Sunteți pe pagina 1din 6

Rezultatele la testele de inteligenta sunt influentate de cultura

Exista multe definitii a inteligentei, noi insa am ales doar una care ni s-a parut a fi mai
aproape de adevar:
Inteligenta este capacitatea de a invata din experienta, este gandirea abstracta si
capacitatea de a raspunde efficient la mediu.
Un mod de a determina nivelul de inteligenta a unui individ se realizeaza prin testele
de inteligenta, cea mai des folosita scala fiind cea a lui Standford Binet si a lui Wechsler.
Testele de inteligenta au fost create in 1861 in Franta, cand s-a introdus legea
invatamantului obligatoriu, cu scopul de a detecta nivelele de inteligenta a copiilor pentru a-I
putea integra intr-un program scolar regulat.
Wechsler considera ca e necesar un test de inteligenta si pentu adulti, astfel realizand in
1939 prima scala de inteligenta pentru adulti.
S-a calculat ca 50% din populatie are un IQ cuprins ntre 90 si 110, 25% are un IQ sub
90 si 25% un IQ peste 110 (Prin definitie, valoarea 100 a IQ corespunde unui IQ mediu).
Grupa situata deasupra mediei se imparte, la randul ei, astfel: aproximativ 16% au un IQ
cuprins intre 110 si 120, 7% peste 130 dintre care mai putin de 0,5% au un IQ peste 140. Tot
statistic vorbind, copiii care iau un examen de admitere n licee (dupa sistemul englez) au un
IQ de cel putin 115, studentii au cel putin 125, iar un student eminent are un IQ de cel putin
135. In ceea ce priveste grupa situata sub medie, tabloul este asemanator, n sensul ca 16% au
un IQ ntre 80 si 90, 7% ntre 70 si 80 si restul sub aceast valoare.

Am putea afirma aceasta ide prin faptul ca testele de inteligenta concepute intr-un
anumit stat cu o anumita cultura vor purta in ele in mod evident influentele culturale
ale celor care le-au conceput. Fiecare cultura percepe diferit inteligenta, de exemplu,
diferitele culturi din China au viziuni proprii asupra inteligentei.Cultura confuciana
defineste inteligenta ca un efort de a invatata pe tot parcursul vietii la fel ca in
culturile vestice spre bunavointa omului si chemarea spre a face ceea ce e bine.
Prin comparatie, cultura taoista pune accentual pe cunoasterea de sine, libertatea de a
gandi diferit fata de normele conventionale , umilinta si modestie.

In Zimbabwe cuvantul inteligenta inseamna a fi prudent, in special in relatiile


interpersonale, iar in Africa , conceptul de inteligenta reprezinta abilitatea de a
mentine relatii interpersonal armonioase .
Luand in considerare afirmatia lui Paul Thompson, anume ca genele influenteza
inteligenta in proportie de pana la 80 %, putem argumenta faptul ca influenta culturala
joaca un rol prea mic in determinarea abilitatilor cognitive pentru a face o diferenta
semnificativa. Profesorul de la Universitatea California sustine ca inteligenta noastra
este influentata de gene in proportie de 40-80 %.
De asemenea sustine existenta unei mutatii care ar influenta inteligenta gsit ntr-o
gen numit HMGA2, care anterior fusese legat doar de influenta pe care o are
asupra nltimii. n regiunea mutatiei relevante, diferenta de IQ depinde de schimbarea
unei singure litere din C, de la citozin, n T, de la timin. C este litera bun, declar
profesorul Paul Thompson, de la Universitatea California, Los Angeles, coordonatorul
celor 207 cercettori implicati n studiu. n afar de faptul c poate crette nivelul de
inteligent cu 1,29 de puncte, aceast mutatie mai are si proprietatea de a influenta
dimensiunea creierului, cu numai 0,58 de procente .( Paul Thompson, April 16, 2012
- Bigger Brain and Higher IQ Linked with Specific Genetic Variants)
Pot insa genele sa influenteze inteligenta si in cazul bastinasilor din tribul Piraha din
Amazon?
Daniel Everett, un antropolog linngvistic care a studiat acest trib se bazeaza mai mult
pe influenta culturii lor asupra inteligentei.
Tribul Piraha este un trib deosebit, cu un mod de viata diferit fata de celelalte triburi.
Adultii din acest trib aparent nu pot sa invete si sa inteleaga conceptul de numar cu
toate ca i-aurugat pe antropologi sa ii invete, insa chiar si dupa luni intregi de incercari
antropologii au esuat.
Daniel sustine ca pe langa faptul ca locuitorii acestui trib nu stiu sa numere, ei nu au
nici macar cuvinte care sa defineasca culorile. Nu au un limbaj scris si nu au memorie
colectiva care dateaza mai mult de doua generatii, isi schimba des numele deoarece ei
cred ca spiritele rele ii poseda si le fura identitatea.
Ei comunica prin cantat, fluierat si balbait. Nu credeau ca strainii putau sa le inteleaga
limbajul chiar daca adineauri au purtat conversatii cu ei.
Prezentand acet trib este clar ca rezultatele la testele de inteligenta ar fi influentate
de cultura lor, asta in cazul in care ei ar avea un limbaj scris pentru a putea da aceste teste.
( Stephen Strauss, August 20, 2004-Life without numbers in a unique Amazon trib)

Cu toate acestea, un studiu facut de Andrea Thompson a demonstrate ca, intr- familie,
fratii mai mari au un IQ mai ridicat. Ea a studiat daca ordinea nasterii influenteaza sau
nu inteligenta. (Andrea Thompson, 21 iunie 2007-Older siblings have higher IQs)
Alte ipoteze fac referire la dezvoltarea fatului in pantecul matern. Una dintre ele
sustine ca inteligenta mai slaba a fratilor mai mici poate fi determinata de atacul
anticorpilor mamei asupra creierului fatului, care pentru organismul ei reprezinta un
corp strain. Din cauza ca nivelul anticorpilor materni creste cu fiecare noua sarcina, de
aici si atacurile mult mai daunatoare creierului urmatorilor copii.
S-a demonstrat ca primii nascuti au rezultate mai bune cu pana la trei puncte decat
fratii lor.

