1.

Dreptul civil ramura a dr privat

Dreptul civil este acea ramur de drept care reglementeaz raporturi juridice, patrimoniale i
nepatrimoniale, n care prile figureaz ca subiecte egale n drepturi. Dr civil nu este altceva decit o
disciplina care are ca scop reglementrea actiunilor omenesti , activitatea omului fiind atit de vasta in cit
, in ultima instanta , tot ceea ce il inconjoara , fireste in afara de pamint si alte resurse natural reprezinta
creatii ale sale . Dr civil este una dintre cele mai vechi ramuri ale dr . Prin urmare , dr civil , principala
ramura a dr privat cuprinde totalitatea normelor juridice si a princiipiilor generale ce reglementeaza
raporturile esentiale la care participa particularii- personae , bunuri,acte juridice civile nereglementate
de alte ramuri ale dr . Mentionam ca din dr civil sau desprins ramuri ca dr muncii si ca dr familiei .

2.Sistemul dr civil in RM
Dr civil este o ramura de dr din tara noastra , adica o totalitate de norme jiridice :
Dr civil reglementeaza 2 mari categorii de relatii sociale :raporturile patrimonale si cele nepatrimoniale ,
numite si rapotruri personale .
Dr civil are ca subiect nu numai individual , denumit persoana fizica , ci si colectivul care intrunind
conditiile legale , are calitate de subiect colectiv de dr colectiv denumit persoana juridical .
In dr civil pozitia juridical a subiectelor raportului civil este una de egalitate juridica
Dr civil din 1964 a fost adoptat la 26 decembrie la sedinta a 4 a fostului sovietic suprem al RMde
legislature a 6 si a fost pusa in aplicare de la 1 iulie 1965 .Acest cod civil era format 603 articole , grupate
in 8 titluri , dupa cum ermeaza :dispozitii generale , dr de proprietate , dr obligatiilor , de de autor , dr
asupra unei descoperiri , de succesoral .
3.Termenul dr civil.Obiectul si metoda de reglementere a dr civil
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda,
pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen
suspensiv, sau stingere, la data implinirii, obligatia, actul juridic, termen extintiv. Dupa izvorul lor,
termenele pot fi legale, prevazute expres in actele normative, conventionale, stabilite prin conventia
partilor, si termene de gratie, dispuse de instanta judecatoreasca.
Prin obiectul de reglementare a dr civil se intelege relatiile sociale reglementate de normele acestui
dr cu alte cuvinte domeniul comun de relatii sociale asupra carora isi exercita actiunea , normee ce
alcatuesc ramura de dr civil.Dr civil reglementeaza 2 mari categorii de relatii sociole : patrimoniale si
cele personale nepatrimoniale .
Metoda de reglementere se intelege totalitaea de mijloace folosite de stat pt a influenta o anumita
categorie de relatii sociale .Ca o astfel de influenta sa sie eficace , trebue utilizate mijloacele si caile
ce corespund naturii juridice a raporturilor reglementate de dr civil

4.Principiile dr civil

Prin principii intelegem idei calauzitoare sau reguli fundamentale care

guverneaza dreptul civil. In dr civil intilnim 2 categorii de principia : principiile
fundamentale ale dr si principiile dr civil .
Principiile fundamentale ale dreptului civil vizeaza intreaga institutie a dreptului
civil, fiind idei calauzitoare pentru intreaga legislatie civila; din aceasta categorie
fac parte: principiul egalitatii in fata legii civile, principiu legalitatii , principiu
democratiei si principiu separatiei puterii in stat
Principiile dreptului civil sunt idei de baza care au un caracter mai limitat, cu alte
cuvinte, sunt aplicabile fie numai intr-o institutie, fie in doua sau mai multe
institutii ale dreptului civil. Din aceasta categorie fac parte: principiul
consensualismului, care priveste forma actului juridic civil; principiul
irevocabilitatii si principiul relativitatii , principiu ocrotirii bunei credinte, principiul
egalitatii in fata legii civile.

5.Izvoarele dr civil
Intr-un prim sens, prin izvor de drept civil ntelegem conditiile materiale de existenta n sens material. In cel de al doilea sens, juridic, expresia "izvor de drept
civil" desemneaza formele specifice de exprimare a normelor de drept civil - n sens
formal
Izvoarele dr civile sunt :
- Izvor material si izvor formal al dreptului
- Izvor direct si izvor indirect
- Izvor scris si izvor nescris al dreptului
- Izvor intern si izvor extern al dreptului
6. Delimitarea dr civil de alte ramuri de dr
Delimitarea diferitelor ramuri de drept se poate face in functie de obiectul de
reglementare, metoda de reglementare, calitatea subiectelor, caracterul
normelor, specificul sanctiunilor, principii.
Pentru a vedea aceste diferente, se folosesc cateva criterii mai importante si acestea
sunt :
calitatea subiectelor participante la un raport juridic
ce obiect de reglementare avem care este pozitia partilor
ce sanctiuni se aplica

7. Notiunea de raport juridic civil

Raportul juridic civil este acea relaie social patrimonial sau nepatrimonial stabilit
ntre persoane fizice sau/i persoane juridice aflate pe poziie de egalitate juridic,
reglementat de o norm de drept civil (ex.: vnzarea-cumprarea, schimbul de bunuri,
prestarea de servicii, executarea de lucrri).
Sunt raporturi civile patrimoniale, raporturile legate de dreptul de proprietate, cele care
izvorsc din contractele civile, din succesiuni, etc. Fac parte din sfera raporturilor civile
nepatrimoniale raporturile referitoare la dreptul la nume, la domiciliu, la stare civil, la
drepturile privind creaia intelectual
8.Notiunea si elementele raportului juridic civil.Particularitatile raportului juridic civil
Raportul juridic civil este acea relaie social patrimonial sau nepatrimonial stabilit
ntre persoane fizice sau/i persoane juridice aflate pe poziie de egalitate juridic,
reglementat de o norm de drept civil (ex.: vnzarea-cumprarea, schimbul de bunuri,
prestarea de servicii, executarea de lucrri).
Elementele subiectele (partile) , continutul si obiectul
subiectele (partile) raportului juridic civil sunt persoanele fizice si persoanele juridice ,
titularii de dr si obligatii civile
- continutul raportului juridic civilreprezinte totalitatea dr subiective si a obligatiilor
civile pe care le au partile
-obiectul raportului juridic civil consta in actiunile ori in inactiunile spre care sunt
indreptate partile ori pe care acestea trebue sa le respecte
Particularitatile-raportului juridic civil are trasaturi comune tuturor raporturilor juridice ,
dar si particularitati care il fac sa se deosebeasca de alte raporturi juridice.O alta
particularitate a raportului juridic civil consta in faptul ca , spre deosebire de alte
raporturi juridice de exemplu administrative in care una dintre parti se afla intr-o pozitie
de subordonare .

