Sunteți pe pagina 1din 12

Lucrarea practica nr. 9 MEDICATIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV PARASIMPATIC PARTEA 1

MEDICATIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV PARASIMPATIC PARTEA 1 N-receptori nicotinici; M – receptori muscarinici; α si

N-receptori nicotinici; M – receptori muscarinici; α si β – receptori adrenergici

SINAPSA COLINERGICA SI POSIBILITATI DE INFLUENTARE

SINAPSA COLINERGICA SI POSIBILITATI DE INFLUENTARE 2

RECEPTORII COLINERGICI

Sunt de 2 tipuri:

1. receptori nicotinici – R-N

2. receptori muscarinici – R-M.

nicotinici – R-N 2. receptori muscarinici – R-M. Receptorii nicotinici Se clasifica in 3 mari clase:

Receptorii nicotinici

Se clasifica in 3 mari clase:

- R-N musculari – se gasesc la nivelul jonctiunilor neuromusculare (placi motorii)

- R-N ganglionari – se gasesc la nivelul gg.vegetativi parasimpatici (PS) si simpatici(S), precum si la nivel medulosuprarenalei (MSR)

- R-N cerebrali – se gasesc in SNC si sunt heterogeni dpdv al structurii moleculare si localizarii

Toti R-N sunt structuri pentamerice care functioneaza ca si canale ionice ligand-dependente . Cele 5

Toti R-N sunt structuri pentamerice care functioneaza ca si canale ionice ligand-dependente. Cele 5 subunitati formeaza un complex receptor-canal care sunt similare ca structura – pana in prezent s-au identificat 16 tipuri de subunitati: unitati alfa (9 tipuri), beta (4 tipuri), gamma, delta si epsilon. Fiecare subunitate poseda cate 4 segmente transmembranare (M1-4), segmentele M2 participand la definirea porului ionic. In general, receptorii nicotinici, indiferent de tipul lor, poseda atat subunitati alfa cat si beta, minim 2 subunitati alfa:

R-N m – 2(α1) + β1 + γ + ε;

R-N n – 2(α3) + 3 (β4).

Pe subunitatile alfa se gaseste situsul de legare pentru Ach iar pentru deschiderea canalului ionic sunt necesare 2 molecule de Ach respectiv 2 subunitati. R nicotinici sunt canale ionice pentru Na+. In SNC exista si exceptii, R nicotinici care functioneaza ca si canale ionice pentru Ca2+.

Receptorii muscarinici

Sunt receptori cuplati cu proteinele G si sunt de 5 subtipuri:

M1, M3, M5 sunt cuplati cu Gs / Gq iar M2, M4 cu proteine Gi.

- M1 – “neurali” – se gasesc predominant in SNC, unii neuroni periferici si celulele

- M1 – “neurali” – se gasesc predominant in SNC, unii neuroni periferici si celulele parietale gastrice. Mediaza efecte excitatorii in SNC si in gg. veget.simpatici. La nivelul stomacului sunt responsabili de secretia de HCl dupa stimulare vagala.

- M2 – “cardiaci” – predomina la nivelul cordului dar se gasesc si in neuronii centrali si periferici – mediaza efecte inhibitorii prin cresterea conductantei pentru K+ si prin inhibarea canalelor de Ca+2. Sunt responsabili de inhibarea colinergica a cordului, precum si de fenomene de inhibitie SNC. Se mai gasesc impreuna cu M3 in musculatura neteda viscerala si contribuie la relaxarea acesteia de catre agonisti colinergici.

- M3 – “glandulari / musculari netezi” – sunt responsabili de efecte excitatorii – stimuleaza secretia glandulara (salivara, bronsica, sudoripara, etc.) si contractia musculaturii netede viscerale. Mediaza de asemenea vasodilatatia prin eliberare de NO de catre celulele endoteliale. Au fost identificati si in SNC.

- M4 si M5 au fost identificati in principal la nivel SNC unde sunt implicati in comportament.

Efectele acetilcolinei (Ach)

Organ

Răspuns

Ochi Musculatura circulată a irisului

contractie (mioză)

Mușchi ciliar

Contracție și acomodare pentru vederea de aproape

Inima

Nod sinoatrial

Scăderea frecvenței cardiace

Atrii

Scăderea forței de contracție

Nod atrioventricular

Scăderea vitezei de conducere atrio-ventriculară

Ventriculi

Efecte slabe (ventriculii nu sunt inervați parasimpatic)

Vase sanguine

Artere

Vasodilatație (via EDRF). Vasoconstricție la doze mari.

