Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Institutul de Stat de Relaii Internaionale din Moldova

Facultatea Drept

Lucru individual
la disciplina Drept Administrativ
Administrarea publica
central de specialitate
Tema:

A efectuat: Negoita
Grupa: 2DR-1ROM
A verificat:Valeriu Gureu
Magistru n Relaii Internaionale

Chisinau 2014

Cuprins:

1. Organizarea adminisratiei ministeriale ...............................3

2. Ministerele..........................................................................5
3. Alte organe de specialitate ale A.P.L.................................6
4. Autoritati administrative autonome..................................10
5. Actele Administratiei publice centrale de specialitate.......12
6. Concluzie.........................................................13
7. Bibliografie......................................................14

Organizarea administratiei ministeriale.1

Administraia public central de specialitate se compune din totalitatea ministerelor i altor
autoriti administrative centrale, care difer dup organizare i atribuiile acestora, prin
intermediul crora se exercit sarcinile puterii executive n vederea asigurrii satisfacerii
intereselor generale ale societii i ale statului, n domeniul ncredinat. Autoritile
administraiei publice centrale de specialitate funcioneaz ntr-un sistem unic n baza
subordonrii instituionale i funcionale i a supravegherii din partea organului ierarhic
superior. Guvernul asigur unitatea de aciune a autoritilor administraiei publice centrale de
specialitate pentru executarea dispoziiilor legii i sarcinilor ce revin acestor autoriti.
Autoritile administraiei publice centrale de specialitate snt persoane juridice de drept
public, dispun de cont trezorerial, de patrimoniu public n administrare i de sigiliu cu imaginea
Stemei de Stat i denumirea lor n limba moldoveneasc. Autoritile administraiei publice
centrale de specialitate snt finanate de la bugetul de stat. Pentru asigurarea transparenei i
eficienei decizionale, autoritile administraiei publice centrale de specialitate snt supuse
evidenei de stat, conform unui regulament, aprobat de Guvern. Autoritile administraiei
publice centrale realizeaz relaii cu puterealegislativ, n primul rnd, n conformitate cu
principiile separaiei puterilor nstat. Deci nu se poate afirma c ntre autoritile administraiei
publice iParlament exist relaii de autoritate ierarhic. Acestea sunt n primul rnd relaiide
cooperare, dar i relaii de control exprimate prin controlul parlamentar alactivitilor organelor
administraiei publice. Legislativul este autorizat s stabileasc structurile organizatorice
imodul de funcionare a administraiei publice centrale, s elaboreze unelereglamentri
directe, interdicii i recomandri pentru ele. Experiena statelor democratice a demonstrat c
ntrirea i consolidarea puterii legislativeconstituie o condiie esenial a realizrii unei
administraii publice eficiente. Autoritile administraiei publice centrale ntrein relaii i cu
autoritile publice care exercit puterea judectoreasc. Jurisprudena este chemat
sstabileasc modul de derulare a aciunii administraiei publice, cadrul normativce determin
tehnologiile, procedurile potrivit crora administraia public acioneaz n vederea realizrii
funciilor sale. ntre organele administraiei publice centrale i autoritile publice care exercit
puterea judectoreasc pot firelaii de cooperare, de exemplu n domeniul activitii de
asigurare a legislaiei.Pot fi i relaii de control, atunci cnd o autoritate a administraiei
publicecontroleaz autoritatea judectoreasc (control financiar), sau invers, cnd oautoritate
judectoreasc exercit controlul asupra anumitor activiti aautoritilor administraiei
publice. nfiinarea, reorganizarea sau lichidarea autoritilor administraiei publice centrale se
efectueaz prin lege organic, de ctre Parlament, la propunerea Guvernului. Guvernul poate
crea organe administrative centrale (servicii i agenii) subordonate ministerelor.
Structura organizatoric a autoritilor administraiei publice centrale de specialitate:
Structura organizatoric i efectivul-limit pentru fiecare autoritate a administraiei publice centrale de
specialitate, se stabilete n raport cu importana, volumul, complexitatea i specificul activitii
1

