Sunteți pe pagina 1din 495

AUTOBIOGRAFIA LUI

CHARLES DARWIN

Tradus din Iimb a en glez de VIORICA V.


DBROVICI, iar din Iimba rusa de conf. D.
DoROGAN, traduccri colationate de profcsorii V.
Donnovrcr sl V. :\1rnzA
~i stilizate de TILIA CAZIMIR.

Rcdactor re spons abil


Acad. V. D. MfRZA

Charles Darwin spre bt rnete (1875).

CHARLES DARWIN

AMINTIRI DESPRE DEZVOLTAREA GNDIRll ~I


CARACTERULUI MEU

AUTOBIOGRAFIA
(1809-1882)

EDITURA ACADEMIE! REPUBLICll POPULARE


ROMINE

.
'~
J30Cn_O M VIHAH v1)1
0 PA::lBlfJTMM HOEtO YMA
: 'H XAP
( A'T'.OS1

. ll:'lJ{ATE.lhCTBO

A K A ' ~ )f lf U U A Y l{ C C C 'P
lfoettna.1957

Facsi milul coperti i autobiografiei lui Darwin dupa


traducerea in L rusa de ctre S. L. Sobol. 1957.

Facsirnilul copertii autobiografiei lui Ch. Darwin eu


omisiunile originale restabillte. Editat cru un
apendice si note de nepoata
sa Nora Barlow, 1958.

PREFATA TEHNIC

Fatii de interesul deosebit de mare pe care-l prezint


Auto- biografi a genialului biolog englez Charles Darwin, noi
am con- slerat cii este de datoria noastrii sii redm forma
integral 11 acestei A utobiografii intitulatii de el : Amintiri
despre dezvol- tare a gindirii ~i caracterului meu.
Opera autobiogralicii a lui Charles Darwin a [ost publicatii de fiul siiu Francis, pentru prima oar, n anul 1887, eu
unele omisiuni, cu ocazia tipririi sub 'ingrijirea sa, a lucrrii :
The Life and Letters of Ohades Daa-win, dncluddng an
Au.tohio- graphdcal Chapter (Editura }. Murray, London,
1888).
Autobiografia lui Darwin, in aceastii f orm, a f ost
tradusa in romineste $ publicat odatii cu lii1ginea
speciidor n Editura Academiei Republicii Populare
Romine, 1958, in colectia ,,Cla- sicii stiiruei uni versale" (p. 136 ).
F otvna com.plet a acestei .Aiutohiografii a apiiru.t tirziu
(1957 $ 1958) $ nu am reusit sa ne-o procuriim dect anul
trecut,
ln 1957, sub ngrijirea profesorului S. L. Sobol 1, aceost
lucrare a f ost editat n limba rusa n Editura Academiei de
Stiinte U.R.S.S., Moscova, pentru prima oarii. Prof. Sobol a

folosit microfilmul manuscrisului lucrrii Anuintdri despre


dez- votarea gi1ndfrlii1 1~i caa-actemnlud meu n forma sa
com.pletii, ma- uuscris piistrat in Biblioteca Uniuersitiitii din
Cambridge.
1 Prof. S. L. Sobol a tradus si tiprit n limba rusa, n
Editura Academiei de Stiirite a U.R.S.S., vol. IX al Operei
complete a lui Ch. Darwin, Cuiioria unui naturalist n jurul
lumii pe bordul vasului
,,Beagle", opera tradus n limba romn, n anul 19'58, n
Editura tineretului.AL:10BIOGRAFIE
n 1958, dupii ucelasi nuinuscris, Nora Bar/env. ue poata lui
Charles Darwin, a publient aceeasi Lucrare iti engl.ezest.e in
Editura Collins, London.
Ambii autori au dugut omisiunile originale [cute de
Francis Doruiin la irulicatiile farniliei sale. Nora Barlow a
co- rijat, dupa original, unele pasaje din Autobiografia editot
sub
ngnijirea lui Fremcis
Darwin.
Lucrarea Norei Barloto apare eu putin inaintea
srbiuoririi centenarului genialei opere a lui Charles Darwin
: Originea specidlor 1
Lucrarea lui S. L Sobol cantine o Intro ducere, un fel de
prejatii tehnicii, Ohservatiile lui S. L. Sohol asupra olunuilui
Aminti1ri ... traducerea Jurna1lului - Jour:nal (Personal
Diary)
a lui Charles Darwin, precum un numr mare de note,
[oarte pretioase, din care reproduceni cea mai mare parte in.
lucrorea de fatii. Notele lui Sobol sint udu.gate la sjirsitul
lucrrii sale. Ele trateoz despre multe subiecte, dar in special
dau lmuriri importante despre multi oameni eu care Darwin
a venit in contact.
Lucrarea editatii de IVora Barlow confine o Prefat, un
Apendce, Norte un Index. Toate acestea trnt.eazii diferite su-

biecte, dar n special Iumineaz unele din aspectele oietii lui


Ch. Darwin conditiile in care el a elaborat opera sa.
Noi rediini n editia de fatii traducerea rrtroducer ii prof.
S. L. Sobol, precum $ ntreaga lucrare edi tat sub ngrijirea
Norei Barlow.
ln lucrarea noastrii, unele note infrapaginale sint redate
dupa Francis Darwin $ sint marcate eu iniolele acestuia
,,F. D. ". Alte note inf rapoginale apurtiti N orei Barlow $
sint marcate eu initiolele ,,N. B.". Alte note infrapaginale reprezint notele finale ale prof. S. L. Sobol; ele snt marcate eu
inialele ,,S. L. S.". ln fine, not.ele noastre personale sint
marcate eu ,,IV. trad.". ln unele cazuri notele prof. Sobol $i
acelea ale lui N. Barlow aveau, n parte, acelasi coruinut, Pentru a evita repetitiile am [iicut. sinteza ambelor note, ori de
1 Centenarul acestei opere s-a srbtortt ntr-un cadru
solernn eu ocazia celui de al XV-lea Congres International de
zoologie de la Londra (16-23 iulie 1958). Luna cnd s-a tinut
Congresul corespunde eu luna in care, eu un secol n urm,
Charles Darwin a prezentat la Linnean Society rezumatul
viitoarei sale capodopere Originea speciilor,
$i o data eu acesta tot Darwin a prezentat Iucrarea lui A. R.
Wallace intitulat On the Tendency of Varieties ta depart
indefinitely from the Original Type.

PREFAT:\ TEH\'ICA
cite ori a f ost cazul, irulicitul. de [iecare d.at. in ce [el a [ost
com.pletat fiecare notii.
Am tiruu. seama c problemele tratate <le prof. Sobol nu
coincid ntotdeauna eu cele t.ratate de Nora Barlow; de aceeo
am socotit util de a prezentu, in traducere, atit Irrtro ducerea
prof. S. L. Sobol c.t si Prefata $ Apendicde din lucrarea N.
Barlow. n felul acesta cititorii capiitii o imagine mai complet asupra societiitii din timpul lui Darwin, asupra uietii.
operei caracterului acestuia.
Lucrarea aprutii sub ngrijirea prof. Sobol ne-a fost pro
eu ratii de tov. prof. N. Botnariuc de la F aculuuea de
biologie a Ilniuersitiitii Bucuresti ; iar lucrarea apiirut n
ngrijirea N orei Barlow ne-a fost procurat de tov. prof. E.
Ungureanu, de la I nstitutul de medicin din l asi, Pe aceast
cale le multumim pen tru aju torul prnit.
ntre tim.p, la inrercentia am.abil a d-lui Joseph
Needham, secretarul bibliotecii Ilniuersitiitii din
Cambridge, d-l A. 1'illotson ne-a trimis microjilmul
,,Autobiografiei" si "]urnalu.lui perso- nal" al lui Ch.
Darwin. Le multumim clduros pe aceastii cale.
Imtrnducerea asupra uolumului Amintini. .. si notelc finale
din lucrarea prof. S. L. Sobol au [ost trtuluse de toc, conf.
Dim.
Dorogan, de la Institutul de medicin din Tasi.
T'oat lucrarea in englezeste, publicat sub ingrijireo
N orei Barlow, a f ost tradus de ton, Viorica Dobrovici, lector
de limba englezii la Institutul de medicin la
Unioersitateo
.. Al. I. Cuza" din [asi,
Confruntarea textului tradus a manuscrisului Autobiogr
a- fiei lui Ch. Darwin a fost [cutii de tov. conf. Dim, Dorogan,
dupa textul rus al prof. Sobol concomitent c confruntarea
tra ducerii din limba englez a aceluiasi text [iicutii de prof.
Vasile Dobrovici acad. Vasile ]Wrza dupa textul lucrrii
edi- tata sub ngrijirea Norei Barlow si dupa traducerea n

romi- neste a Au tohiografiei editat sub ngriiirea lui


Francis Darwin.
Stilizarea textului a f ost [iicutii de Otilia Cazimir.
n text am ntlnit unele fraze eu subiecte stui predicate
subintelese. N oi le-am adiiugat n traducere, subiectul sou
pre dicatul dupa caz; punindu-le in parantcze drepte, pentru
a ariita cii este un adaos la textul original.
Socotim c lucrarea de fat constituie o p re tiuas exp
u- nere care se a dreseaz att tineretwlui ct ~i cadrelor
vrstnice prin corrtinutul su erlucativ, cxceppional de
valoros.
Trasluciitorii

INTRODUCERE~~

Prin publicarea Autobiografiei lui Ch. Darwin in anul


1887 de ctre Francis, fiul Lui Ch. Darwin, n cuprinsul
primului volum The Life and Letters of Charles Darwin
including an Autobiographical Chapter, reprezint n mod
evident o varIant mult prescurtat a Amintirilor ... scrise de
ctre Charles Darwin n anii 1876-1881. Dupa cum se vede
din remarca introductiv a lui Francis Darwin la Autobiografie (p. 26), acest titlu i apartine lui si nu lui Oh.
Darwin, care n scopul sublinierii faptului c principala lui
tendint a constat n a arta istorioul dezvoltr sale psihice,
i;;i-a denurnit notele sale Amintiri espre dezvoltarea
gndirii $i caracterului meu. In anul
1887, dupa cinci ani de la moartea tatlui su, Francis Darwin a
considerat c nu este posibil publicarea cornplet a
Amintirilor ..... tatlui su, care din multe puncte de vedere
erau prea sincere. Francis Darwin a preferat sa imprime
Amintirilor... n special carac- terul de povestire a faptelor
fundarnentale ale vietii lui Ch. Darwin, adic a caracterului
autobiografiei nssi i;;i nu al amintirilor; n acest scop el a
exclus din textul Arnintirilor..... toate prtule, alineatele si
frazele care nu contineau date directe asupra evenimentelor

<lin viata lui Ch. Darwin si despre activitatea lui stiintiftc,


Unele dintre aceste parti excluse din Amintiri, de exemplu
partea referitoare la atitu- dinea lui Ch. Darwin fat de relrgie,
povestirea lui despre tatl ~i fiul su (povestire mult
prescurtat), snt prezentate de ctre Francis Darwin n primul
si al VIII-lea capitol al aceluiasi prim volurn The Life and
Letters eu indicatia c aceste texte au fost sccase din Amintiri
..... Cteva pasaje mai scurte din Amintiri... .. snt date n cele
trei volume ale Iucrri i The Life and Letters si n More Letters.
* Introducere scrisa de prof. S. L. Sobol la editia rusa a Amintirilor despre dezvoltarea gndirii $i caracterului meu.

12 AliTOBIOGRAFIE
Toate acestea, et i;;i indicatii.le directe ale lui Francis
Darwin n textul Autobiografiei eu privire la prescurtrile
efectuate de el, artau c acestea au fost aduse la cunostinta
cercurilor Iargi ale cititortlor Amintirilor .... lui Ch. Darwin sub
o forma incomplet, In anul 1933, Nora Barlow, nepoata lui Ch.
Darwin, a publicat n ntre- gime pasajul din Amintiri ... n care
Ch. Darwin prezenta date carac- teristice asupra cpitanului
Robert Fitz-Roy (vezi mai jos observatii Amintiri ....., p. 196) 1
ns pin in prezent, textul complet al Amintl- rilor.... lui Ch.
Darwin a ramas nepublicat si necunoscut cercurilor Iargi ale
cititor ilor. Cititorii rusi, in marea lor majoritate, cunosc numai
textul Autobiografiei publicat de ctre Francis Darwin n capitolul al II-lea din The Life and Letters, tractus n limba rusa de
ctre K. A. Timiriazev la sfrsitul celui de al X-lea deceniu al
secolului trecut. Capitolul referitor la rel igie a fost retradus n
limba rusa din traducerea gerrnan a lui B. Ville, traducere
fcut n anul 1907 (vezi p. 198) 2 st de atunci, spre deosebire de
Autobiografia (n tradu- cerea lui K. A. Timiriazev) nu a mai
fost reeditat.
Autorul acestor rnduri, pe cnd pregtea pentru publ icarea
volu- mului al IX-lea al operelor lui Ch. Darwin n edi tia
Academiei, n
componenta cruia trebuia sa intre si diferitele date
autobiografice ale lui Ch. Darwin, a incercat sa reproduc
textul initial al Amintirilor ... dupa toate pasajele si extrasele publicate pin atunci.
Munca eectuat a dat un anumit efect pozitiv, ns textul obtinut
pe aceast cale rminea net neunitar .;;i fragmentar. A devenit ~i
mai clar faptul c parti nsernnate si evident foarte interesante ale
Amintirilor ... lui Ch. Darwin rmneau nepublicate; la 75 de ani
dupa moartea genia- lului savant ar fi fost pe deplin natural ca
cercurile Iargr ale citi- torilor din lumea ntreag sa cunoasc
textul iritegral al Amintirilor .....
- cel mai important document autobiografic Isat de genialul
fondator al biologtei contemporane.

Cclegiul de redactie al editiei Academiei a Operelor lui


Ch. Darwin, considera ca fiind extrern de necesar de a da n
volumele consacrate vietii si corespondentei lui Ch. Darwin,
textele complete ale Aminti- rilor.,.: si ale unor serii de alte
documente sl scrisori ale lui Ch. Dar- win rmase nc
nepublicate : ,,Jurnalul" vietii si actlvittii lui, prirnul
,,Caiet de note" asupra conceptiei evolutioniste din anii 183718:38.
unele scrisori ctre Ch. Lyell si altele. Deoarece orlginalele sau
copii le majorittii manuscriselor lui Ch. Darwin snt pstrate la
Biblioteca Universittii din Cambridge, Colegiul de redactie a
Iuat hotrrea de
1 In editia rusa a Amintirilor ..... In Iucrarea de f'at acest pasaj
se gseste la paginile 83-86. N. trad.
2 P. 95 in Iucrarea de f'at, N. trad.

INTRODUCERE
.a se adresa acestei biblioteci (prin Biblioteca Central a
Acaderniei de Sti inte a U.R.S.S.), eu rugrnintea de a i se pune
la dispozrtie fotocopiile sau microfilmele documentelor
artate mai sus ale lui Ch. Darwin. Biblioteca Unlversi ttii din
Cambridge ne-a pus la dis- pozitie eu cea mai mare amabiltate
microf'ilmele documentelor enu- merate mai sus, iar la cererea
noastr de a ne aproba publicarea tra- ducerii n limba rusa a
acestor documente ale lui Ch. Darwin, secretaruJ Bibliotecii
Universrttii din Cambridge, Mr. A. Tillotson, n scrisoarea
adresat acadernicianului V. N. Sukacev, redactorul principal
al editiei Academiei a Operelor lui Ch. Darwin, a comunicat
urmtoarele : ,,Dear Sir, I thank you for the letter from yourself
and Professor Sobol about
the Darwin material. We are glad to enable you to publish a
complete
Russian translation of Darwin's works by means of microfilms
of documents in this Library. We have no objection to theiabeing translated and published, Yours truly, A. Tillotson
(Secretary of the University Library Cambridge, England)" 1
Ma folosesc de acest prilej ca in numele tuturor biologilor sovietici, al Colegiului de redactie al edi tiei Academiei a Operelor
lui Ch. Darwin, ct :;;i din partea mea personal, de a exprima
profunde multumiri Bibliotecii Universi ttii <lin Cambridge
si secretarului ei. Mr. A. Tillotson, pentru acest act eu adevrat
prietenesc care ser- veste cum nu se poate mai bine la apropierea
$i intelegerea reciproc a popoarelor si savantilor din Anglia $
Uniunea Sovietic, savanti care cinstesc, n mod egal,
personalitatea Iuminoas a celui mai mare biolog al tuturor
tirnpurflor si popoarelor.
Din seria de documente ale lui Darwin obtinute de la
Cambridge, publicm n cartea de f'at, Ir a mai astepta apari
tia volumului al IX-1ea al Operelor, traducerea complet a
doua documente auto- biograf'ice - Amintiri ... si Jurtuil.
Despre primul document s-a vorbit mai sus. In prealabil,
naintea prirmrii de ctre noi a microfilrnului textului complet

al Amintirilor ..... , noi iritentionam sa utilizm pentru cel de al


IX-lea volum al Operelor lui Ch. Darwin, vechea traducere
a Autobiografiei, f'cut de K. A. TimLriazev (sau mai probabil
etec- tuat sub conducerea lui), care a fost revizuit si corectat
dupa textul publ icat de ctre Francis Darwin si cornpletat prin
traducerea altor pasaje publicate din Amintiri.. ..
1 Stimate Domn. Va multumesc dvs. si profesorului Sobol
pentru scrisoarea referitoare la documentele lui Ch. Darwin.
Sntem bucurosi de a va da posibilitatea publi crii traducerii
complete n limba rusa a lucrarilor lui Ch. Darwin pe calea uti
lizrii microfilrnelor docu- mentelor pstrate n biblioteca
noastr, Nu avem nimic rnpotriva traducerii $ publlcrii lor.
Al dvs, A. Tillotson (Secretarul Bibliotecii Universittit din
Cambridge, Anglia). N. trad.

14 AUTOBIOGRAFIE
Cunoasterea manuscrisului de la Cambridge al Amintirilor ....,.
ne-a
Icut sa renuntrn la
anterioar si sa faeem 0
eu
totul noua,
ca stil, traducer
cares
corespund
traducerea

traducere
textului
manuscrisul original
unitar englez, asa cum 1-am
e cunoscut din
exact
al lui
Ch. Darwin. Darwin, dup cum el nsusi ne spune n rndurile introductive ale Amintirilor .... , nu s-a ocupat deloc de stilul
expunerii ; arar de aceasta, n anii 1877-1879 si 1881, el a fcut
o serie de inter- calri vaste care au tulburat armonia
arhitectural a Amintirilor .... nu prea sever coordonat si f'r
aceste intercalri. Toate acestea im- prima Amintirilor....
caracterul unei ciorrie prelucrate incomplet din punct de vedere
al stilului. Presupunem di unul din scopuri le urrn- rite de ctre
Francis Darwin cnd a efectuat prelucrarea Amintirilor ... ,
a fost de a imprima acestora un aspect mai coordonat :;;i mai
usor de ci.tit. Ins, deoarece noi am urmrit eu totul alt scop si
anume acela de a populariza n cercurile largi ale cititorilor
acest extrem de important document sub aspectul in care a
aprut scr is de pana lui Darwin nsusi, era natural de a ogli ndi
n .traducere ct mai exact cele mai mici amnunte ale tuturor
particularittrlor, toate nuantele originalului darwinian, ti
nnd seama totodat, se ntelege, de legile limbii ruse.
Acelasi Iucru este valabil si pentru micul Jurnal, n care Ch.
Dar- win nota foarte pe scurt, incepnd eu anul 1838 si
termnnd eu anul 1881, cele mai importante evenimente din
activitatea sa stiintif'ic si din viata sa. Acest Jurnal a fost mult
utilizat de ctre Francis Darwin n notele sale explicative la
scrisoarea Iui Ch. Darwin, incluse n The Life and Letters ~i in
More Letters. ns Francis Darwin a pre- zentat textual rrumai
putine note ale Jurnalului. Jurnalul (sau, cum este denumit n
catalogul Bibliotecii Universittii din Cambridge Jurnalul
personal) lui Darwin este scris ntr-o Iimb extrem de laco- nic
si pentru a-1 face intructva mai usor de citit, a fost nevoie ca n

textul su sa fie introduse destul de numeroase cuvinte


suplimen- tare cuprmse n paranteze ptrate.
Despre particularitttle ambelor manu:scrise - Amintiri .... :;;i
Jurnal
- este destul sa comunicm urmtoarele : manuscrisul
Amintirilor ... reprezint prin el nsusi manuscrisul lui Ch.
Darwin scris de mna sa proprie, eu un scris foarte mrunt, dar
suficient de cite], pe 206 pagini de caiet format mare.
Numerotatia de baz (adic numerotatia paginilor textului scris
n anul 1876) cuprtnde 121 pagini. Intercalrfle, scrise n anii
1877-1879 si 1881, snt nsemnate eu numrul pagin ii
la care apartin ele si n cazurile n care intercalarea ocup cteva
pagini, prin literele succesive ale alfabetului englez. ln
observatii, noi dam enumerarea amnuntit att a prtilor
publicate anterior ale

INTRODUCERE 15
Amintirilor .... , ct .;;i a tuturor prtilor esentiale nepublicate
pina n prezent. Traducerea Jurnaluiui a fost fcut de nod dupa
copia manu- scrisului pregtit la indicatia lui Francis
Darwin, probabil n anii cnd el pregtea pentnu publicare
volumele The Life and Letters. Intr-o serie de Iocuri ale acestei
copii exista pe margini corecturile cuvintelor fcute de mina lui
Francis Darwin, citite incorect sau
nedescifrate deloc de ctre cel ce a copiat. In dou-trei Iocuri,
nid
chiar Francis Darwin nu a putut descifra scrisul tatlui su.
Caracterul ambelor documente n care snt amintite un
foarte mare numr de evenimente, nume si localitti
geografice, putin eu- noscute sau eu totul necunoscute
cititorului sovietic contemporan, a Icut necesar un
comentariu de:stul de vast, fr de care o parte in- semnat a
Amintirilor.... $ Jurnalului ar putea rmne nenteleas, La
alegerea Ilustratlor am cutat s dau cititorilor sovietici un
ma- terial dt mai nou, putin cunoscut la noi.
Doresc s-rni exprim sincera mea recunostint lui A. I.
Sirokova si A. J. Pavlova de la Biblioteca Ceritral a
Stiintelor sociale a Aca- demiei de Stiinte a U.R.S.S. pentru
ajutorul lor n obtinerea mate- rialelor $ documentelor lui
Charles Darwin de la Bibl ioteca Univer- sittii din
Cambridge. Multurnesc de asemenea si lui A. O. Zelenina
care si-a luat greaua sarcin de a confrunta textul manuscris al
Amintirilor .... eu prtile publicate anterior si a stiut pe
aceast cale s scoat la iveal prtile Amintirilor.... rmase
necunoscute pn n prezent.
Multurnesc candidatului n stiinte filozofice - S. K. Ant,
care a efectuat munca de rnbunttire a traducerii vechi a
Autobiografiei si a traducerii unor pasaje din Amintiri....
publicate anterior n An- glia, dar care nu erau traduse n Iirnba
rusa. De asernenea, multurnesc profesorilor S. G. Hellerstein
(observatia nr. 13a) $ F. T. Grnbaum
(observatia nr. 15a) st docentilor P. E. Zabludovski (observatia
nr. 73)

$i V. L. Levin (observatia nr. 22a $ 67).


