REFERAT

PRODUSELE PDURII
Ciupercile comestibile

ru Vasile

~ 2014 ~
1 din 8

CUPRINS

Pag.
INTRODUCERE

VALOAREA ALIMENTARA A CIUPERCILOR

VALOAREA TERAPEUTICA A CIUPERCILOR

CIUPERCI COMESTIBILE CARE SE NTLNESC MAI DES PRIMVARA

CIUPERCI COMESTIBILE CARE SE NTLNESC MAI DES VARA

CIUPERCI COMESTIBILE CARE SE NTLNESC MAI DES TOAMNA

CONCLUZII

2 din 8

INTRODUCERE
nsemnari despre consumul ciupercilor comestibile, apreciate de vechii romani,din cele mai
vechi timpuri s-au pastrat pina in zilele noastre. Referiri la aceasta pot fi intalnite si in operele unor
renumiti oameni de stiinta ai antichitatii. Astfel, Pliniu cel Batran, istoric si literat roman, in lucrarea sa
istoria naturalascrie si despre ciupercile bune de mancat, iar Dioscoride ,medic si botanist grec,
originar din Asia Mica, trateaza in lucrarea sa Despre mijloacele de vindecare si medicamente de
origine vegetala obtinute din ciuperci.
La inceput, ciupercile au fost recoltate din flora spontana si consumate datorita gustului si
aromei specifice.Mai tarziu,empiric s-a trecut si la introducerea unor speci i in cultura.
Presa noastra a semnalat in ultimul timp numeroase cazuri de intoxicatii grave cu ciuperci
recoltate in flora spontana, chiar mortale - de adulti si copii - in multe dintre judetele Romaniei.

VALOAREA ALIMENTARA A CIUPERCILOR

Ciupercile contin, pe linga apa, intre 82 si 92%, substante proteice, hidrati de carbon, lipide,
vitamine si saruri minerale. Proteinele sunt comparabile cu cele din carne si au un rol foarte important
in organism, in ceea ce priveste cresterea si refacerea tesuturilor (rol plastic).De asemenea, proteinele
participa la formarea enzimelor si hormonilor, la apararea organismelor impotriva infectiilor si pot
folosi ca material energetic, in lipsa lipidelor si glucidelor. In structura proteinelor din ciuperci sunt
prezenti 10 aminoacizi esentiali care se gasesc, de obicei, in albumina oului, caseina laptelui si gliadina
din griu. Valorea nutritiva a proteinelor depinde de digestibilitatea lor ( posibilitatea de a fi
transformate si absorbite de tubul digestiv ). Hidratii de carbon (manita, glucoza, trehaloza, glicogenul
si celuloza ) apar in proportie de 6% in ciupercile uscate si de 0,9-1% in cele proaspete. Glucidele
(2,5%) din ciuperci sunt formate din glicogen, asemanator cu cel din carnea animala. Ciuperca este
singura planta din intreg regnul vegetal care contine glicogen, fiind denumita si
carne vegetala.
Unele specii de ciuperci mai contin si substante tanante, uleiuri eterice etc. Vitaminele au un rol
complex in organism :contribuie la cresterea si dezvoltare, maresc rezistenta
acestuia, fortifica sistemul nervos etc. Ciupercile sunt singurele din regnul vegetal care contin vitamine
din complexul B(thiamina, biotina, acidul nicotinic, acidul pantotenic), vitamina D (specifica pentru
carnea de peste), vitaminele A1, C, K si PP. Lipidele (grasimi) din ciuperci proaspete (0,5%) sunt
utilizate de organism ca sursa de energie.Un gram de lipide produce 9 calorii. Lipidele din organism
transporta vitaminele A, D, B si le asigura absorbtia pri tubul digestiv. Mai au rol de regenerare a
tesuturilor, intra in alcatuirea sistemului nervos, asigura buna functionare a glandelor(tiroida),
contribuie la formarea anticorpilor si la functionarea normala a pielii etc. Substantele minerale (0,5% 1,5%) din ciuperci, determinate in cenusa sunt: K(potasiu) 44 - 41%; P(fosforul) - 13,5 - 25%;
SI(siliciu) - 8%. Dupa continutul in fosfor, ciupercile sunt comparate cu carnea de peste. Magneziu,
sodiul, clorul si calciu sunt mai putin reprezentate in ciuperci, ceea ce le incadreaza printre alimentele
putin sarate. Substantele minerale numite si catalizatorii vietii sunt absolut indispensabile pentru buna
functionare a organismului. Ele fac parte din compozitia celulelor si a singelui. Ciupercile de cultura
au o aciditate scazuta, fiind data de catre acidul malic si citric. Enzimele din ciuperci si, in special,
tripsina, au rol important in digestie. Ciupercile au gust si aroma deosebite, pot fi consumate ca
aliment de baza, atat de catre persoane sanatoase, cat si de catre diabetici (nu contin amidon). Lipidele
se gasesc in ele numai sub forma combinata (agaricine, lecitine, ergosterine, fosfatide). Gama larga a
preparatelor culinare (475 retete culinare cu ciuperci, Ioana Tudor, 1996,Ed.Tehnica), precum si
posibilitatea conservarii pentru iarna, explica interesul de care se bucura acestea.