9.Continutul raportului juridic civil .Notiunea , continutul si categoriile dr civile

obiective . Obligatiunea civila . Notiunea , continutul si clasificarea obligatiilor civile
Continutul acestei legaturi exprima dr si obligatiile lor , numite in teoria dr, dr si obligatii
obiective .
Notiunea-Prin continut ai rap jur civil se intelege totalitatea de dr si obligatii care apartin
partilor din raportul juridic civil .
Obligaiunile civile reprezint un titlu financiar de mprumut care atest dreptul
deintorului de obligaiuni de a primi de la emitentul acestora valoarea nominal sau
dobnda aferent n mrimea i n termenele stabilite prin decizia de emitere a
obligaiunilor.
Clasificarea obligaiilor.
1). n funcie de obiectul lor:
obligaia de a da este ndatorirea de a constitui sau a transmite un drept real;obligaia de a face este ndatorirea de a executa o lucrare, de a presta un
serviciu ori dea preda un lucru;obligaia de a nu face are un coninut diferit, dup cum este corelativ unui drept
absolut nseamn ndatorirea general de a nu face nimic de natur a aduce
atingere acelui drept ori unui drept relativ nseamn a nu face ceva ce
ar fi putut face dac debitorul nu s-ar fiobligat la abinere.

10.Subiectele si obiectele raportului juridic civile.

Subiecte raportului juridic civile sunt persoanele fizice si persoanele jurisice cele
care practica, precum si cele care nu practica activitatea de intreprinzator.
Persoana fizca este subiectul individual , adica omul privit ca titular de dr si
obligatii civile
Persoana juridica este suciect cilectiv de dr adica un colectiv de oameni care
intrunind conditiile cerute de lege ese titular de dr subiective si obligatii civile
Obiectele rap jur civil sunt actiunule sau inactiunile care trebuie savirsite sau de la
care trebuie sa se abtina subiectele acestui rap jur .

10.1Notiunea si continutul capacitatii civile a subiectelor rap jur civil

Pt a avea calitatea de subiect pers fizica si pers juridical trebuie sa posede
capacitate juridica civila. Prin urmare pt a participa la un raport juridic civil ele
trebuie sa iaba capacitate civila , aceasta include capacitate de folosinta si
capacitatea de exercitiu .
capacitate de folosinta este aptitudinea persoanei dea avea dr si
obligatii.Continutul capacitatii de folosinta consta in totalitatea de dr si obligatii
pe care le pot avea subiectele rap jur civil
capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei dea dobindi dr si de a-si
asuma obligatii prin actiunile sale
10.2 Persoana fizica si persoana juridica -subiecte ale rap jur civil .
Subiectele rap jur civil se intelege calitatea de titular de dr si obligatii. Sunt
subiecte ale rap jur civil numai pers fiice si pers juridice
Persoana fizca este subiectul individual , adica omul privit ca titular de dr si obligatii civile

Persoana juridica este suciect cilectiv de dr adica un colectiv de oameni care intrunind
conditiile cerute de lege ese titular de dr subiective si obligatii civile.
In rap jur civil, persoana care dobindeste dr civile poarta denumire de subiect actic, iar
pers care nu dobindeste se numeste subiect pasiv.In rap de obligatii sibiectul active se
numeste creditor deoarece are incredere in persoana care se oblige,iar subiectul pasiv
se numeste debitor fiindce datoreaza o prestatie de a da,de a face si de a nu face.
10.3 Capacitatea civila a persoanei fizice
Articolul 28 alin. (1) C.civ. potrivit cruia capacitatea civil este recunoscut tuturor
persoanelor, recunoate calitatea de subiect de drept civil tuturor persoanelor fizice.
Noiunea de persoan fizic definete omul, privit individual, ca titular de drepturi i de
obligaii civile

10.4 Capacitatea civila a persoanei juridicepersoana

juridic se nfiineaz: prin actul de

nfiinare al organului competent, n cazul autoritilor i al instituiilor publice, al
unitilor administrativ-teritoriale, precum i al operatorilor economici care se
constituie de ctre stat sau de ctre unitile administrativ-teritoriale; prin actul de
nfiinare al celor care o constituie, autorizat, n condiiile legii; n orice alt mod
prevzut de lege.

10.5 Obiectul rap jur civil Formeaza actiunile sau abtinerile de la anumite actiuni ale

subiectelor acestui raport din care apar dr subiective si obligatii ale acestor
subiecte.Obiect al rap jur civil conduita partilor, adica actiunea sau inaciuneala care
este indrituit subiectul activ si de care este tinut subiectul pasiv
11.CLASIFICAREA RAPORTURILOR JURIDICE CIVILE.
Clasificarea rap. Juridice se face,in principiu,dupa criteriile clasificarii drepturilor si
obligatiile civile. Distingem astfel:raporturi juridice absolute si relative,raporturi
patrimoniale si personale nepatrimoniale,raporturi reale si rap. De creanta,raporturi
principale si rap. Accesorii.
11.1.RAPORTURI JURIDICE ABSOLUTE SI RELATIVE.
Raporturi juridic absolut presupune un raport juridic stability intre una sau mai multe
personae determinate ca subiect active si toti ceilalti participant la relatiile sociale
reglementate de lege ca subiecte passive nedeterminate,in momentul nasterii
rap.juridic carora le revine obligatia negative si universal de a se aptine de la unele fapte
care ar adduce stingerea dreptului subiectiv civil.Sunt considerate drepturi absolute
toate drepturile reale dreptul de proprietate si toate drepturile persoanei
nepatrimoniale:dr. la nume la onoare,reputatie,dr. autor.
In cadrul raportului relative titularul dreptului poate pretinde subiectului pasiv o conduit
determinate,fara de care dreptul nu se poate exercita. In categoria raporturilor relative
sunt clasate raporturi obligationale,nelimitate numeric.

11.2RAPORTURILE JURIDICE PATRIMONIALE SI NEPATRIMONIALE.

Ptrimoniale este raportul civil care are continut economic,evaluabil in bani.raporturile
patrimoniale absolut(raport real) sau relative(raport obligational).
Dreptul subiectiv civil nepatrimonial (numit si drept personal nepatrimonial) este acel
drept subiectiv al carui continut nu poate fi exprimat in bani.
Drepturile nepatrim. se pot impartii in 3 categorii:a) drepturi care privesc existenta si
integritatea fizica sau morala al persoanei (dr la viata, dr la sanatate, dr la onoare si
reputatie, dr la demnitate);b) drepturi care privesc identificarea persoanei (dr la nume,
dr la pseudonim, dr la domiciliu, dr la resedinta, dr la stare civila pt pers fizica; dr la
denumire, dr la sediu, dr la nationalitate, dr la cont bancar ,etc pt pers juridica);c)
drepturi decurgand din creatia intelectuala (in masura in care nu sunt patrimoniale).

11.3 RAPORTURI REALE SI OBLIGATIONALE.

Raporturi reale este raportul in cadrul caruia titularul dreptului subiectiv poate sasi
exercite atributele asupra uni anumit bun in mod direct ,fara interventia a altei
personae.
Raporturi obligational este raportul in cadrul careia subiectul active poate pretinde
subiectului pasiv determinat sa dea sa faca ori sa nu faca.
12.CALITATEA DE SUBIECT DE DREPT CIVIL SI NOTIUNEA DE CAPACITATE CIVILA
Calitatea dea fi subiect de dr civil atit in cazul pers fizice,cit sin cazul pers juridice- este
ezprimata prin notiunea tehnica juridica:Capacitatea civila expesie care desemneaza
capacitatea in dr civil.Ea are ca gen proxim notiunea de capacitate juridica sau
capacitate de dr,care insemneaza aptitudinea generala de a fi titular de dr si obligatii
civile .
13 Capacitatea de folosinta a persoanelor fizice

Prin capacitatea de folosinta a pers fizica se intelege aptitudinea,generala si abstracta a

omului,de a avea dr si obligatii civile ..Continutul capcitatea de folosinta a pers fizice se
exprima sintetic in aptitudinea dea dobindi toate dr si obligatiile civile.