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=312810
Simboteanu Aurel-Administratia publica central\chisinau 1998

desfurate de ctre aceasta i se aprob de ctre Guvern, dac legea nu prevede altfel.Statele de
personal ale autoritilor administraiei publice centrale de specialitate se stabilesc anual de
conductorii acestora n limita structurii i efectivului-limit, aprobate prin hotrre a Guvernului i se
nregistreaz de Ministerul Finanelor.
Uniti structurale (subdiviziuni) ale autoritilor administraiei publice centrale de specialitate pot fi,
dup caz, urmtoarele: servicii, secii, direcii, direcii generale (principale), departamente, care nu au
statut de persoan juridic. n fiecare autoritate a administraiei publice centrale de specialitate se
organizeaz cabinetul conductorului (persoanei cu funcie de demnitate public) acestora cu personal
propriu, cruia nu i se aplic prevederile legislaiei cu privire la serviciul public, i care demisioneaz
odat cu demisia ministrului. Cabinetul conductorului poate avea statut de serviciu, secie sau direcie.
Autoritile administraiei publice centrale de specialitate pot avea n subordine servicii desconcentrate
n teritoriu, care au statut de persoan juridic. Administratia publica centrala, conform art.1 din Legea
privind Administratia publica locala, este totalitatea autoritatilor de specialitate ale administratiei
publice pentru satisfacerea, sub conducerea Guvernului, a intereselor generale ale societatii la nivelul
intregii tari. Administratia publica centrala este realizata de autoritatile puterii executive cu competente
generale, in primul rand de Guvern si Seful statului, in masura in care ele exercita functii administrative,
de rand cu cele publice, si de administratie publica centrala de specialitate. Aceasta se compune din
administratie ministeriala, departamentala si alte organe de specialitate ale administratiei publice
centrale organizate in subordonarea Guvernului si conduse de el. In sistemul autoritatilor publice
centrale Guvernul ocupa un rol deosebit. Lui ii revine, in conformitate cu principiul separatiei puterilor in
stat, alaturi de seful statului, puterea executiva. Reprezentand puterea executiva, Guvernul indeplineste
doua functii principale: asigura realizarea politicii interne si externe a statului si exercita conducerea
generala a administratiei publice. Ministerul este un organ central de specialitate al statului, infiintat si
organizat in conditiile legii, pentru a traduce in viata politica Guvernului, hotararile si dispozitiile lui intrun anumit domeniu de activitate. In aceasta calitate, ministerul este o autoritate a administratiei publice
centrale de specialitate condus de Guvern. Administraia public central, conform art.1 din Legea
privind Administraia public local, este totalitatea autoritilor de specialitate ale administraiei
publice pentru satisfacerea, sub conducerea Guvernului, a intereselor generale ale societii la nivelul
ntregii ri.
Administraia public central este realizat de autoritile puterii executive cu competente generale, n
primul rnd de Guvern i eful statului, n msura n care ele exercit funcii administrative, de rnd cu
cele publice, i de administraie public central de specialitate. Aceasta se compune din administraie
ministerial, departamental i alte organe de specialitate ale administraiei publice centrale organizate
n subordonarea Guvernului i conduse de el. Premisele constituirii sistemului actual al administraiei
publice centrale. Interdependena factorilor politici, economici, sociali, interni i externi n edificarea
unui sistem democratic de administrare. Etapele principale de constituire ale sistemului actual de
administraie public central. Criteriile de periodizare. Coninutul principal i particularitile fiecrei
etape,factorii care au influenat procesele de modernizare a administraiei publice centrale.
Caracteristica general a sistemului actual al administraiei publice centrale. Modificarea structurii i
funciilor autoritilor administraiei publice centrale. Noiunile de principiu i funcie. Evoluia
principiilor i funciilor administraiei publice.centrale n dependen de formele de organizare ale
administraiei publice. Caracterul lor metodologic. Suportul principiilor de organizare i funcionare a
administraiei publice centrale. Valorile generale ale democraiei, tradiia naional a administraiei
publice,experiena rilor avansate. Principiile generale ale administraiei publice centrale. Principiile

speciale ale administraiei publice centrale viznd organizarea, conducerea, metodele de

activitate.Funciile administraiei publice centrale n cadrul sistemului social.