S. L. SOBOL

PREFATA*

Charles Darwin si-a scris arnlntirile la btrnete, pentru


plcerea lui personal si pentru interesul copiilor lui si al
urmasilor acestora. El a terminat povestirea principal,
cuprinznd 121 de pagini, ntre mai si august 1876, scrilnd,
dupa cum spune el, cte un ceas pe zi, de cele mai multe ori dupa
amiaza. In timpul ultimilor sase ani ai
vietii, ndat ce-i veneau n minte amintiri proaspete, el a cutat
sa
dezvolte ceea ce scrisese mai nainte, Introducnd astfel cele
saizeci
si sapte de pagini de adao:s la locurile potrivite. Editia de fata
a Autobiografiei e o transcriere complet a ntregului
rnanuscris, care, lcgat n pie1e, este pstrat n Biblloteca
Unlversittii din Cambridge.
Autobiografia a aprut tiparWi ntia oar ca o parte din
Life and Letters of Charles Darwin 1, editat de ful su Francis
si publicat in 1887 de edttorul John Murray, dupa cinci ani de
la moartea auto- rului, cnd multe omisiunl erau socotite ca
necesare 2
S-au publicat doua edtii. In 1929, Autobiografia a aprut ca
un

volum separat n The Thinkers Library, No. 7 (Watts & Co.),


eu doua adugtri : prima, un capitol de Reminiscesnces3 de
Francis Darwin,
;;i a doua o expunere, tot de Francis Darwin, a vederilor tatlui
su
eu privlre la religie. In 1950, G. Simpson a seos un volum
Intitulat Charles Darwin's Autobiography (Henry Schuman,
New York), care cuprinde un studiu introductiv, The
Meaning of Darwin 4, de
* Prefata seris de Nora Barlow Ia ediia englez a
Autobiografiei.
1 Viata si corespondenta lui Charles Darwin.
2 Fiul su, Francis a notat: ,,Prin urmare, e usor de nteles di,
ntr-o relatare att de personal si de intima, scris de autor
pentru
sotia si copii si, au aprut unele pasaie care trebuiau omise; si
nu am soootit necesar sa art locul unde aceste omisiuni au
fost fcute" (nota lui Francis Darwin).
3 Amintiri.
4 Conceptia lui Darwin.

2 - Charles
Darwin

18 AUTOBIOGRAFIE
Simpson, Reminiscences de Francis Darwin si Notes and Letters
of Charles Darwin depicting the growth of the Origin of Species 1
Toate aceste texte au fost luate <lin versiunea din 1887, fra nici o
corectur fat de manuscrisul original. Totusi, unele extrase din
pasajele nepu- blicate au aprut recent, de cnd manuscrlsul e pus
la dispozrtia cercettomlor.
Am urmrit ndeaproape originalul, restabilind omisiunile care
se urcau la aproape sase mii de cuvinte si ndreptnd rnulte dar
nein- semnate scpri din vedere i;;i modificri ce se streeuraser
n prima redactare. Acolo unde a fost necesar am schimbat
punctuatia defec- tuoas si am completat doar prcscurtrile
esentiale, amndou mpie- dicnd o Iectur curent.
Pretutindeni, intercalrle lui Charles Dar- win snt puse ntre
paranteze rotunde, iar adugiri.le mele personale ntre
paranteze drepte. Notele inf'rapaginale din editia lui Francis
Darwin a Autobiografiei snt nsemnate eu dnltialele F. D., iar
cele adugate de mine eu initialele N. B. Ca sa pstrez
continuitatea tex- tului, n-am notat primele omisiuni asa cum
apar, dar la sfrsitul cr ti i se gsesc mentionate, pentru cei ce
doresc sa le urrnreasc, pagina si rndul celor mai importante
dintre ele.
Apendicele si Notele dau amnunte asupra subiectelor ce apar
n text si cuprind scrrsori nepublicate, Polemica eu Samuel
Butler, care a fost redat pe Iarg n partea a II-a din Apendice,
poate fi so- cotit de unii c i s-a dat prea maire irnportant. Dar
mi-am dat seama c scrisorile nepublicate arunc o lumin mai
mult asupra acestei povestiri complexe, de attea ori gresit
nteleas. De altmin- teri, ea prezint un interes mai general,
deoarece cuprinde preri le lui Charles Darwin asupra primilor
evoluonisti.
Aduc multurnirile mele lui Sir Charles Darwin, care mi-a ngduit sa pstrez volumul legat al manuscrisului timp de mai multe
luni, nainte de a-1 fi ncredintat Bibliotecii Universi.ttii din
Cam- bridge. Blbliotecarul mi-a acordat conditii favorabile
pentru revizui- rea final, si-i rmn indatorat pentru

amabilitatea sa. De asemenea, i mai rmn ndatorat :;;i D-lui R.


V. Kerr, ca si D-lui Pllgrim, pen- tru sprijinul acordat.
Sprtjdn am mai avut si de la multi altil : de la sotul meu si de la
fiii mei, de la sora mea, D-na Rees Thomas, de la verisoarele
mele, D-na Cornford si deuncta D-na Raverat, de la D-ra Sybil
Fountain, D-1 Argent si Dr. Padel.
NORA BARLOW

1 Note si corespondenta lui Charles Darwin descrnd dezvoltarea


Originii speciilor.

,,Daci es tri inca douzeci de ani $ es fi inca n store sa


lucrez, ct ar trebui sa modifie ORIGINEA SPECllLOR si ct
ar trebui modificate vederile mele asupra tuturor punctelor !
Totusi este un nceput, $ asta insecmn ceva ... ".
CHARLES DARWIN CATRE J.O. HOOKER 1869 (editia engleza)

ARBORELE GENEALOGIC AL LUI CHARLES DARWIN


Erasmus cast. (1) Mary Howard; (2) Eliz. Chandos-Pole
1731-1802 c. 1739-1770 eu urrnasl ;
(bunicul lui bunica lui
Charles Francis Galton
l
1
Erasm
Robert Waring cast. 1796
Charles
us
Susannah
1758-1778
17591766-1848 fiica lui
Un ttnar foarte
1799
.Io siah Wedgwood din
promlttor
Etruria,
mo
1765-1817
rt
dintr-o septicimie
co ntractat prin
disectie_. _
1
Marianne Susan
1798-1858 Eliznbeth
cast. H. 1803-1866
Parker cu fr urmasi
urrnasl
Caroline Erasmus Alvey
1800-1888 1804-1881
cast. Josiah Ir urmasi
Wedgwood
din Leith Hill
Place, 4 fiice

1
CHARLES ROBERT cast.
1839 Emma,
1809-1882 fiica lui Josiah
Wedgwood <lin Maer
1808-1896
/-Emily
Catherine
1810-1866
far urmasi

1. WillLm Erasmus, cast. 1877 Sara Se dwick fr urrnasl


1839 -1914 1839 -1902
2. Anne Elizabeth
1841-1851
3. Mary Eleanor
1842 m. copil

4. Henrietta Emma, cast. 1871 Richard Buckley Litchfield fr


urrnasl
1843-1929 1832-1903
5. George Howard, cast. 1884 Maud Du Puy eu urmasi
1845-1912 1861-1947
6. Elizabeth Ir urmasi
1847-1926
7. Francis, cast. (1) 1874 Amy (2) 1883 Ellen (3) 1913 Florence
1848-1925 Richenda Ruck; Wordsworth Maitland
1850-1876 Crofts; m. 192)
u urmasi 1856-1903 eu urrnasi
8. Leonard cast. (1) 1882 Elisabeth (2) 1900 Charlotte
1850-1943 Frances Fraser; Mildred Massinberd
Ir urmasi Ir urrnasi
1846 -1898 1868 -1940
9. Horace cast. 1880 Emma Cecilia Farr er (Ida) 1854-1946 fiic
din
1851-1928 prima cstorfe a Ior dulul Farrer
10. Charles Waring
1856-1858

INTRODUCERE*

Amintirile personale ale lui Charles Darwin asupra vietii si


ac- ttvtttit sale, scrise ntre 67 si 73 ani, trebuie s rmn o important lucrare de inforrnatie, fie n Istoria ideilor, fie n galeria de
portrete a oamenilor. Darwin reprezint nc figura conductoare
a acelei revohrtii n gndirea stiintific ce a urmat publicrti
Originii speciilor n mijlocul sec. XIX, revolutie care a cuprins
curnd toate domeniile eunoasterii. Dar posterltatea trebuie s
reafirme mereu treeutul, si pentru aceasta snt necesare mai ales
izvoare prcise con- temporane, n special spre a lumina vremurile
furtunoase, cnd vn- tul putea s schimbe un crez odat aoceptat.
Figurile mari trebuie privite n rnediul Ior de viat, iar cuvintele
lor trebuie a:scultate, purificate de dezvoltarea dogmelor
elaborate dupa moartea lor. In Autobiografie, Charles Darwin ne
vorbeste de maturizarea Ient a gn- dirii ~i a teorior sale, care 1au dus la publicarea Iucrrit la Socie- tatea Linnean rnpreun eu
A. R. Wallace, n 1858, ~i la Originea. speciilor, n 1859.
Cred di e timpul sa restabilim omisiunile fcute n 1887. Ici :;;
colo, asprimea unor pasaje a trebuit cenzurat acum 70 de ani, <lin
respect pentru sensibilitatea prietenilor si. Acum, aceste
comentarii nu numai c par inofensive, dar scot la iveal idei
ingenioase, care arunc lurnin asupra trecutului.
De altminteri, omisiunile cele mai importante au izvort <lin
amin- tirea sentimentelor puternice ivite dupa publicarea
Originii, inca vii la nceputul anului 1880, cnd Francis Darwin

lucra la Life and Let- ters. De fapt, familia era mprtit n ceea ce
priveste publicarea unora <lin pasajele referitoare la ideile
religtoase ale lui Charles Dar- win. Francis, editorul, era de
prere c procedeul just era o publi- care complet a
manuscrisului, n timp ce alti membri ai familiei sus- tineau ou
tarie c ideile lui Charles, scrise att de intim si fr in- tentia de a
fi date publicittii, i-ar duna prin simplitatea lor.
* Int.roducerea scris de Nora Barlow la editia englez a Aiitobiografiei.

AUTOBIOGRAFIE
Eu scriu ca una din generatia urmtoare, si-mi vine greu sa-mi
imaginez ncordarea care va fi existat n ceea ce ni se pruse totdeauna o falang unit i;;i puternic de unchi si mtusi. Curnd
dupa moartea lui Charles, nainte de publicarea volumului Life
and Letters, aceste neintelegeri erau att de mari, ncit s-a sugerat
ideea sa se recurg la [udccat. Leonard Darwin 1 mi scria, n
1942 : ,,Snt singura persoan n viat care poate s-si mai
aminteasc de neinte- legeri le grave ce s-au ivit n ajunul
publicri i Autobiografiei si, care
au fcut-o pe Etty 2 sa rnearg att de departe, nct sa orbeasc
de
msurl lgale spre a opri publicarea Autobiografiei. Aceste
msuri nu
puteau fi luate dect rnpotriva lui Frank. Etty socotea c n ceea
ce priveste problemele religioase, Autobiografia era
incomplet si in parte f'r sens, .;;i c n aceste rnprejurri n-ar fi
fost numai inco- rect fata de memoria lui ca Autobioqraiui sa fie
publicat, deoarece chiar el, tatl lor, s-ar fi opus eu tarie la
aceasta. Nvas fi surprins dac prerea mamei, prere pe care nici
unul din noi n-am cunos- cut-o, n-ar fi constituit ultimul cuvint
adresat lui Frank mpotriva publ icri i pasajelor omise din
Autobiogra.fie". Interventia d-nei Dar- win e sprijinit de un
comentar scris de mna ei pe un exemplar al manuscrisului
Autobiografiei transcris de Francis. Acest comentar ne este
prezentat ntr-o nota infrapaginal, la locul potrivit. Sublinierea
cuvntului sa oorbeasc din scrisoarea lui Leonard ni-l arat,
dupa
prerea mea, ca fiind sigur c Henrietta, sora lui, n-ar fi introdus
niciodat o actiune n justi tie. Cu toate acestea, e limpede c
preri le erau mpr tite, iar nentelegeri le n aceast famille unit
erau mari, explicate poate pe de-a ntregul de faptul c nu toti
copiii erau de aceeasi prere n ce priveste conceptia stiintific a
tatlui i;;i cea reli- gioas a mamei lor. Totusi, aceste deosebiri de
vederi existente nu au

<lus la nici o nstrinare ntre printi. Aceast rezerv


intentionat
a fost o urmare a furtunii stiintifico-religioase ce se dezlntuise
ntre 1860-1870, eu o furie pe care ar fi greu s-o ntelegern
astzi. Aversiunea lui Charles Darwin fat de orice polernic
public sau disputa personal a gsit si dupa moartea sa un ecou
n aceast nentelegere famil iar. Francis se refera la religia lui
Charles si la rezerva sa n capitolul VIII <lin Life and Leiters,
vol. I, care cuprinde pasaje insemnate luate din Autobiografie,
pasaje probabil treoute mai nti prin cenzura farniliei, si care
snt puse din nou la locul Ior n lucrarea de fat,
1 Leonard Darwin, al patrulea fiu al lui Charles Darwin,
maior la Academia Regal de Geniu.
2 Henrietta, fiica cea mai mare a lui Charles. cstorit eu
R. P. Litchf.ield.

INTRODUCERE 23
Teoria evoluttei e pe deplin acceptat astzi, iar autorul
Originii speciilor e mort de mai bine de saptezeci de ani.
Omisiunile fcute foarte curnd dupa moartea sa trebuie repuse
acum la locul lor, de- oarece e deosebit de pretioas orice dovad
de care dispunern acum eu privire la cei care transforma,
credintele fundamentale. Ct de important a fast schirnbarea e
greu sa ne irnaginm astzi, cnd
nu-i usor sa ne transpunem n era preevolutionist.
E adevrat c ideile asupra evolutiei aveau o poveste Iung
n urma lor. Snt unii care 1-ar socoti pe Charles Darwin ca pe un
cercettor norocos ntr-o serie de peste doua mii de ani. Teoria nesubstantial asupra evolutiei plutea n aer, situatia era pregtit, si asa mai departe. Dar situatia e totdeauna pregtit pentru
reinter- pretarea teoriilor n lumina unor noi viziuni si a unor
fapte noi. Aceasta e nssi sfera de activitate a stiintei. Linia
general de gn- dire a lui Darwin a mers mpotriva speculatiei
usoare, desi mintea sa formula eu usurint teorii pe care era gata
sa le supun unor probe esentiale de observatie :;;i de experient.
I-au trebuit douzeci de ani de teoretizare combinat eu faptele
gsite, ca s pregteasc dovada evolutiei n tata unei lumi eu
totu1 antagoniste. Darwin a trebuit sa se conving pe el nsusi,
prin dovezi adunate treptat, ina- inte de a putea convinge pe alt.
Si la el att 5:ndoielilecit si convin- gerilc sint tot att de liber
exprimate. Crtile sale rrnn ca trepte ascendente pentru stiinta
de mine, Rigiditatea dogrnatic a fost eu totul strin ideii sale
centrale.
Descopeci rile ulterioare nu au subminat eu nimic pozitia
lui Darwin. Genetica mendelian si progresele n studiile de
citologie si variatie mai curind au confirmat :;;i sprijinit tema
principal a Originii speciilor 1, asa ncit numele su rmne mai
strins Iegat dect oricare altul de admiterea conceptiilor
evolutioniste n doctrina stiin- tific a secolului al XIX-lea.
Autobiografia l situeaz pe Iocul ou- venit n suecesiunea
istorrc a ideilo:r asupra evolutiei si l scoate mai bine n
evident dect relatri le cele mai constiincloase. Putem euprinde tabloul originii Darwin-Wedgwood, atit ca naintasi

genetici, cit si ca reprezentanti ai traditlor utilitariene si a


conservatortlor (Whig). Putem vedea dragostea deosebit a lui
Darwin pentru istoria natural transformndu-se din pasiunea
tinereasc de a colectiona i;;i vna, n pasiunea matura de a
teoretiza. Putem urmri timiditatea sa Icnd loc, cu ncetul,
numai convinger stiintiice si niciodat fina- Iittii dogmatice,
ln edititle ulterioare ale Originii, Darwin a dovedit o credinta
mereu sporit n rnostenirea caracterelor dobndite si in
1 Contrar prerii lui Barlow, darwinistii crea:tori sovietici
soco- tesc c neodarwinismul a goltt de continutul su
materialist conceptia lui Darwin. N. trad.

24 AUTOBlOGRAFIE
irnpontanta folosiri i si nefolosirii prtilor n descrierea
general a evoluiei, descriere care a dus la oarecare
amblgultate de exprimare n ceea ce priveste rolurile respective
n selectia natural 1 Niciodat Darwin nu a sovit n credinta sa
di selectia natural e faotorul prin- cipal al evolutiei, dar
admiterea ~i altor cauze ale evolutiei i-a ng- duit sa arate si
problemele nc nerezolvate, si e adevrat c sovi- rile sale
pot dovedi ntelepciunea sa, dac privim Iucrurile prin lu- mina
unei Iuorri recente 2
Pasajul din Autobioaratie reprodu:s n facsimilul alturat
dove- deste aceste ndoiell si arat curn gndurile sale se Iuptau
pentru n- tietate, ducndu-l la adugirl si stersturi, Pasajul se
gseste la p. 96-97 din Autobiografie.
ln aceste vremuri, protestele adevrate ale oamenilor mari
in mediul lor de viat snt eu deosebire necesare, deoarece doua
scoli de gindire nelin sa ia marile figuri din Istorie :;;i sa le
modeleze pentru
a-:;;i demonstra propriile lor doctrine. Pentru un marxist,
individu! e produsul mediului lui econo.mic: revolupionarul,
artistul, inventa- torul, snt aruncati n sus, ca niste baloane de
spun, de necesittile eoonornice. Tot asa adeptul teoriei lui
Freud, desi de pe pozitii eu totul diferite, desconsider teoria
genetic sl vede progresul omului numai din punct de vedere al
adaptrii sau neadaptril lui la expe- rienta personal. Fr
ndoial c amndou aspectele .;;i au dovezile lor, deoarece
omul nu se poate dezvolta, att trupeste ct si spii- tualiceste,
n afara mediului 3 Autooortretele au meritul de a nf'- trsa atit
influentele <lin atar, ct si omul. E posibil sa existe unii crora
Autobiografia sa le arate c Charles Darwin nu a fost un
metafizician sau un gnditor profond, care sa depseasc
domeniul teoriei sale despre lume. Dar nimeni nu poate citi
ouvlntele sale f'r
sa reounoasc un caracter de o rar simplitate si de o
desvrsit in-

tegritate. Autobiografia ne arat cum a modificat el ntregul


mers al gndiril epocii victoriene, nu nfrumusetindu-si
descoperirfle si nici printr-un brusc iconoclasm, ci mai
curind printr-o perspicacitate mi- nutioas si printr-o [udecat
ponderat, deschizind orizonturi vaste cercetrilor de mai
trziu.
NORA BARLOW
1 Vezi noua reeditare a lui Darlington a primii editii a Originii
(Watts & Co.).
2 Vezi C. Waddington, Principles of Embryology (Pcincipii de
Embriologie), 1956.
3 Contrapunerea conceptiei materialiste a lui Darwin ou
teoria idealtst a lui Freud si eu marxismul este confuz si
nelogici Marxis- mul si darwinismul au puncte comune ntre
ele si nid o legtur eu freudismul dupa prerea noastr. N.
trad.

