Sunteți pe pagina 1din 17

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC

Accidentul vascular cerebral ischemic perturbare functionala si/sau anatomica a


tesutului cerebral, determinata de intreruperea sau diminuarea brusca a perfuziei
arteriale in zonele cerebrale, provocind necroza localizata a tesutului cerebral, ca
consecinta a deficitului metaboloic celular, in raport cu reducerea debitului sangvin
cerebral.
codul bolii (CIM 10): K 21.0-K 21.9

Clasificarea clinica
AVCI tranzitor
AVCI involutiv
AVCI lacunar: motor, senzitiv, atactic, cu dizartrie si stingaciamiinii.
AVCI in evolutie
AVCI constituit (infract cerebral major stroke)

Examenul paraclinic
Analiza generala a singelui + trombocitele
Analiza biochimica a singelui (inclusiv ionograma)
ECG; echocardiografia, la posibilitate.
CT diferentierea AVC- ului ischemic de cel hemoragic si aprecierea localizarii
anatomice.

Tratamentul
Conduita in perioada acuta
Managementul pacientului cu AVC la domiciliu, in timp ce se asteapta
transportarea de urgenta la spital, consta in asigurarea permeabilitatii cailor
respiratorii si nu se recomanda administrarea:
Lichidelor in exces;
Remediilor antihipertensive, in special cu actiune rapida.
Solutiilor de glucoza, decit in cazuri de hipoglicemie;
Remediilor sedative, decit in stricta necesitate.
In cazuriile cind pacientul cu AVC nu este transportat intr-o IMS pentru asistenta
medicala specializata- tratamentul se initiaza la domiciliu.

Tratamentul nemedicamentos
Pozitionarea corecta : (combaterea edemului si stazei venoase cerebrale) : capul si
1/3 superioara a triunghiului sub un unghi de 30 grade.
Consumul lichidelor pentru corectia deshidratarii si mentinerea unui debit urinar
adecvat.

Regimul alimentar, restrins pe parcursul primelor 1-2 zile, se extinde din contul
alimentelor cu continut bogat de vitamine, usor asimilabile.
Consumul bauturilor alcoolice si fumatul sunt strict interzise.
In sindromul bulbar si/sau dereglari de constienta aplicarea sondei nazo gastrice
pentru alimentare.
In caz de deraglari sfincteriene aplicarea cateterului urinar si monotorizarea
volumului diurezei.
Profilaxia escarelor.

Tratamentul medicamentos
Initierea rapida, de urgenta, pentru incadrarea in fereastra terapeutica (<3 ore) si
limitarea efectului ischemiei cerebrale in faza auta.
Tromboliza se efectuiaza doar in unitati specializate Stroke.

Tratamentul edemului cerebral sever


Tratamentul de electie a hipetensiunii intracraniene: Manitol 20 % i.v. (0,25 0,5
g/kg, pe durata de 4 ore ). Dat fiind faptul, ca dezvolta fenomenul de rebound se
administreaza nu mai putin de 5 zile.
Furosemid in doza de 10 m, fiecare 2-8 ore, concomitent cu diureticile osmotice.

Tratamentul simptomatic in functie de factorul etiopatogenic


Controlul TA si tratamentul antihipertensiv.
Controlul glicemiei, dislipidemiei.
Tratamentul antiaritmic, antiagregant si anticoagulant.

SUPRAVEGHEREA
Se va efectua de catre medicul de familie in comun cu medicii specialisti.
Periodicitatea controlului eficacitatii tratamentului se va intocmi in mod individual
pentru fiecare pacient, in dependenta de evolutia bolii si/sau survenirea
complicatiilor bolii de baza si ale tratamentului.

ALCOOLISMUL
Alcoolismul maladie progredienta determinata de atractia patologica pentru
bauturile spirtoase cu formarea unei stari disfunctionale si sindromului de abstinenta
la intreruperea consumului de alcool, iar in cazurile de lunga durata cu dezvoltarea
tulburarilor somato-neurologice si psihice ale personalitatii.
codul bolii (CIM 10): K 21.0-K 21.9

Clasificarea clinica

Conform gradului maladiei


Gradul I (prealcoolic), intermediar 1-2
Gradul II (prodromal), intermediar 2-3
Gradul III (final cronic)
Conform consumului de alcool
Consumul excesiv episodic
Consumul sistematic cu toleranta in crestere
Consumul sistematic cu pierdere a tolerantei la alcool
Dipsomania.
Conform evolutiei maladiei
Latenta (mai mult de 8 ani)
Medie (de la 5 la 8 ani)
Avansata (pina la 5 ani).