Ministerele.2
Structura administratiei publice central este in raport direct cu domeniile de activitate a
Guvernului.Fiecare domeniu este administrate de structura respective in persoana organului central de
specialitate. La momentul actual, potrivit legislatiei, din structura administratiei publice central fac parte
urmatoarele ministere:
Ministerul Economiei,Ministerul Finantelor,Ministerul Justitiei, Ministerul Afacerilor Interne,
Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene,Ministerul Apararii, Ministerul Dezvoltarii
Regionale,Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare,Ministerul Transporturilor si Infrastructurii
Drumurilor, Ministerul Drumurilor, Ministerul Educatiei, Ministerul Culturii, Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale si Familiei,Miniaterul Sanatatii,Ministerul Tineretului si sportului,Ministerul
Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor.
Ministerele sunt conduse deministrii care poarta raspundere personala pentru exercitarea sarcinilor
puse in seama lor.In activitatea sa de conducere a ministerului, ministrul este asistat de unul sau mai
multi viceministri. Ministerele transpun in viata, in baza legilor republicii,decretele Presedintelui
Republiici Moldova,politica Guvernului,ordonantele si hotaririle lui, conduc in limitele
competenteidomeniile incredintate si sint responsabile de activitatea lor. Guvernul poate delega,prin
hotarire, unele functii din competenta sa catre ministerele de domeniu.
Acest drept se realizeaza prin adoptarea de acte normative departamentale,inregistrate in modul
stabilit,si publicate in Monitorul Oficial al R.M. Ministerele promoveaza o politica statala de cadre
directionate spre completarea propriului apparat central si a organelor de resort cu specialist de inalta
calificare, creaza sistemul ramural de instruirecontinua a cadrelor, organizeaza pregatirea specialistilor
cu studii superioare si medii de specialitate, asigura pregatirea cadrelor, inclusive in strainatate. In
virtutea sarcinilor, ministerele au dreptul de a face remanieri in aparatele lor prin reinnoirea
contractelor de munca sau prin atestarea functionarilor de stat . ) Ministerul reprezint autoritatea de
cel mai nalt rang a administraiei publice centrale de specialitate care exercit administraia public n
domeniile de activitate pentru care snt nfiinate i pentru care snt responsabile. Ministerele se
organizeaz i funcioneaz doar n subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constituiei, Legii cu
privire la Guvern i prezentei legi. Ministerele, n baza hotrrii Guvernului, pot avea n subordinea lor
organe administrative centrale (servicii i agenii), competena teritorial a crora este la nivelul ntregii
ri, i care au o competen material de specialitate n ramur sau subramur, ori domeniul de
activitate pentru care au fost nfiinate i care, de altfel, au determinat nfiinarea lor.
Ministerul este un organ central de specialitate al statului, infiintat si organizat in conditiile legii, pentru
a traduce in viata politica Guvernului, hotararile si dispozitiile lui intr-un anumit domeniu de activitate.
In aceasta calitate, ministerul este o autoritate a administratiei publice centrale de specialitate condus
de Guvern. Practica administrativa contemporana demonstreaza ca administratia ministeriala trebuie sa
fie flexibila la sarcinile care pot fi amplificate de mediul social in care functioneaza Republica Moldova.
Conform Decretului Presedintelui Republicii Moldova activeaza 15 ministere si 9 departamente.
2

Victor Gutuleac-Drept administrative.pag.183

Constitutia RM

Conducere3a administratiei ministeriale este infaptuita de ministru. Ministrul are o functie dubla: in
calitate de membru al Guvernului el indeplineste o functie politica, iar in calitate de conducator al
ministerului, indeplineste functie administrativa. Structura ministerelor depinde de complexitatea,
importanta si specificul activitatii fiecaruia. ) Ministerele snt conduse de minitri. Unii minitri pot fi i
vice-prim-minitri, calitate n care, sub conducerea nemijlocit a primului-ministru, coordoneaz
realizarea politicii guvernamentale ntr-o ramur sau domeniu de activitate, n care scop conlucreaz cu
minitrii ce rspund de ndeplinirea acestei politici n cadrul ministerelor ce le conduc. Minitrii i
viceminitrii nu snt n drept s ocupe o alt funcie remunerat, s exercite alte activiti comerciale
sau profesionale, cu excepia celor tiinifico-didactice. Din studiul acestor normative de organizare si
functionare a ministerelor, rezulta ca structura organizatorica este prezentata ca o anexa la actul de
infiintare. Ea cuprinde urmatoarele subdiviziuni:

departamentul;
directii generale;
directii;
sectii.

Departamentul reprezinta o subdiviziune a unui minister care desfasoara o activitate stricta de

specialitate, de natura celei care constituie obiectul de activitate a ministerului din care face parte.
Directia generala este un compartiment din structura ministerelor, departamentelor din cadrul
ministerelor care desfasoara activitatea cu privire la un domeniu functional distinct, in masura in care
importanta acestor activitati impune o astfel de structura organizatorica.
Directia este un compartiment organizatoric in structura ministerelor, departamentelor din cadrul
ministerelor, directiilor generale care coordoneaza activitatea a doua sau mai multe sectii cu atributii
independente.
Sectia este un compartiment organizatoric in structura directiei care indeplineste activitati ce necesita o
conducere unitara. In cadrul sectiei ce organizeaza functii administrative independente, subordonate
sefului de sectie.
Cel de-al doilea component al autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate sunt
departamentele de pe langa Guvern. Posibilitatea crearii unor astfel de organe de specialitate ale
administratiei publice centrale in afara ministerelor sunt prevazute de art. 107 (2) al Constitutiei
Republicii Moldova. Norma constitutionala cum este si firesc, admite posibilitatea crearii unor astfel de
autoritati administrative fara a preciza care sunt. Departamentele ca autoritate a administratiei publice
centrale de specialitate sunt formate de Guvernul Republicii Moldova, sunt conduse de directori
generali numiti in functie de catre Guvern. Ei exercita numai functii administrative.Structura
departamentelor, ca si a ministerelor, este stabilita de catre Guvern, care aproba numarul personalului
scriptic si marimea fondului de retribuire a muncii. Actualmente in Republica Moldova pe langa Guvern
functioneaza noua departamente.
Al treilea compartiment al autoritatilor administratiei publice de specialitate il alcatuiesc diferite servicii
de stat, asociatii, concerne, companii, consilii, inspectorate, comisii care nu intra in primele categorii de
autoritati.Aceste autoritati, avand o anumita autonomie in activitatea lor, nu pot face, tot odata,
3