Aparitia capacitatii de folosinta a persoanei fizice

Cu privire la nceputul capacitii de folosin, regula este c aceasta sedobndete de la natere. Acest
lucru este consacrat n art.7 alin.l dinDecretul nr.31/1954:Capacitatea de folosin ncepe de

la naterea persoanei...".Deci, data naterii persoanei fizice este data nceputuluicapacitii de

folosin a acesteia. Dovada momentului naterii, n principiu,se face, cu certificatul de natere, care are
o rubric special consacratacestui aspect: data naterii - an, lun, zi - indiferent c nregistrarea
nateriieste n termen ori tardive

ngrdirile capacitii de folosin a persoanei fizice

Ingrdirile capacitii de folosin a persoanei fizice pot fi calificate ca incapaciti de
drept civil. Din aceast calificare rezult c nu pot ficonsiderate ngrdiri ale capacitii
de folosin acele ngrdiri sauincompatibiliti care sunt stabilite n alte ramuri de drept
(constituional,administrativ, al muncii i proteciei sociale, comercial etc.)
Incetarea capacitii de folosin a persoanei fiziceInceteaza cu moartea acestea.Constatarea mortii se materializeazade catre institutiile
curative prin emiterea actului de deces.Capacitatea de folosinta inceteaza si prin
declararea judecatoreasca a decesului.

14.Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice

capacitatea de exercitiu aptitudinea persoanei de a-si exercita

drepturile drepturile si de a-si asuma obligatii civile, prin incheierea de
acte juridice civile.
Capacitatea de exerciiu deplin
Noiunea capacitii de exerciiu depline a persoanei fizice const n
aptitudinea omului de a dobndi i exercita drepturile civile i de a-i asuma i executa
obligaiile civile prin ncheierea, personal i singur, atuturor actelor juridice civile permise
de lege
Capacitatea de exerciiu restrns

Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani arecapacitate de exerciiu restrns. Actele

juridice ale minorului cu capacitate restrns se ncheie de ctreacesta cu ncuviinarea
prealabil a prinilor sau a tutorelui

Lipsa capacitii de exerciiu a persoanei fizice

nu au capacitate de exerciiu:

minorii sub 14 ani;

persoanele puse sub interdicie judectoreasc;"
minorii pn la mplinirea vrstei de 16 ani, dar numai n privina actelor de dispoziie,
afar de excepiile reglementate de lege, care privesc peminorii ntre 14 i 16 ani;
cei crora legea le-a prohibit anumite contracte.

Limitarea persoanei fizice n capacitate de exerciiu const n lipsirea acesteia de

posibilitatea de a-i dobndi i executa prin aciunile proprii drepturi i a-i asuma
i executa obligaii. Astfel, prin limitarea persoanei fizice n capacitate de
exerciiu se reduce volumul acesteia (a se vedea articolele 21 alin. 3 i art. 25)
15 Dimicilui .Notiunea si insemnatatea.Domiciliu legal.Resedinta
Domiciliul

Domiciliul persoanei fizice este acolo unde ea i are locuina statornic sau
principal.
Domiciliu legal
domiciliul stabilit de lege pentru anumite persoane, in vederea ocrotirii lor.
Reedina
Reedina persoanei fizice este acolo unde i are locuina temporar sau
secundar

16 Numele persoanei fizice.Numele de familie .Prenumele.Pseodonimul

Art.28

Pseudonimul este un drept personal nepatrimonial care individualizeaza

persoana fizica in societate, dar mai ales intr-un anume domeniu de
activitate de o natura speciala, prin folosirea unui cuvant sau a unui grup
de cuvinte. Pseudonimul constituie un element de identificare a
persoanei fizice si se caracterizeaza prin autodesemnare.

17.Temeiurile,ordinea si efectele declararii absentei fara veste a

persoanei fizice.
Temeiurile d e c l a r a r i i p e r s o a n e i f i z i c e d i s p a r u t e f a r a u r m a

s u n t i n d i c a t e i n C o d u l civil la art. 49 alin. (1), care prevede ca persoana fizica poate fi

declaratci disparuta faraurma daca lipseste de la domiciliu si a trecut cel putin un an din
ziua primirii ultimelor stiri despre locul aflarii ei.
Pentru declararea persoanei fizice disparute fara urma este n
e c e s a r a s u r v e n i r e a faptului juridic complex:
lipsa la domiciliu ,a stirilor despre locul aflarii ei;
absenta stirilor (de cel putin un an);
imposibilitatea constatarii din aceste stiri, pe toate caile posibile, a locului de
aflare a persoanei
Efectele declararii disparitiei.

Hotararea instantei judecatoresti de declarare a disparitiei produce efecte

juridicedoar la domiciliul disparutului si nu influenteaza capacitatea juridica a persoanei la
locula f l a r i i e i . T o a t e a c t e l e i n c h e i a t e d e p e r s o a n a d e c l a r a t a d i s p a r u t a ,
daca corespundcerintelor legii, sunt valabile, hotararea judecatorea
s c a d e d e c l a r a r e a d i s p a r i t i e i neinfluentand valabilitatea lor.
18

Temeiurile,ordinea si efectele declararii mortii a persoanei fizice.

Temeiurile si ordinea declararii mortii persoanei fizice Dupa cum s-a mentionat, capacitatea de folosinta
a persoanei fizice inceteazao d a t a c u m o a r t e a s a u c u d e c l a r a r e a m o r t i i e i .

E v i d e n t , m o a r t e a s i d e c l a r a r e a m o r t i i sunt doua lucruri diferite. Declararea mortii se

face in cazul in care moartea
nu poate fi constatata fizic din motiv ca lipseste cadavrul ori ca acesta nu poate fii d e n t i f i c a t .

Efectele aparitiei personei fizice declarata moarta

Dace persoana declarata decedata se afla undeva in
viata, hotararea jude-catoreasca nu influenteaza
c a p a c i t a t e a d e f o l o s i n t a s i c a p a c i t a t e a d e x e r c i t i u l a locul
aflarii ei. Toate actele juridice incheiate de persoana
declarata decedata suntv a l a b i l e s i a u p u t e r e j u r i d i c a
datorita faptului ca ea are capacitate de
e x e r c i t i u . Declararea mortii ei nu are impact asupra
drepturilor sale subjective, dobandite inlocul unde nu se stia
ca a fost declarata moartea. Cu alte cuvinte, independent
deh o t a r a r e a j u d e c a t o r e a s c a d e d e c l a r a r e a mo r t i i
p e r s o a n e i d e c e d a t a , e a e s t e a p t a (capabila) a fi titular de
drepturi si obligatii

19 STAREA CIVILA
Starea civila reprezinta un drept nepatrimonial, un element de
identificare a persoanei fizice prin indicarea calitatilor acesteia cu o anume
semnificatie. Este vorba despre a suma de calitati personale care intra in
competenta starii civile. Pentru a o desemna se foloseste si notiunea de
statut civil al persoanei.
Aciunile de stare civil
prin aciunile de stare civil se nelegacele aciuni n justiie care au ca
obiect elemente ale strii civilea persoanei fizice.
Aciunea civil este un ansamblu de mijloace procesualeprin intermediul
crora partea interesat poate
solicita i ip o a t e a s i g u r a c o n c u r s u l u n e i a u t o r i t i j u r i s d i c i
o n a l e n vederea recunoaterii sau a realizrii unui drept subiectiv oria unui
interes legitim, inclusiv prin punerea n aplicare a unormsuri de executare silit.

