CLASIFICAREA ELECTROZILOR DUPA NATURA INVELISULUI

CLASIFICAREA ELECTROZILOR DUPA NATURA INVELISULUI

Electrozii pot fi clasificati dupa diferite criterii, cel mai important fiind cel al naturii
invelisului. Dupa acest criteriu se deosebesc urmatoarele grupe de electrozi,
care se vor analiza in continuare.
1. Electrozi cu invelisul oxidant
la acesti electrozi invelisul contine substante oxidante. Astfel, structura de baza
la aceste invelisuri are urmatoarea formula constitutiva:

oxizi de fier (hematita, tunder, etc.) 30 60%

SiO2 (cuart)

Silicati naturali (feldspat, mica, asbest) 10 25%

Dezoxidanti aliere (feomangan) 10 20%

Plastifianti lianti (talc, caolina, Na2SiO3) 15 25%

La sudarea cu acesti electrozi, metalul topit contine mult oxigen, ceea ce ii

micsoreaza continutul de C, Si, Mn, precum si de hidrogenul dizolvat.
Zgura apartine sistemului FeO SiO2, care are un interval mare de solidificare si
o vascozitate mare, ceea ce determina ca electrozii cu acest invelis sa fie
improprii pentru sudarea in pozitii.
Prezenta feromanganului in cantitati mai mari in acest tip de invelis, reduce
oxidul de fier dupa reactia: FeO + Mn Fe + MnO (5.13)
Aceasta reactie exoterma se produce mai intens la suprafata de separatie dintre
zgura si baie, ceea ce conduce la micsorarea vitezei de racire a zgurii si la o
degradare favorabila a baii.
In cazul dozarii unor cantitati reduse de fero-mangan, zgura va contine cantitati
reduse de MnO, ia r trecerea manganului in baia metalica (pentru aliere) este
redusa, sau chiar inexistenta.
Cu toate ca aspectul exterior al cordoanelor sudate cu electrod avand invelisul
oxidant este exceptional, nu este recomandata utilizarea lor la sudarea pieselor
importante, de rezistenta. Din acest motiv, la noi in tara nu se elaboreaza acest
tip de electrozi la scara industriala.

2. Electrozi cu invelisul acid

La acesti electrozi invelisul contine oxizi de mangan, de fier, de siliciu, silicati
naturali si uneori rutil, care constituie partea zgurifianta, precum si celuloza si
dextrina pentru producerea gazelor, respectiv feromangan pentru dezoxidare.
La aceste invelisuri, raportul dintre oxizii cu caracter acid si cei cu caracter bazic
este supraunitar. (5.14)
Invelisurile acide, spre deosebire de cele oxidante, contin o cantitate mai mare
de dezoxidanti plus minereuri de mangan, carbonati, etc. Spre exemplu:

silicati naturali (feldspat, mica, etc.) .20 35%

bioxid de siliciu (cuart) 10 25%

feromangan ..15 25%

oxizi de fier sau mangan ..5 15%

plastifianti si lianti 15 25%

ilmenit rutil (uneori) ..10 20%

Proportia dintre feromangan si oxizii de fier trebuie verificata atent intrucat orice
modificare poate provoca pori in cusatura.
In cazul cantitatilor reduse de feromangan se oxideaza siliciul si apoi carbonul,
formandu-se pori datorita CO. in cazul cantitatilor mari de feromangan,
temperatura baii creste, se dizolva multe gaze si rezulta de asemenea pori.
Zgurile invelisurilor acide au in general un interval mare de solidificare, in
comparatie cu invelisurile bazice sau rutilice. Viteza de solidificare, respectiv
intervalul de solidificare, depinde de gradul A de aciditate a zgurii, dupa cum se
observa din fig. 5.5.

Fig. 5.5 Intervalul de solidificare al zgurilor in functie de gradul de aciditate

Cu cat intervalul de solidificare al zgurii este mai mare, cu atat desprinderea de

pe cordon va fi mai grea. Invelisurile acide asigura electrozilor o viteza de topire
ridicata, intrucat electrozii suporta intensitati mari de curent. Aspectul sudurii este
frumos, cu solzi fini, datorita vascozitatii mari a zgurii.
Datorita continutului mare de oxigen din sudura, rezilienta metalului depus prin
sudare nu depaseste 10 12 daJ/cm 2.
Electrozii cu invelis acid, la fel ca si cel cu invelis oxidant, nu sunt sensibili la
oxizi si la rugina. In schimb, la otelurile cu carbon peste 0,2% pot provoca pori in
cusatura.
3. Electrozi cu invelis titanic
la acesti electrozi invelisul contine TiO2, provenit din Rutil (95% TiO2) sau din
ilmenit (45% TiO2).
In continuare se dau componentele principale ale invelisurilor titanice:

Rutil .25 40%

Feldspat, mica, asbest .15 25%

Carbonati (marmora, dolomita) .5 20%

Feromangan ..12 15%

Plastifianti lianti 8 20 %

In general aceste invelisuri nu contin substante organice, au grosimea invelisului

medie si o utilizare universala in toate pozitiile, cu o manipulare usoara.
In ultimul timp s-au elaborat noi sorturi de electrozi cu invelisul titanic, la care sau introdus si substante organice. In continuare se da si componenta structurala
a acestor tipuri de invelisuri:

rutil 45 60%

mica si alti siliati sau cuart .10 20%

feromangan 9 12%

materii organice (celuloza, carboximetilcelulorza, etc.) 2 8%

plastifianti si lianti ..5 10%

Aceste invelisuri asigura in general fluiditatea zgurei si o degazare mai buna a

metalului.
Intrucat acesti electrozi nu contin FeO si TiO2, caracterul oxidant se pastreaza,
dar mult mai diminuat.
In comparatie cu zgurile acide, zgurile titanice au o vascozitate considerabil mai
redusa la temperaturi inalte, au interval redus de solidificare si o variatie redusa a
vascozitatii, in raport cu temperatura. Din acest motiv se preteaza la sudarea in
toate pozitiile, inclusiv vertical descendenta.
Zgura se desprinde cu atat mai usor cu cat continutul de TiO 2 este mai bogat. In
aceasta privinta un rol favorabil il au si sarurile de potasiu.
Zgura este cu atat mai fluida cu cat creste continutul de TiO 2 si cu cat scade
continutul de SiO2.
Datorita solidificarii rapide a zgurii, este retinut bine metalul topit chiar la sudarea
in pozitie.
Avantajul acestor electrozi fata de electrozii acizi, rezulta din faptul ca se obtine
un metal depus cu proprietati mecanice ridicate, cusatura este mai neteda, se
asigura o inalta stabilitate arcului electric si este permisa sudarea in orice pozitie.
In ultimul timp au fost elaborati electrozi slab aliati cu molibden si crom, avand
aceste tipuri de invelisuri cu TiO2.
Din cauza hidrogenului produs de substantele organice din unele tipuri de
invelisuri cu TiO2, se recomanda utilizarea acestor electrozi numai la sudarea
otelurilor a caror continut de carbon este mai mic de 0,25%.
4. Electrozi cu invelis celulozic
Invelisul electrozilor celulozici contine o cantitate de minim 10% celuloza. Daca
restul ponderii in greutate o detine rutilul, electrozii se numesc rutil-celulozici.
Formula structurala a acestui tip de invelis este:

Rutil 30 60%

Celuloza si alte materii organice 10 40%

Silicati complecsi ..15 30%

Feromangan 5 11%

Cantitatea de zgura produsa de invelis este redusa si efectul protector este

completat de cantitatea de gaze produse. Dintre acestea hidrogenul are un rol
reducator. FeO + H2 Fe+ H2O (5.15) 2Fe4N + 3H2 8Fe + 2NH3 (5.16)
Rezulta un metal depus cu cantitati reduse de oxigen (0,020% O 2), dar cu cel
mai mult hidrogen dizolvat (15 25 cm 3/100 g), fata de electrozii bazici (8
cm3/100g) sau electrozii acizi (12 15 cm3/100g).
Metalul rezultat are o tenacitate scazuta.
Arcul electric are stabilitate buna, fara a fi influentata de variatia lungimii, deci se
recomanda la sudarea pe suprafete denivelate, rosturi cu deschidere variabila,
radacina sudurii.
Electrodul se topeste cu viteza mare, dar datorita caracterului exploziv al topirii,
se imprastie multi stropi.
Acesti electrozi sunt utilizati la sudarea tablelor subtiri, cu curent continuu (CC +)
sau cu curent alternativ, rezultand o patrundere buna a sudurii.
5. Electrozii cu invelis bazic
Materiile de baza care intra in componenta invelisurilor bazice ale electrozilor
sunt:

Fluorura de calciu .25 30%

Creta sau marmora 35 40%

Dolomita, magnezita .5 15%

Feroaliaje FeMn, FeSi, FeTi ..10 25%

Plastifianti si lianti ..1 5%

Pe langa electrozii cu invelisuri clasice de tip bazic, in ultimul timp au fost

fabricati electrozi cu invelisuri bazice, care contin cantitati variabile de silicati si
de rutil, care au o comportare foarte buna la sudare. Acesti electrozi (carbonati
rutilici) au o bazicitate mai scazuta a zgurii si sunt intrebuintati pe o scara tot mai
larga, chiar la alcatuirea electrozilor inalt aliati inoxidabili, de tipul 18/8, (spre
exemplu marca OK 601 a fisrmei ESAB).
Componenta aproximativa a unui astfel de invelis este urmatoarea:

Fluorura de calciu 17 27%

Creta sau marmora .20 30%

Silicati complecsi 0 5%

Rutil .5 15%

Feroaliaje 5 15%

Plastifianti si lianti ..5 10%

In cazul utilizarii acestor invelisuri pentru electrozii inalt aliati, feroaliajele sau
pulberile metalice de compensare pot sa ajunga la 60%.
Intrucat aceste invelisuri au o bazicitate mai redusa, coeficientii de trecere au
valori diferite, in functie de natura invelisului.