L E G E
privind organizarea i funcionarea
administraiei publice central.

abstractie de activitatea Guvernului, nu pot activa fara a tine seama ce s-a decis la acest nivel; aceste
autoritati nu pot actiona in contradictie cu hotararile si dispozitiile Guvernului.Fiecare dintre aceste
organe ale administratiei publice centrale enumerate mai sus exercita anumite atributii concrete in
dependenta de locul pe care il ocupa in acest sistem. Fiind prin natura lor organe ale puterii executive,
ele indeplinesc functii de organizare si dirijare, executare si dispozitie. Aceasta activitate se efectueaza in
baza si in scopul executarii legilor si are ca obiectiv asigurarea functionarii puterii de stat.

In articolul 115 din Constitutie se statueaza cu privire la structura ministerelor ca acestea se organizeaza
numai in subordinea Guvernului.Alte organe de specialitate se pot organiza in subordinea Guvernului ori
a ministerelor sau ca autoritati administrative autonome.Asadar, Administratia publica centrala de
specialitate este alcatuita din patru categorii de organe administrative: 1. ministerele; 2. alte organe
subordonate Guvernului; 3. organe subordonate ministerelor; 4. autoritati administrative
autonome.Ministerele sunt organe administrative de specialitate sau de resort, deoarece infaptuiesc
Administratia Statului intr-un anumit domeniu de activitate specializata.Celelalte organe centrale ale
Administratiei indeplinesc, in general, activitati si misiuni mai specializate decat ministerele.
Specializarile difera in raport cu diversitatea sarcinilor Administratiei si obiectivele urmarite. Prin
specializare se realizeaza o mai rapida si eficienta adaptare a Administratiei la sarcinile sporite ce-i revin
necontenit din cauza evolutiei si amplificarii cerintelor sociale.In epoca contemporana, fenomenul
multiplicarii si diversitatii organelor Administratiei publice centrale de specialitate constituie o trasatura
caracteristica a dezvoltarii sociale.Potrivit articolului 116 din Constitutie ministerele se infiinteaza, se
organizeaza si functioneaza potrivit legii. Potrivit articolului 116 din Constitutie ministerele se
infiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit legii.Drept urmare, numai prin lege sau ordonanta a
Guvernului, se poate reglementa infiintarea, organizarea si functionarea ministerelor, incalcandu-se
acest principiu constitutional, au fost infiintate numeroase si importante ministere prin hotarari ale
Guvernului.In temeiul alineatului 2 ai articolului 116 din Constitutie, Guvernul si ministerele, cu avizul
Curtii de Conturi, pot infiinta organe de specialitate, in subordinea lor, numai daca legea le recunoaste
aceasta competenta.Drept urmare, pentru infiintarea acestor organe de specialitate este necesar sa fie
indeplinite cele doua conditii obligatorii stabilite in Constitutie.In conformitate cu dispozitiile alineatului
3 al aceluiasi articol 116, Autoritati administrative autonome se pot infiinta prin lege organica.In functie
de natura atributiilor, uncie ministere pot avea in domeniul lor de activitate compartimente in
strainatate, stabilite prin hotarare a Guvernului. Astfel, de exemplu. Ministerul Afacerilor de Externe are
in subordinea sa ambasade si oficiile consulare ale Romaniei in strainatate.
Ministerele4 pot avea in subordinea lor servicii publice care functioneaza in unitatile administrativteritoriale. infiintarea sau desfiintarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte
autoritati publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale, inclusiv organizarea si functionarea
acestor servicii se aproba prin ordin al ministrului, respectiv al conducatorului organului de specialitate
in subordinea caruia aceste servicii isi desfasoara activitatea.