Veins

Vasodilatație (via EDRF). Vasoconstricție la doze mari

Plămân Musculatura netedă bronșică

Contracție (bronchoconstricție)

Glande bronșice

Stimulare – creșterea secrețiilor traheobronșice

Sistem digestiv

 

Motilitate

Creștere

Sfinctere

Relaxare

Secreție gastrică și intestinală

Stimulare

Vezică urinară

 
 

Detrusor

Contracție

Trigon și sfincter vezical intern

Relaxare

Glande Sudoripare, lacrimale, salivare

Secreție

Clase de medicamente care actioneaza in domeniul colinergic

1. PSM – parasimpatomimetice – agonisti ai R-M

2. PSL – parasimpatolitice – antagonisti ai R-M

3. Substante nicotinice – agonisti ai R-Nn

4. Ganglioplegicele – antagonisti ai R-Nn

5. Curarizantele – agonisti si antagonisti ai R-Nm

6. Anticolinesterazicele – inhibitori de Ach-colinesteraza – reversibili si ireversibili

Efectele stimularii si respectiv blocarii R-M – Vezi tabelul comparativ.

PARASIMPATOMIMETICELE - PSM

Ach – vezi efectele Ach in functie de doza – curs/ manual.

Esteri ai colinei – metacolina, carbacolul si betanecolul – prezinta selectivitate fata de R-M. Sunt mai putin sensibili la actiunea colinesterazelor => efect de lunga durata. Metacolina este complet rezistenta la actiunea pseudocolinesterazei si este f lent metabolizata de colinesteraza + selectivitate pe ap. cardiovascular Carbacolul si betanecolul – sunt complet rezistenti la actiunea tuturor colinesterazelor si prezinta selectivitate fata de musculatura neteda a ap.digestiv si vezicii urinare.

Carbacolul – tratamentul glaucomului – efect mai persistent decat al Ach si de 30 de ori mai intens decat al pilocarpinei. Traverseaza greu epiteliul cornean. R. adv – hiperlacrimatie, hiperemie conjunctivala, rar – reactii sistemice – hipersudoratie, greata, hipoTA.

Metacolina – tratamentul sdr.Raynaud, HTA, TPSV, rar in glaucom si in intoxicatia cu atropina. R.adv. caracteristice PSL.

Betanecolul – stimulant al motilitatii tubului digestiv sau VU – atonii post-operatorii; tratamentul xerostomiei.

ORGAN

PSM – Agonisti ai R-M – Ex. Ach

PSL – Antagonisti ai R-M – Ex. Atropina

CORD (M2)

Cronotrop si dromotrop negativ, inotrop negativ la nivel atrial. Se folosesc in tratamentul TPSV (metacolina).

Cresc cronotropismul, dromotropismul, inotropismul atrial. Se utilizeaza in tratamentul bradicardiilor sinusale, BAV, atenuarea reflexelor vagale din timpul unor manevre medicale.

VASE

NU sunt inervate parasimpatic. Exista R-M extrasinaptici care produc vasodilatatie prin NO. PSM pot fi utilizate in tratamentul sdr.Raynaud (metacolina).

Vasodilatatie cutanata sub forma de flush – apare ca mecanism compensator pentru scaderea termolizei produsa de PSL prin scaderea secretiei sudorale si uscaciunea tegumentelor.

(M3, M5)

RESPIRATOR

- Bronhoconstrictie => sunt contraindicate la pacientii cu astm bronsic.

- Bronhodilatatie – PSL utile in tratamentul astmului bronsic, BPOC.

(M3)

- Cresterea secretiilor traheo-bronsice.

- Scaderea secretiilor traheobronsice – PSL sunt utile in preanestezie cand se folosesc anestezice inhalatorii iritante.

DIGESTIV

- Cresc secretia salivara (pilocarpina se utilizeaza in tratamentul xerostomiei din sdr. Sjogren

- Scad secretia salivara => reactie adv – uscaciunea gurii

(M1, M3)

- Scad secretia de HCl si pepsina – utile in trat. Ulcerului g-d (pirenzepina)

- Cresc secretia de HCl si pepsina

- Cresc motilitatea gastro-intestinala

- Scad motilitatea g-i – utile ca antispastice si antidiareice (butilscopolamina); reactii adv – constipatia, refluxul gastro-esofagian.