AMINTIRI
DESPRE

DEZVOLTAREA GNDIR" SI
CARACTERULUI MEU

AUTOBIOGRAFIA

t
~ y ~trC~L-~

&- H' r c~L~"-4. ;t. 1.~~


o~~

f' 1-< <

"" s:

~ ~, .,.. ~ ~ vs "l'i
~-~~ .c ~

ss>

milul ,,Continutului" (tablei de materii) autobiografiei dupa microfilmul manuscrisului original.

Amintiri despre dezvoltarea gindirii


~; caracterului meu
Autobiografia*
31 mai 1876 Ch. Darwin

C 0 N T 1 N U T U L **
De la nasterea mea pn la nscrierea la Cambridge. Viata la Cambridge. Cltor ia pe ,,Beagle".
De la ntoarcerea acas pn la cstoria mea.
Londra pn De lala cstoria
stabilirea
la Down.
Conceptiderea
ilelareligloasc.
mea
~iViata
~ela Down. Descrierea
diferitele mele crti.

modului n

care au aprut

0 apreciere

a capacittilor

mele intelectuale.

Un edi to r germau nui-a scris si mi-a cerut sa povestesc


cte ceva despre clczvoltarea irrtelectului si a caracterului
meu, o data ou o schita autobografic. M-am gndit c
asemenea nce roare m-ar amuza si eventual, ar putea sa
intereseze pe copiii mei

* Dupa S. I s, Sobol, deosebirile dintre date de la


inceputul si sfrsitul manuscrisulut (31 mai 1876 la nceput,
si 28 mai 1876 la sfrsit) s-ar datora faptului c Ch. Darwin a
pus ultima data <lin memorie fr a se mai uita la nceputul
manuscrisulul. N. trad.
** ,,Continutul" (pe care-l redm ca facsirnil), a fost scris de
Darwin pe o pagina separat, S. L. Sobol presupune c Darwin
a
redliat ,,Continutul" Ia 3 august 1876 dupa te:rminarea
Iucrrii. N. trad.

Prima pagina a manuscrisului lui Ch. Darwin ,,Amintiri despre dezvoltarea gndirii si caracterului meu" (1876).

A~Il:\TIRI DE5PRE DEZVOLTAREA GINDIRII $I


CARACTERULUI MEU 29>
sau pe copiia dor. ~tiu c i pe mine m...ar f interesat mult sa
oitese o sch1i4a a amdrrtdrulor buniculud meu - fde si scun-t si
plctdcoas - scris eu mina lui, despre ce ia gndit, ce a faouit si
cum a lucrat 1 Am ncercat s scniu povestirea de fat, n oaee e
vorha de mime, ca si cum 1a~ ,fi un mort care pniveste
n umn, 1d1iutr-alta lume, pr opnia lui viat. Nu mi s-a pru't c
acest lucru ar fi greu, deoarece pentru mine viata e apro ape
sfrsit. Nu mi-am dat nici o ostcneal n ceea ce pniveste
stilul.
M..,am nscut n Shrewshury 2, la 12 fobruarie 1809. Lam auzit pe tata spunnd Ca, dupa prerea lui, e amenii CU
nsusir.i intelectuale deosehite a1U, n general, o memorie a
trecutului ndepr tat chiar de la o vrst foarte fraged. Nu e
cazul meu, deoarece primele mele amintiri dateaz de pe l.a
patru ani si cteva luni, cnd ne duceam in apropiere de
Abergele 3 s facem bai de mare. Mi-aduc aminte destul de
nelmur it de unele n- tmplr si locuri de acolo.
Marna a murit n iulie 1817, ond abia mplinisem opt ani,
~i e ciudat c nu pot sa-mi .arnirrtesc nimic despre ea afar de
patul ei de moarte, de rochia ei de catifea neagr si de masa ei
de lucru, eu totul curio as ca forma. Cred di uitarea mea se
datoreste n parte surorilor mele, care, clin pricina dur erii lor,
n-au fost niciodat n stare sa vorbeasc despre ea sau miicar
s-i pomeneas~a numele, si n parte st.ri ei holnvicioase de
mai nainte. ln p rimvarn acehriasi ain, am fost trimis la o
scoad clin Shrewsbury 4, unde am urmat un an. nainte de a ma
1 Ch. Darwin se refera la bunicul su Erasmus Darwin (17311802) medic, naturalist si poet, unul dintre primii biologi
evolutio- nist! care, pe la sfrsrtul secolului XVIII a elaborat o
conceptie evo- Iutionist apropiat de eonceptia lui
Lamarck. S. L. S. (nota 3, p. 200).
2 Shrewsbury, vechi oras, centru administrativ al tinutului

Shropshire in partea de apus a Angliei centrale, vecin eu Tara


Galilor, situat pe malul rului Severn. S. L. S. (nota 4, p.
200).
3 Abergele, un mie orsel in partea de nord a trii Galilor, pe
malul Marii Irlandei. S. L. S. (nota 6, p.
200).
4 Condus de Rev. G. Case, pr eotul capelei
<lin
Street. D-na Darwin era
si
Iua
parte
la
slujba
religioa
uni.lrie,
tariene
n
capela d-Iui Case, iar tata, n copi
se ducea sl elHigh
unitarian
sacolo
mpreun eu surorile lui mai mari. Dar att el ct sl fratele su, au
fost botezati ~i sortiti sa apartin bisericii anglicane ; si dupa
primii ani ai copilriei, se pare c el se ducea de obicei la biseric,
dar nu la capela d-Iui Case. Din cele scrise (n St. Jame's
Gazette, din
15 decembrie 1883) rezult c o plac mural a fost asezat
n amin- tirea lui n capela, care este cunoscut astzi sub
numele de ,,Bise- rica Crestin Liberal", F. D.... Arnintirn c
seota Unitarienilor nega
dogma Tr inittii. S. L. S. (nota 8. p.
200).

A.~11:-.ITIRI DESPRE DEZVOLTAREA GNDIRII ~I


CARACTERULUI MEU 31
duce lia scoal, sor-mea Ca.rolina se o cupase de educatia me
a, dar ma ndoiesc dac aceast ncercare a reusit. Mi s-a spus
ca
eram mai slah la nvttur dect so ra mea mai mica, Catherine, si cred c n multe p rivin te am fost un copil neascul t-

Susanne Darwin (Wedgwood), marna lui Ch. Darwin


(dupa S. L. Sobol).
tor. Carolina era ct se poate de buna, inteligent si harnic ;
dar era prea aili toare atunci cnd ncerca sa ma nvete carte, simi aduc aminte bine, dupa attia ani, cum ma ntrebam cnd ma
pregteam sa intru n odaia in care ma astepta : "Oare pentru Ce 0 Sa ma mai certe 'acum r: ~ ajunsesem att de nepstor la dojan, nct nu-mi mai psa ori ce mi-ar fi spus,

32 AUTOBIOGRAFIE'
Pe vremea cnd urmam scoala aceea, mi s-a dezvoiltat mult
gustul pentru istor ia natural .9i n special pentru colectionr i.
ncercam sa aflru nume de plante si co lectionam tot felul de
lu- cruri : scoici, sigilii postale, francaturi 1, monede si
minerale. Pasiune a de a colec tiorra care-l face pe om sa
ajung un na tu- ralist sistematic, un virtuos sau un zgrcit, era
foarte puternic
n mine, si evident c era nnscut, deoarece nici una dintr e
surorile mele sau fratele meu nu artaser vreorlat aceast
nclinare.
0 mica ntmplare de pe atunci mi . . a ramas adinc
ntiprit. n minte, si 1mi nchipui c asta se datoreste
tulburri puter- nice pe care mi-a provocat-o mai trziu .n
constiint. ntmplarea mer it sa fie amintit , deoarece dovedeste clar, c la
vrsta acea fraged ma interesa variahilitatea plantelor ! ntr-o
zi, i
spuneam unui ait bietel (cred c era Leighton 2, care mai trziu a ajuns un binecunoscut Iichenolog 9i botanist), c
puteam sa ohtin Polyanthes si Primule de d1iferiite ouloni,
stropndu-Ie cru anumdte licihi1de colorate, ceea ce e.ra fa.ra
ndoial o mare mneiu'n, deoaS eeenici nu neereasem
vreodat .a191a ceva, Aioi pot sa mrtarrisesc c, n copikrie,
aveaen ndina:riea de a ns- coci eu toit ,dfoadiimsrul
neadevrui, si n.totdcauna fceam Iucru acesta clin dornta
de a strmi uimire. Odat, de pld, am cules
-0 mul tirne de fructe superbe dJin Iivada tJata1luii meu si leam asouns ntr-un tufis, apoi am alergat pe nersuflate sa dau
de veste ca descoperisem 0 grmad de fructe furate 3
Cam tot pe vremea aceea, sau sper di la o v1rislta si mai
f'rage.d, Furam uneoei fructe 1C1a sa le mnnc. Un.a din mot.odefo mele er:a ingernio1a1sa. Gra1diina de fructe si
zairzavamrri, 111-

1 Mernbrit naltei nobilimi i;;i ai parlarnentulul aveau


dreptul prin semntura lor pus pe plicul scrisorflor, sa le
trimit netimbrate, ,,Francaturile" erau deci autograe (nota editiei gerrnane
a
Autobiografdei editat de Fr.
Darwin).
2 Rev. W. A. Leighton, care a fost coleg eu tata la scoala d-lui
Case, si arninteste c tata a adus la scoal o floare, .sp~l!nd
di maic-sa l nvtase cum putea descoperi numele plantei
uitndu-se nuntrul ei. Si d-1 Leighton urrneaz : ,,Aceasta
ntmplare mi-a atitat n chip deosebit atentia si curiozitatea,
si l-am ritrebat de mai multe ori cum s-ar putea ajunge la acest
rezultat ?" Bineriteles, metoda nu putea fi transmis. F. D.
William Allpart Leighton (1805-1899), botanist, educat
la St. John's Collge. Cambridge. A publicat Flora Of
Shropshire (Flora din Shropshire), Lichen Flora of Great
Britain (Flora de 1icheni din Marea Britanie) si alte lucrri. N.
B.
3 'I'atl su trata eu ntelepciune aceast tendint, nepedepsind
minciunlle, dar scotind n evident adevrul.
F. D.

AMINTIRI DESPRE DEZVOLT AREA GINDIRII SI


CARACTERULUI MEU 33
cuiat seara, era irnp'rejrmrit eu un ziid nal t. Dar eu ajutorul
copaoilor <lin vecintate, puteam Sa ma ure CU usurdnt p1e
creasta zidului. Ap oi nfigeam un bat lung n gaura din foudul
tamni ghiveci de flori des tud die mare si, ri1dicnd1u.J n sus,
des- prindeam piersici ~i prune care cdeau n ghiveci, asa
nct captura era asigura t. mi .amirrtesc, cnd er am copil, c
Iuram rruere din Jivaida ca sa le duc unor hieti si t:ineri care
stteau n tr-o cas din ap ropie.re si, naimte .de a le da
frmctele, le de- monst.ram ct de repede puteam sa alerg. ~i e
surprinator cum nu-mi dadeam seam a c m ira rea ~j
.adrmiratia pe care o ar tau ei talentului meu de .alergtor, nu
era dect de dragul rnerelor. rni amintesc ns ce fericit eram
cnd mi mrturi- seau c nu mai vzuser ni oiorlat vr eun
ha1at alergnd asa de repede !
rni aduc aminte1 n mod limpede si de alt ntmplarc din
t:impul cnd eram elev la sco.ala d-lu.i Case, si anume de nmorrnn tarea unu:i soldat caval er.ist. ~i ,e surp rinz tor, ce
des- ltrsi t vd .nc nai n tea mea calul, CIU cizmele ~ ou
carahina
.atrnate la sa, si aud salva de foc t ras deasupra mormntului.
Aceasta scen mi-a r sco lit .adnc to at sim tir ea poe tic pe
car e o aveam in mine 2
n varia anului 1818, am pleca t 1la vestita sco al a dlui
Buder din Shrewsbury, unde am ramas sapte .ani, pn la mijlocul ver-ii lui 1825, cnd .mp lineam saisp rezece arui. La
scoala aceasta am Fest intern, asa am avut mar ele .avantaj de a
trai o .adevoait v~,ata die scol ar. Dar cum ddstanta de acas p
n l scoal era abia mali rmarre de o mil , arlcseori fugeam
n timpul recrca tiidor mai Iungi, ntr e apeluri si seaS
aanarinte de nchidere.a por til or. Cred c lucru] acesta a
fost, n multe pnivinti, .n avantajul mien, dcoarece mn-a p
str at interesul
~ dragostea cJ.e casa. mi am.intcsc Ca n !prima parte a vietii

1 De la acest pasaj ... Irni aduc aminte ... si pin fa pagina 35,
aliniatul care ncepe ... Nimic n-ar fi mai duntor ... ,
reprezint pasaje pe care Francis Darwin le-a inversat n
Autobiografia redi- jat de el. N. trad.
2 E curios c un alt biat din Shrewsbury a fost si el
rniscat de aceast nmormntare militar. D-1 Gretton, n
Memory's Hark- back (Aduceri aminte) spune c scena 1-a
Impresionat att de pu- ternie, nct putea ,,sa se duc ntins la
Iocul din cimitirul St. Chad unde bietul om fusese
nmorrnntat". Soldatul acela era un cavale- rist <lin
Inniskilling :;;i comandantul lui fusese :ranit nu de mult la
Waterloo, unde corpul su de arrnata luptase viclorios
mpotriva cavaleriei ouirasate franceze. F. D.

3 - CharlCi Dacwio

AUTOBIOGRAFIE
34

ord sa alerg ct puteam


mele de scolar, eram nevoit de multe ajungeam. Dar cnd nu
ca sa ajung
timp si CU
c, de
obicei,lui dumnezeu, sa ma ajut e.
eram
sigur, la
ma rugam
credint
~i-mi aduc bine arnirrte cil atribuam succesul meu
rugciunilor ,
si nu fa:ptului c .alcrgarn foaete repede, e1i ma minunam ca. de
obicei, dumnezeu m ajuta,
Am auzit pe tata ~i pe surori.le mele mai mari povestind di
nc d.in copilcie mi p lceau mult p limhri!e [ungi ~i
singuratice. Da1r la ce ma gndeam n tirnp ce ma pl imham,
HU stiu. Adesea ma furau gndrnriile, si 0 data, pe cnd ma ntorcearn },a scoal pe creasta vechilor fortifie a ti1i clin jurul o rasului Shr'ewsbur-y, transformat in crare pentru pietoni, fira
parapet pe un.a drin parti, am clcat alturi ~i am dizut, de fa nl
timea de numai sapte sau opt picioare 1 Cu toate acestea, mul
timea gndurilor care mi-au trecut p rin mirite n timpul acestei
f oarte scurte, dar subite si eu totul neasteptate cade r-i, a fost
udnuitoau-e ~i greu comp atihil eu p rerea fiziologilor, caa'e
sustin c orice gnd cere o .aprcoiahil ducat de uimp,
n primele zile de ~C'01aJa, trebuie sa fi fost un hietcl
foante naiv. rrtr-o zd, un ba1iat eu nuruele de Carnett m-a dus eu
el n tr-o patiscrie unde .a cump r at cteva p rjituS i fi1ra sa
le p lteasc, deoareee negustorul avea noredere n et Cind
am iesit, l-am ntr-ebat de ce .n-a p ltit p.rjitunile, 1iair el mn-a
rspums numaddect : ,,Pa1i, nu ~t1iri ? Unchiul meu a Isat
mos- tenire orasului o sum mare de bani, eu co nditia ca
fiecare negustor sa vrid orice, fara niai o plat , aceluia care ar
purna pe cap ;palairi1a lui veche si air mdsca-o ntr-um anumrt
fel". Dupa aceea mi-a artat cum trebuia sa misti plria. Pe
urm
a intcat n iaha ipravailiie, nrnde .avea crdit, si a cerut lllin lucru
ne nsemnat, miscndar-si plnia 1a1~a cum mi ar tase, si
bine- in teles c a cp tat marfa Fr S-'O pl teasc. Cnd .am
1e'?!t afar mi-a spus : ,,Daca vrei sa te duai simgur la patiserie (
ct de hi.ne mi amimtesc looul unde era !), eu ti mprumut p
l- ria si p oti sa capcti tot ce pof testi dac 0 mi~ti oum

trehuie", Am p rirmi't hucuros pr opunerea Iui mr-inirnoaa,


am intrat ~i am eer-ut ctev s priijituri, ap oi am miseat p lria
oeia veche a~a cum trebuia. ~i tocmai ,je~eam diin pravalie
cud negustorul
s-a repezit dupa mine. Atunci am dat drumul p1rajitrnrilor ?
am fugit, ca ~i cum mi-ar fi fost viata n primejdie. ~i <:0m
1 2,12 m.

A:\!I:\'TIRI DESPRE DEZVOLTAREA GNDIRII ~I


CARACTERULUI MEU 35
ramas su rprin s cnd falsnl meu poieten, Gmrnett, m-a
ntmpi- n a t cu hohote de rs.
Pot spune, spre Iauda rn ea, c n copri11arie am fost ornenos, da,r lucrul acesta l datoram n ntregime erluoatiei ~i
-xcmp lului pe car e mi-1 d deau surorile mele. n tr-adevr,
ma lndoiesc dac omenia e o calitate fir e.asc sau nnscut.
mi
pl cea grozav sa co lectionez o u, dar nici o dat nu luam mai
mult de unul clin cuibul unei psri, eu excep ria unei singure
imp rejur ri cnd le-am Juait pe toate, dar nu p entru valo area
lo r, ci <lin
bruvad.
nui p lcoa mult pcsctui.tul eu unrl.ita, si as fi stat oeasuni in
tregi pe m.alul vrcumu.i ru sa.u arl vreunui iaz, ou ochji atin- titi
1Ia plut. Cnd eram la Maer 1, mi s-a sp us c p ute arn sa
!W(l Y; ~';_:1ii en ap ii sr a t. ~i clin z iua aceea, n-am mai pus ni
ci o d atf vr e un vicrrne vin in crlign} untli te i, CU toatc c
Iucrul acesta dauna, fara in doi al, succesului meu de pescar,
OlbtiL c11d e r am mie, }Je cin d eram ex tcrn sau nainte de
ast a, m-arn purtat cruel btnrl un ctelus ~i cred c nurnaii ca 1Sa ma .bncnr de put erea m ca. Dar nu l-am batrt pre1a
tare, d1eo1~1.reoe c te lusul ruioi n-a schcl l it. Sint sigur de
asta, p errbru ra Iocul tmt]e l-arn htut era ap roap e de casa.
Fapta
accasta mi-a ap sa.t greu const.iinta, do vad amiutirea
looului exact UTI de svrsisem crirna. Pr obabid ca de a ceea
dragostea
mea pr ntru oini a fost si mai pu terriic, ajungnd mai trziu
~.i peertru mult timp, o a devr at pasiune. $.i cidruii preau a sti
aicest hmru, de'o.ar ece reuseam sa ile fur dn-agostea pe care o
av eau Iat de stp ni.i lor.
Nimi c n-ar fi fost mai d untor p en tru dezvol tarea inteligen ted me1!e dect scoala d-rulrni Butler, perrtru ca educa tia oe

ni se ddca era strict claeic ~i nu ni se preda nimic altceva dect


put in geografie si istorie ant ic. Ca mijloc de erlueatie,
scoala a fost, pentru m ine, pur si sirnplu egnl CU zero. ''oat
viata am fost incapabil sa nv t vreo Iimh strin, Se acorxla
o aitent1i' deosebit versif.icapiei, pe care n-am putut s-o fac
niciodat bine. Er.am mul ti prieteni, si avcam mp reun o
colectie eno rrn de versuri vechi, pe ca rc, amestecndu-le
Iao- lalt, unco ri eu ajutorul altor hie ti, le puteam folosi oa ~di
tratez orice subiect. Se ddea mult a ten tie nvatatului pe
dina- fara ral lectiilor <lin ziua precedenta. Lucrul .acesta l
faceam CU
1 Casa unchiului meu, Josiah Wedgwood cel tnr. F. D.
Aoolo locuia o familie de veri~ori ~i veri~oare Wedgwood,
dintre care cea mai tnr a fost sotia lui Charles. Maer e a~ezat
n inima tinutului Shropshire, doar la 20 mile de drum de
Shrewsbury. N. B.