Examenul paraclinic
Analiza generala a singelui
Analiza generala a urinei
Analiza biochimica a singelui
Reactie de microprecipitare la sifilis.
La necesitate
Microradiografia cutiei toracice
ECG.

Tratamentul
Medicatia antialcool se efectuiaza in institutii specializate de catre medicii
specialisti narcologi.
Recomandari privind modificarea stilului de viata
Excluderea consumului de alcool, un mod de viata sanatos, dezvoltarea
performantelor intelectuale.
Cresterea aportului de recuperare psihosociala, reincadrarea in serviciu,
ameliorarea relatiilor interpersonale, familiale.
Corectia psihologica cu scopul prevenirii recaderilor, terapia cognitivcomportamentala, crearea motivatiilor negative fata de alcool.
Mentinerea remisiunii si controlul factorilor de risc.

Principii de tratamentul nemedicamentos


Tratamentul nemedicamentos contribuie la diminuarea dependentei psihice,
formarea criticii bolnavului fata de problema lui de sanatate, reabilitarea
psihosociala, recuperarea si reintegrarea in societate.
Psihoterapia rationala.
Psihoterapia sugestiva.
Psihoterapia cognitiv-comportamentala.
Reabilitarea psihosociala: recuperare, reintegrare, profilaxie si stabilizare.

Reflexoterapia , somnul electric.

Principii de tratament medicamentos


Tratament de dezintoxicare
Tratament simptomatic
Tratament antirecidivant: sensibilizarea cu disulferam.
Tratament profilactic: antidepresive, tranchilizante, neuroleptice,
nootrope,vitamine.

SUPRAVEGHEREA
Supravegherea pacientilor cu alcoolism cronic se va efectua I comun cu narcologul.
Regimul supravegherii la narcolog :
Remisiune pina la 1 an lunar;
Remisiune pina la 1-2 ani- trimestrial;
Remisiune pina la 2-3 ani semestrial.
Aprecierea nivelului de remesiune depinde de severitatea patologiei la fiecare
pacient in parte.
Pacientii cu remesiune 3 ani si mai mult sint scosi din supravegherea medicului
narcolog.

ALERGIA ALIMENTARA
Alergia alimentara (AA) reactie de hipersensibilitate, mediata imun, reproductiva, ce
survine ca urmare a expunerii la un anumit alergen alimentar si se prezinta prin
manifestari clinice cutanate, respiratorii, digestive, mai rar la nivel de alte organen si
sisteme, determinate de reactiile de tip I,III sau IV.
codul bolii (CIM 10)

Clasificarea clinica
REACTII ADVERSE LA ALIMENTE:
IMUN-MEDIATE (alergia alimentara si boala celiaca)
IgE medie; de ex. Urticaria acuta; SAO
Non-IgE mediata; de ex. Enteropatia indusa de proteine alimentare; boala
celiaca.
Mixta: IgE si Non-IgE mediata; de ex. Gastroenteropatia eozinofilica.
Mediata celular ; de ex. Dermatita de contact.
NON-IMUN MEDIATE (intolerantele alimentare primare)
Metabolica; de ex. Intoleranta la lactoza
Farmacologica; de ex. Cofeina

Toxica; de ex. Toxina scromboida


Altele/Idiopatica/Nedefinita; de ex.sulfiti.

Examenul paraclinic
Analiza generala a singelui
Examenul materiilor fecale prin coproscopie.
La necesitate
Analiza biochimica a singelui.
Analiza generala a urinei.
Radiografia cutiei toratice.

Tratamentul
Tratament
Dieta de eliminare in caz de alergie veritabila.