Victor Gutuleac-Drept administrative,pag.183

Ion Creanga- Curs de drept administrative 2003 chisinau

Alte organe de specialitate ale Administractiei Publice central.5

Notiunea de organe de specialitate ale administratiei publice la rndul ei se refera ori la notiunea de
"ramura", ori la cea de "domeniu", situatie ce a dus la clasificarea organelor de specialitate ale
administratiei publice n organe ale administratiei publice de ramura si organe ale administratiei publice
de domeniu. Organele de ramura se caracterizeaza prin faptul ca si exercita competenta ntr-un singur
sector de activitate (de exemplu, Ministerul Apararii Nationale). Organele de domeniu si extind
competenta la mai multe sectoare de activitate, dar desfasoara activitati, n special, de ndrumare,
coordonare si control interesnd competenta acelor organe, fie cu competenta generala, fie de
specialitate ale administratiei publice (Institutul National de Statistica culege, recenzeaza, prelucreaza,
analizeaza si difuzeaza date interesnd att organele cu competenta general ale administratiei publice,
ct si cele de specialitate). Deoarece aceasta ultima categorie de organe desfasoara activitati interesnd
mai multe ramuri de activitate ale administratiei publice, ele mai sunt definite ca "organe
interministeriale", denumire care nu reflecta incidenta lor n cadrul unitatilor administrativ-teritoriale,
nici mprejurarea ca unele dintre ele presteaza activitati legate de exercitarea atributiilor unor organe
cu competenta general. Distinctia ntre organele denumite "de ramura" si cele "de domeniu" nu este
ntotdeauna usor de facut, deoarece unele organe ale administratiei publice, pe lnga activitatea pe care
o desfasoara ntr-o anumita ramura, coordoneaza sau sprijina sub anumite aspecte si activitatea altor
organe de specialitate (Ministerul Finantelor Publice). Ca atare, clasificarea organelor de specialitate ale
administratiei publice n:
a) organe de ramura si
b) organe de domeniu, se cere completata cu nca o categorie si anume
c) caceea a organelor de specialitate ale administratiei publice cu o dubla natura, de ramura si de
domeniu.
Pentru soluionarea unor probleme de importan major ce in de domeniul de activitate al
ministerului, pe lng acestea pot fi create organe consultative (comitete, consilii, centre), constituite
din specialiti n domeniu, profesori, experi de diferite niveluri, alte persoane. Organe consultative pot
fi create i pe lng alte autoriti administrative centrale.
n scopul realizrii conducerii centrale, coordonrii i exercitrii controlului unor ramuri sau domenii de
activitate care nu intr nemijlocit n atribuiile ministerelor, n condiiile legii i n limitele bugetului
stabilit pentru administraia public central de specialitate pe anul corespunztor, pot fi nfiinate i
funciona n subordinea Guvernului, alte autoriti administrative centrale (servicii i agenii).
Autoritile administrative centrale snt conduse de directori generali sau de directori, numii n funcie,
n condiiile stabilite de lege sau de actele normative. Atribuiile ntre lociitori snt repartizate de ctre
directorul general sau director. Structura, efectivul limit, criteriile de constituire a unitilor structurale
i funciile de conducere ale acestora, se aprob prin hotrre de Guvern. Scopul, funcile de baz i
atribuiile autoritilor administrative centrale se stabilesc n regulamentele privind organizarea i
funcionarea acestora, aperobate de Guvern.
Serviciul
Serviciul public totalitatea autoritilor publice i activitatea persoanelor ce ocup posturi n aparatul
acestor organe, ndreptat spre realizarea mputernicirilor acestor autoriti n scopul dezvoltrii
5

http://ru.scribd.com/doc/48494110/Teza-Administrativ-public-RM.
Constitutia RM.

