchetul de care aparine, dac a
participat la edin;
f) dac procedura de citare a fost legal ndeplinit;
g) obiectul procesului;
h) probele care au fost administrate;
i) cererile, declaraiile i prezentarea pe scurt a susinerilor prilor, precum i
a concluziilor procurorului, dac acesta a participat la edin;
j) soluia dat i msurile luate de instan, cu artarea motivelor, n fapt i n
drept;
k) calea de atac i termenul de exercitare a acesteia, atunci cnd, potrivit legii,
ncheierea poate fi atacat separat;
l) dac judecarea a avut loc n edin public, fr prezena publicului ori n
camera de consiliu;
m) semntura membrilor completului i a grefierului.

13

Incheierile sunt :
Preparatorii cele care au ca scop sa prelungeasca darea hotararii
Interlocutorii prin care instanta solutionand anumite problem controversate , pre
gateste rezolvarea cauzei instant nu mai poate revenii asupra ei .
EXCEPTIILE procesuale reprezinta mijlocul prin care partea interesata , proc
urorul sau instant invoca , fara sa puna in discutie fondul dreptului , neregularitati p
rocedurale privitoare la compunerea completului sau constituirea instantei , compet
enta instantei ETC.

CLASIFICARE EXCEPTII PROCESUALE

A.Dupa obiectul asupra caruia poarta:

Exceptii de procedura: ex: exceptia de incompatibilitate, abtinere, recuzare, necomp
etenta.
Exceptii de fond: au in vedere lipsuri referitoare la exercitiul dreptului la actiune. Ex:
prescriptia dr la abtinere, puterea lucrului judecat s.a.

B.Dupa efectul pe care tind sa-l realizeze

Exceptii dilatorii duc la amanarea judecatii declinarea competentei sau refacerea
unor acte. Ex: exceptii ale incompatibilitatii , exceptia de recuzare etc.
Exceptii preemptorii duc la respingerea sau amanarea cererii Ex: prescriptia, puter
ea lucrului judecat, lipsa calitatii sau a capacitatii procesuale, perimarea s.a.

C. Dupa caracterul imperativ

Absolute prin care se invoca incalcarea unor norme de ordine publica . Pot fi invo
cate de parte sau de instanta in orice stare a procesului daca prin lege nu se preve
de altfel. Pot fi invocate in orice stare a procesului , iar recursul numai pentru soluti
onare , nu este necesara administrarea altor dovezi in afara inscrisurilor noi .

14

Relative se invoca incalcarea unor norme care ocrotesc interesele partilor. Pot fi in
vocate de partea care justifica un interes, cel mai tarziu la primul termen de judecat
a dupa savarsirea neregularitatii procedural, in etepa cercetarii procesului si inainte
de a se pune concluzii in fond.ex; necompetenta teritoriala, cand nu are character e
xclusiv.

Procedura de solutionare a exceptiiilor

Instanta va pronunta intai asupra exceptiilor de procedura , precum asupra c
elor de fond care fac inutila administrarea de probe ori cercetarea in fond a cauzei
Daca se invoca simulta mai multe exceptii, instanta va determina ordinea de
solutionare in functie de efectele pe care acestea le produc.
Daca instanta nu se poate pronunta de indata, va amana judecata.
Exceptiile pot fi unite cu fondul cauzei numai pentru judecarea lor este nece
sar sa se administreze aceleasi dovezi ca si pentru finalizarea etapei cercetarii proce
sului sau pentru solutionarea fondului.
Incheierea prin care s-a respins exceptia, precum si cea prin care, dupa admi
terea exceptiei, instant a ramas incontinuare investita pot fi atacate numai odata cu
fondul, daca legea nu dispune altfel.

15

Curs 4

Probele in procesul civil

I

In doctrina, notiunea de proba are mai multe intelesuri:

-in sens restrains prin proba se intelege mijlocul juridic de stabilire a actului j
uridic sau a faptului pe care se intemeiaza un drept sau o aparare
-intr-un alt sens prin proba se intelege operatiunea de prezentare in instant
a unui mijloc de proba
Dovada unui act sau unui fapt juridic se poate face in procesul civil
prin inscrisuri , proba cu martori proba , interogatoriu , prin expertiza , p
rin interogatoriu , prezumtii , si cercetarea la fata locului.
II Sarcina probei
Potrivit articolului 249 din cpc , cel ce face o sustinere in cursul proce
sului trebuie sa o dovedeasca in afara de cazurile prevazute de lege .
In art 10 alin 1 cpc , avem regula potrivit careia in materie de probatiu
ne acela care afirma ceva inaintea unei instante are obligatia de a dovedii ce
rerea afirmata , intru cat reclamantul este cel care declanseaza procedura jud
iciara lui ii revine primul sarcina probei .
In ceea ce priveste instanta de judecata, aceasta are obligatia sa dispu
na administrarea de probe din oficiu in virtutea rolului activ chiar daca partil
e se opun administrarii de probe.
Atunci cand instanta dispune administrarea de probe partea in favoare
a careia probele au fost dispuse trebuie sa faca diligentele administrarii acest
ora.
Atunci cand se face cererea reconventionala sau se invoca exceptiile d
e catre parat, acesta va face proba in dovedirea lor.