36 A UTOBIOGRAFIE
rmrlt .usurdrrt, nvtnd pa'trmze oi-cimcize ci ,dJe vcrsuri de
Virgil sau Homer n timp ce .asistam la slujha rerl1i1giioa1sa de
dimdmeat. Dar acest exer.ci tiu s ..a doverlit eu to.tul irnrtil,
deoarcce dupa
pait.ruzeci si opt ide ore toete versS riel erau ui tate, Nu er'am

Scoala d-rului Butler din Shrewsbury unde a invtat Ch.


Darwin. In- fata cldirti n care se afl azi biblioteca se
gseste monumentul lui Ch. Darwin (dupa S. L. Sobol).

Ienes ~'l in af.ar de versificatie, n general i invtam cons


tiin- cios pe dasici fara sa Iol osesc juxte. Singura pl cer e pe
care acn sirrrtit-o eu p rileju aces tr stru1dli1i, Ie-o datorcsc
odelor lui Hor atiu, '}Je care ile admi.ram mudt. La .absolvirea
sco lii, nu erarn ruici avansat, dar rrici nap oian pembru vrsta
,mea, si crccl Ca to ti p rofeso.rii meii, rnpeeunii CU tata, ma
SOCOt1e1a1u da-ep t nn ba1iat fo1a1rte o.hisnnit, maii ournd sub ni
velu] iinrt1elecrtual mijlociu. Spre adnca mea durere, tata mi-a
spus rrtr-o zi :
.,,Nu te in ter eseaz nimic .afar de vintoare, de cini si de
prins sohol arui. Ai sa fii o rusime ,~i pemru famuihie, si
pearbru tine",
Da1r 'Clre,d c tata, caire era omml cd mai bum dlim eti .am eunoscut vreoda't, ~1 a cru anuiartmre ma-e .att ,de e oump ,

AMlNTIRI DESPRE DEZVOLTAREA GiNDIRlI SI


CARACTERULUI MEU 37
trebuie sa fi fost sup r at ~i cam nedrept cnd mi-a spus asemenea vorbe.
Aici se euvine sa arlang cteva pag.ini desp re tata, care in
multe p nivirrti a fost un om deosehit 1
Avea aproape 1,87 m nl time 2, umerii largi si era fo ar te
bine facut, asa c a fost omul cel mai voluminos pe care 1-am
viizut cndva. Cnd s-a cn tr-i t ult ima data, avea 152,352 kg::
dar dupa aceea nc a mai sporit mult n greutate. Principa- lele
canacter-istioi ale in teligente sale erau spi ri.tul de obser- v.at.ie
si pu te.re.a de ntel cgerc. Nic1i una d1in acestc oaa-acter.istici narn vzut-o vr eo da t ntr ecu t, sau mcar egu lat, de altii.
nteliegerea l:ui nu p-rivea numai uenorocirile altora ci, mai mult
in c, bucirridle tutnuror celer din jurul s u. Asta J f cca
sa se gndeasca totdeauna curn sa bucure pe al tii ~i eu to atc
c dispr etuia ext ravaganta, l ndcmna sa fac multc faptc
genero.ase. De pi ld, d-1 B., un mie fabricant din Slrrewsbury,
a veni t ntr-o zi la el si i-a spus cil, n cazul cnd n-aS p utea
sa mprumute 10 000 Iire, ar trebui sa de a faliment, dar cil.
e1l nu avea posibitatea Ba dea rrioi un fel 1de ga1rantie leg1mla
pentru
acest mp rumtrt. Tata i-a ascudtat exp li'oatiil e carre
a-- veau de scop sa-1 convng c, tortu~i, p in la urrn va .putea
sa napoieze harrii. Dar puterea de irstu.itie a tat.ul ui meu I-a
fcut
sa .cap ete sigurunta ca ptrte a sa 1aiba ncr ede re n el.
A~a ca i-a avansat surma, care era eno rm pentru un om tnr ca
el, ~i dupa un timp oarecar e suma i-a Fost resttuit..
Banuiesc c accast oap acit.ate de ntcl ege rc i-a <lat tatii p
uteire a nel im it a t de a cstiga ncrederea oamenilor, ceca ce i-a
ajutat sa fie un mcd ic vcstit. A nceput sa p raotice me d.i- ci na
nainte de a avea douz eci si nnu de ani, si o nor ar-ii] e
clin primwl an i-au fost de-ajuns ca s-si p o at ntr e.tine do i cai
~i un om de scrviciu. n anul urm to r, clientela i-a sp orit si mari
mult .r;;i a urmat tot asa peste saize ci de ani, cnd a ncetat de a mai
da c onsul taii. J\iarele su succs ca merli o

a f ost CIU att mai remarcabil, CU Ct mi-a mrtur-isit Ca ila i nceput si ura att de mult profesia, ncit, dac ar fi fost sigur
1 Acest adaos (care se termina la p. 47 a Autobiografiei) a
fost scr is n 1878, sau mai trziu, si eu toate c e inclus in Life and
Letters, vol. I, p. 11, a fost omis in Au.tobiografia editat de
'I'hinkers Li- brary. N. B.
2 In limba englez 6 feet 2 inches. N. trad.
3 n limba englez 24 stones. N. trad.

Dr. Robert Darwin c. 1826 (dupa N. Barilow). Decuparea


profilului n hrtie neagr (umbre chinezesti)
constituia un obicei foarte rspindit n Occident
nainte de descoperi rea
fotografiei. N. trad.

AMINTIRI DESPRE DEZVOLTAREA GINDIRII $1


CARACTERULUI MEU 39
de cea rnai mica r-cmun era ti e, sau dac ta tl su l-ar' fi Isat
sa-~i aleag singnr cariera, nimic nu l-a r fi determinat sa urmeze medicina. Catre sfrsi tul v ie tii, num ai gndul unci ope- na tii
aproapc cii-l mbolniivea, ~i abia pntea suporta sa vad.i
pe cincva di picrde snge - sentiment pe carre mi t-a trans- mis si
mie - si-mi arn in tcsc gr oaza pc carc am sirnt.it-o, scoIar fiind, cnrl am cit.it ca Plinius (mi se p ar e) a liisat s-i
curg sngcle ntr-o baie cald p in ce a murit 1 Tata mi-a
povcstit doua n tmpl oi ci.udate ou p rivir o la singer aire. Ia t-o
pe ee a tliirrti : end er a foarte tn r s-a f cu.t Irauomasom. Un
prieten e-1al su, fr an cm ason si cl, ~i car-c p re timdea c nu-i
cunoste a sensibi lita.tea in ce p riveste 1sngele, .i-a spus <lin
irrtmplar e, n timp ce se ndrep tau spre adunare : ,,Banuiesc
c nu ai nimic mpo triv sa <lai citeva p icturi de singe".
Se pare di, atun ci cnd a fost p.rirn it ca membru, 1i s-au legat ochii
si i s-au suflecat mnecile hainei. Nu ~tiu dac o asemc- neu
ceremonic mai are loc ~i as tz i, dar tata a rne nti on a t cazu.l ea o
dovad excclent a puterii de imaginatie, deoarcce simti se
1limpcde cum i curgea sngele p ictur eu p.ictucii, si nu-i venea
s-si cread ochilor cnd, dupa aceea, n-a pntut sa-~i
descopere nici urm de ntop tur pc Inat.
Un mare macdmr ,de abator din Loridra l consudta o d1ata pe
hunicul men. n ace lasi timp, a fost a dus nuntru iah cbient, f
oan-te grav bolnav. Bunicul vru sa .. i i.a singe imediat, CU
ajutorud Farrmaoistu lui care-l asista, Rugat sa tin b ratul
hcilnavului, mcola rul si-a cerut ier-tar e si a parasit cabinetul.
Dupa aceea, i-a explicat bunicului c, desi e ra sigur di uoisese eu
p.ropS iirle lui mini mai m:ulte vite de.cit oraca.re alt .orn dlim
1 Plinius cel btrn, celebru naturalist si istoric, a murit n anul
79, observnd eruptia Vezuviului. Ch. Darwin se Tefera, se pare,
la Plinius cel tnr. Irnprejurrtle mortii ultimului snt eu totul necunoscute. De aceea este ndoielnic dac povestirea lui Darwin se
refera la Plinius. Sinuciderea pr in deschiderea arterelor n cada

de baie a fost larg practlcat n Roma veche, ,,Analele" lui Tacit


snt pline de astfel de povestiri ; deosebit de popular este
povestirea lui Tacit despre moartea tragic n anul 65 a celebrului
filozof si scri tor roman, Seneca. Acesta si-a deschis arterele atunci
cind Nero
1-a condamnat la moarte pentru participarea la complotul lui
Pison mpotriva lui Nero (vezi ,,Cronica lui Caus Cornelius
Tacit", tra- ducerea fcut de A. Kroneberg, partea II, p. 208-211,
M., 1858 ; vezi de asemenea N. F. Deratani s! al tii, ,,Istoria
Iitcraturii romane",
p. 346, 1954. Este posibil ca Darwin sa fi citit pe Taci.t in original
n :;;coala dasic a dr. Butler. S. L. S. {nota 14, p.
201).

40 AUTOBIOGRAFIE
Lomdra, ar fi lesinat, or ict ar ;parea de absurd, dac ar fi
vztrt holnavul sngernd
,
Datonit puterii tatlua men ide a e~t1i1ga n ererle.rea o
ame- nilor, mul ti bolnavi, mai eu seam femei, il consultau
cnd li se ntmpla vreo nenorocire, ca pe un fel de
duhovnic. El mi-a p o vesnit c pacien tii nccpeau
totdcauna p.nin a se pl inge vaig de sntatea lor. Din pr
actic, tata ghicea imcdiat eare Cira ade.vrarta cauz a ho lii, si
n.cc.rca sa Je sugcrcze Ca ci
doar ~i imaginasera ca ar fi hoilnnvi si c acurn nr fi bine
s-d destainu:i1a.sca necazur'ile [or. Dupa aceea, bolnavid rmr
m1a11 vo rbeau nirmic despr e vreo suferin t fizi c. Suhiectul
obi::;- mnit e rau oe.rturil e familiare. Cnd so tji se plngeau de
soti,iilc Ior, si cnd ceart.a p rea ser-ioas, tata i sftuia sa fa1ca
ar~a dupa cum umneaz, si sfatul SaU avea totrleauma SIUC'CeS
dac er a urmat ntocmai, ceea ce nu se ntmpla totd'earma.
SotuJ t.rebuia s-d spun so tiei c-i pare nespus de r u c nu
me i puteau fi feniciti mp rcun, Ca er a COillV'US Ca .a;r fri m
ai feuicit dac s-ar despairti de el, di el n-a jigruit-o ctusi de pu
tim [rla- tcr it a cestui punct hrhatul ddca .gre~ .de cele mai
multe o ri},
c .n-o va mai vorbi de r u n Fata rudelor si a pr-ietenilor i;;i,
n celc din urm, c-i Va asigura un Ve1n1t Ct ma.i corespun- z
t.o.r 'CU posihilitati1le lui. Apoi i ce.rea sa se gndea1s1ca
bine Ia aceast propunere. n cazul cnd femeia nu avusese ruer
o
vina, stte.a lini~,tita si si ddea seam.a cur nd n ce situatie
grea s-ar pune neavnd a nl tarra n1ci o nvirruire, deoaeece
sotul si nu ea, er a cel ca re p ropurica desprpirca. De regwH.i,
so tia ~ rnga so tu] Sa UU SC mai gh1deasca la .dcsp r-tire ;:I
de obioei se purita cu el rnult mai bine dect nainte.
Daitorita ahi!litatii ta.tl ui meu <le a cstiga ncrcderea
01a- mcn.ilou-, a prm:1t rrrulte sp ovcdanii ciudate de nenor
ociri ~i crime. Adcseori spunea ct <le multe so tii nefericite

cunoscuse, n runtl te cazu.ri so tii ~i so t ii!e tr iscr bine cite


douze e] ;;an treizcoi de ani, ca sa ajung apoi sa se ur asc
amarni c. El punoa totrd pe seama faptnlui c e:i si pierduser
Iegtura comun nrlat ce cop iii Jor crescuser man.
Dar .cea mai de osehit. putcre pe carie o avea tat:a, cra
aoeea de a citi caracterul ~i chiar gndurile acelor.a pe ca're-i
vaziuse fie :~i pentru putin timp. Pastram multe exemple C'U
privire la aceaista putere cle patrundere. dintre c.a:re unele mi
se pare:au aproape sup:r:ainwturale. Acie1ast.a 1-a sa~valt pe
ta.ta de 1a-9i face un prieten ne1demn (eu o singura iexceptie,
dar ca:racterrnl acelui om .a fost cuTnd descoperit). Un rpreot
din

AMINTIRI DESPRE DEZVOLTAREA GlNDIRII SI


CARACTERULUI MEU 41
alt or as venise la Shrewsbury ~i prea a fi un om bogat. Toa t
lumea se ducea la el, si el era invitat n multe case. Tata l-a viaitat,
dar ond s-a rotors acas le-a spus Sur0rrilo1r mrele Ca
sub nici un motiv sa nu-1 invite, nici pe el, nici Familia foi, n
casa noastr : ave a certitudinea c n omul acel a nu tr-ebua
sa ai ncredere. Dupa cteva [urii. preotul a fugit pe ncasteptate, deo arece cra nglodat n rlator.ii, si s-a aflat c apr oap c
nm se dc osebe a de un excroc obisnuit. I at apoi un caz de nore.dere, 1a car e n u rrunlti s-ar fi ncumetat. n tr-o zi a verrit
la tata un gentleman irlandez, CU totu~ str in, ~ i-a declarat c
si-a picr du t pnnga ou bani si di .i-ar veni greu sa astep tc n
Shrewsburv p in ce va pr'imi harui din r landa. ~i i-a ce.ru t
tatalui mien s-i mprumute d ou zeci de Iir e, ceea ce ta.ta a
fcut imediat, ncr edintat c ntmplarea fusese arlevra t. n oel
mai scurt timp eu pu tint, tata a primi.t o scriso are clin
lJ:'11alilc<a, ou cele mai .adnci mul pumar-i. Totodia>ta eria
anurrtat Ca n plie 1Se af'Ia 0 nota e cre dit n valoare de
douzeci Jirc
perrtru
Banca Angliei. Dar n plc nu era nici o nota. L-am
ntrehat pe tata dac lucrul acesta nu-1 tulburase, ,~j tata mi-a
rspuns : ,,Ctu~i de pu tin". ntr-adevr, a doua zi primi alta
scrsoare, eu mmhte scuze pentru fap tul c ui tase ( ca un a devrat i rdan dez}, Sa puna nota n p.licul t rimis CU 0 Z mai
nante.
0 ruda 1 de-a tatalui rneu 1-a consrnltat n :legatura eu fiul
su, care era neohi~ITUt de lenes ~ nu voia CU nici un chip Sa
mumceasc. Tata d-a spus : "Cred c tnoul .aoesta prostut si
nohiptnie c 0 s-i las p rim testament 0 rrua re sum de bani.
Spune-i h otr t c n-o s-i las n.ioi o pam chioar", Stdngheeit,
tatl tnrubui m r tur-isi c, n tr-aidevr, accast ddee ahsur d
intrase n cap ul haiatului ~i-1 ntrch pe tata cum de putuse
descop er-i acest lucru. lar tata i-a rspuns ca n-ar sti s-i exp.lice.
. Contcle de ... a venit la tata eu nepotul su, care er a nebun,
drur Foar te li1ni~t!t. N ebunia tnaru!lui oonsta n a se acuza de
toatc crimede de pe :lume. 1\Taii tr ziu, cnd tata a discuitat eu

eon tel e 1asup1ra a'oestnni caz, i-a spus : "Snt sigur c nepo tul
dumitrule e ntr-a dcvr vimo vat de... o onim o ddoas".
Abunoi Contele de ... a exclamat : ,~Doamne dumnezeule,
doctore Dar- win, dar cine ti-a spus ? N o,i credeam ca nici o f
aptura omeneasca nu ~ti.e dresp1rie 1liuc1rul acesit:a .afara de no1i !"" Tata m1i-a
1 Henry Parker, ginerele lui Robert [Dau:win] casatorit n 1824
eu Marianne, fiica a mai mare a acestuia. N.
B.

42 AUT013JOGRAFIE
povestit aceast ntmplare dupa o trecere de multi ani, si a
tunci l-arn ntrehat cum de pu tuse deosebi arlevr nl de Ialsa
auto.acuz a re. Dar er a o caracter isti o a tatid sa afi.rme c
nu
pu.tea sa exp lice acest lucru.
Urmiitoarca in tirnp la re d ovedeste c it de bine putea tata
sa ghiccascii. Lordul Sherhurn 1, mai trziu p rirn marchiz de
Lansdowne, er a vcst.i t (usa ourn rcrnacc umde va Maeian~y)
pentru cunost.inte le lui n legatura en si tua tia clin Europa,
ounos- tinte de oare e.ra dcosebit de mndru. Vcnirul la tata
pentru o co nsu ta ti e mctlical , i-a tirurt dupa aceea un
ntreg diseurs eu p r'ivi.re la situa tia clin Olanda. Tata, ca.re
stucliase medioina la Leyrlen, fcuso n tr-o zi o [ungii
plimbare la taira eu un
prietcn, oare-! dusese n casa unui preot ( s-i z.ioern, pontru ca
i-am uitat numele, Rev. Mr. A.). Preotul era cstorit CU 0
englez o.aic. 'I'atid i era fo.ae-te foame, ~i gazdele .avean m
incare pu tin a pen tru p rnz, af ara clc hrnz, .de care tata nu
se
atinge.a nioioda.t. Batirna d oarnn rrnsese sucp rims ~i
mh- ni t, si-I asigurase pe tata c era o hrnz. excelent, t
rimis din Bowood, resedinta lordului Sherburn. Tata s-a
mirat atunci
ca hrnza t1rehuiia s-i fie t.rimis dim Bowoo d, dar a uitat die
aceast nfrnp.l.a re, si nu si-a annimbit-o dect dupa mul ti arri,
atunoi oind l0iiicliu1l Sherbrnrn i vo rbea despre Olanda. A~ c
i-a r spums : "A~ credo, din ct am putut sa-11 CUlllOSC pe
Rev. Mr. A., c cr-a um orn foan te capabl si un bun
oumosctoir aJ situati ei diiin Ol arnha". Tait.a a vazu:t ourn dor
dul S-1a tudburat si a schiimbat imcdat vorba, n dimuneata
ummtoare, a pr-inuit de la e:} 0 nota n Ci3TC l anun ta CU-~i
amnase plecarea n di- Itccie ~i c d orca, in mod sp eoiad,
sa-J vad. Cnd s-am vzut, lordul i-a spus : "Dr. Darwin, e
extrcm de important pentru

mine, ct si pentn-u Rev. Mr. A., sa ~tiu cum ad descoperit di el


e izvo.nul inform.ateilor mele despre Olainr1a". Asa c tana
a trebrni,t s-l [rnureasc ~i a vzu t c Iorrlul Sherbmrn a ramais ct se p o.a.te de sua-p rins de abifitatca sa duplomatic cl:c
a ghici, clcoarece mtrlt timp dupa aceea a primit nenum ra te
mesaje am.abide ddm p arte a Iui, p rin diforiti p rietcni. Cred ca
1!.ordul t.relnnie sa fi povestt .aceast nt.mp'la.re ~i copislor
sari,
pentru di, dupa rrml t vreme, Sir. C. Lycll m-a ntr chat de ce
marchizul
se illteres,a

de Landsdowne (fiu
att de ncle1aproape
1

sau nepot:ul primului 11:na1rcihiz)


de famiha mea ~i ,d,e m1i:ne, cru

toate ca nu ma vazu1se 1nicioclata. Cnd Cluhu:l Atcnerrnlu1i a


mari
1 Citeste ,,Shelburne", scris tot timpul gre~it, de cite ori e
mentionat. N. B.