economiei, culturii, sferei sociale, promovrii politicilor externe, aprrii ordinii de drept i asigurrii
securitii naionale, ocrotirii drepturilor, libertilor i intereselor legitime ale cetenilor.
Serviciul exercit funcii de control i supraveghere n domeniul stabilit de activitate, precum i funcii
speciale n domeniul aprrii, securitii naionale i supravegherii i controlului frontierii de stat,
prevenirii i combaterii criminalitii, corupiei, ordinii publice. n limitele competenei sale, serviciul
adopt acte juridice normative i individuale, n baza i ntru executarea Constituiei, legilor, decretelor
Preedintelui Republicii Moldova, actelor normative ale Guvernului i ale ministerului, n vederea
efecturii coordonrii i controlului activitii serviciului.
. Agenia
Agenia este autoritate a administraiei publice centrale de specialitate, ce exercit n sfera sa stabilit
de activitate, alte funcii dect cele de control, supraveghere i elaborare de politici, inclusiv cele de
prestare a serviciilor de stat, administrrii proprietii de stat i funciile de aplicare a normelor de drept.
Agenia, n limitele competenei sale, adopt acte juridice normative i individuale n baza i ntru
executarea Constituiei, legilor, decretelor Preedintelui. Republicii Moldova, actelor normative ale
Guvernului i actelor normative a ministerului, care efectueaz coordonarea i controlul activitii.
Organele administraiei publice au misiunea de a satisface nevoile cetenilor i ale colectivitii,
realizarea prestaiilor respective avnd caracterul unor servicii publice pe care administraia le pune la
dispoziia cetenilor. Aceste prestaii se nfptuiesc tot pe baza i n executarea legii, ele reprezint o
form specific de executare n concret a legii.
Unitatea de coordonare a reformei administraiei publice (Unitatea RAP) Grupul de experi din cadrul
Aparatului Guvernului responsabil de elaborarea i monitorizarea implementrii Strategiei de reform a
administraiei publice centrale n Republica Moldova i a Planului de implementare a acesteia. Unitatea
RAP este condus de consilierul Prim-ministrului pe problemele reformei administraiei publice.
Prima etap a analizei funcionale (analiza funcional pe orizontal) analiza funciilor i a procesului
decizional ale organelor centrale de specialitate ale administraiei publice la nivel central, precum i
altor autoriti ale administraiei publice la nivel central.
A doua etap a analizei funcionale (analiza funcional pe vertical) - analiza funciilor serviciilor publice
desconcentrate ale organelor i instituiilor publice administrative centrale incluse n analiza funcional
pe orizontal.
Aquis-ul comunitar legislaia statelor membre ale Uniunii Europene

Autoritati administrative autonome.6

Pe linga mistere, din structura administratiei publice central fac parte si alte autoritati administrative
central si anume:
Biroul National de Statistica
Biroul Relatii Funciare Interetnice
Agentia Relatii
Administratia publica centrala este realizata de autoritatile puterii executive cu competente generale, in
primul rand de Guvern si Seful statului, in masura in care ele exercita functii administrative, de rand cu
cele publice, si de administratie publica centrala de specialitate. Aceasta se compune din administratie
ministeriala, departamentala si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale organizate
in subordonarea Guvernului si conduse de el.
Presedintele Republicii Moldova, potrivit art. 77 p.2 al Constitutiei R. Moldova, reprezinta statul si este
garantul suveranitatii, independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii. Pornind de la
aceste prevederi constitutionale, putem contura doua functii prezidentiale: functia de reprezentare si
functia de garant al statului si al Constitutiei. Ca sef al statului, Presedintele e chemat sa asigure buna
functionare a tuturor ramurilor puterii de stat: legislativa, executiva si judecatoreasca. Iata de ce, in
realizarea functionarii sale, Presedintele Republicii Moldova indeplineste un sir de atributii in raporturile
cu celelalte autoritati publice.
Pentru a conduce, coordona i ndruma activitatea n domeniul propriu de activitate, conform legii,
autoritile administraiei publice centrale de specialitate pot avea n subordinea lor servicii
desconcentrate, care funcioneaz n unitile administrativ-teritoriale i au rolul de a asigura realizarea
puterii executive n aceste uniti.
Avocatul Poporului
constituie un exemplu elocvent n aceasta privin, institu iafiind prevzut pentru prima data la noi, n
Constituia din 1991, n varianta iniial. De i autoritate public , Avocatul Poporului este dificil de
ncadrat n una sau altadin cele trei puteri clasice. Dup cum s-a ar tat ntr-o lucrare consacrat unei
analize comparate aadministraiilor publice specificerilor Uniunii Europene,ombudsmanul (denumirea
traditional a acestei autoriti) este legat de puterea legislativ , pentru c de regul, laacest nivel este
numit i n plus, are obligaia de a prezenta anual sau la cerere,
rapoarteParlamentului.Totodat,ombudsmanul este legat de puterea executiv pentru c cel mai
adesea, plngerile cetenilor sunt ndreptate mpotriva administraiei publice i n aceast sfer i
coordoneazactivitatea.n sfr it,ombudsmanul are i atribuii de natur judec toreasc dac avem
nvedere c cel mai adesea, i propune s rezolve conflictele aprute n societate caurmare a lezrii
unor persoane n drepturilei libertile lor. n concluzie, ncadrarea acestei autoriti publice, strict, ntruna sau alta din cele trei puteri clasice ale statului este practic imposibil. n aceea i situaie, n regimul
constituional romnesc actual se afl i alte autoriti publice precum Curtea Constituional ,Curtea
de Conturi,Consiliul Legislativ,Consiliul Economic i Social etc.

http://ru.scribd.com/doc/48494110/Teza-Administrativ-public-RM
http://studiijuridice.md/wp-content/uploads/2012/05/SJU-nr-1-2-2011-p311314.pdf