Aspecte cheie ale dietei hipoalergice


Constant se vor face incercari precaute de reintroducere a alimentelor in ratia
alimentara, mai cu seama a celor mai importante.
Se vor practica asa numitele diete rotatorii- revenirea la acelasi produs alimentar
dupa un interval de restrictie- de obicei de 6 luni.
Tinind cont ca reactiile alergice pot fi de tip imediat (citeva minute/ore)si de tip
intirziat (citeva zile), reintroducerea unui nou aliment se va face odata la 5-7 zile
zile,marind treptat cantitatea produsului.
Pentru asa alergeni ca oul,pestele,alunele,nucile,mierea de albini,ciocolata, intervalul
de restrictie alimentara va fi 4-5 ani si mai mult in unele cazuri.
Severitatea dietelor de rotatie este in functie de gravitatea alergiei.
Cele mai stricte diete sunt acelea in care un aliment se maninca doar o data in ziua
otatiei, iar lungimea/durata unui ciclu de rotatie este mai mare de 4-5 zile.
Dietele extreme pot duce insa la carente nutritionale, pina la malnutritie.
Tratament medicamentos
Tratamentul medicamentos in formele usoare se efectuiaza de catre medicul de
familie.
Tratamentul medicamentos in formele severe se efectuiaza de catre medicul de
familie conform indicatiilor medicului alergolog/gastrolog.
Conduita in stari de urgenta
Epinefrina
Adulti : 0,3 0,5 ml, solutie 0,18 %, s/c sau s/m
Copii : 0,01 mgr/kg/corp sau 0,1-0,3 ml, sol. 1%, s/c sau i/m.
Glucocortizoizi sistemici.
Anitihistamine din generatia I si II.
Bronhodilitatoare inhalatori in caz de AB.
Monitorizarea starii generale, spitalizare de urgenta,la necesitate.

Remediile antihistaminice
Virsta copilului (in ani)
0

10

11

12

>12 si
adulti

Remediile de generatie 1 (sedative)


Dimetinden picaturi 0,1 %-20
ml

3-10
pic. *3
ori

10-15 pic. *3
ori

Hifenadin compr. 10 mg; 25


mg

----

5 mg*2-3 ori

Clemastin compr.1mg; fiole


1mg/ml

----

Cloropiramin compr. 25 mg

2-5
mg*2-3
ori

Loratadin compr. 10 mg; susp.


5 mg/5 ml 120 ml

0,5mg*2 ori

5-15 mg * 2-3 ori

15-25 mg * 2-3 ori

de la 6 luni:
0,4mg/kg*3
ori

Levocetirizin compr. 5 mg;


picaturi 5 mg/ml 20 ml (1
ml=20 pic)
Fexofenadin compr. 30
mg;120 mg; 180 mg

6 mg/zi

12 mg/zi

Remediile de generatia 2 (nonsedative)


<30 kg- 5 mg* 1 data;
>30 kg 10 mg* 1 data
----2,5 mg*1 data

----de la 6
luni; 2
ml*1
data

Cetirizin compr.10 mg
Cetirizin pic. 10 mg/10 ml sau
(1 ml=20 pic)

10-15 mg*2-3 ori

2,5 ml * 1 data

5 mg * 1 data

de la 6
luni; 5
pic.*1
data

5 pic* 2
ori

5 pic * 2 ori sau 10


pic*1 data

5 pic * 2 ori

----

ca la
adulti

10
mg*1
data
5
mg*
1
data
10
mg*1
data

10 mg *1 data

-----

20 pic* 1 data

20 pic*1 data sau 1 compr * 1 data

-----

30 mg*2 ori

Bilastine 20 mg*1 data/zi

Rupatadine* comp. 10 mg

Preparatul

25
mg*2
-3 ori
1
mg*2
ori
ca la
adulti

i/m 0,5 1,0 mg/kg; i/v 1/3 din doza i/m

Desloratadin compr.5 mg

Desloratadin sirop 0,5 mg/ml


10 ml

10 mg*2-3 ori

0,25 mg*2 ori

Cloropiramin fiole 2 % 1-2 ml


Cyproheptadin compr. 4 mg;
sirop 0,4 mg/ml 100ml

15-20 pic * 30 ori

Glucocorticosteroizii sistemici
Modul de
Dozele
prezentare
recomandate

Fregventa
administrarii

120180
mg*1
data
20
mg*1
data/
zi
10mg
*1
data

Compr.4 mg;fiole 40
mg/ml
Compr. 5 mg;fiole 25
mg/1 ml sau 30g/1 ml
Compr. 4 mg; fiole 4
mg/ml

Metilprednisolon
Prednisolon
Dexametozona
Preparatul
Salbutamol
Fenoterol

0,25-2 mg/kg/zi,3-10

1-3 ori in 24 ore

1-2 mg/kg/zi, (max . 6mg/zi),3-10 zile


0,15-0,45 mg/kg/zi, 3-10
zile

1-3 ori in 24 ore


1-2 ori in 24 ore

2 agonisti cu durata scurta de actiune (inhalatori)