3 din 8

VALOAREA TERAPEUTICA A CIUPERCILOR

Datorita faptului ca ciupercile inferioare au facut posibila producerea penicilinelor,
streptomicinelor etc., intr-un cuvint, a antibioticilor, care au salvat milioane de vieti umane si
animale,cercetorii sunt preocupati si acum de studiul ciupercilor superioare (macromicete). Dupa ce au
fost valorificate ca aliment,ciupercile au inceput sa prezinte interes si pentru medicina, pentru
prepararea diferitelor bauturi si pentru extragerea diferitelor arome.
Traditional, ciupercilor li s-au acordat virtuti terapeutice antitumorale si imonologice care au
inceput sa fie testate in mod stiintific. Astfel, s-a observat ca, datorita continutului lor ridicat in
anumite polizaharite, au proprietati imunostimulente. Prin prezenta chitinei in peretii celulari,
ciupercile produc un efect filmogen, utilizat in industria cosmetica. In trecut s-au studiat trufele,
galbiori, ghebele, iutarii, nicoretii, rascovii s.a. Astfel, din Lactarius deliciosus (rascovi) si Clytocybe
gigantea s-a izolat o substanta care s-a dovedit eficace impotriva bacilului tuberculozei; din Calocybe
georgii (nicorete) si din Polyporus betulinus s-au izolat substante antibiotice, iar din Marasmius
rameales-o substanta activa contra germenilor tifosului. Popularitatea ciupercii parfumate Lentinus
edodes, este data de calitatile gastronomice, dar si de vitutile medicinale si anticolesterolice. Din
aceasta ciuperca s-a extras polizaharidul lentinina, capabil sa produca o regresie a tumorilor canceroase
benigne. Efectul clinic benefic al lentininei poate fi asociat cu operatii chirurgicale si terapia prin
radiatii, sau cu alte imunostimulente,cind relatia gazda-tumoare permite un astfel de tratament. Din
ciupercile Clitopilus prunulus s-a izolat, de asemenea, o substanta care inhiba dezvoltarea tumorilor
canceroase;buretele de iasca prezinta calitati hemostatice; Marasmius oreades se recomanda pentru
diabetici, iar Tricholoma sp. prezinta virtuti sudorifice, laxative, recomandate in cura de slabire. Cu
circa 30 de ani in urma, dintr-o ciuperca japoneza (ciuperca de Honga), s-a produs un ceai care, supus
analizelor, s-a dovedit ca contine 17 acizi aminici, cu efecte benefice asupra organismului uman.
Ciupercile de cultura, champinion, datorita continutului bogat in substante minerale, au rol de
mineralizare a organismului, fiind recomandate in stari de oboseala si anemii. Tot acestor ciuperci li se
atribuie si insusiri antibiotice.
Valoarea alimentar a ciupercilor comestibile e determinat de complexul de compui chimici
(proteine, acizi organici, vitamine, fermeni etc.) pe care i conin. Compoziia chimic a ciupercilor
difer de la o specie la alta i depinde de stadiul de dezvoltare, de partea corpului de fructificare
folosit (plrie sau picior), precum i de substratul nutritiv pe care acestea se dezvolt. Ciuperci
proaspete conin ap (82-92%), substane minerale (0,5-1,5%), substane organice (1-3%), substane
azotoase extractive (2-4%), din care cea mai mare parte le revine proteinelor; cantiti reduse de
grsimi, vitamine (A,B1, D, C, PP); acizi organici (malic, citric, tartric); o serie de compui aromatici.
O atenie deosebit necesit i ciuperci convenional comestibile, de ex., unele specii de iuari
i hulubie, care pot fi consumate numai murate sau marinate, iar zbrciogii numai dup fierbere (apa
n care au fiert se arunc!). Pentru pstrarea i nmulirea resurselor de ciuperci comestibile e necesar
colectarea lor corect. Corpul de fructificaie se taie de la baza cu cuitul, lsnd astfel n substrat
partea vegetativ (miceliul) s fructifice din nou.
Ciuperci comestibile care se ntlnesc mai des primvara
Zbrciogul-comestibil (Morchella esculenta). Crete izolat sau n grupuri pe soluri bine
ngrate i nclzite de soare. Se ntlnete n pduri, parcuri i livezi. Plria lui este ovoid, brunroietic, cu suprafaa neregulat, format de numeroase alveole alungite, separate prin criste cu o
coloraie mai intens. Piciorul este alb sau glbui, la baz puin ngroat.
Zbrciogul-de-step (Morcella steppicola) specie ntlnit mai rar dect zbrciogulcomestibil. Crete izolat sau n grupuri pe soluri nelinate. Are o plrie aproape sferic, cu
numeroase alveole de culoare gri-cafenie, piciorul scurt, alb, cavitar. Zbrciogii se consum numai
uscai sau fieri, iar apa rmas dup fierbere se arunc.
ampinionul-de-gunoi (Agaricus, subperonatus) ciuperc lamelar. Apare primvara devreme
i fructific periodic pn toamn trziu. Crete izolat sau n grupuri pe soluri bogate n substane
nutritive, de cele mai dese ori pe lng grajduri, n rsadni i grdini. Are o plrie crnoas, care la
nceput e sferic, iar n cele din urm devine plan, alb, deseori acoperindu-se cu scuame brune.
Lamelele sunt libere, la nceput roze, apoi cafenii. Piciorul este cilindric, alb, dens, dup ruperea
4 din 8

