1). Cifrul .....................

este cel mai cunoscut cifru bloc cu cheie simetrica, este un cifru Feistel care
proceseaza blocuri de text de n = 64 biti si produce blocuri cifrate de 64 biti. Dimensiunea cheii secrete
este k = 56 biti.
R: DES (DataEncryption Standard, Standardul de Criptare a Datelor)

2). Cifrul ........................ este un cifru cu o arhitectura orientata cuvant pentru cuvinte cu dimensiune
variabila (16, 32 sau 64 biti). Are o descriere compacta si este potrivit pentru implementare hardware sau
software.
R: RC5

3). Cifrul....................... este un cifru bazat pe o generalizare a structurii Feistel si consta din 8 repetari
identice urmate de o transformare. În prezent, se pare ca singurul punct slab al lui este dimensiunea mica
(64 biti) a blocului.
R: IDEA (International Data Encryption Algorithm)

4). Cifrul.......................... este un cifru bloc iterat cu dimensiunea blocului de 64 biti. Spre deosebire de
cifrurile Feistel, algoritmii lui de criptare si decriptare sunt diferiti.
R: SAFER (SAFER K-64 - Secure And Fast Encryption Rottine)

5). Concepte de baza ce apar in criptografie :

A este o multime finita, numita alfabetul de definitie.

M reprezinta spatiul mesajelor si contine siruri de simboluri dintr-un alfabet de definitie.
Elementele din M se numesc:
R: mesaje in clar

6). Concepte de baza ce apar in criptografie :

Multimea C contine siruri de simboluri dintr-un alfabet de definitie care poate diferi de alfabetul lui M
(spatiul mesajelor). Un element din C este numit text cifrat. Multimea C se numeste:
R: spatiul textelor cifrate

7). Concepte de baza ce apar in criptografie :

K este o multime numita spatiul cheilor . Un element al lui K este numit cheie. Fiecare element e din K
determina in mod unic o bijectie de la M (spatiul mesajelor) la C (spatiul textelor cifrate), notata Ee,
numita:
R: functie (transformarea) de criptare

. Concepte de baza ce apar in criptografie :

Pentru fiecare element d din spatiul cheilor K, Dd este o bijectie de la C (spatiul textelor cifrate) la M
(spatiul mesajelor) numita :
R: functie (transformare) de decripate
9). Concepte de baza ce apar in criptografie :
Multimea {Ee |e din K } a functiilor de criptare si o multime corespunzatoare d D d K a functiilor de
decriptare, cu proprietatea ca pentruin  fiecare e din K exista o cheie unica din K astfel incat
1 d e D E , formeaza :
R: scheme de cripate

10). Considerăm modul de utilizare CBC al cifrului bloc DES care aplică permutări biţilor unui vector de
biţi
de lungime 4. Criptaţi textul clar x = 1011000101001010 folosind cheia: (pi)

π=1 2 3 4 2 3 4 1 şi blocul iniţial IV = 1010 R: 0010 0110 0100 1101

11). Considerăm modul de utilizare CFB al cifrului bloc DES care aplică permutări biţilor unui vector de
biţi de lungime 4. Criptaţi textul clar x = 1011000101001010 folosind cheia:

π=1 2 3 4
2341
şi blocul iniţial IV = 1010
R: 1101 0101 1101 0010

12). Considerăm modul de utilizare ECB al cifrului bloc DES care aplică permutări biţilor unui vector de
biţi de lungime 4. Criptaţi textul clar x = 1011000101001010 folosind cheia:

π=1 2 3 4
2341
R: 0111 0010 1000 0101

13). Considerăm modul de utilizare OFB al cifrului bloc DES care aplică permutări biţilor unui vector de
biţi de lungime 4. Criptaţi textul clar x = 1011000101001010 folosind cheia:

π=1 2 3 4
2341
şi blocul iniţial IV = 1010
R: 1110 1011 0001 0000

14). Considerăm sistemul de criptare RSA construit cu numerele prime p = 3; q = 5. Dacă exponentul de
criptare este e = 4 şi se doreşte codificarea textului clar m = 11, determinaţi textul criptat c.
R: C=1

15). Criptarea similara cifrurilor cascada, dar in care cheile nivelurilor nu trebuie sa fie independente si
cifrurile pot fi ori un cifru bloc E, ori functia de decriptare corespunzatoare E-1 , se numeste criptare:
R: multipla

16). Criptaţi un text clar la alegere folosind sistemul de criptare Hill cu matricea
32
3 5 “CURS”
R: OABU

17). Determinaţi inversa matricei (modulo 26)

32
35
R: [15 20;17 9]

18). Fie cifrul El-Gamal asociat numărului prim p = 11 şi rădăcinii primitive, modulo 7, 5. Cheia secretă a
lui Alice este 4, iar cea a lui Bob este 7. Alice primeşte de la Bob textul criptat (3,7) pe care îl decodifică
şi găseşte mesajul clar ………....
R: X=m(textul clar)=2

19). Fie cifrul El-Gamal asociat numărului prim p = 7 şi rădăcinii primitive, modulo 7, 5. Cheia secretă a
lui Alice este 3, iar cea a lui Bob este 4. Dacă Bob codifică textul clar x = 11 şi il transmite lui Alice,
atunci aceasta primeşte codificarea …………....
R: C=(c1,c2)=(2,4)

20). Fie d = 11 exponentul de decriptare al sistemului de criptare RSA construit cu numerele prime
p = 7; q = 11. Determinaţi exponentul de criptare e.
R: E=11

21). Fie d exponentul de decriptare al sistemului de criptare RSA construit cu numerele prime p = 3;
q = 5. Dacă exponentul de criptare este e = 7, determinaţi d.
R: D=7

22). Folosind sistemul de criptare Polybios codificaţi textul clar UNIVERSITATE.