20.Notiunea si elementele constitutive ale persoanei juridice

Notiunea de persoana in sens juridica este mi larga decit acea de om sau de cea
de individ ,Caliteta de persona si implicit,de subiect de dreste recunoscuta in
mod abstract si neoamenilor adica pers juridice.Persoanele juridice sunt un
produs al rsporturilor dintre oamuni sau,astfel spus,un instrument juridic de
realizarea acestora.
Elementele Dupa cum sa relatat in difinita legala din cod civil sunt emunerate
elementele constitutive ale pers juridice :organizarea , patrimoniu si scopul
Organizarea-prin ea leiitarul presupune structura interna a subiectului persoana
juridical , similara unui organism viu cu organe proprii legate indisolubil intre ele
prin care colectivul ei de participanti indifferent de numar formeaza si manifesta o
vointa monitara
Patrimonium in sens juridic sins juridic se totalitatea de dr si obligatii cu
character economic care pers juridical le are in mod disting si independent de
cele ale altor subiecte de dr , inlelegeprecum si de cele ale persoanelor care o
indeplinesc
Scopul propus de fundatori la constituirea pers juridice anume cee ace ii face sa
formeze o identitate colectiva si cee ace indica ratiunea dea fi pers juridica

21 INFIINTREA PERSOANEI JURIDICE . Capacitatea civila a pers juridice .

Atributele de identificare a pers juridice .

Prin nfiinarea persoanei juridice nelegem crearea n condiiile legii a

acestui subiect de drept. Dac n situaia persoanei fizice, naterea
este un eveniment juridic n cazul persoanei juridice nfiinarea este
ntotdeauna un act juridic, o manifestare de voin a unei persoane
fizice ori a unei persoane juridice deja existente fcut cu intenia de a
constitui un asemenea subiect de drept.

Capacitatea civila a pers juridice

este aptitudinea subiectului colectiv de dreptde a avea drepturi si obligatii civile capacitate de folosinta - si aptitudinea de adobandi si exercita drepturi subiective
civile si de a-si asuma si indeplini obligatii civileprin incheierea de acte juridice
civile de catre organele de stat de conducere -capacitate de exercitiu.

Atributele de identificare ale persoanelor juridice Un rol deosebit n dreptul civil l

au drepturilor personale nepatrimoniale, deoarece ele se refer nemijlocit la
persoane fizice i juridice. Dreptul personal nepatrimonial este dreptul subiectiv
care nu are un coninut economic, ne fiind, deci, evaluabil n bani, fiind intim legat
de personalitatea uman.

22 .Reoganizarea si incetarea activitatii persoanei juridice .Societatile comerciale

ca personae juridice .Organizatiile necomerciale a pers juridice
Reorganizarea este o operatiune juridical complexa de transmitere a dr si
obligatiilor prin succesiune de la persoana juridical exisenta la pres jurica
succesoare,cace fie ce exista, fie cee a nastere in urma reorganizarii.
Societatile comerciale ca personae juridice poate fi definite persoana juridical
fundatape baza actului de constituire pri care asocitii convin sa puna in comun
anumite bunuri pt exercitarea activitatii de intreprinzator in scopul obtineriii
impartirii de bineficii
Organizatiile necomerciale a pers juridice formata de una sau mai multe
personae de exercitarea unor functii de administrare , sociale , culturale de
invatamint si a altor functii cu character necomercial
23. Notiinea si categoriile obiectelor rap juri civile .Bunurile ca obiecte ale rap jur
civil.Definitia bunului in dr civil .Corelatia dintre termenii bunuri, patrimoniu si
lucru
Obiect al rap jur civil conduita partilor, adica actiunea sau inaciuneala care este indrituit subiectul activ
si de care este tinut subiectul pasiv

categoriile obiectelor rap juri civile

bunuri (bani), servicii (actiuni), rezultate ale activitatii intelectuale , ldr personale
nepatrimoniale

In sens larg, prin bunuri se desemneaza atat lucrurile, cat si drepturile privitoare la acestea
Bunul in sens restrans, este valoarea economica ce este utila pentru satisfacerea nevoilor materiale si
spirituale ale omului si care este susceptibila de apropriere (insusire) sub forma drepturilor patrimoniale

Patrimoniu totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale care

apartin unei persoane fizice sau juridice. Patrimoniul se compune din
doua laturi, anume, latura activa, formata din drepturile patrimoniale si
latura pasiva, alcatuita din obligatiile patrimoniale

24 CLASIFICAREA BUNURILOR .criterii de clasificare.bunuri mobile si

bunuri immobile.bunuri aflate in circuitul civil si nunuri scoase din
circuitul civil.bunuri consumtibile si neconsumtibile .bunuri divizibile si
indivizibile .bunuri principale si accesorii.bunuri corporale si bunuri
incorporale

CLASIFICAREA BUNURILOR - bunuri imobile si bunuri mobile (dupa

natura bunurilor calificarea data de lege)

- bunuri aflate in circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil (dupa
regimul circulatiei lor juridice)
- bunuri determinate individual (res certa) si bunuri determinate generic
(res genera) (dupa modul in care sunt determinate)
- bunuri fungibile si bunuri nefungibile (dupa cum pot fi inlocuite, unele
cu altele, in executarea unei obligatii civile)
- bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile (dupa cum folosirea
bunurilor implica sau nu consumarea substantei)
- bunuri frugifere si bunuri nefrugifere (dupa cum sunt sau nu
producatoare de alte bunuri, numite fructe)
- bunuri corporale si bunuri incorporale (dupa modul lor de percepere)
- bunuri divizibile si bunuri indivizibile (dupa cum pot fi sau nu
impartite fara sa-si schimbe destinatia)
- bunuri principale si bunuri accesorii (dupa corelatia dintre ele)
- bunuri din domeniul public si bunuri din domeniul privat.
criterii de clasificare
bunuri mobile si bunuri immobile
I.Bunurile imobile sunt de 3 feluri:
A imobile prin natura lor
B imobile prin destinatie
C imobile prin obiectul la care se aplica
II. Bunurile mobile sunt de 3 feluri:
A mobile prin natura lor
B mobile prin determinarea legii
C mobile prin anticipatie

Bunuri aflate in circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil

A. Bunurile aflate in circuitul civil acelea care pot fi dobandite sau
instrainate prin acte juridice. In cadrul acestei categorii putem distinge,
pe de-o parte, bunurile care pot circula liber, neingradit, iar, pe de alta
parte, bunurile care pot fi dobandite, detinute sau instrainate.
B. Bunurile scoase din circuitul civil sunt acelea care nu pot face
obiectul unui act juridic civil translativ sau constitutiv de drepturi reale
(aerul, razele soarelui
. Bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile
A. Bunul consumptibil acel bun care nu poate fi folosit fara ca prima
lui intrebuintare sa nu implice consumarea substantei sau instrainarea
lui.(banii, combustibilul).
B. Bunul neconsumptibil acel bun care poate fi folosit in mod repetat,
fara sa fie necesara, pentru aceasta, consumarea substantei sau
instrainarea lui. (cladirile, terenurile)
. Bunuri divizibile si bunuri indivizibile
A. Bunul divizibil acela care poate fi impartit fara sa isi schimbe, prin
aceasta, destinatia sa economica. (stofa)
B. Bunul indivizibil acela care, prin impartire, isi schimba destinatia
economica (palton).
Bunuri corporale si bunuri incorporale
A. Bunuri corporale acele bunuri care au o existenta materiala, fiind
usor perceptibile simturilor omului.