volvei, rmne cu un inel membranos, miezul alb, la rupere devine roz. ampinionul-de-gunoi e o
ciupearc cu miros plcut i un gust dulce. Se consum proaspt sau uscat.
Nicoretele-de-mai, buretele-de-mai (Calocybe gambosa) ciuperc lamelar. Crete, de
regul, pe sol, n apropierea copacilor din familia rozacee, prin tufiurile de porumbar de la marginea
pdurilor, formnd deseori hore miraculoase. Are plria neted: la nceput e convex, apoi devine
plan, de o culoare alb, alb-glbuie sau brun-glbuie, cu marginea subire, partea ei inferioar este
format din lamele dese, albicioase. Piciorul este cilindric i, de regul, are aceiai culoare ca i
plria. Miezul e alb cu un miros plcut de fin proaspt i un gust dulce. Se consum proaspei,
uscai, marinai.
Entoloma-de-aprilie (Entoloma aprilie) ciuperc lamelar. Crete pe sol n grunuri sau izolat.
Se ntlnete pe la marginea pdurilor, n hiurile de porumbar, prin livezile de pruni i de cais. Are
o plrie de culoare alb-glbuie sau cenuie, la nceput campanulat, apoi plan i uor mamelonat,
umed. Lamelele sunt inegale, la nceput albe, apoi de un roz-cenuiu. Piciorul e cilindric, de culoare
alb. Este comestibil n stare proaspt, marinat.
Poliporul-scuamos, buretele-de-nuc, urechea-nucului, pstrvul-de-nuc (Polyporus
squamosus) ciuperc tubular. Crete n grupuri sau izolat pe trunchiurile unor arbori, n deosebi pe
nucii btrni. Are o plrie, de regul, asimetric de o culoare glbuie, acoperit cu scuame brune
aezate concentric. Piciorul e scurt,, brun-ntunecat, catifelat. Sunt comestibili pstrvii-de-nuc tineri.
Ciuperci comestibile care se ntlnesc mai des vara
Hulubia-albastr-galben, pnioara (Russula cyanoxantha) ciuperc lamelar. Crete pe
sol n pdurile de stejar i de fag, pe locuri umbrite. Plria ei la nceput e globuloas, apoi devine
ntins, cu centrul lsat, are o coloraie neuniform (cenuiu-violet-verde sau violet-roz-verde).
Lamelele sunt albe, slab decurente. Piciorul e alb, cilindric, la baza puin ngustat. Miezul e tare, are
un gust dulciu. Se consum proaspt.
Chitucu-crpcioas (Xerocomus chrysenteron) ciuperc tubular, larg rspndit n
pdurile de stejar-pufos (grnee). Crete pe sol, mai ales pe lng arbutii de scumpie. Poate fi uor
recunoscut dup plria ei cafenie, uscat, care, de regul, e crpat. Miezul e glbui-albicios, la
