Determinismul genetic al sexelor

Determinarea sexului este condiionat genetic, sexul hotrndu-se n momentul

fecundaiei, prin heterozomii prezeni n gamei. Heterozomii sunt cromozomii sexului (X i
Y).
Factorii ereditari care determin sexul se transmit prin acelai mecanism ca i ceilali
care determin celelalte caractere. Deci, condiionarea genetic a sexului are drept urmare
meninerea unui raport constant ntre sexe (1:1). Acest raport se mai numete SEX-RATIO.
Dup numrul de tipuri de gamei pe care i pot produce, sexele pot fi:
1. HOMOGAMETICE (caracteristic formulei cromozomale XX; produce un singur tip

de gamei cu un heterozom X).

2. HETEROGAMETICE (caracteristic formulei cromozomale XY; produce dou tipuri

de gamei, jumtate dintre gamei vor conine heterozomul X iar cealalt jumtate
heterozomul Y).
Fenomenul de sexualitate presupune mperecherea organismelor de sex opus spre a
realiza unirea gameilor n cadrul procesului de fecundaie n urma cruia rezult zigotul,
punctul de plecare n ontogeneza unui nou organism. Momentul cheie n procesul de
sexualitate este meioza. n meioz se stabilete destinul viitorului organism cnd are loc
asortarea independent a perechilor de factori ereditari cu toat gama de evenimente ce au loc
dup acest fenomen: separarea i njumtirea cromosomilor, reunirea i refacerea, n urma
fecundaiei, a garniturii diploide de cromosomi.
Ca urmare a cercetrilor efectuate asupra a numeroase organisme, s-a ajuns la
concluzia c pe cromosomii sexului se gsesc plasate i alte gene, toate constituind un grup
de linkage, fenomen denumit X-linkage.
Genele plasate pe autosomi se numesc gene autosomale, iar genele plasate pe
cromosomul de sex X se numesc X-linkate sau heterosomale.
La Drosophila melanogaster, ca i la alte organisme cu determinism genetic
asemntor, la organismul mascul (XY) genele care se afl plasate pe cromosomul X se
manifest nestingherit indiferent dac sunt dominante sau recesive. Acest fapt este posibil
deoarece cromosomul X de la mascul nu are omolog, astfel c pentru genele X-linkate se