16

Intervenientul are obligatia de a dovedii afirmatiile sale pentru dovedir

ea unui act juridic propriu sau pentru dovedirea unui act sau fapt juridic in f
avoarea unei persoane pentru care acesta a intervenit.
Intervenientul fortat nu are obligatia de a isi dovedii afirmatia.
Paratul pe cale de exceptie are sarcina probei intitdeauna primul in urmatoar
ele situatii:
-prezumtiile legale relative (comunitatii legale de bunuri cand exista proces e
partaj si paratul contesta cota ded 50% acesta este obligat sa faca dovada )
-in cazul unui contract de imprumut
-in cazul litigiilor de munca
-in cazul folosirii unei marci cand se contesta lipsa de folosinta a acestuia
-egalitatii de tratament si sanse intre femei si barbati atunci cand se cere fa
cerea dovezi.
III Cazuri in care partile nu au obligatia de a proba :
Potrivit art 251 cpc , nimeni nu este tinut de a proba ceea ce instanta
este obligata sa ia la cunostiita din oficiu. Instanta este obligata sa cunoasca
legea aplicabila in romania in conditiile in care fiecare text de lege este publi
cata in monitorul oficial .
In cazul conventiilor internationale pe care romania lea ratificat si a ca
ror drepturi de lege nu a fost transpus in legislatia interna partea interesata t
rebuie sa dovedeasca acele prevederi legislative.
In cazul dispozitiilor normative cuprinse in documente clasificate acest
ea pot fi dovedite si consultate numai daca acea persoana are aprobarea OR
NISS

17

IV Propunerea probelor
Probele se propun de catre reclamant prin cererea de chemare in juec
ata iar e curand prin intampinaresub sanctiunea decaderii din a mai depune
probe.
Art 200 Cpc il obliga pe judecator sa verifice chiar e la primirea cererii
de chemare in judecata daca aceasta ineplineste conditiile prevazute de art
194. Cpc care statueaza printre altele si probele ce sunt depuse e parti pentr
u a-si dovedii afirmatia .
Daca cererea de chemare in judecata , intampinarea sau cererea recon
ventionala nu are in cuprinsul sau si mentiunea probelor, sanctiunea ce inter
vine este anularea acesteia.
Instanta in virtutea rolului activ va putea sa dispuna noi probe chiar d
aca partile nu le-au propus prin actele e procedura intocmite , totusi daca in
stanta nu propune toate probele necesare in vederea aflarii adevarului parte
a care a pierdut procesul nu poate invoca in apel lipsa de diligenta a instant
ei in conditiile in care partile nu au propus ele insele acele probe.
Decaderea nu intervine si probele care nu au fost solicitate prin cerea
de chemare in judecata sau prin intampinare in urmatoarele situatii:
-necesitatea probei rezulta din modificarea cererii
-nevoia probei reiese din cercetarea judecatoreasca si partea nu o putea pre
vedea
-partea invenereaza instanta ca din motive temeinic justificate ca nu a putut
propune in termen probele cerute ,
-administrarea probei nu duce la anularea judecatii.

18

V Admisibilitatea probelor :
Art 255 alin 1 arata ca probele trebuie sa fie admisibile potrivit legii si
sa duca la solutionarea procesului.proba trebuie sa fie legala si deci sa fie pe
rmisa de lege .
Proba este concludenta=> trebuie sa duca la solutionarea procesului
O proba este pertinenta daca are legatura cu procesul.
Faptele notorii sau necontestate nu trebuiesc dovedite.

VI Incuviintarea probelor
Pt ca probele propuse sa fie administrate in fata instantei de judecata
acestea trebuie sa fie incuviintate in conditiile de contradictorialitate cu respe
ctarea principiului de aparare si a egalitatii de sanse juridice.

VII Incheierea
Instanta se pronunta prin incheiere asupra probelor incuviintate. Inchei
erea va arata faptele care vor trebui sa fie dovedite din probele administrate.
-are caracter preparatoriu
Regula este aceea ca probele pot fi administrate inainte de inceperea
dezbaterilor asupra fondului.
Administrarea probelor se face cu respectarea princ. Nemijlocirii in fat
a instantei. Avem totusi o situatie in care probele nu pot fi administrate in fa
ta instantei(comisia rogatorie)

19