atingere se albstrete. Se consum proaspt, uscat.
Lptarul-delicios, rcovul (Lactarius deliciosus) ciupearc lamelar. Crete prin plantaiile
de conifere, izolat sau n grupuri. Are o plrie convex, care mai trziu devine ntins, iar n cele din
urm n form de plnie, de o culoare galben-portocalie cu zone concentrice mai nchise, pe timp
umed vscoas, la atingere se pteaz n verde. Lamelele sunt decurente, adesea bifurcate. Piciorul e
cilindric, de aceiai culoare ca i plria. Miezul e glbui, la rupere devine mai nti portocaliu, apoi
verde, are un miros plcut i gust dulce. Se consum proaspt i murat.
Lptarul-oranj-castaniu, vineica cu lapte (Lactarius volemus) ciuperc lamelar. Crete pe
sol, izolat sau n grupuri, mai ales prin pdurile de stejar i de fag. Plria la nceput e convex, apoi
devine plan cu centrul puin lsat. Lamelele sunt slab decurente, inegale, subiri. Piciorul e cilindric.
Ciuperca este n ntregime de o culoare portocalie, brun sau galben-aurie. Miezul e albicios, pe
msura mbtrnirii glbui, la rupere, n deosebi din lamele se elimin un latex de o culoare galbenbrun. Se consum proaspete, marinate i murate.
Hribul-comestibil, mntarca, pinea-pdurii (Boletus edulis) ciuperc tubular. Crete izolat
sau n grupuri prin pdurile de stejar i de fag, mai ales pe locuri bttorite. Poate fi ntlnit att vara,
ct i toamna. Plria la nceput e sferic, apoi devine ntins, pe timp umed vscoas, de o culoare
brun sau brun-cenuie. Suprafaa inferioar a plriei (partea tubular) este la nceput alb, cu timpul
devine galben-verzuie. Piciorul e scurt, dilatat la baz, de o culoare brun-deschis, ornamentat cu un
desen reticular alb. Miezul este albicios cu miros plcut, la rupere nu-i schimb culoarea. Poate fi
consumat proaspt, uscat sau marinat.
Hribul-lurid, pitarca, mitarca-gras (Boletus luridus) ciuperc tubular. Crete izolat sau n
grupuri, de cele mai dese ori pe lng stejari, ncepnd din jumtatea a doua a verii pn n
septembrie. Partea superioar a plriei e de culoare cenuie-brun, iar cea inferioar de culoare
roietic. Piciorul e cilindric, la baza puin ngustat, ornamentat cu o reea roie. Miezul glbui, la
rupere capt o culoare albstrie sau verzuie pn la neagr, cu gust i arom plcute. Se consum
proaspt, marinat sau uscat.
5 din 8