AMINTIRI DESPRE DEZVOLTAREA GINDIRII $1


CARACTERULUI MEU 43
pnimit nc p atruzeoi de noi memhri (pata-uzcci de ho ti, curn li se
spunea pc atunoi), mul ti cutau sa devina membri, si
desi eu n-arn ccirut nianS uuda cest luorn, lordul Lansdowne mi-a
proipus cau didatun-a si a r eusit oa sa fi u ailes. Dac p resup unerea mea e adevra t, n-am fost ales membru al Ateneului dect p
rint.r-um oiurlat concurs de mp rejuo-ri, dat o.ri t fap tu- lui c
tata nu mncase b r inz de Olancla CU 0 jum ta te de secol mai
nainte 1 !
n t.inerctc, tat a a scr-is n tirmp'[toS o sourt rclatare
asupra uuei n tirnpl u-i ouri oase si a un ei co.nvereatii, care sn t
cup rinse n tr-o map sepuratii.
Ascutirnca spiribudui su de ohservatie l feea :sa p.revad
CU 0 deo.sehi tii ndceu in are evo luti a oricrei bo}1i ~ sa sugereze ncnumrutc mi.oi .amnun te peeruru usurarea suf er-intclor.
M1i s-a spins cii um ruedic tnr din Shrewsbury, cane nu-1 simp.atiza pe tata, ohisnuia 1sa sp un c tata era eu totul nest.iin- tific,
dar mu-turisea c pmt er-ea sa de a p.revedea sfrsitul unei
bol:i ora .nentrcout. Pe vrernS ri, !pe cind tata credea c ma
voi face si eu medic, mi-a vorhit mult despre bo'lnavii si. n
trcout,
pr-act ioa for:i:i de snge era Iau-g r sp ndit, ns
tata sustiriea di in Felud acesta i se fcea bolnavrnlui mad mut
riiu
dect bine, si rn-a sf tuuit c, dac voi f vreodat bolnav, sa
111u~i ngdui nici unui medic sa-mi ia dect 0 can ti ta te de snge
extrem die .rcdus. Cu mudt naimte ca Iebra tifoi d sa
fie rcoumoscut ca .o hoa1la ap artc, tata mi-a spus c suh nm:melc
de f ehra tifoida se comfun dau doua boli .eu totul dis2
tincte Era un dusman aprig al hutu rilor alcoolice, con1 Ateneu (,,Atheneum") - club aristocratie din Londra, Conform statutului acestui club, se fceau anual alegeri de membri
clintre reprezentantii eminenti ai stiintei, literaturii si artei ca si
dintre activiatii erninenti pe trrn social. Ch. Darwin a fost ales
membru al clubului n 1838. Din scrisoarea lui Ch. Darwin ctre

Lye ll din 9 august 1838 (Life and Letters, t. 1, p. 294), reiese c


Lyell a avut oarecare rol la alegerea lui Darwin n club, di la inceput Darwin nu era deloc entuziasmat de ideea de a fi membru al
acestui club aristocratie (,,eu ma asteptam c voi nutri o repulsie
fat de el", adic Iat de club), ins cinnd cteodat la club, Darwin
avea posibil itatea de a se ntlni acolo eu eminenti naturalistl Iondoriezi si frecventarea clubului a devenit pentru 'el chiar plcut.
In anul 1858, Huxley a fost ales si el membru al clubului. S. L. S.
(nota 15, p. 202).
2 Tatl lui Ch. Darwin a avut o intuitie just, In zilele noastre
s-au descris mai multe entitti morbide n grupul bolilor tifice care
erau confundate pe vremea cnd tatl lui Ch. Darwin practica medicina, N. trad.

A UTOBIOGRAFIE
vins de efectele lor dezastruoase n marea majoritate a cazunidor 1, .att in celc directe ct ~i im cele m.,editiaire, chiiair dac
afooolll!l cra consuma't de obiicei n ca ntirtti
modernte.

Dr. Robert Waring Darwin, tatl lui Ch. Darwin.


nsa admi.tca -7 dar dadeia exemple, c uneile persoiarnc
p.utea.u
Sa bea muilt to.at viata for fr Sa sufere, iu aparent, nici
un efect dum.to r, si orerlea c de muhe ori putea sa sp nm
de mad nainte cime m-o :sa suf ere d.in aceast p.ri.oim. El n-a
1 Vezi prima nota, p. 235 a acestei Iucrri. In scrisoarea de
la tatl lui Robert, dr. Erasmus Darwin, discuta problema
buturilor. N. B.

AMINTIRI DESPRE DEZVOLTAREA GNDIRII SI


CARACTERULUI MEU 45
haut ni1c1iod1a1ta 111ic1i o p.ictur dim rrici un Jel die hutu.ri alcoolice. Aceast. r emar c mi arninteste de un caz car e dovedei~t1e c un martor, in oel e mad favorabdle mp.rejur a-i, poate
totusi 1sa se nsele. Un mcsier fusese 1rug;a,t stc-uitor .de tata sa nu
bea. Ca s-i dea .eunaj, .i-a spms di 1e1l nu se animsese nicrirocktta de v
re o hautrnra a!lcoo1Eca. La .acest e ouvimte, gentle- mialll1uil 1i-a
rsprms : ,,.Asciu'lta, Docto1re, CU nuine mu m erge, E foarte dragnt
cJiiin parrtea dnrmitade c nui-o spui, dar eu .sniu di dumneam bei n
fiecare sear , dupa mas, cte un pahar mare de gin eu ap
fierhirrte" 1 Tata [-a ntrebat de unde st ia a.cest lneru. ~i omul i-a
rspuns : "Bu1ca1tare,a,sameu a f ost ajutoare die buctreas fa
1dumneata nirnp de doi sam 'nrei ami, si a vzut
Cll:ID rn ajorrlom.ul t p regtea ~1-t1 aducea U fieoare sear
ginntl si .ap.a". Expl,icatia era urrntoarca : tata avea ob.ioeiul
citrdat sa hca dup mas ap cald ntr-un .pocal, 1a1r rnajo.rdo- ll>Ull
obisnuia sa puna n pahar rnai n ti pu tin ap T'ecie, eeea
ce faitia credea Ca e gin, ~ .nuarrai dupa aceea 1sa.,} iU:mpJe CU
ap fimrta de la hoilerud <lin huct.nie.
Tata o hisuu.ia sa-mi spun multe lucruri mrunte, pe care le
gsise folositoarc n pr acti ca sa m edi cal , Asa, de multe ori
doamnele plnge:m rnnlt cnd isi m r tur isenu necazurile, ccca ce
l fce a s-si pi ar d 0 mare parte din p reriosul su timp,
Observase c, dac le ruga sa se stp ineascii ~i 1Sa-~i nbuse
plnsul, le fcea sa plng si mai tare. A~a c le ncuraja sa
plng nainte, asigur ndu-Ic c asta 0 sa le usurez e mai mult ca
orice. Jar reznltatul, invariabil era c ele nu mai plngeau, si n
.felnl acesta tata pu te a sa asculte ce voiau s-i spun si sa le dea
apoi sfaturi.
Cnd pacierrtii foarte r u bolnavi i cercau str uito r un
aliment neobi snuit si nenatural, tata .i ntreba cum de le venise n
minte asa ceva. Daca i r spundeau c nu stiu, el ii lsa sa
imcer-ce, ~i de mul te ori o lrtinca rezultate hune, deoarece avea
ncreder e .in do rinta lor iustinotiv. Dar dac holnavii .i r
spun-

deau c auziser de la al tii c le-ar face bine, refuza catego ri c


sa le dea consim tm ntu l.
ntr-o zi, 'tata a dat un exemplu de un caz mrunt curios
[care caracterizeaz natur a uman]. Pe cnd e.ra foarte tur,
fusese chemat sa consulte, mp reun eu htr nul medic al familiei, un domn de o deosebita distinctie din Shropshire. Batr- nul
medic i spusese sotiei acestuia ca hoala era 1de a~a na1 Aceasta: paTere dainuia nc n 1884, cnd i-a fost mentionata
fratelui meu de un batrn locuitor din Shrewsbury. F. D.

46 AUTOBIOGRAFIE
tur , nct afrsitu] nu putea fi dect fatal. Tata nsii a fost de alt
prere, sustin nd c bolnavul se va vindeca. Dar s-a dovcdit c
gresise din toate punctele de vedere (judecnd pe temeiul
autopsiei) si si-a rnr turisit greseala, Dupa aceea a ramas n- cr
edint.at c familia n-o s-l mai cheme nici o data. Dar dupa putin
timp, vduva a trimis dupa el, concediind pe htr-nul merlic al
familiei. Tata a fost att de surprins, inct a rugat pe o pri eten
a vduvei sa afle de ce l-a chemat clin nou. Vaduva
a r spuns prictcnei sale c "n-o sa mai ncerce niciodat s-l
vad pc medicul acela btr n ~i odios, care-i spusese de la nceput c so tul ei va muri, n timp ce dr. Darwin snstinuse ca se
va face sntos !1.1.. n alt caz, tata i-a spus unei doamne cil so tul
ei va muri, fr nici o ndo ial. Peste cteva luni s-a ntlnit eu
vduva, o femeie foarte sensib il , care i-a spus :
"Snteti foarte tmar, asa c perrnite ti-mi sa va dan un sfat :
totdeauna, att Ct C CU putint, sa da ti cur aj ori cr ei rude
apropiate care ngr ijeste de un bolnav. M-ati fcut sa dezndjduiesc, si din momentul acela mi-am pierdut tr ia", Tata
mi-a mr tur-isit c din momentul acela a ntcles ce deosebit
impor tant are s-i dai bolnavului ndcjde, si n acelasi timp
s-i dai tarie persoanei care l ngrijeste, Uneori, gasea c era
cam greu s mpace lucrul acesta eu adev r ul. Un btr-in, d-1
Pemberton, l-a sentit de o asemenea incurctur . Fusese chemat de acest domn, oar e spusese : "Din cte am ntcles si am
auzit despre dumneavoastr, cred c snte ti omul care 0 sa-mi
m r turaiti .adevru] si dac 0 sa va ntreb, 0 sa-mi spuneti
cnd mi se apropie sfr-situl. Tin mult sa ma ngr ijiti d-voastr,
ns numai dac mi prorniteti c, in.diferent de ce voi spune, o
sa declarati totdeauna c nu snt pe punctul de a mur i", Tata
s-a nvo it pr ornit.ndu-i c vorhele 'sale n-or sii-i dea niciodat
a ntelege acest lucru.
Tata avea o memorie extraordiuar, mai ales n ce priveste datele, asa c ~i amintea, chiar cnd era htr n de tot, ziua
1d,e n aster e, de cstor ie si ide rnoarte 1a muto r persoane din

Shropshire. 0 data mi-a mr tur isit c aceast facultate l


plictisea, deoarece din moment ce auzea o data, nu mai putea
s-o ui te, si 1n felul acesta si adncea aminte mereu de moartea
multor pr ieteni. Dator it acestei putcrnice memorii, cuno
astea un mare numr de povestiri ciudate, pe car e-i pl cea sa
le spun, fiind bun povestitor. n general, era bine dispus, rdea
si glumea ct se poate de liber eu to at lumea, de multe ori chiar
eu personalul casnic - avnd ap oi si darul de a se face

AMINTIRI DESPRE DEZVLTAREA GINDIRII ~I


CARACTERULUI MEU 47
aseultat pu la sfrsit. Multa lume se cam temea de el. mi
amintesc c, ntr-o zi, mi-a spus rznd c mai multe persoane
l ntrebaser dac d-ra Piggot (o Fat btr n din Shropshire) fusese pe la el. n cele din urm, s-a interesat de ce l
ntrebaser , 1 s-a spus atunci c d-ra Piggot, pe care tata o jignise
de moarte, se Iudase la to at lumea c 0 sa se duc si 0 s-i
spurr ~,acelui medic htr-n si gras tot ce gndca ea desprc el". ~i
'ntr-adevr l vizitase, dar i lipsisc curajul s-i spun ceva ~
nimeni nu s-ar fi putut purta eu el mai cur tc- nitor si mai prieteneste. Cnd cram copil, stteam n casa maiorului B., a crui
sotie er a nebun. Inrla tii ce ma vedea, biata femeie intra in cea
mai oribil stare de spaim pe care am v zut-o vreo da t,
plngnd ngrozitor si ntr
ebnrln-m :
?,Vine
~i tatl dumitale ?"" Dar dupa aceea se Iinistea. nt or cndu-m
acas, 1-am ntrcbat pe tata de ce se temea a tt de tare bolnava de
el. ~i el mi-a r spuns c se hucura mult sa afle acest lucru,
deoarece o speriase nadins, dndu-si seama c era mai n sigurant si mai [inist it fr nici o constrngere dac sotul ei
putea s-o inf'luenteze, de cte ori ncepea a fi Furioas, sp unndu-i c tr imi te dupa dr. Darwin. Si aceste cuvinte au avut un
efect sigur tot restul lungii sale vieti.
Tata era deosebit de sensihil, asa c multe ntmplari fiira
impor tant l supr au, sau chiar l mhneau adnc. L-am ntrebat odat, cnd era htrn si nu mai putea sa umble, de ce
nu se plimba CU trsur a. El mi-a r spuns : ,,Fiecare drum dincolo de Shrewsbury se asociaz n mintea mea eu o n tmplare
dureroas". ''o tusi, de obicei era bine dispus. Se supra usor, dar
cum buntatca lui era nemrginit, a fost iubit mult ~i din toat
inima.
Era un om de afaceri prudent 9i priceput, asa nct ar fi fost
greu sa pard bani n vreo investrtie oarecare si le-a Hi- sat
copiilor o avere foarte mare. mi amintesc de o n tmp lare

care dovedeste ct de usor si ct de des se nase ~i se r spn- desc


p rer ile gresite, D-1 E., un castelan dintr-una din cele mai
vechi familii din Shropshire 9i actionar principal la o hanc, se
sinucisese. Tata fusese chemat, pentru o simpl formalitate, siI gasise mort. Voi mentiona aici, ca sa ar t cum se petreceau
lucrur-ile n trecut, ca d-lui E., fiind om de seam
~i unanim respectat, nu i se Icuse nici un fel de cercetare a
tr'upului. ntorcndu-se acas, tata si nchipuise c era de datoria lui sa se duc la hanc (unde avea cout) si s-i spun
directorului ce se petrecuse, deoarece s-ar fi putut ca aceast

48 AUTOBIOGRAFIE
ntmplare sa influenteze cursul hncii. Indat se r sp ndi
vestea c tata se dusese la hanc, ~i retr sese banii, par asrse
banca, ~i abia dupa aceea se ntorsese si-i spusese directorului :
,,Acum pot sa va spun c l-l E. s-a sinucis", ap oi plecase. Se
pare c pe atunci toat lumea era de prer e c ,suma r e tr as
de la o banc nu er a n sigur ant dect dupa ce depunto rul
iesea eu banii pe us, Tata auzi aceast poveste ceva mai tr- ziu,
cnd directorul m r tur-isi c fusese ~'leVot sa 1Se aha t de la
regula invariahil de a nu permite nimnui sa cerceteze contul
altui depuntor, ar tnd mai multor persoane regis- trul CU
con tu] tatlui men ~ doveclind n felul acesta c tata nu r etr
sese nici un ban n ziua aceea. N-ar fi fost cinstit din partea tatii
sa fac uz de cunostirrtcle sale profesionale n fo- losul su, To
tusi, gestul presupus a fost apreciat mult de unii oamcni si, dupa
rnul ti ani, cineva i-a spus : ,,Ei, doctore, str as- nic om de afaceri
te-ai dovedit pun ndu-ti in sigurant, att de inteligent, to ti
banii pe care-i aveai n banca aceea".
Felul de a gndi al tatlui men nu se baza pe st.iint., si el n-a
ncerrat nicio da t sa-si totalizeze cunostirrtele formulnd legi
generale, dcsi ob isnuia sa elaboreze teorii aproape n orice
mprejurare. Nu cred c am mosteriit mult de la el din punct de
vedere intelectual, dar exemplul lui ar fi trebuit sa ser- ve asc,
din punct de vedere moral, tuturor copi.ilor si. Una clin regulele
sale de aur (greu de urmat) era : ,,Sa nu .legi nicio- data
prietenie cu omul pe care nu-1 po ti respecta".
n ceea .ce-l peiveste 'pe ta:ta1l t1aitah11i meu, .anrtomnl
Iuorri Botanic Garden 1 s.a., am adunat toate Iaptele ipe care
le-am putut aduna n lucrarea sa Life 2
Dupa ce am spus attea desprc tata, vo.i aduga eteva
ouvirrte si despre fratele si 1surorile miele.
Fratel.e meu, Erasmus 3, avea o minte deosebit de Iim1 Grrlina botanic. N. trad.
2 Vezi Apendice, partea I, p. 167, asupra dr. Erasmus Darwin.
3 Erasmus Darwin, fratele mai mare al lui Ch. Darwin, a stu-

diat medicina, la Edinburgh si Londra obtinind gradul de M. B.


(Ba- calaureat n medicin). La Cambridge ns el n-a
practicat niciodat medicina. Erasmus a rnostenit de la tatl
su o avere mare si ducea la Londra o viat Iinlsti t. Prietenii lui
cei mai apropiati erau ce- lebrul Carlyle $i sotia acestuia. Pn la
moartea sa, Erasmus a ra- mas n bune relatii eu Iratele su
mai mie, vizitndu-1 des la Down si petrecndu-si vara la
statiuni balneare rnpreun eu familia lui Charles. La nceputul
deceniului al VII-lea al secolului al XIX-lea,
Charles, cnd venea la Londra, obisnuia sa se opreasc la fratele
su
mai mare, in casa acestuia de pe Queen Anne Street. S. L. S. (nota
18, p. 202).

A11IXfIRI DESPRE DEZH)LTAREA GNDIRII SI


CARACTERULUI MEU 49
p c.de, multe si variate n clin r'i ~i oun ostin te eu p rivi r e la lit e ratua-, art si chiar ~tiinta. Ctva timp, el a co lectionat ~i nsr-at
p.lante. ap oi, o perdo.ad ma:i Iung, a f'cut cxp er'ien te n dorne
ni.ul ch irn.ici. Era cit se ip o aite de agreahil, si agerimea lui

Ch. Darwin si sora sa Catherine (acuarel,


1816) (dupa S. L. Sobol),

rmr amintea adcsea 1p1e .accea a scr.isor-ilor si opcrelo r luii Charles Lamb 1 Avea o in irn nesp us de buna, dar sntatca i
1 Charles Lamb (1775-1834). scrtor-urnorist englez, In fami1iile Darwin si Wedgwood, dupa cum se vede, Erasmus era
comparat eu Lamb. Astfel, Iulia Wedgwood, verisoara lui
Erasmus si Char les Darwin, n scrisoarea sa despre Erasmus,
publicat dupa moartea acestuia, la 3 septembrie 1881, n
,,Spectator", scria : ,,Convorbirile eu Erasmus Darwin erau, dupa
prerea mea, tot att de fermec-

4 - Charles Darwin

50 AUTOBIOGRAFIE
era subrcd rrc dim copilrie si, ca urma're, .er.a Ii nsi t de
energiie. Erl nu avea o buna disp oz.itie si cteo.d.at e.ra m.o rocn os, mari ales la ncepntul si sp re m.ijlo cul m.atn rit tii. Ci
tise mnrlt nc din cop il rio, ~i la sco a.l m-a riour ajat si p e rn
inc sa citesc, m.prumutndu-mi cr ti. Felul de a gndi si
ncl'in- rile n013Shc e rau att de deosebi.te, nct nu ere.d c-i
d1,tO<re'SC mu1t clin p nnct de vedcrc intelcctnal nioi lui, ~i niei
ce lor- p atru surori, care cran firi en totrnl diferite, nnele
avinl ca- ra1cte:re pu.te rn ice. Toate au fost ct se poate rle hune
5i iuhit.oa're eu mine, tot tirnpuii vie tii Ior. Inclin sa fin de aoeeasi
p ren-e CIU Francis Gahon si sa cred c e ducapiia si mediuJl
infducn tcaz prea putin intelectul, si c ccle mai multc din oalitatile noastre snt nnscute.
Schita de nuai sus a caructemlu fratelui meu a fost scrrsa
de mine naintea aceleia pu'hl ica t n Amintirile lui Carlyle,
carc mi se ipar-e a nu cupr:inde rrioi un iadevr si a nu avea niei
un m e nit 1
Cutnd sa-mi amintesc, att dt pot, caracterul men din
tirnpuil vietii de scolar, singurele oadi tti care preau a promite
mult p en tru vitor n accastii perio ad erau nclinrile puter.nice si var iate, mnrlt. .rvn pent ru tot ce ma interesa si 0
,placere deosebi t de a ntelegc orice suhiect sau lucru
cornplex. L~am nvtat pe Euclid eu un prof'esor p
articular, si-mi amin- tesc bine sa.tisfacti a pe oar e mi-o
ddeau rlemonstratiile geo- rnetricc cl arc. rni amintcsc eu
acccasi precizic p lcerca pe cure
toare ca ~i operele lui Charles Lamb. El avea acelasi fel de a
glumi, aceea~,i elegant in mariiere, aceea~i delicatet si
acelasi stil". (Ufe and Lotiers ... , t. 1, p. 24) S. L, S. (nota 19, p.
202-203).
1 Pasajele referitoaro la tat.l si Irntele su au fost scrise
de ctro Ch. Darwin n anul 1877 si 1878. Ins Iruza de
incheicre rel'e-

ritoare la Carlyle s-ar putea sa' fi Iost adugat de ctre Ch.