Nu trebuie insa sa uitam sa mentionam ca testele de inteligenta sunt realizate in mare


parte de catre americanii europeni, astfel persoanele din aceasta cultura sunt
familiarizate cu tipul intrebarilor si se pot descurca mai bine in comparatie cu alte
culturi.
Testele aplicate fermierilor din Asia centrala nu au putut sa le determine corect IQ-ul
fermierilor deoarece acestia au principiul de a nu face afirmatii despre ceva ce nu
cunosc din experienta proprie.Asadar atunci cand o persoana a fost intrebata ce
culoare au ursii de la Polul Nord, acestia nu au putut raspunde conform
rationamentului ca ursii din nord sunt albi. Deoarece el nu a vazut niciodata ursi
polari, nu a putut face afirmatii in acest sens.Rezultatele testelor de inteligenta pentru
fermierii din Asia au fost, astfel, biasate de cultura. Conform testelor, abilitatile
cognitive ale fermierilor nu sunt reprezentate la capacitate maxima, lucru neadevarat,
persoanele raspunzand conform educatiei primite in cultura respectiva.
Oamenii care nu provin din cultura dominanta in care au fost create testele sunt dezavantajati
in estimarea IQ-ului.( A.R. Luria -editia a XIV, 2003, Introducere in psihologie, capitolul 12Inteligenta)
Un studiu care sa infirme insa ipoteza noastra este cel din 2010 in urma caruia s-a
descoperit o legatura stransa intre bolile infectioase si IQ.
Un studiu realizat de Atheendar Venkataramani a aratat ca regiunile din Mexic care
erau sub program de eradicare a malariei aveau o medie de IQ mai mare decat
regiunile care sufereau inca de malarie.
In termeni practici, asta inseamna ca inteligenta umana poate suferi mutatii (?)

Dac n copilrie, perioad critic pentru dezvoltarea creierului, se ntmpl ceva care
srcete rezervele energetice ale corpului, dac apare un "ho" de energie care fur
din preioasele resurse destinate hrnirii esutului cerebral, atunci dezvoltarea
cognitiv va fi afectat.
Or, prezena paraziilor n organism implic un mare consum de energie. Rezervele
corpului sunt redistribuite pentru a alimenta masiv i sistemul imunitar, ale crui
cerine sunt mari atunci cnd lupt cu agenii patogeni. n aceast situaie, creierul e
nevoit s se mulumeasc cu o cantitate de energie mai mic dect normal, ceea ce
impieteaz asupra dezvoltrii lui, influeneaz negativ abilitile cognitive i se traduce
prin scoruri IQ mai mici.
(Robert J. Sternberg, Elena J. Grigorenko, 11 August 2004 - Intelligence and
culture: how culture shapes what intelligence means, and the implications for a science of
well-being)

Rezultatele la testele de inteligenta sunt influentate de cultura insa nu putem stabili


cu exactitate masura in care inteligenta este influentata de multitudinea de factori. Asa cum
Robert Sternberg, Daniel Everett si Alexander Luria au demonstrat, exista o puternica
influenta culturala in rezultatele testelor de inteligenta, prin studiile lor asupra diferitelor
populatii de pe intreg globul. Insa nu pot fi trecute cu vederea studiile lui Paul Thompson,
Andreea Thompson si Atheender Venkataramani, care au descoperit o multime de factori care
ar putea influenta IQ-ul, astfel rezultatele testelor de inteligenta fiind biasate in asa fel incat va
fi greu de afirmat cu certitudine care este factorul decisiv si daca exista vreunul intr-adevar
decisiv.

Bibliografia:
-Paul Thompson, (April 16, 2012) - Bigger Brain and Higher IQ Linked with Specific
Genetic Variants
-Stephen Strauss, August 20, 2004-Life without numbers in a unique Amazon trib
-Andrea Thompson,(21 iunie 2007)-Older siblings have higher IQs

-Robert J. Sternberg, Elena J. Grigorenko, (11 August 2004)- Intelligence and culture: how
culture shapes what intelligence means, and the implications for a science of well-being
-Etienne Benson, (februarie 2003)-Intelligence across cultures
-A.R. Luria (editia a XIV, 2003) Introducere in psihologie, capitolul 12-Inteligenta
-Dennis Coon & John Mitter - (2007)- Introduction to psychology-Gateway to mind and
behaviour,
- Psychology, D. Schacter, D. Gilbert, D. Wegner, Editia a doua, 2009
- Psychology, Douglas A. Berstein, Louis A. Penner, Alison Clarke-Stewart, Edward J. Roy,
Editia a opta, 2008

Universitatea Babe-Bolyai
Facultatea de Psihologie i tiinte ale Educatiei
Specializarea Psihologie

Proiect: Introducere n Psihologie I

Rezultatele la testele de inteligena sunt influenate de cultura

Apati Eva Monica, an I, zi


Arpa Diana Alunia, an I, zi
Lu Larisa Andreea, an I, zi
Szabo Anca Raluca, an I, zi
Lzric Ioan Andrei, an III, zi
Vlad David Marcian, an III, zi