B. Bunuri incorporale valorile economice care au o existenta ideala,

absracta. Sunt astfel de bunuri drepturile subiective patrimoniale.
Categorii de bunuri incorporale:
-drepturile reale, altele decat dr de propr;
-proprietatile incorporale
-titlurile de valoare
-drepturile de creanta

Bunuri principale si bunuri accesorii

Bunurile principale sunt acelea care se folosesc n mod independent, fara a fi destinate
sa foloseasca la ntrebuintarea altui bun.Bunurile accesorii sunt acelea destinate sa
serveasca la ntrebuintarea altui bun, principal. Astfel, sunt bunuri accesorii: pompa
pentru bicicleta, antena pentru televizor, cheia pentru lacat/ Caracterul bunului de a fi
principal deriva att din natura bunului, dar si din vointa partilor.
Pentru a exista raportul de accesorietate ntre un bun principal si un bun accesoriu
trebuie ntrunite urmatoarele conditii: - ambele bunuri sa aiba acelasi titular;
- titularul sa stabileasca un raport de destinatie comuna a bunurilor

25 Bunuri si titluri de valoare ca obiecte ale rap jur civil.notiunea si

principalele categorii de titltri de valoare .obligatia .
cecul.cambia.actiunea
Banii sunt o categorie speciala de bunuri care datorita proprietatilor lor
deosebite,reprezinta echivalentul general al tuturor celorlalte bunuri,costituind
un instrument general al chimbului .
Titlu de valoare este un document banesc care atesta dr patrimonial sau rap de
imprumut si care prevede de regula , plata bineficeului in forma de dibidente sau

procente precum si posobilitatea transmiterii catre altei personae a dr financiare

de alta natura nascute din acest doc
Titlurile de valoare pot fi :la purtatot , la ordin si nominative
Obligatiunea care este un titlu de valoare ce ateste dr poseorului e idea pri intrun termen de la emitent pretul ei nominal si un procent fix din acest pret
Cecul care este un titlu de valoare ce contine o dispozitie scrisa data de emitent ,
dea plati bineficiarului suma indicate . cecul este de regula un titlu de valoare
nominative
aciunea este un titlu de valoare emis deo societate de actiuni atestind
apartenenta catre actioner a unei partidin capitslul ei social cu dr de ce decurge
din aceasta apartenenta , de a participa la cnducerea societetii , la distribuirea
profiturilor n timpul activitatii societatii si a averii , in cazul lichidarii ei .

26.Obietele nemateriale ale raportului civil . denumirea de firma a pers juridice

.rezltatele activitatii intelectuale ca obiecte ale raportului juridic civil
27.notiunea si clasificarea actelor jiridice civile .conditiile actului juridic
civil.capacitatea dea incheia actul juridic civil
Prin act juridic civil se nelege manifestarea de voin fcut cu intenia de a
produce efecte juridice adic de a nate, modifica, transmite sau stinge un raport
juridic civil concret
Din aceast definiie rezult c actul juridic prezint urmtoarele elemente
caracteristice:
1. Actul juridic este nainte de toate, o manifestare de voin a unei sau mai
multor persoane fizice sau juridice;
2. Manifestarea de voin este fcut cu intenia de a produce efecte juridice
respectiv de a crea, modifica, transmite sau stinge raporturi juridice civile
concrete.
n funcie de numrul prilor, actele juridice civile se clasific n unilaterale, bilaterale i
plurilaterale (multilaterale) Acte juridice cu titlu oneros i acte juridice cu titlu gratuity
Acte juridice constitutive, acte juridice translative i acte juridice declarative
Acte juridice de conservare, acte juridice de administrare i acte juridice de dispoziie

Acte juridice consensuale, acte juridice solemne (formale) i acte juridice reale
Acte juridice patrimoniale i acte juridice nepatrimoniale
Acte juridice civile ntre vii i acte juridice civile pentru cauz de moarte
Acte juridice civile subiective i acte juridice civile condiie
Acte juridice civile pure i simple i acte juridice civile afectate de modaliti
. Acte juridice civile principale i acte juridice civile accesorii
Acte juridice civile cauzale i acte juridice civile abstracte
capacitatea de a ncheia actul juridic civil, prin capacitatea de a ncheia actul
juridic civil se nelege aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de
drepturi i obligaii civile prin ncheierea actelor juridice civile.

28 consimtamintul . vointa juridica-formarea ei.principiile vointel juridice .viciile de

consimtamint
consimmnt, 1. Manifestare de voin a unei persoane n vederea ncheierii ori
svririi unui act juridic. Pentru a produce efecte, consimmntul trebuie s fie
contient i liber, neviciat

Manifestarea de voin trebuie s provin de la un subiect de drept civilpersoan fizic sau persoan juridic. ntruct actul juridic civil este un act volitiv,
contient, el poate fi svrit numai de un subiect care are capacitatea de
exerciiu necesar (privitor la capacitatea de exerciiu a persoanei fizice, a se
vedea art. art. 19 26; capacitatea de ezerciiu a persoanei juridice
29
Obiect al actului juridic snt acele aciuni sau inaciuni, la care se oblig
persoana n virtutea actului juridic ncheiat. Obligaia poate consta n a da, a face
ori a nu face.
30. Forma actului civil.forma verbala,forma scrisa,forma simpla scrisa si forma autentica.
efectele nerespectarii formei actului juridic civil.
Forma actului juridic civil - modalitatea de exteriorizare a manifestrii de voin, fcut
cu intenia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.

Forma verbala - Actul juridic pentru care legea sau acordul prilor nu stabilete forma
scris sau autentic poate fi incheiat verbal. De cele mai dese ori forma verbal se
utilizeaz n cazul actelor care se execut chiar la ncheierea lor. Aceste acte, de obicei,
se ncheie n cadrul operaiilor cotidiene n sfera comerului cu amnuntul, prestrilor
de sevicii etc., condiia fiind ca valoarea obiectului acestor acte juridice s nu depasc
suma de 1000 de lei.
Nu pot fi ncheiate n form verbal actele juridice care se execut chiar la executarea
lor dac legea
prevede expres pentru aceste acte forma autentic sau forma scris ca condiie a
valabilitii. De ex: contract de donaie a unui bun pentru nstrinarea cruia se cere
form autentic.
Forma scrisa. Multiplele i importantele avantaje pe care le prezint forma scris a
actelor juridice civile
determin utilizarea foarte larg a acestei fome n circuitul civil. Participanii la
raporturile juridice civile pot mbrca n form scris orice act juridic, dac legea nu cere
expres o alt form, de exemplu, forma autentic. Pe lng recurgerea opional a
subiecilor de drept civil la forma scris, aceasta este cerut n anumite condiii prin
lege.
Forma autentic a actului juridic este obligatorie n cazurile:
a) stabilite de lege;
b) prevzute prin acordul prilor, chiar dac legea nu cere form autentic.