Darw in abia n anul 1881, dupa aparitia pr irnei edi ti i a
Amintirilor
(Reminiscencesi lui Carlyle n care acesta a fcut o scurt
caracterizaro a lui Erasmus Darwin (t, II, p. 208). Desi aceast
caracteri- zare nu ccntirie nimic netavcrabil la adrcsa lui
Erasmus Darwin,
este de presupus c tonul ci a fost cauza atitudiriii lui Ch.
Darwin.
Di n aceeasi cauz, Iulia \Vcdgwood a publient in
,,Spectator" scrisoa,rea mai sus artat, a carui scop a constat, probabil, n
ncercarea de a nivela ntructva impresia asupra lui Erasmus pe
care. o crea Clracterizarea lui Erasmus Darwin fcuta de
Carlyle (vezi Life and Letters ... , t. 1, p. 22-25, n care snt
prezentate scrisoarea lui Iulia Wedgwood l?i un fragment
din Reminiscences ale lui Carlyle) .. S. L. S. (nota 20, p. 203).

A~IL'HIRI DESPRE DEZVOLTAREA GlNDIRII $1


CARACTERULUI MEU 51
mi-o fcea uuthiin11 men [tatl lni Francis Galton) 1 exp.li- rindumi prinoapiul vernierului la harometru. n legatura eu a.l te
ncl inri, afa.r de ~tiin\a, mi p lcea sa citesc tot felul
<le ciir ti si obisnuiam sa stau ore ntregi citind piesele isto ricc ale
lni Shakespea'rc, de obi eci n golul unei ferestre vechi deschisc
rrtre zitl.uril e groase ale scolii. Citeam de asemenca si alte po
ez.ii, curn ar fi poemele de eurnd puhlicate ale lui Bvron. Scott si
ale Iui Thomson" intitulate Seuson. 2 Menti~nez, accst lu~ru, deoarece mai trz.iu n viatii, spre marele
meu regr'et, am p ierrlut eu to tul orice gust pentru orice fe1l de
p oeziie, chiiarr cnd er a vorba de Shakespcan-c. n legatura eu
satisfactia 1pe car e mi-o ddea poezia, pot sa adaug c n 1822,
n timpul unoi p limhri clare la gr:ainitele a,r1i.i Galilor, am
sim tit pen tru ntia oar in suf'let 0 vie placere p errtcu
prive- Iistil e frumoase, sentiment ca re a dur at mai mnlt <lect
oricare al t pdcere estetc.
n pr.im.ii .ani de scoal, un hia.t .avea un exemplar din
worulers of the World 3, pe care l citeam, cliscutncl adeseor-i eu alti bieti asupra veracit.tii unora diin afirm.ati ile
eupninse n ca:rte. ~i ored c ea a trezut n mine, pentru pr ima o
ar, dor inta de a c ltor i pr in tari ndepartate, d o r in t ndeplirrit mai trziu p nin cltcnia m ea pe Beagle. n ultimii ani
ai vie tii mele de scolar, am pr-ins patima vnauului, si cred e
nimcni n-ar fi putut arta mai mult rvn pentru cea mai sfnt
dirrtre oauze dect am artat eu p entru vntoarea de
p sri. mi amintesc p erfect de bine cnd am mpuscat
primul mcm srtar si cnd am fost -at it de ernotionut, nct abia
am putut sa-mi mai ncarc pu~ca, asa de tare imi trernurau minile. Aceas t pasinnc a tinut mult vreme si ajunsesem un
foartc hun tintas, La Cambridge o hisuuiam sii ochesc p o tr
ivin-

Erasmus, bunicul lui Ch. Darwin, a fast cstorit de


doua ori. Din prima cstorie au rezultat doi copit : Robert
Warrng (ta- tf biologu lui Ch. Darwin) $ Charles. Din a doua
cstorie, au re- zultat de asernenoa doi copii : o Iat, Vio1etta si
un biat, Francis. Violetta s-a cstorit CU Samuel Tcrtius
Galton si au avut un copil : Francis Galton. Acesta a devenit un
biolog celebru, n special prin metodelc lui biostatistice.
Frands Galton era varul lui Ch. D::lnvin. (vezi arborele
genealogic reprodus dupa Francis Darwin, Life and
Letters .... , p. 5). N. trad.
2 Seasons (Anotimpurw-"). J. Tliompson (1700-1743)
poet scotian, reprezentantul a:;;a-numitei poez ,,de cimitir",
poezie elegiaca, sum- bro-melancolica. Cea mai cunoscuta
opera a lui este The Seasons (1730). S. L. S. (nota 22, p. 203).
3 Minunile lumii. N. trad.

AUTOJ3JOC;Rl.FrE.
du-mi arma la nm .r in fa t a oglinzii, sa vrl dac 0 tin bine.
Aita meto d, mai buna, cr a sa rog un prieten sa faca vnt n jnrrnl
unei Iurunri apr inse ~i ap o.i sa trag ou 0 eaps pus pe
l'Hl'O~. Si rlac tin te am p recis, curentul slab de aer trebuia sa
s t i nga lum narca. Cap sa p o cnc a at t de pnternic ncit mi s-a
sp1IS d d.irecto.rul Colegi<<lni a r fi fa.eut rernarca : ,,Ciudat
lucru ! Mi se pare c d-l D.anvin si trece vremea pocnind d in
hiei n odai a [ui, p c nt ru ca de mnlte ori and p o oni turi cnd
trc c pe 1sub Ferestre !'.
Pr-intrr- el ev ii scol ii mi Fonscm mul ti p.riet.oni, pe oare-i
i uhe arn mu.lt, ei cred c avcam p e-a.tunci o fir e afectiv. Unii
d.in tre acesti haieti erau dcstul de inteligenti, dar pot sa adang la
principiul "'noscitur <I so cio " 1 cft ni ci nnnl nu s-a disbins
ci tusi de p uti n.
n Ce prVC~tC stiin ta, am co nt inuat Sa eo.lectio nez m ine ralrCU mult nivn, dar n chip foartc putin .sti int ific : tot cc ma
interesa era cite un num c non de mineral, si ahia dac nce.rcam sa le clasific. Cred c cor cetiarn insectele C'll
o.arecaee atr-ntie, cleo.arece la vrsta cle zecc arii (1819),
ducnrlu-m pen- trn trei sp.tmn la Plas Edwarcls, pe malul
rnrid, n Tara Ga!ifor, m-a inter esat si mn Fost su'rprins
gasind o insect mare, e~,J o.rat. n ncgru si ro su apr-ins, o
hemip ter , mul ti f,1uturi de nnap tc (lygaena) ~i o cicindela~
ca re mu se gasE'sc in Shrop- shire. Eram aproape ho tr t sa
ncep a colecti ona toate inscc- te le p-e care le pute am gasi mo
arte, pentru c, stnd de vo rb Cii snru mea ajUHSCSCm la con
oluzi a Ca llll C bine Sa UCZ g- z.elr- .perit ru pl eerea de a
le co.lect ioma. Cit:intl Selborne a lui White 2, an nr epu t sa' ma
in te resez e o hi ce iur il c p sr i.lo r :;i ch iar sa-mi :iau note cm
privive Ia de. mi a:rnintcsc c, n n.aivi tS tteamea, ma mdr am cum de mu se Ice.a.n ornitoJogi toti
gentlcman~i !
Spre sfirsi tu'l vietii mole de scolar, Fr-atele men se ocupa
se.ni.os eu chimia, si-si njghebase un Lahorator Irumos, eu
to ate

1 .,spune-mi eu cine te nsotesti".


2 Gilbert White (1720-1793), preot englez, scriitor .~i
naturalist,
autorul unei lucrri care a ramas populara n Anglia pna n prezem The Natural History and A.ntiquities of Selborne in the
Coun- try of Southampton, London, 1789. n deceniul al IVlea al secolului al XIX-lea se enumerau peste o suta de editii
engleze ~i americane ale acestei carti. Datele biografice
referitoare la White ~i caracte- ristka operei lui vezi : E. A.
Martin, A bibliography of Gilbert
White, Westminster, 1897 ; Journal of Gilbert White, edited by
W.
Johnson, London, 1931, S. L. S. (nota 26, p. 204~.

A\l!:\Tll~l DLSPRL DE...:\ULTAREA cixomu ~I


(_;ARACTERULUI ~1El' ss
npn.ratc le neccsare, n magazia eu unclte din gradina, ngduindu-mi s-l ajut, ca uccnic, n ccle mai multe expe rien te. El p rep ar
a toute gazelc si m ul ti corup usi ch imi ci, iar en ci tearn CU
lnarc aminte felurite cr ti de chimie cum ar fi Che1nical
Catecliisni 1 de Henry si Par.kers. Suhiectul ma int e.re su m ul t
si ob.isnuiam sa lucr m p n no ap tea trziu. Aceasta a Fost C1\a
rma.i buna latun a crluca tici me-le clin seo al , p entru c mi-a
a rt.at, p ractic, scnsul st.iin tci exp e rirncntalc. La sco al s-a
af'Iat di ne ocinpam o.a.r e ourn eu chirnia, si curn f aptl cra faTa pr
cce dent, am fo1st p o.rcclit "Gaz'. 0 d,ati:i am prumit chiar o
muctrrave in public d in p ar tea dire1c1torulni, dr. But:ler, pentru mo tivul cii-mi p ie.rtleam tirnpul eu asemenea lucruri inu- tile,
ap oi rn-a numit pc ne<lrept :,poco cnrun te" 2, ~i cum 1u1
ntci~egc.::im ce voua sa spun, ooaea mi s-a p rnrt groaznica.
Cam nu f ceum n imi c hua la scoul. tata a avu.t n telr-pc1innen sa ma retrngii la 0 vrst m ai fragerl dect se obisnu- ics te
~i sa ma tr1:.mita (n o otombr ie 1825), mp reun ou fratelc m eu, la Universitatea <lin Edinburgh 3, unde am stat d or
ani. Fratde rncu ~i termina stuchile meducale, d esi mu cred di
Se gndea Sa le f o lo seasc vreo da t n p ractic, iar CU fusescm
tr-irmis s le ncop, Dar peste putiin timp m-am convins, din diferitc impr ejurri fara imp or tant , cil tata avea sa-mi l!ase des- tul
ave.re ca sa pot tr i conf'o rtnhil, eu toate ca niciodat
nu mi-am nchipuit c o sa fin un orn att de hogat oum snt. Da.r
aceast convingore a fost destul ca s-mi frneze orice cfort m ai
ser ios <le a nv ta methioina.
La Ed:imburgh, nvtmntul consta n cursuri, si oursurile
orau ncsuferit <le p~ictisitoare, eu excep tia eelor de chimie, ti nu
te de Hope 4 Dupa p rer ea mea ns, cursurile nu prez.intii
1 Catechismul chimiei. N. trad.
2 ,,Fara preocupri". N. trad.

3 A locuit la d-na Machay, 11 Lothian Street. Putinele informatii pe care le gsirn n documentele Universittii din
Edinburgh, au fost publicate in Edinburgh vVeekly Dispatch, 22
mai 1888, si n St. James's Gazette, 16 februarie 1888. Din ultima
revist, aflrn c
el si fratele su Erasmus Irecventau biblioteca mai mult dect
obis- nuiau studentii din vremea aceea. F. D. - J. H. Ashworth,
Char- les Darwin as a student in Edinburgh, Proceedings of the
Royal So- ciety Edinburgh, vol. LV, part. II, nr. 10, p. 97-113,
Edinburgh,
1935 ; Nature, 1935, 5 octombrie, p. 534 ; Nature, 1935, 28
decembrte.
S. L. S. (nota 28, p. 204).
4 Thomas Charles Hope (1766-1844), profesor de chimie la
Edin- burgh, 1799-1843. N. B. - Hope, elev si adept al lui
Lavoisier sl Dalton, este unul dintre pr imii savanti din Angl ia
care dezvolt con-

54 AUTOilIOGRAFIE
111c1 un .avantaj, ha aiu destnde lczavaartaje in compamatie
ou lecturn. lmi am intesc eu groaza de cursur ile dr. Duncan 1
desp.re Materia Medica, n di1minet1i1le de 1i,airna, la ora 8. Dr.
Monro 2 si fce a cu rsuril e de anatomie um an tot att de p
liotisitoare pc ct er.a si e1l, si ohiect.ul lui ma scrbea. Una
d.in ;oe1le mai mari ncnon-oce ra ale vie tii melc s-a dovedit a fi
fa:ptul c n-am Fost oMigat sa fac disectie. Altfol, scrba mi-ar
fi trccnt rcpede ~i practica accasta air fi fost .nepretuit pentru ntreaga mca activi ta.te de rnaii rrziu. A fost un r u irenwdiah211, oa si .neputin ta mca de a desena. Am frecventat de
asemenca, rcgilllait, si sa.loanel.e holnavilor clin spita]. Uncle
cazuri m-au imp rcsionat ncspus, si p strez pma ast.zi, nc
vie .amimbi'rea unora <liin e:le. us nu am fost att de Iipsit de
ser-iozita.te nct diin pricina Io.r sa ..mi distantez vizi tele la
spi- tal. Nu nteileg 1de ce .aceast Iatur a strrdiuilui meu
mcdical nu m-a interesat mai mult, deoarcce n timpul verii,
na in te
de a 1ple:oa la Edinburgh, inccpusem sa rigr-ijesc oameni sar.aei, m.ai ales cop.ii si f ernei d in Shrewsbury, Iuasem note
att
ct puteam mai arnnunti.te asupra cazur.ilor eu toate simptomel e Io r, ~ i le citisem tati i, iar tata ma ndcmnase la n.oi
cercepti ile lor de pe catedra universitar ; n special el a dezvoltat
conceptia lui Dalton despre structura atornic a materiei.
Hope era un strlucit lector si se bucura de o mare populari
tate priritre stu- denti i Universi ttii din Edinburgh (vezi
A. Grant, The Story of the University of Edinburgh. n 2 vol.,
London, 1884, vol. II, p. 397-394). S. L. S. (nota 29, p. 204).
1 Duncan Andrew, este Duncan cel mai mie dintre cei 2
Dun- can ; el ocupa la Edinburgh catedra de Materia Medica
(invttura despre substantele medicamentoase,
Iarmacognozia) in anii 1821-1832. Manualul su de
Iarrnacopee (,,Edinburgh Dispensatory") a fost Iarg

r'spndit multi ani n scoli le medicale din ntreaga Europ,


Duncan
s-a ocupat de studiul cinchoninei (alcaloid <lin coaja
arborelui de chiniri) si de o serre de alti alcaloizi vegetali.
In anii cind Ch. Darwin studia la Edinburgh, Duncan era sl
custodele bibliotecii universitare (vezi lucrarea lui Grant,
citat mai sus la nota Infrapaginal 1, t. 1, p. 292 si t. II, p. 1416, 407 ; 424, 445, 447). S. L. S. (nota 30, p. 204).
2 Este vorba de cel de-al trcilea A. Monro, care a ocupat
ca- tedra de anatomie Ia Edinburgh (1798-1846). 'I'atl su
(Alexander Monro) al doilea Monro, si bunicul su
(Alexander Monro) primul Monro, a ocupat aceeasi
catedr (bunicul, clin anul 1720). Arnbii au devenit celebri ca
emincnti anatomisti, consacrindu-se n spcial stu- diului
anatorniei cornparate. Al treilea Monro, ale crui prelegeri
Ie-a audiat tinrul Darwin, era un cercettor si pedagog
submedio- cru ~i nu se bucura de dragostea studentilor.
Amnunte referitoace la cei trei Monro se gaisesc n lucrarea
lui Grant, .citata mai sus la nota infrapaginala 1, n t. II, p.
3W-391. S. L. S. (no.ta 31, p. 205).

Bilet studeritesc al lui Ch. Darwin pentru dreptul de a f'recventa la


Universitatea din Edinbur'gh prelegeri le de chimie si farrnacie
a]e prof. Hope si prelegerile de anatomie, fiziologie $ patologie
ale prof. Monro (dupa S. L. Sobol).

AlJTOBIOGRAFIE
ce t r i si ma sftuise cc medicamente sa p rescr.itt, P" car le
preparam singur. La un moment dat -ave.am peste o llnzintt
rk
p a.eiem ti, ~i rn.un.oa ma in te rcsa nespns de mmlt 1. Tata. eaTc
~r.:1
cd mai bun oumoscto r <le caractere pc car e l-am n til n it
vrco dat , dcclarn Ca VO ajunge un rned.ic CU dcosehit
su.cco s. - -- ntclcgnd prin accust a 11n medic en mul ti
pacicnti. E1l su st.i n e a
Ca elemcn tul principal a} succesul ui C Sa insp iri in crerle re, d a
r nu
st.iu ce verlca el la mine care ar fi pntut inspira increrle re. Am
as ist at, ap o i, de cloua o ri. n sala de op e ra ti i a ::;pitalu]ui 1ha
Edinhu:rgl1, la doua o p cra t ii foa.rte grele, dimt re carv una a
un ui
co p il, dar am Fugi.t afara nainte de a se termina. Dupa a
ccr-a n-arn rna:i asis tat n ici od a t la ni ci o oper atie, p cn tru ca n
ici un motiv n-ar fi fost destul de puternic sa ma co n ving sa as is t
,
Toate acestea se p et.reoean eu mut n ain tea ep o oi.i hinccuv
ntare a clor oformudui. Amint.irea celor doua cazuri rn-a
obstilat uni n sir 2
Fratele mcu a .urmat inca un an la unive rsita.te, asa ca ln
timpnl celui de-al <loilca an am ramas singur, cfo capul rnc u.
Luorul .aoest.a mi-a Fol osit. deoarcce am fcut cuuostint eu
ctiva tirreri pasionati de ~tiiutele na tur ale. UnuJl dintre ci
era Ain,;;- worth 3, care mai trzin si-a publicat cltoriile lui
n Ass y ria. Era nn geolog din sco ala lui \Verner 4, care stia
cite ceva diu
1 L-am auzit arnintindu-si de mndria pe care o sirntise n
urma rezultatelor bune ale tratarnentului eu tartar emetic,
care-mi reusise la o familie ntreag. F. D.

2 In anul 1909 Francis Darwin a predat Universittii din


Edin- burgh urmtoarele bilete studentesti ale lui Darwin din
anii 18251826 : 1) pentru dreptul de a frecventa Biblioteca
Universittii ; 2)
pentru dreptul de a asista la prelegerile prof. A. Duncan de
farma- cognozie, dietetic si farmacie ; 3) pentru dreptul de a
asista la prelegerile prof. A. Monro de anatomie, fiziologie s.i
patologie ; 4) pentru dreptul de a frecventa preleger ile de
clinic ale doctortlor Grew s.i Ailson ; 5) pentru dreptul de a
frecventa prelegerile prof. A. Monro referitoare la teoria si
practica chirurgical ; 6) pentru dreptul de a frecventa
permanent spitalul Regatului. S. L. S. (nota
33, p.
205).
3 William Francis Ainsworth, 1807-1896, L.R.C.S.,
Edinburgh,
1827. A studiat geologia la Londra, Paris sl Bruxelles.
Chirurg ~i geo- log n expeditia pe Eufrat, n 1835, a condus
apoi expeditia cresti- nilor <lin Chaldea, 1838-1840. N. B.
4 Abrahab Gottlieb Werner, 1750-1817, geolog, adept
al teoriei neptuniene, care sustinea c toate rocile depozitate
fuseser preci- pitate <lin ap. N. B.