Hribul-Chele (Boletus gueletii) ciuperc tubular. Crete vara i toamna izolat sau n grupuri,
prin pdurile luminoase (grnee). Plria la nceput e sferic, apoi devine ntins, pe timp umed
lipicioas, de o culoare galben-portocalie, la mijloc castaniu-brun; la exemplarele tinere partea
inferioar a plriei a re o culoare brun-glbuie, iar cu timpul devine roie-portocalie. Piciorul e
neted, cilindric, spre mijloc nfiat. Miezul glbui, la rupere imediat se albstrete. Se consum
proaspt, uscat sau marinat.
Hribul-mat (Boletus impolitus) ciuperc tubular. Crete pe sol, izolat sau n grupuri, prin
pdurile de stejar. Poate fi ntlnit att vara, ct i toamna. Plria la nceput e semisferic, apoi
devine plan, neted, de o culoare cenuie-glbuie sau cafenie-glbuie; partea ei inferioar este
galben, iar cu timpul devine galben-verzuie. Piciorul e cilindric, la baza puin ngustat, de o culoare
brun-cafenie. Miezul alb-glbui, la rupere rmne fr schimbare. Se consum proaspt, uscat sau
marinat.
Hulubia-delicioas (Russula delica) - ciuperc lamelar. Crete pe sol, izolat sau n grupuri.
Se ntlnete prin pdurile de stejar i de fag, att vara, ct i toamna. Are plria plan; cu timpul ea
forma unei plnii, de culoare alb, uneori crem, aproape totdeauna cu bulgrai de sol pe ea.
Lamelele sunt late, de culoare alb, slab decurente. Piciorul e cilindric. Miezul alb, dens, la gust
puin iute. Se consum murat sau marinat.
Hulubia-roz (Russula rosacea) ciuperca lamelar. Crete izolat sau n grupuri prin pdurile
de stejar i de fag. Se ntlnete vara i toamna. Plria este la nceput semisferic, cu timpul devine
plan, apoi puin lsat la centru. Lamelele sunt albe,mai trziu devin albe-glbui. Piciorul este
cilindric, plin, de culoare alb, uneori cu pete roze. Miezul, de asemenea, e alb, la gust puin iute, cu
miros plcut. Se consum proaspt sau murat.
Hulubia-verzuie (Russula virescens) ciuperc lamelar. Crete izolat sau n grupuri, prin
pdurile de stejar i de fag. Poate fi ntlnit vara i toamna. Are plria semisferic, care cu timpul
devine plan, apoi concav, fiind la nceput de o culoare alb-glbuie, verde, albstruie, ce se
transform treptat ntr-un verde-cenuiu sau verde-deschis. Lamelele sunt livere, albe, simple sau
bifurcate, inegale. Piciorul e cilindric, neted, de culoare alb. Miezul alb, dulce. Se consum proaspt
sau murat.
Hulubia-heterofil (Russula heterophylla) ciuperc lamelar. Crete izolat sau n grupuri prin
pdurile de stejar i de fag. Plria la nceput e semisferic, apoi plan, la centru puin lsat, de o
culoare verde-brun, cafeniu-mslinie, uneori galben-brun. Lamelele sunt slab decurente, bifurcate,
albe. Piciorul e cilindric, la baza uor ngustat. Miezul alb, cu un gust dulce. Se consum proaspt
sau murat.
Hulubia-bloas, bloelul (Russula foentes) ciuperc lamelar. Crete pe sol, izolat sau n
grupuri prin pdurile umbroase de stejar i de fag. Plria la nceput e globuloas, apoi devine plan,
cu centrul puin lsat, de o culoare brun-glbuie, pe timp umed se acopere cu o mucozitate. Lamelele
sunt libere, inegale albe-glbui. Piciorul e cilindric, neted, de o culoare glbuie. Miezul are la nceput
o culoare alb, apoi glbuie, miros neplcut i gust acru. Se consum numai murat.
Lptarul-piperat, buretele-acru, buretele-lptos (Lactarius piperatus) ciuperc lamelar alb.
Crete pe sol, izolat sau n grupuri prin pdurile de stejar (pe locuri umbroase i umede). n stare
proaspt e foarte iute. E consum murat.
Lptarul-velereu (Lactarius vellereus) ciuperc lamelar. Crete pe sol, izolat sau n grupuri,
prin pdurile de stejar i de fag. Plria la nceput e semisferic, apoi devine plan cu centrul puin
lsat, alb, mat, slab catifelat, cu timpul pe ea apar pete de culoare brun. Lamelele sunt decurente,
la exemplarele tinere ele sunt albe, apoi devin glbui. Piciorul e cilindric, la baz puin ngustat, la
exemplarele tinere e catifelat, mai trziu gol, de aceiai culoare ca i plria. Miezul dens, la nceput
are o culoare alb, apoi glbuie, gustul acru-usturtor. Se consum murat.
Pitrcua-carpen (Leccinum griseum) ciuperc tubular. Crete prin pduri izolat sau n
grupuri, de obicei, pe lng arborii de carpen. Plria are o culoare galben-brun sau brun-nchis,
la nceput e sferic, mai trziu devine semisferic, pe timp umed vscoas, partea ei inferioar e
alb-cenuie. Piciorul e cilindric, albicios, acoperit cu solzi sau fibre negricioase, ngustat lng
plrie. Miezul e albicios, are un miros plcut i gust dulce, la rupere capt mai nti o culoare rozviolet, apoi negricioas. Se consum proaspt, uscat, marinat.
6 din 8