Nerespectarea:
Nerespectare formei scrise a actului juridic civil poate avea ca consecin nulitatea
actului juridic n caz dac forma scris este cerut ad validatem, sau imposibilitatea
dovedirii acestui act prin proba cu martori, atunci cnd forma scris este cerut ad
probationem.
Consecina nerespectrii formei autentice a actului juridic civil atrage nulitatea lui
absolut (art. 217),
survenind efectele prevzute de lege.

31. Modalitatile actului juridic civil.termenul si conditia ca modalitati a actului juridic

civil.
Modalitaile actului juridic civil sunt : termenul, conditia, sarcina.
Termenul - este un eveniment, viitor si sigur ca realizare, pna la care este amnata fie
nceperea, fie ncetarea exercitarii drepturilor subiective si executarii obligatiilor civile.
Clasificare si efecte
1. Dupa criteriul efectului sau, termenul este:
- suspensiv - amna nceputul exercitiului dreptului subiectiv si executarii
obligatiei corelative, pna la mplinirea lui.
- extinctiv - amna stingereaexercicitarii dreptului subiectiv si executarii obligatiei
corelative, pna la mplinirea lui.
2. In functie de titularul beneficiului termenului distingem:
- termen n favoarea debitorului,
- termen n favoarea creditorului
- termen n favoarea att a debitorului, ct si a creditorului (ex.termenului dintr-un
contract de asigurare).
Importanta acestei clasificari consta n faptul ca - numai cel ce are de partea sa,
beneficiul termenului poate renunta la acest beneficiu.
3. In functie de izvorul sau, termenul este:
- termen voluntar sau conventional (n aceasta categorie intra majoritatea
termenelor), si este stabilit de parti prin actul juridic;,
- termen legal este stabilit prin lege;
- termen judiciar (jurisdictional); este acordat de instanta debitorului.
4. Dupa criteriul cunoasterii :
- termen cert, a carui mplinire este cunoscuta
- termen incert , a carui mplinire nu este cunoscuta ca data calendaristica.
2. Conditia - ca modalitate a actului juridic
Conditia - este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta
(nasterea ori desfiintarea) actului juridic civil.

Deci: Conditia este eveniment

Termenul este eveniment

- viitor si nesigur
- viitor si sigur

Clasificare si efecte
1. Dupa criteriul efectului, este de doua feluri suspensiva si rezolutorie.
Este suspensiva acea conditie de a carei ndeplinire depinde nasterea actului
juridic.
Este rezolutorie acea conditie de a carei ndeplinire depinde desfiintarea actului
juridic civil.
2. Dupa criteriul legaturii cu vointa partilor a realizarii evenimentului conditia este:
- cauzala - conditie a carei realizare depinde de hazard, de ntmplare, independenta de
vointa partilor.
- mixta- conditia a carei realizare depinde de vointa uneia din parti si vointa unei alte
persoane, determinata.
- potestativa - este de doua feluri:
1. potestativa pura - a carei realizare depinde exclusiv de vointa unei parti;
daca depinde de vointa debitorului, conditia este nula (ti vnd daca vreau).
2. potestativa simpla, a carei realizare depinde de vointa unei parti si de un fapt
exterior sau de vointa unei persoane nedeterminata.
Dupa modul de formulare, conditia este:
- pozitiva;
- negativa.
Efecte

Doua sunt principiile care genereaza efectele conditiei:

- conditia afecteaza nsasi existenta actului - adica nasterea ori desfiintarea lui (spre
deosebire de terme care afecteaza numai executarea);
- conditia si produce efectele retroactive - ex.tunc.
3. Sarcina ca modalitate a actului juridic civil
Sarcina este o obligatie:- de a da, de a face, de a nu face, impusa de dispunator
gratificatului n actele cu titlu gratuit (liberalitati).
Reglementare - Codul civil nu contine o reglementare generala a sarcinii, asa cum
exista pentru termen si conditie.
Codul cuprinde numai aplicatii ale acestei modalitati, n materia donatiei si n cea a
legatului.
Clasificare
In functie de persoana beneficiarului, sarcina este:
- n favoarea dispunatorului;
- n favoarea gratificatului;
- n favoarea unei terte persoane.
Efecte
Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic civil n caz de neexecutare a ei, ci
numai eficacitatea acestuia.
Neexecutarea sarcinii atrage, n principal, sanctiunea revocarii (mai precis a
rezolutiunii) actului juridic cu titlu gratuit
32. Efectele actului juridic civil. principiul fortei obligatorii a actului juridic. principiul
irevocabilitatii actului juridic civil. principiul relativitatii actului juridic civil.
Prin efectele actului juridic civil se inteleg drepturile subiective si obligatiile civile la care
acesta da nastere, pe care le modifica sau le stinge. Efectele actului juridic civil sunt
guvernate de trei principii, in functie de care se stabileste cum si fata de cine se produc
aceste efecte: principiul fortei obligatorii, principiul irevocabilitatii si principiul
relativitatii.
Principiul fortei obligatorii a actului juridic este consacrat de art. 969 alin. 1 din Codul
civil, conform caruia Conventiile legal facute au putere de lege intre partile
contractante. Ele se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cauze autorizate de

lege. Intr-adevar, actul juridic civil este obligatoriu si nu facultativ. Trebuie sa ne

conformam dispozitiilor actelor juridice pe care le-am incheiat in aceeasi masura in care
ne conformam legilor. Principiul fortei obligatorii reprezinta, in fond, reflectarea in plan
juridic a obligativitatii respectarii cuvantului dat, pentru ca incheierea unui act juridic nu
este decat promisiunea, imbracata in forma juridica, a unei anumite conduite.
Principiul irevocabilitatii actului juridic civil este prevazut expres, de art. 969 alin 2 din
Codul civil, dar numai in ceea ce priveste actele bilaterale. Pentru actele unilaterale,
principiul este consacrat implicit.
Potrivit principiului irevocabilitatii, actului bilateral nu i se poate pune capat prin vointa
uneia singure dintrei parti, iar actului unilateral nu i se poate pune capat prin simpla
manifestare de vointa a autorului actului. Putem spune ca principiul irevocabilitatii
actului juridic este un corolar al principiului fortei obligatorii a actului juridic civil. Intr-ad
evar, din moment ce incheierea unui act juridic naste obligatia de respectare a acestuia
in aceeasi masura in care trebuie respectate insesi legile, fireste ca cel care il incheie nu
se poate pur si simplu razgandi, optand pentru a nu-l mai respecta. Daca actul incheiat
este bilateral, desfiintarea va presupune acordul celeilate parti, iar daca este unilateral
desfiintarea este, ca regula, imposibila.
Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil. Conform acestui principiu actul juridic
civil produce efecte numai fata de autorii sau autorul lui, neputand sa avantajeze tertii
sau sa dauneze tertilor.
Potrivit acestui principiu, suntem datori sa respectam actele pe car e le incheiem. Dar
numai pe cele pe care le incheiem noi insine, nu si pe care le incheie altii. Conform
principiului relativitatii, actul juridic are efecte relative (de la relatie) adica nu-i poate
afecta decat pe cei care il incheie.
Intelegerea acestui principiu presupune clarificarea a trei notiuni esentiale: parti, avanzicauza si terti; in raport cu un anumit act juridic, toate subiectele de drept civil pot fi
incluse in una dintre aceste trei categorii.
33. Nulitatea actului juridic civil. nulitatea absoluta si nulitatea relativa.efectele nulitatii
actului juridic civil.
Nulitatea actului juridic este sanciunea ce intervine n cazul n care, la ncheierea actului
juridic civil, nu au fost respectate dispoziiile legale referitoare la condiiile de validitate
a actului juridic, desfiinndu-l. Condiia de baz de aplicare a nulitii este nclcarea
unei norme legale imperative.