Modul de
Dozele
Fregventa
prezentare
recomandate
administrarii
100 g
2 ml/5ml
5 mg prin nebulizer
100 g

600-800 g
2-8 mg

3-4 ori in 24 ore


2-3 ori in 24 ore

600 g

3-4 ori in 24 ore

SUPRAVEGHEREA
Pacientii revin la consultanta medicului la necesitate,dupa prima vizita.
Numarul vizitelor la medic si aprecierea nivelului de controldepinde atit de
severitatea initiala a patalogiei, cit si de gradul de scolarizare a pacientului privitor la
masurile necesare pentru mentinerea contolului AA.
Nivelul controlului trebuie sa fie apreciat in anumite intervale de timp atit de medic,
cit si de pacient.
In caz de maladii alergice cronice de geneza alimentara: vizita o data la 1-3 luni.

ANEMIA FIERODEFICITARA LA ADULT


Anemia fierodeficitara face parte din grupul de anemii prin dereglarea de formare a
eritrocitelor in care are loc deficitul de sinteza a hemoglobinei ca rezultat al scaderii
cantitatii totale a fierului din organism .
codul bolii (CIM 10): D50

Clasificarea clinica
Clasificarea AF dupa gradul de anemizare
Gradul I continutul hemoglobinei 91 110 g/l
Gradul II - continutul hemoglobinei 71 90 g/l
Gradul III Continutul hemoglobinei <71 g/l
Clasificarea AF in functie de stadiile evolutive ale deficitului de fier
Stadiul deficitului
de fier
Deficit prelatent
Deficit latent
Anemie cu deficit

Nivelul feritinei
serice
Redus
Redus considerabil
Foarte redus

Fierul seric
In norma
Redus
Redus

Continutul
hemoglobinei
In norma
In norma
Scazut (anemie)

de fier

Examenul paraclinic
Identificarea valorilor scazute ale hemoglobinei, eritrocitelor si deficitului de fier
tisular:
Analiza generala a singelui cu trombocite si reticulocite;
Fe seric si feritina in ser.
Se vor efectua:
Persoanelor din grupul de risc o data la 6 luni.
Gravidelor analiza generala a singelui si feritina in ser, o data la 3 luni.

Tratamentul
Principiile de tratament ale AF in conditii de ambulator si sattionar sunt identice.
Scopul tratamentului Af consta in normalizarea continutului hemoglobinei, numarul
de eritrocite si restabilirea rezervelor de fier in tesuturi (normalizarea feritinei).
Se recomanda preparate pentru utilizare pe cale orala care contin fier bivalent in
comprimate:
sorbifer durulex
Cite un comprimat de 2 ori in zi, cu 30-40 minute pina la masa, cu 100
sau
ml de apa sau suc (nu se recomanda cu ceai, cafea, lapte deoarece
sulfat fieros
inhiba absorbtia fierului) pina la normalizarea continutului
sau
hemoglobinei
clorura de fier
Dupa normalizarea hemoglobinei tratamentului va fi prelungit in aceeasi doza de
timp de 4-6 luni (pina la normalizarea feritinei ).
In cazurile cind cauza deficitului de fier persista (hernie hiatala, colita ulceroasa,
menoragii, hemoroizi) se recomanda administrarea a 2-3 comprimate ale unui
preparat de fier pe saptamina, pe tot parcursul mentinerii factorului etiologic.
intoleranta digestiva majorata la preparatele de fier pe cale orala.
dereglarea absorbtiei fierului
Se administreaza numai dupa recomandarea hematologului in stationarului
hematologic din cauza iminentei de complicatii severe.

SUPRAVEGHEREA
Pacientii se vor afla in supravegherea medicului de familie.
Analiza generala a singelui, fierului seric, (feritinei la posibilitate) se va efectua in
primii 2-3 ani, o data la 6 luni.