AMINTIRI DESPRE DEZVOLTAREA GNDIRII $1


CARACTERULUI MEU 57
to a te, vorbea curgto r, dar era snperficial. Dr. Coldstrcam. 1
era un t in r eu totul .deosehit, afcctat, eeromorrios, foarte
eredin- cios ~i eu un suflet deosebit de bun. l\Tai tirziu, el a
publicat citcva ar ticode hune de zoolog.ie. Al tre ilea tnr e.ra
Hardie, dcspr e oare cred di .ar fi njuns un bun hotamist claica
n-ar fi murit <le t.iniir, in Inrli a 2 n sfrsit. era si dr. Grant 3, mai
n vrst eu oti va ani dect mine. Nu-mi pot am.in ti eium l-am
cun oscnt. A publicat cteva excelcntc art ico le de zoologie, dar
dupa ce a vcni t la Londra, ca profcsor la University Col- legc,
n-a mai filent ni ci o 1lucrare st.iin tific, lucru pc care nu mi l-am
putut exp lica niciood.ata. l oun o steam bine ; er.a usca t si
formal in pur-tS ile salle, dar sub aceast orust ext.er ioar ascuncle a mult cn tuziasrn. ut.r-o z.i, in timp ce ne p limbam rnpreun, mi-a vorhit ou admi.ratie desp re Lamarck si despr e
p rcr ile acestuia asupr a ev odutiei. L-am ascultat mut de mi1 Dr. Coldstrearn a murit la 17 septembrie 1863. Vezi Crown
16 mo. Book Tract, No. 19, Religions Trad Society (fara data). F.
D. Aceast nota este data n Thinkers Library Edition si nu n
Life and Letters. N. B. - S. L. Sobol atrage atentia c dr.
Coldstream a fost medic si zoolog.
2 Ainsworth a artat ntr-un articol (vezi nota 28 S. L.
Sobol) c Darwin a gresit n privirrta att a numelui de familie
ct si a soartei studentului pe care el 1 numeste Hardie ; este vorba
de fapt despre Willoughby Arding (1805-1879) care n anul
1826 a cptat medalia de aur pentru colectia sa de plante. n anul
1829, el a plecat n calitate de chirurg n India, iar dupa zece ani s-a
ntors n Anglia si a practicat medicina tirnp de mai mul ti ani.
S. L. S. (nota 34, p. 205).
3 Robert Edmund Grant, 1793-1874, profesor de anatomie
corn- parat i;;i de zoologie la Universitatea <lin Londra, 18271874, F. R. S. (Membru al Academiei) n 1836. Iat ce scrie T.
H. Huxley despre Grant : ,,1n sirul de biologi din vremea aceea
(1851-1858) n-am n- tlnit pe nimeni, afar de dr. Grant de la

University College, care sa gseasc de spus un cuvnt pentru


evolutie. ns pledoaria lui n-a fost suficient pentru a face sa
avanseze cauza". Life and Let- ters, vol. II, p. 188. N. B. - P. H.
Jespersen scrie un interesant arti- col intitulat Charles Darwin
and Robert Grant (,,Lychnos", 19481949), articol consacrat raporturllor reciproce dintre Ch. Darwin
~i
R. Grant. Din anul 1820, Grant a lucrat la Edinburgh ocupnduse de studiul rievertebratelor marine. in 1827, Grant a fost ales
profe- sor de anatomie si zoologie comparat la Universitatea
din Londra. Att Iucrrrle de la Edinburgh ct ~i n prelegerile
de la Londra de anatomie cornparat (al IV-lea deceniu al
secolului al XIX-lea), Grant vorbeste despre ,,transformarile
speciilor" si despre ,,dez- voltarea regnului animal.... de la cele
mai simple". Grant a publicat in anul 1861 o lucrare referitoare
la ,,subdiviziunile primare ale regnului animal" pe care a
dedicat-o lui Ch. Darwin ca fondator al nvtturii despre
evolutie. S. L. S. (nota 35, p. 205-206).

58 AUTOBIOGRAFIE
rare ~1, pe ct mri pot da seama, nu m-a imp:re1siona1t de loc.
Citisem mai nainte Zoiinomia bunicului meu, n care se sustineau accleasi piirer i, dar care nu fcuse nici o impresie asup ru
mea. Prohahil di, .auz.inr] de fomrte tnr asemenea Ipote~e
emm tate ~ elogiate, elc m-ar fi pu.tut Face sa le sustn - suh o
forma diforita - n Originea speciilor. Pe atunoi admiram
Zonomia. Dar recitind-o, dupa un interval le z ece sau cin cisprr zccc ani, am ramas foarte dezam git, deoareee [isprop
or tia dintre spccula tii si fapte era prca maire 1
Doctori1i Grant ~i Coldstream se ocup au muilt d,e zo
ologia marn ~ a.desea l nso team pe ciel dirrti Ca Sa
colectioncze
a1rninw1~ele din hl til e r mase dupa mare, pc care le
rlisecam ct pu tearn mai bine. Ma mpeietenisem de
asernenea ou oitiva pescari din Newhaven si cteo dat i
nsoteam cnd prndeau
str idid, ohtirrnd n folul acesta mul te specimcne. Dar pentru
ca .nu pructicum regul at disectia si nu aveam dect un ricrrorocit de microscop, ncercrile mele nu erau de Io c bogate n
rezultate. Totusi, am flicut o rn.ic desooperi.re interesant
si, la nccputul anului 1826, am citit la Plinian Society, un
scurt studiu asupra acestui subiect. Era vorha despre asanumitele ouii de Flustra, cure au facultatea .de a se misca
indepen dent eu ajutorui cibl.-or, ou care snt, de fapt, [arv.
n ailt studiu scurt, am actat di mioii corpi globurlari, care
fuseser oonsi- dera ti c air fi starea p rimac a lui Fucus
loreus, enau de Fapt nvcl isul o ulo r 2 h Poruob della
muricata, un fel de vicrme 3
1 Vezi Apendice, Partea I. asupra dr. Erasmus
Darwin, p. 167. N. B.
2 Ovotheca. N. trad.
3 Raportul lui Darwin despre briozoarele Flustra si
Iipitoarea de mare eu trompa, Pontobdella muricata, a fost

prezentat de Dar- win nu ,,la inceputul anului 1826", dupa


cum el serte, ci la 27 mar- tie 1827, dupa cum rezult din
protocoalele Societtii Pliniene. Fragmente clin caietul de
note din Edinburgh al lui Darwin, snt publicate in articolul
lui Ainsworth, citat mai sus (vezi nota 28
S. L. S.). Din aceste fragmente se vede ct de serios si-a
pregtit tnrul Darwin prima sa lucrare stiintific ; notind c
,,oule" (lar- ve1e de Flustros, sint dotate eu organe de
deplasare (cili), Darwin serre c acest fapt, dupa cum se
vede, nu a fost observat pn n prezent nici de Lamarck, nici
de Cuvier si nici de alti autori. Darwin s-a folosit de sfaturile
ndrumtorrlor sl prietenilor si mai virstnici, Grant si
Coldstream, ins <lin povestirea lui se vede c inc de pe
atunci Darwin manifesta o mare independent. Despre
aceasta a scris si fiioa lui Darwin, Henrietta Litchfield;
povestirea

Fila <lin carnetul de nsernnri al lui Ch. Darwin. Sus : isclitura si data (martie, 1827) ; Jos : observatiile di n 28 marne
asupra ,,oua.lelor" (larvelor) lipitorii Pontobdella (dupa S.
L.
Sobol).

GU AUTOlllOGRAFIE
Pliniun Society 1 a Iost spr ijirri t , :;;1 crc d c oh i a r Lin- data
de prof eso rul J ameson 2 Era alctuit <lin stu den ti, ca r c
:0,e arlunuu n tr-o uciipcr tlin subso lul univcr si tiit.ii. s5. (tcusc si sa discute comuni cri en p rivi.re 1a st.iin tole natu ru!c.
Ohi~1Tuiam s asist ~i en regulat si ac-este a dunni .aveau un
ef cet bun asnpra me a, dco arece mi s timnnlau r vna ~i fac1:i111
u oi cunost inte , ut r-o seur , un biet tnr se ridic si, chp:t

aceasta a fost publicat rcent de ctre Jespersen (vezi nota 3, p.


5G). Darwin descoper ind cil ii la ,,ou:1le'' de Flueira ,,s-a dus
irnediat la prof. Grant, care lucra la acest subiect, si 1-a pus la
curent CU ob- servatia sa, deoarece Darwin credea c prof.
Grant se va bucura la auzul unui fapt, att de curios. Darwin a tost
extrem de tulburat. deoarece prof. Grant i-a rspuns c este foarte
urt din partca 1 ut
sa se ocupe de subiectul de care se ocup el nssi si c el, Grant. va
considra ca urt faptul dac tatl meu si va publica descoperirea sa. Faptul acesta a produs o impresie profund asupra tatlui
meu si el ntotdeauna si exprima cel mai mare dispret Iat de ast
rel de sentirnente, nedemne de cei ce caut adevrul". S. L. S. (nota
:~I). p. 206)_
1 Societatea a fost fondat n 1823 si desfiintat n 1840.
(Edin- burqti Weekly Dispatch, 22 mai, 1888). F. D. - Darwin a
fost ales ca membru al Societtii la 28 noiembrie 1826 ; dupa o
sptrnn
a fost ales printre cei cinci membri ai Consiliului Societtii ; intcresul lui Darwin Iat de problemele stii ntelor naturale se pare
c era bine cunoscut membrilor Societtii. In timpul ct Darwin a
fost membru al Societtii (28 noiembrie 1826 pin la 3 aprilie
1827) au avut loc 19 sedinte, si Darwin. dupa cum se vede din
protocoalele Societtii, a asistat la 18 dintre ele si de 4 ori a
participat la dis- cutrile rapoartelor. Un mare interes pentru
biografia lui Darwin il
reprezint temele unor rapoarte : instinctul, anatomia miscri lor

expresive, ouatul cucului, modificarea particular a formei


frunzelor
laurului nobil, principiile clasificatiei naturale n Iegtur eu problema caracteristicilor speci ilor. Ultimul raport a fost prezentat
n ianuarie 1827 de ctre Ainsworth si Darwin a participat la
discutii, ns protocoalele, spre prerea noastr de ru, nu redau
cele spuse de Darwin. In sedinta din 26 decembrie 1826,
membrii Societtii (dar nu ai Consiliului) au propus ridicarea
lui Cuvier si Blumenbach la rangul de membri onorifici. Este
curios balotajul care a urmat. Ne ntrebm dac nu se expl ic lipsa
de dorint a majo rittli Societtii Pliniene de a coopta pe Cuvier
sl Blumenbach printre membrii si onor itici prin poziti ile
reactionare ale acestor doi mar! reprezen- tanti ai stiiritei
biologice <le pe atunci deoarece era cunoscut r'eactionarisrnul
lui Cuvier si vitalismul lui Blumenbach. S. L. S. (nota 37, p_
206)_
2 Robert Jameson, H74-1854, regius profesor de istoria
natu- ral st directorul Muzeului din Edinburgh 1804-1854. A
fondat So- cietatea Werrier ian, 1808. N. B. (Regius profesor
nsearnn profesor la una din catedrele nfi intate de Henric VIII
la Oxford sau Cam- bridge. N. trad.),

A?,1INTIR! DESI'lU: DEZVOLTAREA ClNDlRJI ':)[ C:\R,\(:TLRULUI


klEU ui
cc se hlb ii nirn.i to.r de rn.ul t, rosin du-se, izbuti sa sp un . n ode
din urrn , aceste ouvintc : ,,Domnnle Presedin te, am uitat ce v o ia.m sa spnm". Bietul tn ii.r p r e a en to tu coplcsit, si.
tot i m embr id c rau att de nerlumcr iti, n ci t ni m e ui n-a g'.si t
u.n ouv in t ca s-I sco a t din n cu
rctu.r. Comunicarile cure se
ci t cau n mien no astr sooiet at e nu se tipiircau, rli n car e cauz.
1111 am a vu t satisf'acti a de a-mi vedcu .ar t ico lnd m e n pub lica
t.
Dar crcl cii d-nl Grant a rne nt ion at mica ruea descoperire n
1xc~lcntul siiu tratat asup r a Flustrci 1
Am fost de aseme ne a membru la Royal Me;lical Society 2
~i am 1parcipat regrslat la sedin te.le ei. Dar ourn srrhie ctcl e e ruu
r-xolusiv medicale, nu m-am prea intercsat de de. Se spuncau
mul te IucruS iiinutile, dar er au si ctiva vorbitori hun i, di ntr
e
care cel mai de se.am era Sir J. Kay-Shuttleworth 3 Dr. Grant
ma 1l1ua oteodat la sedimtcle So ciettii Werneriene, unr] e se
oi teau c!jferite comumi cr i d in lorneni.ul ist or iei
na.turale, ca re
se discutau si ap oi se pnhlicau n Transactions. Aco lo l-am a
nz.it pe Audubon 4, care a tinut cteva corrmnicr i intcrcsan.tc
1 Grant a citat descoper'irea lui Darwin nu in Iucrarea
despre Flustra, ci n articolul referitor la coconii (nvelisul
,,oualor") Iipi- torii Pontobdella, publicat de el n ,,Ed.inburgh
Journal of Science" (rulie 1827, t. III, p. lG0-161). In acest
articol Grant scria : ,,l\Ieritui stabiJirii pentru prima data a
faptului di ,.ouale" apartin acestui animal (Pontobdella) i
revine tnrului meu prieten srguincios, d-I Charles Darwin
din Shrewsbury, care mi-a pus la dispozi tie eu amabi- li1nte
exemplarele de ou (coconi) care contin animalul n diferite
stadi i de dezvoltare". Textul aproape complet al raportului lui

Dar- win si figurile <lin el au fost cornunicate de ctre


Ainsworth (vezi nota 28). S. L. S. (nota 38, p. 207).
2 Societatea Regal de Mediciri. N. trad.
3 James Phillips Kay-Shuttleworth, prim baron. 18041877, M. D. (doctor n medicin. N. trad.), Edinburgh, 1827 ;
membru asis- tcnt pentru ajutorarea sracilor ; prirn secretar al
Comitetului Con- si.liului de educatie, 1839-1849 : membru al
consiliilor stiintifice etc. N. B.
4 John Jackes Audubon, 1780-1851. Ornitolog, autorul
lucr- rilor The Birds of America $ The Quadrupeds of North
America. N. B. (Psri.le din America si patrupedele din
America de Nord. N. trad.). - La inceput a urmat pictura la Paris
la David. In 180:3, a plecat din Franta n S.U.A., unde s-a ocupat
de orriitologie ; ta- blouri1e psr ilor <lin America de Nord
executate de el n acuarel, au devenit cunoscute n toat
lumea. Cltoririd prin Europa, Audu- bon a stat la Edinburgh
de la 23 octornbr ie 1826 pn la 5 aprilie
1827. Aici el s-a mprietenit eu prof. Jameson, cpitanul Hall,
scrtitorul Walter Scott si eu gravorul Lizarsom, care i-a fcut gravurile
dupa tablourile lui n acuarel, pentru prima editie n patru
volume

62 AUTOBIOGRAFIE
eu pn1nre la obiceiueide pasarH01r din America de Nord~ htndu-si jo c, oarecum pe nedr ep t, de W aterton 1 Fiindca veni vo
rha, la Edinburgh Io cui a un negru, care cl to nise eu Waterton si car e si cstiga existenta mp ind p sri, luoru pe care
l faice.a foarte bine. Mi-a dat lectii contra plat ~i de multc
or-i o hisnu.ia.m sa s tau de vorba eu d, fiind un orn foarte in teIigcnt si simpatic.
D-11 Leonard Horner 2 m-a luat o data la o sedint. [a Royal
Society din Edinburgh, unde 1-am vzut pe Sir Walter Scott, carc
prezi1da, s cuzndu-se n fata arlunri c nu se simtea la n
ltirneu oinstei ce i se fcea. Ma uitam la el si la rrtreaga adumaS
e eu smorenie si respect, si cred c dato.rit acestei vizi te,
fli.m1ta n tincre te, .cit ~ Iap tului c asistasem la ~;e,d1intele de la
Royal I"Jedical Society, am apreciat mai mudt oinstca 'Cie mi s-a
flic1rnt acum oitiva ani, cnd am f est ales memhru onoa-ific ail acestor doua sooietti, cinste mai mare .oa oricas-e a1lta ,die aeest fo11.
Dac mi-ar fi spus oineva pe vremea aceea c m1i se va f aoe .cndva
0 asemenea ono are, declae c as fi S10IC01t1't 'lill'Clf'U:l accsta tot
asa de r'idicod si de p'utin p robahil ca si crud mi . . ar f spus d vo i
fi ales rege al Angliei.
n timpul celui de-d doilea an petrecnt le Edinlrnq:;h, am asistat
la cursm-ile de geoilog.ie si zo o'logie aile uii Jarnesom.
a lucra-ii The Birds of A.merica (London, 1827-1838).
Audubon a pre- zentat la Edinburgh doua rapoarte : La
Societatea Regal (19 fe- bruar ic 1827) unul referitor la ouatul
porumbelului slbatec arnerican,
$ la Societatea Werner ian de istorie riatural (24 februaiie
1827). despre sarpele eu clopotei. Probabil c Darwin a asistat
si la un raport
si la cellalt. S. L. S. (nota 39, p. 207).
1 Charles Waterton. 1'782-1865. Naturalist $ clto r, autorul
lucrrii Vfa.nderings in S.. ilmerica. (1825). N. B. (Cltorf i n
Ame- rica de Sud. N. trad.). - Din anul 1812 pin n anul 1824, Ch.
Water- ton a cltor it prin America de Sud si de Nord ..

Judccind dupa spu- sele lui Darwin, se pare c Audubon contesta


unele date ale lui
Waterton ref'eri.toare la orriitologia Americii de Nord. In anul rn::;a
a aprut, pentru prima data, marca Iucrare de orriitologie a lui
Watcrtori, care, ulteiio r a Iost reeditat de mai mull.e ori, S. L. S.
(nota 39, p. 207).
2 Leonard Horner, 1785-1862, geolog si pedagog. A ajutat la
organizarea Societtii London Institution, 1827, si a luat parte
ac- tiva la Factory Acts. N. B. (Factory Acts, statute care se
ocupa eu protectia muncii. N. trad.). - Legtur ile de prietenie
dintre Horner si Darwin s-au stabilit ulterior, la Londra, cnd
Darwin a nceput s-si publice lucrrtle sale geologice, S. L. S.
(nota 40, p. 207-208).