Nulitatea absolut a actului juridic poate fi invocat de orice persoan care are un
interes nscut i actual. Instana de judecat o invoc din oficiu, nu poate fi nlturat
prin confirmarea de ctre pri a actului lovit de nulitate.
Nulitatea relativ a actului juridic poate fi invocat doar de persoana n al crei interes
este stabilit sau de succesorii ei, de reprezentantul legal sau de creditorii chirografari ai
prii ocrotite pe calea aciunii oblice. Instana de judecat nu poate s o invoce din
oficiu.

Efectele declarrii sau constatrii nulitii sunt aceleai att pentru nulitatea absolut
ct i
pentru nulitatea relativ.
1. Nulitatea are efect retroactiv. Dac din coninutul su rezult c poate nceta numai
pentru viitor, actul juridic nu va produce efecte pentru viitor.
2. Fiecare parte trebuie s restituie tot ceea ce a primit n baza actului juridic nul
(restituia bilateral i
restitutio in integrum). n cazul imposibilitii de restituire partea trebuie s plteasc
contravaloarea
prestaiei.
3. Partea i terii de bun-credin au dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin actul
juridic nul.
4. Legislaia unor state prevede efectul confiscrii n folosul statului. Ex. art.179 Cod civil
al Federaiei
Ruse prevede confiscarea n folosul statului a ceea ce trebuie s ntoarc partea care
este vinovat de
declarare nulitii actului din cauza violenei, dolului, leziunii sau nelegerii dolosive a
reprezenetantului unei pri cu cealalt parte. Pretenia cu privire la aplicarea efectelor
nulitii pot fi naintate n cadrul aceleiai aciuni sau pot fi naintate separat.
34. Notiunea de reprezentare.domeniul de aplicare a institutiei de reprezentare.
Reprezentarea este acel procedeu prin care o persoan, numit reprezentant, ncheie
un act juridic n numele i pe seama altei persoane, numite reprezentat, astfel nct
efectele actului se produc direct i nemijlocit n persoana i patrimoniul acesteia din

urm. Prin reprezentare, manifestarea de voin a reprezentatului, care devine parte a

raportului juridic, este nlocuit de manifestarea de voin a reprezentantului.
Reprezentantul care particip la ncheierea actului este un simplu intermediar n
operaiunea juridic
respectiv el nu devine parte n raportul juridic, iar efectele actului ncheiat se produc
n persoana
reprezentatului. Reprezentarea constituie o excepie aparent de la principiul
relativitii efectelor actului juridic civil, n sensul c actul juridic ncheiat prin
reprezentare se produc faa de rep prezentat, iar nu fa de reprezentant, dei anume
acesta din urm este cel care ncheie n realitate actul juridic. Reprezentarea
ndeplinete un rol important i are o deosebit utilitate n raporturile juridice. Astfel,
dac nar exista reprezentare, persoanele lipsite de capacitatea de exerciiu, deci care nu
pot ncheia personal un act juridic valabil, nu s-ar putea bucura de nici un avantaj al
vieii juridice.

35. procura.forma si termenul de actiunea a procurei. transmiterea procurii procura de

substituire. incetarea procurii efectele incetarii procurii.
Procura este un act (document) unilateral care materializeazmanifestarea de voin a
reprezentatului i care concretizeaz coninutul i limitele imputernicirilor ce se deleag
reprezentantului. Procura este destinat terului, care, din cuprinsul ei, deduce limitele
imputernicirilor reprezentantului. Procura conine formule privind voina reprezentatului
in legtur cu obligaiile pe care dorete s i le asume cu privire la actul juridic ce va fi
semnat de reprezentant, precum i drepturile pe care dorete acesta s le dobandeasc.
Forma: Procura este un act juridic scris. Lipsa unei procure in form scris lipsete
reprezentatul, reprezentantul i terul de dreptul de a demonstraprin martori existena ei.
Procura persoanei fizice i procura persoanei juridice se elibereaz in scris sub semntur
privat, iar in cazul in care reprezentatul dorete sau legea prevede, se va intocmi in
form autentic. Procura trebuie s fie in form autentic dac este eliberat pentru
incheierea actelor juridice in form autentic. Astfel, procura va avea forma autentic
dac se elibereaz pentru:

 instrinarea sau cumprarea unui teren;

instrinarea sau cumprarea cotei de participare intr-o societate cu rspundere
limitat;
semnarea actului de constituire a unei societi comerciale;
semnarea unui contract de ipotec;
semnarea unei promisiuni de donaie;
semnarea unui contract de rent;
semnarea unei procuri de substituire;
alte aciuni.
Termenul procurii.
Procura este valabil in termenul stabilit in cuprinsul ei, ins nu mai mult de termenul
stabilit de lege. Potrivit regulii generale, termenul de valabilitate al procurii este de cel
mult trei ani. Procura eliberat pentru incheierea unor acte juridice in afara Republicii
Moldova i autentificat notarial este valabil pan la anularea ei de ctre persoana care a
eliberat-o. Dac termenul nu este indicat, procura este valabil timp de un an de la data
intocmirii.
Procur de substituire este procura prin care reprezentantul transmite imputernicirea
ctre o alt persoan, numit substituitor. Persoana creia ii este eliberat procura poate
elibera o procur de substituire, in form autentic, numai dac: a) acest drept este
stipulate expres in procur; b) dac este in interesul reprezentatului.
ncetarea valabilitii procurii. Aciunea procurii inceteaz, de regul, odat cu svarirea
aciunilor pentru a cror efectuare a fost eliberat. Valabilitatea procurii inceteaz i la:
expirarea termenului ei;
revocarea imputernicirilor de ctre reprezentat; persoana care a eliberat procura
poate revoca imputernicirile i anula valabilitatea procurii in orice moment; orice
clauz contrar este nul;
renunarea reprezentantului de a executa imputernicirile delegate; persoana
creia ii este eliberat procura poate renuna la ea in orice moment; orice clauz
contrar este nul;
dizolvarea persoanei juridice care a avut calitatea de reprezentat, precum i a

celei care a avut calitatea de reprezentant; ETC.