ANEMIA FIERODEFICITARA LA COPIL


Anemia fierodeficitara este anemia carentiala determinata de asimilarea insuficienta a
fierului si caracterizata prin reducerea cantitatii de Hb, reducerea fierului seric si de
majorarea capacitatii feroliante generale a plasmei.
codul bolii (CIM 10): D 50

Clasificarea
Conform gradului de severitate
AF gr. I : Hb 120-91 g/l (copii> de 5 ani); Hb 110-91 g/l (copil<de 5 ani)
AF gr II : Hb 90-71 g/l
AF gr.III : Hb < 70 g/l

Examenul paraclinic
Analiza generala a singelui , inclusivreticulocitele, trombocitele.
Fe seric.
Examenul coproparazitologic
La necesitate
Analiza generala a urinei
Feritina serica.
Analiza biochimica a singelui: bilirubina totala si fractiile ei, ureea, creatinina, ALAT,
ASAT,LDH generala, K, Na,Ca.
ECG.
Ultrasonografia abdominala.

Tratamentul medicamentos
Avantajele terapiei perorale
Ridica nivelul Hb cu doar 2-4 zile mai tirziu decit in cazul administrarii
parenterale.
Preparatele perorale rareori induc reactii adverse substantiale, spre deosebire
de cele parenterale.
Nu duc la dezvoltarea hemosiderozei in cazul stabilirii incorecte a diagnosticului.
Preparatele de fier indicate
Monopreparate
Complex de hidroxid de fier (III) cu polimaltoza (la copii mici in forma de
solutie).
Derivatele sulfatului de fier.
Clorura de fier.
Peparatele combinate (Fe, Cu, Mn)
Dozele de administrare
Virsta
Dozele fierului elementar (activ)

<5 ani
5-12 ani
12 18 ani

4-6 mg/kg/24 ore


75-100 mg/24 ore
150 200 mg/24 ore

Mod de administrare
Terapia AF cu ajutorul preparatelor ce contin fier va incepe din doza terapeutica,
cu atingerea treptata a dozei terapeutice in decurs de 7 zile.
Doza zilnica se imparte si se administreaza in 2-3 prize.
Preparatele bivalente se recomanda a fi administrate cu 1 ora inainte de masa.
Administrarea preparatelor de fier fara ceai, lapte deoarece acestea scad absorbtia
medicamentului.
Nu se recomanda administrarea concomitenta cu preparate de calciu,
Tetracicline,Penicilina.
In dependenta de virsta se vor administra urmatoarele forme de livrare:
sirop, picaturi copiilor de virsta frageda;
tablete, capsule copiilor mai mare de 5 ani si adolescentilor.

SUPRAVEGHEREA
Pe parcursul tratamentului la fiecare 10-14 zile se vor efectua :
Examenul clinic;
Analiza generala a singelui (Hb, eritrocite-numar si particularitati morfologice,
IC, reticulocite, leucograma).
Dupa normalizare anivelului Hb in fiecare luna, timp de 1 an,apoi la necesitate se
vor efectua:
Examenul clinic;
Analiza generala a singelui (Hb, eritrocite-numar si particularitati morfologice,
IC, reticulocite, leucograma).
Dupa 1 an de la normalizarea indicilor clinici si de laborator:
Finalizarea supravegherii;
Transformarea din grupa a II-a de sanatate in grupa I.

REFLUXUL GASTROESOFAGIAN LA COPIL


Refluxul gastroesofagian la copil (boala de reflux gastroesofagian) constituie reluarea
periodica sau permanenta a continutului gastric in esofag.
codul bolii (CIM 10): K 21.0-K 21.9

Clasificarea
Reflux gastroesofagian fiziologic este refluarea ce apare la sugarii sanatosi in
primele 2-3 luni de viata si rareori este insotita de varsaturi.
Reflux gastroesofagian functional - reprezinta refluarea ce apare la sugari dupa 2-3
luni de viata si este adesea insotita de varsaturi.
Reflux gastroesofagian secundar este refluarea continutului gastric in esofag
asociata altor maladii.

Examenul paraclinic
Analiza generala a singelui
Analiza generala a urinei
Examenul materialelor
Examenul coproparazitologic
Examenul materialelor fecale la singe ocult.
La necesitate
Examenul endoscopic
Examenul ecografic al organelor interne
Examenul radiologic
ECG.

Tratamentul medicamentos
BLOCATORI RECEPTORILOR H2

INHIBITORII POMPEI DE PROTONI

RANITIDINA
Nou nascuti ( < 28 zile ):
2-4 mg/kgc/zi, per os, in doua prize
2 mg/kgc/zi,i/v, in 3 prize.