R: EACDBDEBAEDCDDBDDEAADEAE (am eliminat w)

23). Folosind un sistem aditiv fluid binar de criptare se cere criptarea /decriptarea secvenţei de text clar x
= 101101, cunoscând cheia fluidă z = 1101.
R: 011010 (criptarea)

24). Folosind un sistem de criptre asincron cu auto-cheie, pentru k = 11, codificaţi /decodificaţi textul clar
SPIRU HARET.
R: DSARLSSJNG

25). În sistemul de criptare Vigenere, să consideram cuvântul cheie GRUPA. Criptăm cu această cheie
textul clar CRIPTOGRAFIE şi se obţine textul criptat ...
R: IICETUXLPFOV
26). Obiectivul esential al criptografiei care se refera la ascunderea informatiilor fata de toate persoanele,
mai putin cele autorizate, este:
R: confidentialitate

27). Obiectivul esential al criptografiei care se refera la evitarea alterarii neautorizate a datelor este:
R: intregritate

28). Obiectivul esential al criptografiei care se refera la identificarea unei persoane sau a originii unui
mesaj este:
R: autentificare

29). Obiectivul unui cifru bloc este de a asigura confidentialitatea. Obiectivul unui intrus este de a
recupera mesajul in clar din textul cifrat. Daca un intrus poate obtine parti ale mesajului in clar din textul
cifrat, dar nu poate obtine cheia, un cifru bloc este:
R: partial compromis

30). Obiectivul unui cifru bloc este de a asigura confidentialitatea. Obiectivul unui intrus este de a
recupera mesajul in clar din textul cifrat. Daca se poate gasi o cheie, un cifru bloc este:
R: total compromis

31). Pentru a = 3; b = 5 se definesc funcţiile de criptare, respectiv decriptare, ale unui sistem de criptare
afin:
53x x 3,5e
d(3,5) (y) = 9y+9(26-5)(mod 26) = 9y+7
Să luam textul clar GRUPA. Codificarea acestuia este ...
R: XENYF

32). Schema de criptare .............................. este bazata pe codurile corectoare de erori. Ideea este de a
selecta, mai intai, un cod particular pentru care este cunoscut un algoritm eficient de decodare si apoi
prezentarea acestui cod ca un cod liniar general. Cheia privata poate fi o descriere a codului original iar
cheia publica o descriere a codului transformat.
R: Mc Eliece

33). Schema de criptare ............................... este cea mai eficienta schema de criptare probabilista
cunoscuta. Ea se bazeaza pe imposibilitatea de rezolvare in timp real a problemei factorizarii intregilor si
este semantic sigura (textul cifrat nu ofera nici o informatie despre textul in clar, informatie ce poate fi
calculata
in timp polinomial). Totusi, este vulnerabila la un atac de tip text cifrat ales.
R: Blum-Goldwasser

34). Un cifru bloc ce repeta secvential o functie interna numita functie repetitiva se numeste cifru bloc:
R: iterat
35). Un cifru simplu de perioada t peste un alfabet cu s caractere care foloseste o cheie de t caractere
k1k2…kt iar functia ce transforma textul in clar m1m2m3… in textul cifrat c1c2c3… este aplicata
caracterelor
individuale astfel: ci = mi + ki (mod s), unde indicele i in ki este luat modulo t (cheia este refolosita),
se numeste cifru:
R: vigenere simplu

36). Un utilizator al sistemului de criptare RSA are ca cheie publică (n; e) = (35; 5) şi cheia secretă
d = 5. Dacă primeşte textul criptat c = 3, atunci textul clar decodificat de utilizator este ……..
R: M=33

37). Consideram e exponentul de criptare, p si q doua numere prime impare si n=pq. (n,e)=(15,4) -> cheie
publica. Fiind dat n=15, e=4 si textul clar m=11 , determinati textul codificat c .
R:C=1

38). Se considera p=11 (p - numar prim), α=2 (a - radacina primitiva).

3 - Cheia secreta a lui Alice
4 - Cheia secreta a lui Bob
m=9 - textul clar de criptat de catre Bob pentru a-l trimite lui Alice.
Care este codificarea textului clar? R: (y1 , y2)=(5,4)

39). Se considera p=7 (p - numar prim) α=5 , α є ℤ7∗

3 - Cheia secreta a lui Alice
4 - Cheia secreta a lui Bob
m=11 - textul clar de criptat de catre Bob pentru a-l trimite lui Alice.
Care este codificarea textului clar? R: M=10

40). Se considera p=11 , α=2.

3 - Cheia secreta a lui Alice
4 - Cheia secreta a lui Bob
Alice primeste de la Bob (y1,y2) = (5,3)
Sa se determine textul clar x. R: X=9

41). Se considera p=11 , α=2.

4 - Cheia secreta a lui Alice
7 - Cheia secreta a lui Bob
Sa se determine textul clar x pentru (y1,y2) = (3,7) . R: X=10