36. notiunea si mijloacele de exercitare a drepturilor subiective civile si ezecutarea
obligatiilor
Un drept subiectiv este valoros dac este realizat. Exercitarea dreptului subiectiv
reprezint realizarea mputernicirilor. Prin realizarea drepturilor subiective titularul
obine un scop (dobndete un drept, svrete acte juridice etc.), i satisface
necesitile. Pe parcursul exercitrii drepturilor i a executrii obligaiilor persoanele
mputernicite trebuie s acioneze cu bun-credin, trebuie s respecte legea, contractul,
ordinea public i bunele moravuri.
Prin exercitare a drepturilor se nelege realizarea de ctre titularul dreptului subiectiv
civil a
coninutului acestui drept.
Doctrina evideniaz mijloace reale i mijloace juridice de exercitare a drepturilor
subiective civile. Mijloacele reale reprezint aciunile altele dect cele care mbrac
forma actelor juridice civile (n cazul dreptului de proprietate acestea constau n aciuni
ndreptate spre exercitarea atributelor de posesiune i folosin ce aparin proprietarului).
Mijloacele juridice sunt aciunile, care mbrac forma actelor juridice civile, alte aciuni
cu caracter juridic. Exercitarea dreptului de proprietate nseamn exercitarea atributului
de dispoziie. Dreptul de retenie (de a reine un bun de ctre creditor potrivit legii) este o
aciune cu caracter juridic.
Executarea obligaiilor civile. Drepturile i obligaiile civile sunt n strns legtur n
raporturile juridice civile. Din aceast cauz respectarea obligaiei civile i executarea
obligaiei corespunztor atrage realizarea dreptului civil. Obligaiile pot fi executate prin
aciuni sau prin inaciuni. Executarea obligaiei active poate avea loc benevol sau forat.
n cazul cnd sunt mai multe persoane pasive executarea obligaiei poate avea loc: pe
cote pri sau solidar. n cazul schimbrii componenei participanilor la raportul juridic
civil executarea obligaiei se face potrivit normelor de cesiune a creanei sau preluarea a
datoriei.
37. Principiile de exercitare a drepturilor i de executare a obligaiilor sunt:
principiul legalitii
principiul respectrii ordinii publice i a bunelor moravuri
principiul rezonabilitii i a bunei credine
Principiului interesului solidar i al colaborrii. Acest principiu capt expresie n
institutul rspunderii reciproce (vinovia dubl, micorarea valorii daunei de ctre
instana de judecat reieind din vinovia creditorului).

38. Limitele de exercitare a drepturilor subiective civile. Abuzul de drept.

Drepturile subiective trebuie exercitate n limitele fireti (materiale i juridice) stabilite de
lege. n cazul depirii limitelor de exercitare a dreptului nu putem fi aprai de ctre
justiie. Limitele sunt stabilite de lege. n primul rnd, cnd vorbim de limitele exercitrii
drepturilor civile trebuie s respectm drepturile i interesele altor persoane ocrotite de
lege.

Depirea limitelor la exercitarea drepturilor atrage apariia abuzului de drept. Abuzul de

drept
reprezint o form specific de nclcare a principiului de exercitare a dreptului subiectiv
potrivit scopului
social-economic, legii, regulilor de conveuire social. Aceasta reprezint realizarea
drepturilor subiective prin forme ilegale n temeiul legii. Abuzul se determin prin
analiza factorilor obiectivi i subiectivi. Abuzul de drept are ca efecte: pricinuirea
pagubelor intenionat (pagubele sunt scopul aciunilor) sau fr intenie (pagubele nu
sunt scopul aciunilor) (adresare unei cereri la instana de judecat de a recunoate dreptul
asupra unei pri din cas, potrivit normelor privind succesiunea, n care locuiete fratele
invalid a crei situaie se nrutete mult.

39. apararea drepturilor civile .mijloacele de aparare a drepturilor civile /autoapararea cu

mijloc de aparare a drepturilor civile
Aprarea drepturilor civile. Orice drept, precum i cel subiectiv are importan pentru
titular, dac
poate fi aprat, aprarea fiind una din mputernicirile subiectului activ.
Dreptul subiectiv la aprare este posibilitatea juridic a persoanei mputernicit de a
folosi msurile de ocrotire legal cu scopul restabilirii situaiei i curmarea aciunilor de
nclcare a dreptului.

Coninutul dreptului la aprare este determinat de complexul normelor materiale i

procesuale ce
determin: Coninutul msurii de ocrotire, Temeiul de utilizare, Cercul de subiecte
mputernicite de a folosi dreptul la aprare, Ordinea procesual.
Msura de ocrotire juridic reprezint mijloacele de aprare. Exist diverse metode de
aprare a
drepturilor civile. Ordinea i limitele aplicrii unei metode depinde de coninutul
dreptului subiectiv lezat i de caracterul lezrii dreptului. Fiecare metod poate fi folosit
n o ordine procedural. Ordinea dat reprezint forma de aprare a drepturilor civile. Se
cunoate:
Forma jurisdicional ( judiciar) aprarea drepturilor civile de ctre organele statului n
ordine administrativ sau judiciar (aprarea dreptului conform competenei
jurisdicionale:
instanele de drept comun, judectoria economic etc.)
Forma nejurisdiacional aprarea prin aciuni proprii fr adresare la instana de
judecat
sau alte organe ale statului competente. Aceasta poate avea loc prin autoaprare.

40. notiunea si semnatatea termenilor in dr civil.calcularea termenilor

Dup caracterul su generic, termenul, n dreptul civil, nseamn un interval de timp,

instituit prin lege, prin hotrre judectoreasc sau prin acordul prilor, survenirea sau
scurgerea cruia duce la
apariia, modificarea sau stingerea raporturilor patrimoniale (raporturi ce apar n legtur
cu
patrimoniul - o totalitate de bunuri materiale ce au o form economic) sau a celor
personale
nepatrimoniale legate de cele patrimoniale, ct i unele cazuri ale celor nelegate de cele
patrimoniale.
Specificul termenelor ca fapte juridice se explic prin caracterul lor dualist. Pe de o parte,
stabilirea termenelor este condiionat de voina legislatorului, voina instanei de
judecat sau voina subiecilor conveniei, n acelai timp curgerea lor este supus legilor
obiective ale curgerii timpului, care nu se supun factorilor volitivi, n virtutea celor
expuse, multe dintre termenele" de nsemntate juridico-civil pot fi atribuite la
evenimente sau aciuni. Astfel termenul poate fi instituit prin referire la un eveniment
viitor i sigur c se va produce.
Calcularea: Regulile de calculare a termenilor snt expuse n art. CC i se rsfrng asupra
termenelor stabilite
de lege, de contract sau de instana de judecat. Dup modul de marcare a termenelor,
acestea se mpart
n termene determinate de:
Dat calendaristic. Termenele calculate printr-o dat calendaristic snt ntotdeauna
determinate i se refer la termenele absolut determinate
Termenele determinate de scurgerea unei perioade. Termenul se determin printr-o
perioad
de timp, dac este necesar s evideniem un interval de timp, nuntrul cruia drepturile i
obligaiile civile trebuie s acioneze (s apar, s existe, s se modifice i s dispar), n
astfel de cazuri durata unei astfel de perioade se calculeaz n ani, luni, sptmni, zile,
ore.
Termenul poate fi determinat prin referire la un eveniment viitor i sigur c se va
produce. Termenele-eveniment survin inevitabil, dar nu se tie n care moment concret.