- Scad tonusul sfincterelor

- Cresc activitatea fazica a sfincterului Oddi

- Scad activitatea fazica a sfincterului Oddi – se utilizeaza in asocierea cu opioizii care produc spasm al acestui sfincter

VEZICA

- Contractia musculaturii netede

- Relaxeaza musculatura neteda – utile ca antispastice

ORGAN

PSM – Agonisti ai R-M – Ex. Ach

PSL – Antagonisti ai R-M – Ex. Atropina

URINARA

- Relaxarea sfincterului vezical intern

(butilscopolamina)

(M3)

- Sunt utile in atonii vezicale post-operatorii (betanecolul)

- Contracta sfincterul vezical intern => contraindicate la pacientii cu adenom de prostata deoarece favorizeaza retentia urinara si aparitia globului vezical

OCHI (M5)

- Mioza

- Midriaza => se utilizeaza pt. ex. FO (homatropina, tropicamida)

- Cicloplegie = paralizia m.ciliar => tulburari de acomodare a vederii

- Contractia m.ciliar cu bombarea cristalinului pentru vederea de aproape

- Scad presiunea intraoculara

- Se utilizeaza in tratamentul glaucomului (pilocarpina, carbacolul) si pentru ruperea sinechiilor alternativ cu un PSL

- Cresc presiunea intraoculara => contraindicate in glaucom

- Scad secretia lacrimala => senzatie de nisip in ochi

- R.adv – hiperlacrimatie

GL.

Acesti R-M apartin SNV simpatic. Cresc secretia sudorala – hipersudoratie asociata cu cresterea activitatii SNV simpatic.

- Scad secretia gl.sudoripare => scade termoliza – periculoasa la copii deoarece creste riscul convulsiilor febrile

SUDORIPARE

(M3)

 

- R.adv. – tegumente uscate

SNC (M1, 2, 3, 4, 5)

R-M sunt implicati in procese de memorizare.

Afecteaza negativ memoria determinand sedare si amnezie => se utilizeaza in preanestezie. Utile in trat. raului de miscare (scopolamina) si al bolii Parkinson (trihexifenidilul si benztropina). In doze mari determina cresterea excitabilitatii, agitatie , delir, halucinatii.

ORGAN

PSM – Agonisti ai R-M – Ex. Ach

PSL – Antagonisti ai R-M – Ex. Atropina

Metabolism

SNV PS intervine foarte putin in reglarea metabolismelor.

 

glucidic, lipidic,

protidic

PILOCARPINA tratamentul glaucomului – de prima alegere in formele usoare de glaucom. R.adv. – tulburari de acomodare (2 ore) si mioza (cateva ore) => tulburari de vedere; hiperemie conjunctivala si hiperlacrimatie.

- Tratametul xerostomiei – sdr. Sjogren sau post-radioterapie.

- Administrata sistemic prezinta reactii adverse semnificative caracteristice PSM.

PARASIMPATOLITICELE - PSL

ATROPINA – vezi descrierea detaliata in manual / curs.

SCOPOLAMINA – comparativ cu atropina trece f usor toate barierele biologice, inclusiv BHE. Efectele periferice apar la doze mici si sunt asemanatoare cu cele ale atropinei. Efectele SNC – este utila in tratamentul raului de miscare si in preanestezie. Produce tulburari de memorizare si invatare, sedare, amnezie, scade durata somnului REM. Este frecvent utilizata ca drog deoarece:

- In doze terapeutice produce euforie si scade anxietatea, efectele fiind similare cu cele ale primei generatii de antihistaminice

- In doze mai mari si in asociere cu alte anticolinergice produce halucinatii intense (frecvent se descriu paianjeni) Mai este utilizata de infractori (frecvent femei) pentru facilitarea jafurilor – se adauga in bauturi alcoolice iar victima care le consuma devine sedata, foarte docila si ofera informatii f usor (parole de acces). Ulterior isi aduce aminte f putin din ceea ce s-a intamplat.

BUTILSCOPOLAMINA – este utilizata in principal ca antidiareic si antispastic. Este o substanta polara. Pentru efect la nivelul tubului digestiv se administreaza oral dar pentru colici biliare, renale se administreaza injectabil. R.adv sunt asemanatoare celor ale atropinei cu exceptia celor SNC (nu trece BHE).

PIRENZEPINA – antagonist selectiv al R-M1 – se utilizeaza in tratamentul ulcerului g-d. La doze mari isi pierde selectivitatea si se comporta ca si celelalte PSL cu structura cuaternara de amoniu.

Homatropina si tropicamida se utilizeaza pentru ex. FO inlocuind atropina ale carei efecte oculare pot dura 5-7 zile. Pentru homatropina – efectele oculare dureaza aproximativ 24 ore iar pentru tropicamida – 6 ore.

Trihexifenidilul si benztropina – structura de amine tertiare – traverseaza f usor BHE. Se folosesc pentru tratamentul bolii Parkinson si al sdr.extrapiramidal produs de antipsihotice. Au r.adv caracteristice atropinei.

IPRATROPIU – structura cuaternara de amoniu – nu se abs de la nivel bronsic sau digestiv. Este mai eficace in astmul bronsic cu componenta colinergica – astmul de efort sau frig, bronsita spastica. R.adv. – scade secretiile traheo-bronsice cu cresterea vascozitatii lor.