Glbiorul-comestibil, urechiua, buretele-galben (Cantharellus cibarius) ciuperc lamelar.

Se ntlnete prin pduri. Crete pe sol, de obicei, n grupuri. Plria la nceput este sferic, cu timpul
capt o form de plnie cu marginea rsfrnt, ondulat; are lamelele decurente, groase, bifurcate.
Piciorul cilindric cu baza ngustat, dens, crnos. Glbiorii au un miez elastic, miros i gust plcut.
ntreaga ciuperc este de o culoare galben-portocalie. Se consum proaspt, marinat i uscat.
ampinionul-de-cmp, ciuperca-de-cmp (Agaricus arvenis) specie lamelar. Crete pe sol,
izolat sau n grupuri. Se ntlnete att pe locuri deschise, ct i n pduri, livezi. Plria este la nceput
ovoid, apoi devine semisferic, iar n cele din urm ntins, alb, la atingere c pteaz n galben.
Lamelele sunt roze, la mbtrnire cafenii. Piciorul e alb, mtsos, cu un inel dublu, rsfrnt n jos.
Miezul alb, la rupere se nglbenete; are un aspect plcut i miros de migdale. Se consum n stare
proaspt i uscat. Aceast ciuperc poate fi confundat cu ampinionul-xantodermic, care este uor
recunoscut dup mirosul i culoarea miezului la rupere ntr-un galben-portocaliu. Ea se mai confund
i cu amanita-faloidic, lamelele creia, spre deosebire de lamelele ampinionului-de-cmp, rmn
albe pe parcursul tuturor stadiilor de dezvoltare.
Pitaca-granulat, pitoaca, turta-vacii (Suillus granulatus) ciuperc tubular. Crete izolat sau n
grupuri prin plantaiile de conifere. Plria e de culoare brun-glbuie sau galben-brun-cafenie; pe
timp umed devine lipicioas; partea ei inferioar are o culoare galben. Piciorul este cilindric, fr inel,
lng plrie are nite formaiuni granulare i picturi mici de lichid. Se sonsum proaspt. Vara se
mai ntlnesc calvatia-alb, pitrcua-dens, pitrcua-de-plop.
Ciuperci comestibile care se ntlnesc mai des toamna
Pstrvul-obinuit, buretete-negru, ginua-pdurii (Pleurotus osteatus) ciuperc lamelar
care crete pe trunchiurile unor arbori cu frunza lat, provocnd aa-numitul putregai-alb-al-lemnului.
Plria, de cele mai dese ori, este unilateral, de o culoare brun-cenuie. Lamelele sunt albe sau
gplbui, decurente. Miezul la nceput este crnos cu o arom i un gust plcut, devine treptat dens;
fibros. Se consum proaspt.
Popenchi-de-toamn, gheab, opintici, halimai (Armillariella mellea) specie lamelar, una
dintre cele mai rspndite ciuperci comestibile. Crete att pe trunchiurile copacilor uscai, ct i pe
ale celor ce vegeteaz. Plria la nceput este semisferic, cu timpul devine ntins, capt o culoare
brun-glbuie, se acopere cu solzi bruni sau cafenii. Lamelele sunt decurente albe, la maturitate cu pete
brune. Piciorul e cilindric, uor nflat la baz, fibros, cu un inel membranos, alb. Popenchi-de-toamn
are miez alb, miros plcut i gust acru-amrui. Se consum proaspt, marinat, murat i uscat.
Popenchi-de-toamn poate fi uor confundat cu pseudopopenchi-galben-verzui ciuperc otrvitoare,
crete i el pe trunchiurile copacilor, i, spre deosebire de primul, are plria neted i piciorul fr
inel. Miezul la pseudopopenchiul-galben este de o culoare galben i are un gust foarte amar.
Gheaba-de-iarn (Flammulina velutipes) - ciuperc lamelar. Crete pe trunchiurile i
tulpinile copacilor unor specii de foioase, n deosebi pe salcie i plop. Plria ei este la nceput
semisferic, cu timpul devine ntins, pe timp umed lipicioas, de o culoare crem-glbuie. Lamelele
sunt albe, dense. Piciorul e cilindric, spre plrie glbui, la baza cafeniu-nchis, catifelat. Miezul este
alb sau glbui cu un miros plcut i gust dulce. Se consum proaspt.
Toamna, mai ales, dac aceasta e cald i cu multe ploi, din nou apar corpuri de fructificare
ale unor specii, care, de regul, fructific primvara sau vara, de ex., lptarul-piperat, pitrua-de-plop,
hulbulia-delicioas, pitoatele, uneori chiar hribul-comestibil (mntarc), hribul-lurid (pitarca).