10

Curtea Constituional 7este reglementat n titlul V din Constituie, distinct de Autoritatea

judectoreasc reglementat n capitolul VI din titlul III consacrat. Autorit ilor publice.Din aezarea n
structura Constitu iei, se arat ntr-o monografie consacrat n ntregime analizei acestei instituii,
rezulto prim constatarei anume c aceast autoritate public nu se integreaz n nici una din clasicele
puteri, atribuiile Curii Constituionale nscriindu-se n zona echilibrului i controlului reciproc.
Jurisdicia constitional se situeaz n afara celor trei puteri, ea fiind nsrcinat s le fac s- irespecte
atribuiile.Curtea Constitu ional are ca scop garantarea suprema iei Constituiei. Ea este alctuit din
9 judectori, compunerea sa fiind rezultatul colaborrii dintre puterealegiuitoare (fiecare Camer
numete cte 3 judectori)i puterea executiv, reprezentat de Preedintele Romniei, care numete
de asemenea 3 judectori. Procedurile prin carese realizeaz atribuiile Curii Constituionale au n mare
parte ns, trasturile procedurilor judectoreti.
Autoritile administraiei publice centrale, care prin natura activitii i atribuiile lor realizeaz, n
condiiile legii, activiti executive, de organizare a executrii i de executare n concret a legilor, dar nu
pot fi ncadrate n nici una din categoria organelor celor trei puteri, constituie categoria autoritilor
administrative autonome, funcionnd independent (autonom) i neavnd organe administrative ierarhic
superioare. Organizarea i funcionarea autoritilor administrative autonome este reglementat prin
lege organic. Cheltuielile necesare pentru asigurarea activitii lor snt prevzute distinct de legea
bugetului de stat pe anul corespunztor sau se constituie n modul stabilit de legislaie. Autoritile
administrative autonome snt independente fa de Guvern, nu se afl n raport de subordonare, de
coordonare sau sub autoritatea acestuia, a ministerelor sau altor autoriti ale administraiei publice
centrale. Guvernul, ministerele i alte autoriti ale administraiei publice centrale de specialitate se afl
n raporturi de cooperare cu autoritile administrative autonome.
Odat cu creterea popularitii sistemelor de plat i emitere a monedei electronice, se propune ca
acest domeniu s fie reglementat i supravegheat de ctre Banca Naional. n esen acestea
corespund att directivelor europene, ct i a practicilor majoritii bncilor centrale din UE.
Prin urmare, dei per ansamblu, proiectul de lege este bun i prevede o modernizare de substan a
principiilor de guvernare din cadrul Bncii Naionale, recomandm Comisiei Parlamentare pentru
Economie, Buget i Finane, nainte de acordare a avizului pozitiv, s ntreprind aciuni pentru
mbuntirea acestuia n sensul ajustrii mai extensive la normele i practicile privind independena
bncilor centrale.

http://studiijuridice.md/wp-content/uploads/2012/05/SJU-nr-1-2-2011-p311314.pdf

11

Actele Administratiei publice central de specialitate

ntru exercitarea atribuiilor ce le revin, autoritile administraiei publice centrale de specialitate, n
condiiile legii, emit acte cu caracter normativ i individual. Actele cu caracter individual se emit numai
pentru organizarea i funcionarea organelor ce in de domeniul de activitate a acestuia. Autoritile
administraiei publice centrale de specialitate pot emite acte cu caracter normativ obligatorii pentru
teri, doar n cazul n care acest fapt nu contravine legii sau altor acte normative de o for superioar.
Actele cu caracter normativ ale autoritilor administraiei publice centrale de specialitate se emit ntru
executarea legilor i hotrrilor Parlamentului, decretele Preedintelui Republicii Moldova, ordonanelor
i hotrrilor Guvernului.
Actele autoritilor administraiei publice centrale de specialitate, ce nu corespund legilor, ordonanelor
i hotrrilor Guvernului, se suspend sau se abrog, n condiiile legii, de ctre Guvern.
Actele cu caracter normativ i individual ale autoritilor administraiei publice centrale de specialitate
pot fi atacate n instanele de contencios administrativ, dac legea nu prevede altfel.
Actele8 care se supun controlului de oportunitate trebuie s corespund att cu prevederile legislaiei,
ct i s satisfac cerinele de oportunitate impuse de autoritatea ierarhic superioar.
Dreptul de a exercita controlul de oportunitate asupra activitii organelor administraiei publice locale
n partea ce privete realizarea atribuiilor delegate de ctre stat unitilor administrativ-teritoriale este
rezervat Ministerului Administraiei Publice Locale, organelor administraiei publice centrale de
specialitate, altor autoriti administrative care acioneaz inclusiv prin intermediul serviciilor
desconcentrate din unitile administrativ-teritoriale potrivit competenelor ce revin acestora n
condiiile legii.
Actul administrativ este forma principala a activitatii autoritatilor administratiei publice, celelalte forme
fiind faptele administrative si operatiunile administrative. Acestea sunt mai numeroase in activitatea
autoritatilor administratiei publice de la nivelurile inferioare in timp ce activitatea autoritatilor
administrative publice de la nivel central Guvern, ministere, etc. se caracterizeaza, mai ales, prin
emiterea de acte administrative.

