Fecundarea la Angiosperme

Graunciorul de polen ajuns pe stigmat germineaza in urma

imbibarii cu apa
Exina crapa (in zonele mai subtiri), iar prin acest loc intina
prolifereaza la exterior sub forma unei expansiuni = punctul de
plecare in formarea tubului polinic
Cresterea tubului polinic stimulata de substantele secretate
de stigmat
Tubul polinic trece prin canalul stilului si peretele carpelar si
antreneaza cei 2 nuclei (vegetativ+generativ); nucleul vegetativ
se dispune la varf si se pare ca secreta si el o enzima ce gelifica
membranele celulelor din tesutul conducator
Nucleul generativ se divide in 2 nuclei spermatici (GAMETI)
rol important in fecundatie
Odata patruns in camera ovariana, tubul polinic isi continua
avansarea spre sacul embrionar al ovulului in care patrunde
prin micropil sau regiunea chalazei

 Cand tubul polinic ajunge la nivelul sacului embrionar, nucleul

vegetativ se resoarbe, iar membrana varfului tubului polinic se

gelifica si continutul acestuia se varsa in sacul embrionar;
are loc fuzionarea unui nucleu spermatic (haploid) cu oosfera
(haploida) => OU (ZIGOT) (diploid), iar celalalt nucleu spermatic se
contopeste cu nucleul secundar al sacului embrionar => celula
triploida (zigot secundar sau accesoriu) fenomen numit
FECUNDATIE DUBLA (caracteristica angiospermelor)
Fecundatia in urma ei rezulta un nou individ asigurand
perpetuarea speciei
Fecundarea nu se face la intamplare: ovulul are capacitatea de a-si
apropia gametii masculi, alegand pe cei care corespund cel mai bine
d.p.d.v. biologic
Aceasta se datoreste biochimismului special al graunciorului de
polen, stigmatului si placentei, explicandu-se astfel selectarea
polenului specific de polenul altor specii

 Oosfera (oul), dupa fecundare, secreta substante hormonale

care difuzeza spre celelalte elemente ale florii, stimuland

cresterea unora si provocand vestejirea altora
Asa se explica transformarea ovulului in samanta, a ovarului
in fruct, in timp ce androceul, corola si caliciul se vestejesc si
cad

FRUCTUL
Morfologia fructului

Provine de obicei prin transformarea ovarului

Ovar monocarpelar fructe simple
Ovar pluricarpelar (policarpelar) cu carpele concrescute - fructe

simple
carpele libere (apocarpice) fructe
multiple
La formarea fructului poate participa nu doar ovarul, ci si alte elemente
ale florii:
uneori ovarul este concrescut cu receptaculul floral, acesta luand
parte la formarea fructului (ex: mar, para)
alteori receptaculul se poate dezvolta peste fructul propriu-zis
alcatuind un invelis al acestuia (ex: maces)
uneori iau parte si invelisurile florale (ex:dud) sau chiar axa
inflorescentei impreuna cu invelisurile florale (ex: ananas)

Functie de aceste caracteristici => prima forma de

clasificare a fructelor:
FRUCTE SIMPLE (ovar monocarpelar sau pluricarpelar
concrescut)
FRUCTE MULTIPLE (gineceu pluricarpelar concrescut)
FRUCTELE COMPUSE SI CELE FALSE rezulta din
concresterea ovarului cu alte elemente florale sau chiar ale
inflorescentei
Alte criterii de clasificare:

Dupa consistenta
Daca se deschid sau nu la maturitate (dehiscenta)

I. FRUCTE CARNOASE INDEHISCENTE

II. FRUCTE CARNOASE DEHISCENTE
III. FRUCTE USCATE INDEHISCENTE
IV. FRUCTE USCATE DEHISCENTE

I. FRUCTE CARNOASE INDEHISCENTE

au pericarpul carnos si nu se deschid la maturitate
1. Baca (boaba) seminte intr-o masa carnoasa

Ex: Vitis vinifera (vita de vie), Atropa belladonna (matraguna),

Vaccinium myrtillus (afin), Convallaria majalis (lacramioara),

Strychnos nux-vomica (turta lupului), Solanum lycopersicum
(tomate, patlagea, rosii)

de la baca tipica deriva o serie de variante:

Melonida la suprafata coaja mai tare, apoi tot restul

fructului e carnos, suculent si prezinta seminte
imprastiate in masa ei
Ex: Citrullus vulgaris (pepene verde, lubenita, harbuz), Cucumis

sativus (castravete), Citrullus colocynthis (colocint)

Peponida caracteristic pentru cucurbitacee

are la suprafata un invelis tare, apoi o pulpa carnoasa si
apoi o zona fibroasa in care se dispun semintele
Ex: Cucurbita pepo (dovleac), Cucumis melo (pepene galben),

Musa paradisiaca (banan)

Baca (afin si matraguna)

Melonida si peponida

 Exceptie: fructul citricelor - Hesperida caracteristica

citricelor; pulpa carnoasa provine din excrescente ale

endocarpului membranos (ale epidermei carpelare
interne)
Ex: Citrus aurantium, C. limonium

2. Drupa endocarpul se sclerifica si se transforma intrun sambure tare care protejeaza samanta
Ex: Prunus domestica (prun), Cerasus avium (cires), Amygdalus

communis (migdal), Armeniaca vulgaris (cais)