OMEPRAZOL
0,6- 1,2 mg/kgc/zi, per os, in 1-2 prize
sau
copii 5-10 kg: 5 mg, per os, 1 priza;
copii 10-20 kg:10 mg, per os , 1 priza;

Sugari si copii > 1 an:


5-10 mg/kgc/zi, per os, in 2 prize.
FAMOTIDINA
copii < 3 luni: 0,5 mg/kgc/zi, per os,
1 priza, 8 saptamini;
copii 3 12 luni: 0,5 mg/kgc/zi, per
os, in 2 prize, 8 saptamini;
copii 1-16 ani: 1 -1,2 mg/kgc/zi, per
os, in 2 prize , 8 saptamini, doza
maximal 40 mg/zi.
sau
copii 1-16 ani: 0,25 mg/kgc/zi, per
os, in 2 prize.
Viteza infuziei i/v sa nu depaseasca 10
mg/minut.

copii >20 kg: 20 mg, per os, in 1-2


prize;
LANZOPRAZOL
0,7-2,0 mg/kgc/zi, per os, in 1 priza,
dimineata
in BRGE, cu esofagita
copii < 1 an
siguranta si eficacitatea n-au fost
stabilite
copii 1-12 ani:
<30 kg: 15mg, per os, 1 priza, 8 -12
sapt.
>30 kg: 30 mg, per os , 1 priza, 8-12
sapt.
copii > 12 ani:
30 mg, per os, 1 priza, 8-12 sapt.
BRGE, fara esofagita
copii < 12 ani:
siguranta si eficacitatea n-au fost
stabilite.
copii > 12 ani:
15 mg, per os, 1 priza, 8 sapt.

ANTIACIDELE
5-15 ml, se administreaza cu 1,5 2 ore dupa mesele principale si inainte de somn.

SUPRAVEGHEREA
Regimul de supraveghere :
In I an dupa actualizare: o data la 3 luni.
In al II-lea an: o data la 6-12 luni.
Apoi - anual.
Perioada de supraveghere va dura 3 ani, in
cazul lipsei acutizarilor.
BRGE, fara esofagita 3 ani, in lipsa
acutizarilor .
BRGE,cu esofagita 5 ani, in lipsa
acutizarilor

Volumul cercetarilor :
Analiza generala de singe la
necesitate.
Examenul endoscopic la
necessitate
Examenul ecografic al organelor
interne la necessitate.

INFECTIA MENINGOCOCICA LA COPIL


Infectia meningococica boala contagioasa umana produsa de meningococica si
caracterizata clinic prin meningita purulenta sau/si meningococemie, printr-o
evolutie, de obicei grava sau chiar letala in absenta tratamentului antimicrobian
respective si cu risc de sechele importante.
codul bolii (CIM 10): A39.0 A39.9

Clasificarea

Examenul paraclinic
Tratamentul medicamentos
BLOCATORI RECEPTORILOR H2

INHIBITORII POMPEI DE PROTONI

ANTIACIDELE

SUPRAVEGHEREA

VASCULITA HEMORAGICA LA COPIL


Vasculita hemoragica (VH) sau purpura Henoch-Schonlein: vasopatie de etiologie
infectios-alergica, determinate de inflamatie hiperegica, aseptica si generalizata a
vaselor sanguine de calibru mic, manifestata printr-un polimorfism clinic poliorganic
(afectarea pielii, articulatiilor, organelor interne).
codul bolii (CIM 10): D 69,0

Clasificarea
Formele patogenetice
Forma de baza a VH:
fara majorari semnificative ale complexelor immune circulante in plasma;
cu majorari semnificative ale complexelor immune circulante in plasma.
Forma necrotica a VH
Formele cu crioglobulinemie si/sau paraproteinemie:
cu urticarie si edeme;
fara urticarie si edeme;
forme secundare in cadrul limfoamelor, maligne, mielomului multiplu,
leucozelor, bolilor de sistem.
Formele clinice
Formele evolutive
Cutanata: simpla, necrotica, cu
Fulminanta.
urticarie si edeme.
Acuta.
Abdominala.
Trenanta.
Articulara.
Recidivanta (pina la 2 ani).
Renala (inclusive cu sindrom
Cronica (peste 2 ani) : persistent
nefrotic).
cu acutizari (rare, fregvente).
Cerebral.
Mixta.
Gradul de activitate
Complicatiile
Minor
Ocluzie intestinala.
Moderat
Perforatie intestinala.
Inalt
Peritonita .
Foarte inalt.
Pancreatita .
Sindromul CID.
Tromboze si infarcte ale
organelor interne, inclusive
cerebrale.