Iorgovan A. Drept administrative

Bucureti: Nemira, 1989, p.59.

12

tiina

administraiei

de

stat.

Concluzie
Autoritile administraiei publice centrale de specialitate traduc n via, n temeiul legii, politica
Guvernului, asigur executarea ordonanelor, hotrrilor i dispoziiilor lui, conduc domeniile
ncredinate i snt responsabile de activitatea acestora.
Organele administratiei publice sunt acele colectivitati umane constituite pe baza si in executarea legii,
dotate cu mijloace materiale si resurse financiare potrivit legii, avand capacitate juridica de drept
administrativ si competenta stabilita prin lege pentru a putea actiona in vederea organizarii executarii si
a executarii in concret a legii si care se incadreaza in sistemul administratiei publice. Guvernul - asigur
realizarea politicii interne i externe a statului i exercit conducerea general a administraiei publice.
n exercitarea atribuiilor, Guvernul se conduce de programul su de activitate, acceptat de Parlament.
Structura: Guvernul este alctuit din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-minitri, minitri i
ali membri stabilii prin lege organic.Guvernul: conduce, coordoneaz i controleaz activitatea
ministerelor, a altor autoriti administrative centrale, a inspectoratelor de stat, a comisiilor i consiliilor
guvernamentale, altor autoriti din subordinea sa;
Administraia public central de specialitate este responsabil, n condiiile legii, n faa Parlamentului
prin rspunderea politic a Guvernului, ca urmare a votului de ncredere acordat de ctre acesta cu
prilejul nvestiturii.
Fiecare membru al Guvernului rspunde politic n mod solidar cu ceilali membri pentru activitatea
Guvernului i pentru actele acestuia.
Activitatea administraiei publice centrale de specialitate, precum i actele emise de autoritile sale,
constituie obiectul instituiei de contencios administrativ, dac altfel nu este prevzut de lege.
Administraia public central de specialitate se compune din totalitatea ministerelor i altor autoriti
administrative centrale, care difer dup organizare i atribuiile acestora, prin intermediul crora se
exercit sarcinile puterii executive n vederea asigurrii satisfacerii intereselor generale ale societii i
ale statului, n domeniul ncredinat.
Autoritile administraiei publice centrale de specialitate creeaz grupuri de lucru, comisii ntru
soluionarea chestiunilor care, potrivit naturii lor, necesit colaborare dintre cteva autoriti.
Regulamentele organelor autoritilor administraiei publice centrale de specialitate, ale serviciilor
desconcentrate ale ministerelor i altor autoriti administrative centrale, se aprob de conductorul
organului respectiv, dac altfel nu este stabilit de Guvern.
ntru exercitarea atribuiilor ce le revin, autoritile administraiei publice centrale de specialitate, n
condiiile legii, emit acte cu caracter normativ i individual. Actele cu caracter individual se emit numai
pentru organizarea i funcionarea organelor ce in de domeniul de activitate a acestuia. Autoritile
administraiei publice centrale de specialitate pot emite acte cu caracter normativ obligatorii pentru
teri, doar n cazul n care acest fapt nu contravine legii sau altor acte normative de o for superioar.

13

Bibliografie selectiv:
1. Victor Guuleac Drept administrativ Curs universitar,
Chiinu 2013 pag.183
2. https://ro.scribd.com/doc/148153548/Modul-deInfiintarea-Si-Desfiintarea-Al-Serviciilor-Publice
3. Simboteanu Aurel-Administratia publica central\chisinau
1998.
4. Ion Creanga- Curs de drept administrative 2003 chisinau
5. http://studiijuridice.md/wpcontent/uploads/2012/05/SJU-nr-1-2-2011-p311-314.pdf.

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

Bibliografie selectiv:
Victor Guuleac Drept administrativ Curs universitar, Chiinu 2013 pag.232
http://biblioteca.regielive.ro/referate/drept/servicii-publice-locale-135558.html?ref=doc3
http://www.creeaza.com/
https://ro.scribd.com/doc/148153548/Modul-de-Infiintarea-Si-Desfiintarea-AlServiciilor-Publice
5. http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_3.2.2.htm
l
6. http://sursa.md/product_info.php/products_id/2370
1.
2.
3.
4.

26