II. FRUCTE CARNOASE DEHISCENTE

Fructe ce se deschid la maturitate
Ex: Aesculus hippocastanum (castan salbatic), Juglans regia

(nuc), Impatiens noli-tangere (slabanog)

Drupa

Fruct carnos dehiscent la

Aesculus hippocastanum

Fruct carnos dehiscent la

Juglans regia

III. FRUCTE USCATE INDEHISCENTE

au pericarp uscat si nu se deschid la maturitate
1. Cariopsa pericarp pielos concrescut cu samanta
caracteristica pentru graminee (grau, orz, ovaz, porumb)
se confunda adesea cu samanta
2. Achena pericarpul nu e lipit de samanta, desfacanduse usor
Ex: Helianthus annuus (floarea soarelui), Cannabis sativa
(canepa), precum si fructele de la multe Asteraceae, Cyperaceae

Fructe de tranzitie intre cariopsa si achena

3. Cremocarp Apiaceae (chimion, anason, fenicul,

coriandru) provin din gineceu bicarpelar, care la
maturitate se desface in 2 fructe partiale numite
mericarpe sustinute de carpofor
4. Samara varianta de achena la care pericarpul uscat
genereaza un apendice etalat ca o aripa
Monosamara o singura aripa (Ulmus campestris,
Fraxinus excelsior)
Disamara Acer campestre (jugastru, artar)

Achena (floarea soarelui) si cariopsa (grau, porumb)

Cremocarp la chimen

Cremocarp la Foeniculum

Monosamara (frasin) si disamara

(artar)

5. Nuca varianta a achenei

pericarpul devine tare, sclerificat
Ex: Quercus robur ghinda, Fagus silvatica jir, Coryllus avelana

(alun)

6. Nucula varianta a achenei

dimensiuni mai mici
pericarpul nu e asa tare sclerificat
Ex: Tilia cordata (tei), Fagopyrum sagittatum (hrisca)
7. Pastaia indehiscenta fructul unor leguminoase ce nu se
deschid la maturitate
Ex: Ceratonia siliqua (roscove), Arachis hypogaea (alune de

pamant, arahide, alune americane), Glycyrrhiza glabra (lemn

dulce)

8. Lomenta fruct uscat asemanator cu pastaia, dar e gatuit

transversal in mai multe segmente, fiecare cu cate o samanta
Ex: Raphanus raphanistrum (ridiche salbatica)

Nuca (stejar) si nucula (tei)

IV. FRUCTE USCATE DEHISCENTE

cele mai raspandite, aspectul morfologic si mecanismul de
deschidere variind foarte mult

1. Pastaia dehiscenta caracteristica pentru majoritatea

leguminosalelor
provine dintr-un ovar unicarpelar, cu ovule dispuse marginal si
parietal
se deschide de-a lungul a 2 linii a sudurii carpelelor si a nervurii
mediane => 2 valve
semintele se insera pe peretele fructului
Ex: Phaseolus vulgaris, Cytisus laburnum, Robinia pseudacacia

2. Folicula se deschide de-a lungul unei singure linii aceea a

sudurii carpelelor
Ex: unele Ranunculaceae (Delphinium consolida, Helleborus sp., Peonia

sp.)

3. Silicva provine din ovar bicarpelar, cu carpele unite prin

marginile lor
cu timpul in interior se formeaza un perete despartitor = sept de
care se prind semintele
se deschide de jos in sus
Ex: Fam. Brassicaceae Sinapis alba (mustar), Brassica oleracea

(varza), Cheiranthus cheiri (micsunele ruginite), Erysimum

cheiranthoides (micsandre)

4. Silicula dehiscenta varianta a silicvei

caracterizata prin axul transversal care e aproape la fel de mare ca
si cel longitudinal sau chiar mai mare
Ex: Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului), Armoracia rusticana

sin. Cochlearia armoracia - hrean)

5. Capsula deriva dintr-un ovar pluricarpelar sincarp

are numeroase forme morfologice si variante in legatura cu modul
de deschidere

Silicva

Silicula (Capsella bursa pastoris)

 Capsula septicid se deschide de-a lungul liniei de sudur a

carpelelor
- brandusa de toamna (Colchicum autumnale)

Capsula loculicid deschiderea pe nervura median a carpelelor

- lalea (Tulipa gesneriana), bumbac (Gossypium herbaceum)

Capsula septifraga deschidere pe linia de sudura si pe linia

mediana a carpelei
- ricin (Ricinus communis), ciumafaie (Datura stramonium)

Capsula poricid deschiderea se face prin pori situai sub discul

stigmatifer
- mac de gradina (Papaver somniferum)

Capsula cu cpcel (pixida) se deschide printr-un cpcel

- maselarita (Hyoscyamus niger), patlagina (Plantago sp.)

Capsula poricida (mac)

Fructe multiple

grupri de mai multe fructe simple pe acelai receptacul

POLIDRUPA fruct crnos ce provine din mici drupe reunite pe
acelai receptacul conic.
zmeur (Rubus idaeus), mur (Rubus caesius)

POLIACHENA cu receptacul uscat (genul Potentilla), sau cu

receptacul ce devine crnos fruct fals (fragi, cpuni)

POLINUCULA multe Ranunculaceae (piciorul cocoului)

POLIFOLICULA unele Ranunculaceae (spanz)

Polidrupa (zmeur si mur)