Examenul paraclinic

Analiza generala a singelui


Analiza generala a urinei
Analiza biochimica a singelui
Coagulograma
Cercetarea singelui prin hemocultura.
Microscopia sedimentului urinar.

In caz de necesitate
Ureea si creatinina serica.
USG organelor interne .
Radiografia articulara.
Electrocartiografia .
Referirea la specialist pentru:
Imunoglobulinele serice
Ecocardiografia.

Tratamentul medicamentos
Masuri generale
Regim la pat pe durata perioadei eruptive, apoi crutator (evitarea maximal a
efortului fizic).
Regim alimentar: consum de alimente bagate in vitamine, usor asimilabile si cu
potential alergizant redus,cu limitarea condimentelor si produselor iritante.
Tratament medicamentos
ANTIHISTAMINICE
ENTEROSORBENTI
DIETA HIPOLERGICA
ANTIPIRETICE
Paracetamol 15-20 mg/kg/prize, per os, in febra peste 38,5 Co.
ANTIAGREGANTE
Dipiridamol 1,5-6mg/kg/24, divizat in 2-3 prize, per os.
Heparina local, subcutanat, in doza de 100 UA/kg/24, divizata in 4 prize.
CORTICOSTEROIZI (in forme mixte,evolutie acuta,formele de gravitate medie si severa).
Prednisolon 1-2 mg/kg corp, per os, nu mai mult de 60 mg/zi, in prima
saptamina,ulterior:
Sistare unimomentana in caz de terapie de pina la 7 zile.
Reducere treptata cu 2,5 mg la copii de pina la 5 ani si cu 5 mg la copii mai
mari de 5 ani, o data la 3 zile.
TRATAMENT INTERVENTIONAL la necessitate
TRATAMENT CHIRURGICAL in abdomen acut chirurgical.

SUPRAVEGHEREA
Copii cu VH sunt supravegheati de catre medical de familie, medical
pediatru/hematolog nu mai putin de 3 ani de zile de la ultima eruptie cutanata sau alta
manifestare clinica.
Regimul de supraveghere
Volumul cercetarilor
In I an 1 data in luna;
Analiza generala a singelui: la fiecare

Apoi 1 data in 3 luni, pina la finisarea


supravegherii.

vizita a medicului de famile.


Analiza generala a urinei: la fiecare
vizita la medical de familie.

MALABSORBTIA INTESTINALA LA COPIL


Malabsorbtie intestinala un complex de manifestari clinice digestive si
extradigestive, cauzate de maldigestia si malabsorbtia anumitor nutrient.
Maldigestie dereglarea scindarii in intestine a anumitor nutrient.
Malabsorbtie dereglarea absorbtiei in intestine a anumitor nutrient.
codul bolii (CIM 10): K90.0 K90.9

Clasificarea
Dupa etiologie :
Malabsorbtia glucidelor
Malabsorbtia proteinelor
Malabsorbtia lipidelor
Malabsorbtia microelementelor
Malabsorbtia vitaminelor.

Examenul paraclinic
Analiza generala a singelui
Analiza generala a urinei
Examenul materialelor fecale
Examenul coproparazitologic.
Examenul materialelor fecale de singe ocult.

In caz de necesitate :
Examenul endoscopic
Examenul ecografic al organelor
interne

Tratamentul nemedicamentos
Promovarea alimentatiei natural.
Mese fractionate in 4-5 prize/zi, in cantitati mici, diversificarea corecta in timp si
produse.

Suplimentarea ratiei alimentare, pentru restabilirea deficientelor instalate


(fier,calciu, vit. D)
Restrictionarea regimului alimentar in caz de intolerante la : gluten, lactoza au alte
substante.
Necesarul glucidic este acoperit din contul majorarii in ratia alimentara a ratei
crupelor agliadine (hrisca, orez, porumb, soia).
Aportul lipidic este acoperit prin ulei de porumb si de cel de floarea soarelui.
Aportul proteic este suplinit prin carne de vita, iepure, gaina, curca, oaie, peste,
oua.
Necesarul vitaminic este asigurat de produsele ce contin vitamine: fructe, legume.

Tratamentul medicamentos
tratamentul poluarii bacteriene

Tratamentul cresterii exuberante a


microflorei conditionat patogene

SUPRAVEGHEREA