7 din 8

CONCLUZII
Dup compoziia lor chimic ciupercile sunt un produs alimentar complex cu o valoare
nutritiv destul de nalt, dar din cauza c membrana lor celular conine o mare cantitate de celuloz,
cu o structur specific, sunt asimilate mai greu dect alte produse alimentare. Din aceast cauz,
precum i din cauza coninutului nalt de substane extractive, ciuperci sunt contraindicate persoanelor
care sufer de boli ale tractului digestiv, de boli de ficat i de rinichi. Avnd un coninut relativ mare
de baze purinice, ciuperci sunt complet sau parial excluse din raia alimentar a bolnavilor de podagr
i a celor cu alte dereglri metabolice. Oamenilor sntoi li se recomand s consume n cadrul unei
mese pn la 200 gr de ciuperci proaspete, 100 gr de ciuperci marinate sau murate ori 15-20 gr de
ciuperci uscate (n sup, sos cu mpluturi). Ciupercile comestibile se recolteaz numai cnd sunt tinere
i se prelucreaz imediat. Aceasta se face n legtur cu faptul c n ciupercile btrne la descompunere
se formeaz substane toxice. E necesar ca nainte de preparare ciupercile s fie curite bine de nisip,
sol i rmiele de plante, iar dup aceasta splate n cteva ape. Prile tari i alterate ale ciupercilor
se arunc. O deosebit atenie se va da faptului, c alturi de ciuperci comestibile deseori cresc i
ciuperci necomestibile i, mai ales, ciuperci otrvitoare. Majoritatea acestora din urm se prezint sub
form de ciuperci gemnate, de ex., alturi de hribul comestibil (mntarc) poate crete hribulstnii, toamna pe acelai trunchi se pot afla popenchi adevrai i pseudopopenchi etc., din care
cauz ele trebuie culese cu cea mai mare precauie.

8 din 8