;_;.7"..::;-_,:__
-. ~- "~ ntru dreptul de. ~
v t denteasc V
pe rmanleentaspi tapleului . din Edinburg
Adeveri nt
(dupa
l'1~i~ile
niver~itsareLa
Sobol).
frecventa c

f)l AUTOBI OGRAFIE


desi cran nenchipuit de p lictisitoare 1 Singurnl tfect pc ca:T
l-au avut .asuprn mea, a fost ho trrea ca n icio da t , ct v o i
t.rai, sa nu mai citcsc vre o carte de geologie sau sa s tu d icz n
vrcun f el o arccare accast sti int . Totusi, snt sigur c crum
pregt.it sa tratcz subiectul n chip filusof'ic, deoarcce un hatr in, d-1 Cotton din Shropshire, care avea mu lt.e cnno stin to
n cc pr-ives te rocile, mi ar tase cru doi sau trei ani n urm ii
un hiloc eratic nria~, bine cunoscut n orasul Shrev1sbury suh
num ele de ,,dopotul d1in pi atr", spunndu-mi c nu exista n ici
o roc de aoel asi fol p n la Cumbeelamd sau Sco tia si asigurndu-m, sol emn, c hnnea se va sfrsi nainte de a putea oincva
sa exp li ce cnrm de-a ajuns .aceast piatr n Io cul acela. Aceste
vorbe fcuser asupra mea o a.dnc impn-esie, si de multe ori marn gndit la p iatra aceea miracul oas. Asa c am sim tit ce a mai
sub1'ila pl ccr e cnd am citit n tia oar despre act iunca
gheta1r1ilor pluti.toni care transp or-tau bfociu1ri eratice, r idicind
n sl av progresele geologiei 2 Tot att de surprinz tor L:
1 Robert Jameson (1774-1854), cel mai prominent dintre
pro- fesorii de la Universitatea din Edinburgh n prima [urntate
a seco- lului XIX-lea. Mineralog si geolog, Jameson era n
acelasi timp si un remarcabil zoolog. El a editat doua dintre cele
mai mari reviste de stiinte naturale <lin Scotia. El a fondat pe lng
Universitatea din Edinburgh Muzeul de istorie natural, care
mult tirnp, a fost considerat ca cel mai mare muzeu dup British
Museum (Londra).
S-a pstrat programa anali tic a cursului pe care Jameson 1-a
tinut n anul 1826-1827, cnd Darwin era student. Aceast
program ne arat di Jameson includea n preleger ile sale de
,,istorie natural", geologia, metereologia, hidrologia,
zoologia .;;i botanica (peste o sut de prelegeri timp de 5 luni de
iarn). Capitolul zoologiei ncepea eu examinarea omului <lin
punct de vedere istorico-natural si se termina eu prelegerile
referitoare la Filozofia zoologiei, n care prin- cipala problern
tratat era ,,originea speciilor animalelor". Ins Ja- meson era

elevul si adeptul lui Werner, celebrul geolog <lin Freiburg,


adic era un neptunist convins, ceea ce 1-a indeprtat pe
.Jarneson de Darwin. Trebuie ns de notat c prerea sever a lui
Darwin despre preleger ile lui Jameson nu-si gseste confirmarea n preri
le altor auditori si elevi de-ai lui Jameson. Despre Robert
Jameson vezi Iucrrtle lui Ainsworth (nota 28, S. L. S.) si
,,Istoricul Univer- si ttii din Edinburgh" al lui Grant, t, II, p. 433
(nota 29, S. L. S.) , vezi de asemenea si V. A. Eyles, Robert
Jameson and the Royal Scottish Museum:' ,,Discovery", t. XV, nr. 4, p. 155-162, aprilie
1954.
S. L. S. (nota 41, p. 208).
2 ,,Neptuni9tii", considerau di ,,blocurile eratice" la
distante enorme de roca marna de munte se explic prin
,,inundatiile" care ar fi transportat la sute de mii de kilometri
masele enorme de pia- tr. Caracterul net nesatisfctor al
acestei explicatii a dus la teoria transportului bolovanilor de
ctre icebergii plutitori, teorie care a

AMINTIRI DESPRE DEZVOLTAREA GINDIRII SI


CARACTERULUI MEU C.5
faptrull c, desi am 67 die ami, nc n ma:i aud pe profesorul
Jameson vorbind la o lectie pe tereu la Salisbury Graigs,
despre un trap-dyke 1 eu marginile amigdaloide, eu stratu- rile
ntrite 1de fiecare parte ~i eu ro ei vulcanice mprejur afir- mnd
Ca acesta air f 0 fisur umplut CU sdimente de deasupra ~i adugnrl cru un aer dispretuitoe 1ca exista unii care
sustin di aceast ncrustatie ar fi fost injectat din miezul
topi t ~ul pmntului, Cnd mi amintesc de aeeast Iectie, nu
ma mai mi1r de hotcrea mea de a nu stS diarriciodat
geologia.
Asistnd lia Iectiiie Iui Jameson, am fcut eunostint eu
directorul muzeului, d-1 Macgillivray 2, care a publicat
mai trziu o carte excelent si voluminoas despre psnile din
Scotia.
Omul acesta nu avea rrici aspectul, nici manderele umui gentleman. Am avut eu eJ cteva disoutii interesante ou pnivire la
istoria natural si a fost foaete ndatoritor ou mine. Mi-.a druit
cteva ,SCi0i1oi rare, deoarece pe vremeu aceea codectio- nam,
desi nu eu mult cntuziasm, moluste marine.
Vacantele de vara ale acestor doi an mi Ie-am eonsacrat
exolusiv distractirlor, cu toate di totdesuna aveam n mn o
carte, pe care o citeam eu interes. n vara anului 1826 am fcut o
excursie Iung nsotit de doi p'rieteni, eu ,rucsadi n spinare,
prin nordud Tarii Garlilo1r. De cele mai mnrlte oni am mers cte
treizeci die mile !Pe zi, .rezervndu-ne o zi pentru ascensiunea pe Snowdon. De asemenea am mai fcut o excursie
claS en .no.rdul ar1i Gailiilo:rCU sora mea, Carolina. Un
servitor ne dueea mhrcmntea n sacii atrnati iia sa. Toamna
mi-o rczervam pentru vntoare, mai ales pe proprietatea d-Iui
Owe111
fost propus de Ch. Lyell ~i adoptat mult timp sl de ctre
Darwin. Abia la sfrsitul deceniului al IV-lea al secolului al
XIX-lea, Louis Agassiz a emis teoria ghetarilor care a explicat

pe deplin rspn- direa bolovanilor prin deplasarea ghetarilor


gigantici, care duceau spre sud bucti din rocile de bazalt pe care
le Isau acolo n timpul retragerii lor. Vezi articolul lui N. S.
Satski ,,Darwin ca geolog" (Ch. Darwin, Opere, t. II, p. 261267. l\I. L., 1936). S. L. S. (nota 42, p. 208).
1 Vina de bazalt trapeian. N. trad. - Absurdit.atea ,,explicatiei" neptuniene a origtnn acestor ,,trap-dyke" pe calea
umplerii cr- pturrlcr din scoarta terestr eu precipitatiile
aduse de ap, era evi- dent n anii de studentie a lui Darwin. S.
L. S. (nota 43, p. 208-209).
2 William Macgilllvray, 1796-1852, Custode la Royal
Collge of Surgeons Museum (Muzeul Colegiului Rgal de
Chirurgie) din Edinburgh, 1831-1841, profesor de Istorie
Natural n Aberdeen, n
1841, si autorul lucrrii A History of British Birds. N. B. (Istoria
psrtlor din Anglia. N. trad.).

5 - Charles Darwin

66 AlITOBIOGRAFIE
din Woodhouse i!?i pe acea a unchiului J os 1 din Maer. Rvua mea
era att ide mare nct cnd ma oulcam, ohisnuiam sa-mi
pun cizmele cle vntoare gata pregtite Ing 1pa1t, asa fol ca
sa nu pierd nici o jumtate ide minut ncMtndu-ma ,d1im1ineata.
Odat, la 20 august, am ajuns ntr-un punct nrlep r tat al
propriettii Maer sa vnm cocosi de munte nainte de .a se
lumina de zi. Toat ziua apoi, mpreun ou p.azniou, am str-- btut
eu greu printre huruieni nalte si tineri brazi sco tieni.
Pstram o socote al exact de fiecare pasre pe care o mpuscam n t!lllipu!} 'UDUI sezon. ntr-o zd, 1pe cnd vnam la
W.ood'house CU cpitunul Owen, fiul cel rnai rmare al gazdei ~i eu m aiorul Hill, vrul su, mad 1trziu Lord Berwick, la care tineam fo.a1rte
mult, am avut 'imp resia c s-au purtat uet eu mine, deoarece, de
cte ori trgeam si credeam di am ucis o pasre, unul clin ei se
prefeea c-si ncarc pusca si striga : ,,Asta
nu trehude s-o treci la socotea, c am tras si eu n aoelasi timp", iar
paznicul, dndu-si seama di era o glurn, le tinea partea. Dup cteva
ore, prietenii mi-au m rturisi t di glumi- sera, dar asta nu era 0
glum pentru mine, care 1npru~c:am
un mare numr de p sri fliira sa ~t~u cte si fad sa 'le pot
aduga fa lista pe care ohisnuiam sa le nscriu, Icnd cte un
nod pentru fiecare, pe sfoae-a agtat Ia hutonier. Ra1utfoio~ii
mei prieteni observaser acest Iuoru.
Orct de mult mi ipHiceia vntoarea, totusi cred di-mi era
rusine de entuaiasmul men, deoarece ncercam Sa ma con- ving rpe
mine nsumd Ca era O ndeletniciee aproape intelectaaJa, p entru c cerea mu~ta dibeie ca s-ti dai seama unde se gseste
mai mult vrrat 1~i CIU!Ill s-ti dil"ijezi bine <Cn.
Una clin vizitele mele de to arnm fa 1propri1etiate1a Maer, n
1827, a ramas de neuitat, deoarece I-am .rrtlrrit acolo pe Sir J.
Mackintosh 2, cel mai bun povestitor pe care 1-am ascultat vreo
dat. Mai trziu am auzit, CU 0 deosehit mnrlrie, c el ar fi spus :
,,Est.e ceva in tnrud aoesta, .eaire ma inte.reseaza". Asta se datora
n cea mai maire parte faptu'lui c ohservase Cill

ct interes ascultam orice spunea, pentru c eram tot att de


nestiutor ca un purcel n ce priveste istoria, polifica si filozofia
1 Josiah Wedgwood, fiul fondatorului uzinelor Etruria. F. D.
2 Sir James Mackintosh, 1765-1832, filozof si istoric. A
studiat medicina la Edinburgh, El si Josiah Wedgwood, din Maer,
se cs- torlser eu doua din surorile Allen, asa nct ntre cele doua
famili era o legtur prin aliant. N. B. - Mackintosh a fost si om
de stat. S. L. S. (nota 48, p. 209).

CAMBRIDGE, 1828-1831 67
moral, Cred c pentru un tnr e bine sa aud c 1-a Iuda t
un om de seam, deoarece asta l ajut sa pseasc pe calea
cea buna, desi o asemenea laud ar putea, probabil, sau chiar
sigur, s-I duc la ngmfare.
Lsnd la o parte vnto area de toamn, vizitele mele la
Maer n timpul acestor dei sau trei ani consecutivi au fost
ncnt toare. Acolo, viata era eu totul liber , tiriutul era minunat pentru plimbare si clrie, iar seara se ncingeau discuti
ct se poate cle plcute si fara caracter personal, cum se ntmp l cle obicei n marile reuniuni familiale ; n acelasi timp
se Ecea si muzic. Vara, toat Familia obisnuia sa stea pe
trop- tele unui portic vechi, eu gr dina de flori n fata ~i eu
malul rpos mpdurit oglindindu-se n lac, unde, ici si colo,
srea
cte un peste sau se blcea cte o pasre, Nici un tablou nu mi-a
ramas mai viu n minte dect acela al serilor de la Maer. l
iubeam pe unchiul J os, pe care l si respectam mult. Era
taciturn si r ezervat, asa nct prea mai curnd un om aspru,
to tusi de multe ori vorbea deschis eu mine 1 Era tipul omului
dintr-o bucat, CU judecata cea mai limpede. Cred c nici 0
putere clin lume nu l-ar fi putut face sa Se abat CU un inch
de la ceea ce socotea el ca era calea cea dreapt. Gaseam
c i se potrivea bine cuuoscuta od a lui Horatiu, pe care
acum am uitat-o, n care se gsesc cuvintele ,,nec vultus
tyranni etc." 2

Cambridge, 1828-1831
Dupa ce am petrecut doi ani la Edinburgh, tata a uteles,
sau a auzit de la surorile mele, c nu ma mpcam de loc eu
gndul de a ma face medic, asa c mi-a propus s ma fac preot.
El se mpotrivea CU tarie, si pe drept cuvnt, gndului c 0 sa r
m n un tr ndav, preocupat numai de vntoare ~i pescuit,

1 Sydney Smith era un oaspete obisnuit la Maer, $ D-na


Litch- field citeaz amintirea rnamei sale eu privire la o
remarc de-a sa:
,,Wedgwood e un om excelent, dar pcat c-si urste
prietenii",
Emma Darwin, vol. 1, p. 74. N. B.
2 Justum e tenacem propositi virum Non vultus instantis
tyranni Non civium ardor prava jubentium, Mente kuatit solida.
F. D. Pe brbatul drept si statornic n hotrrile sale nu-1
schirnb n
[udecata sa riestrmutat nici zelul cettenilor care-i cer rul,
nici prtvirea tiranului amenlnttor. N.
trad.

68 AUTOBIOGRAFIE
ceea ce prea a fi, pe atunci, calea care-mi era, probabil, destinat. Am cerut timp de gndire, deoarece din putinul pe care-l
auzisem si la care ma gndisem asupra acestui subiect, aveam
scrupule n ce priveste m r turisir-ea crerlintei mele n toate
dogmele Bisericii Anglicane. Altminteri, ideea de a fi preot de
tara ma atrgea, De aceea, am citit eu atentie Pearson on the Creed 1
,~i alte cteva cr ti despre divinitate. ~i cum pe atunci nu puneam
ct usi de putin la ndoial adevrul strict si Iiterar al fiecarui
cuvnt clin Biblie, m-am convins cur-nd c aceste cr edinte trebuie
acceptate n ntregime. Niciodat nu m-a im- presionat ct de
lipsit de logic er a sa spui c ai crezut n ceea ce nu puteai ntelege,
~i ceea ce de fapt nici nu era de
nteles, A~ fi putut spune CU to at sinceritatea c nu doream
de loc sa combat vreo dogm, dar di n-am fost nicio dat att de
nehun nct sa cred si sa spun "credo quia incredibile" 2 Tinnd
seama de nversunarea eu care m-au atacat ortodo csii, 1pare ridicol Faptul c am avut de gnd, Ia un moment dat,
sa ma fac preo t, Aceast iutentie, ca ~i dor inta tatlui meu n-au
fost nicio da t parasite formai, dar au murit de moarte natural
dupa ce, pr sind Cambridge, am plecat ca naturalist pe vasu
Beagle. Dac i-am putea crcde pe Frenologi, 1S-<a1r prea ca -erarn
foarte mdica t, <lin punctul lor de vedere, 1Sa ma fac preot. Acum
ctiva ani, secretarii unei societti germane de
psihologie, mi-au scris, cerndu-mi strui tor o fo tografie. Dupa
ctva tirnp, am primit o dare de seam asupra unei sedinte din care
se vcdea c forma capului men fusese subiectul unei discutii
publice si c unul dintre vorbitori declar ase c aveam
bosa pr eotiei att de dezvoltat, nct le-ar fi ajuns la zcce
preoti .
Deoarece era lucru hot.r t c ma voi face preot, trebuia
sa ma duc la una din universi t tile engleze sa-mi iau 0 diplom.
Dar cum, de cnd pr sisem scoala, nu mai deschisesem nici o
carte clasic, am constatat sprc marea mea dezndejde c, orict ar
prea de necrezut, n cursul celor doi .ani ui tasem aproape tot ce
invtasem, pn ~i cele cteva litere gr ecesti ! De aceea n-am plecat

la Cambridge la timp, n octomhric, ci am studiat la Shrewsbury


eu un profesor particular, du cnrlu-m la Cam- bridge abia dupa
vacants de crciun, la inceputul anului 1828.
1 Cartea lui Pearson despre Formele Credintei, N. trad. J.
Pearson (1613-1686), teolog, episcop englez <lin Chester. S. L.
S.
{nota 50, p. 210).
2 ,,cred pentru c este de necrezut". N. trad.

CAMBRIDGE, 1828-18Sl 69
Curnd mi-am recuperat hagajul de cunostinte scolresti l?
puteam sa traduc fara prea mare greutate crti usoar e grecesti, de
pild Homer sau din Bihlia greac.
n timpul celor trei ani petrecuti la Cambridge, mi-am
pierdut vremea in ce priveste studiile universitare ca si la

Colegiul ,,Christ" de la Universitatea din Cambridge. Intrarea


n cmlnul studentesc unde a locuit Ch. Darwin : fereastra
camerei la etajul al doilea la dreapta intrri! (dupa S. L. Sobol).

Edinhurgh sau la sco al. Am ncercat matematicile, si chiar mam dus la Barmouth n vara anului . 1828, cu un profesor
particular (un om grozav de posac), dar n-am Icut dect prea
putine progrese. Studiul matematicii imi displcea, mai CU
seani, pentru c nu puteam gasi nici un sens n primele
principii ale algehrei. N er bdar ea mea era foarte cop'ilreasc.
si in anii urm tor-i am regretat mult di n-arn aprofnndat
suficient matematica, cel pu tin att ct sa nteleg ceva clin marile ei principi
conductoare, deoarece oamenii nzestrati n felul .acesta par

'70 AUTOBlOGRAFIE
1a avea un simt n plus. Dar n acest domeniu nu cred c as fi reusit
sa ma ridic vreodat deasupra unui nivel foarte modest. n ce
priveste clasicii, n-am fcut nimic altceva dect sa frec- vcntez
cteva cursuri obiigato rii si chiar ~i aceast frecvent
era aproape forrnal. n anul al doilea, a trebuit sa muncesc o
lun sau doua ca s-mi iau ,,Little Go" (primul pre-examen},
lucru pe care l-am fcut eu usur int, Apoi, n ultimul an, am lucrat
eu oarccar e tragere de inim ca sa-mi ohtin diploma de B.A. 1, iam repetat pe clasici, apoi putin algehr ~i pe Euclid, car e mi-a
plcut tot att de mult ca ~i pe vremea cnd eram n scoal, Ca sa
treci examenul de B.A. era nevoie de asemenea
sa studiezi Evidences of Christianity 2 si Moral Philosophy 3,
ale lui Paley. Le-am cercetat eu de-amnuntul si snt convins
ca as fi putut scrie si eu ntreaga Evidences, foarte corect, dar
binenteles fara sa ma exprim asa de limpede ca Paley. Logica
acestei crti, ~i pot aduga c ~i acea a crtii Natural Theology 4,
mi-a fcut tot atit de mult pl cere ca si Euclid.
Cercetarea atent a acestor Iucrri, fa.ra a ncerca sa nvt pe
.de rost mcar UIIl capitol, 1a f ost singura parte a 1ciuirsuJnii uni1 Baciielor of Arts - bacaulaureat n arte. N. trad. - Aceasta
'este prima treapt stiiritiflc acordat n Anglia absolventilor
univer- sittilor si colegiilor. Treapta urrntoare este aceea de
M. A. (Master
of Arts - maestru n arte) iar cea superioar este D. A. (Doctor of
Arts - doctor n arte). Termenii acestia reprezint o rmsit a
evu- lui mediu. in unrversittile scolastice sub denumirea de
,,arte" se n- telegeau asa-numitele ,,arte libere" n numr de sapte
(gramatica, Io- gica, retorica, aritmetica, geometria, muzica si
astronornia). Astzi in unele tari <lin apus sub numele de ,,arte
libere" sint studiate n uni- versitti un grup de stiinte : llngvlstica,
filozofia, stiintele naturii, istoria sl altele. ,,Artele libere snt opuse
celor spciale, de exemplu celor studiate n Institutiile de
nvtmint superior tehnic. S. L. S. (nota 53, p. 210).

2 Dovezile Crestinittii. N. trad.


3 Filozofia moral. N. trad. - William Paley (1743-1805),
teolog englez, ale crui opere (dintre care trei au fost amintite de
ctre Darwin) au servit, timp indelungat, ca manuale de baz de
teologie n universittile engleze. Paley, scrtor putin original,
contribuia prin
operele sale la rspndirea n Anglia asa numitei ,,teologii
naturaliste" care pleac de la teza c structura organismelor,
adaptarea lor la conditrile mediului lor snt expresia
ntelepciunii sl bunvoirrtei dum- nezeesti - deoarece
dumnezeu a creat dupa un plan preconceput, fiecare vietuitoare,
fiecare planta n concordant eu mediul n ale crui conditii, asa
cum a stabilit dumnezeu, trebuia sa existe orga- nismul dat. (The
Works of William Paley, Edinburgh, 1825). S. L. S. (nota 54, p.
210).
4 'I'eologia natural, N. trad.

CAMBRIDGE, 1828-1831 71
versi tar care, .asa oum credeam atunci ~i oum ered nc ~i astzi,
a fost de cel mai nensemnat folos n e ducatia mea intelec- tual,
Pe vremea aceea, premisele lui Paley nu-mi ddeau de gind.it ~i,
Iundu-Ie drept adevrur, eram fermeoat si convins de sirul lung
de argumente. Raspunznd bine la examen la chestiunile n
Iegtuc ou Dovezile Cresiintii de Paley, re- zojvndu-I hine pe
Euclid si p rezen tndu-m satisfctor la clasici, mi-a cstigat un
Ioc de scam printre ol 7r:OO[ ', adic printre oamenii numerosi
care nu umhl dupa onoruri. E destul de ciudat c nu-mi pot aminti
al ctelea am reusit, si memoria mea oscileaz ntre al cincilea, al
zecelea sau al doisprezecelea nume de pe lista 2
La universitate se tineau cursur'i publice dim diferite discip'line, Irecventa fiind ou totul Faoultativ. Dar er am att de
dezgustat de oursueie de la Edinburgh, nct n-am frecventat
niai mear oursurle att de 'interesante si elo evente tinute de
Sedgwick 3 Dac Ie-asi fi urmat, probabil c m-as fi fcut mai
devreme geolog. Am frecventat ns cursurile de botanic ale lui
Henslow 4 ~i mi-au plcut mult pentru deosebita lor olari- tate ~i
pentru admirahilele iluatrri. Dar n-am studiat hotanica.
1 Cei multi. N. trad.
2 Al zecelea pe lista clin ianuarie 1831. F. D.
3 Adam Sedgwick (1785-1873), profesor de geologie,
Cambridge,
1818. F. R. S., 1830. N. B. - Sedgwick este autorul multor lucrri
geologice care au Icut epoc, printre care cele privitor la
paleozoicul din Anglia, Belgia i?i Germania. El este acela care a
definit epocile cambriene si devoniene, notiuni care snt folosite
~i n zilele noastre. Conceptia lui Sedgwick era idealist
(fixist, teist, finalist). El 1-a invtat pe Darwin n 1831 cum se
erectueaz o prospectiune geolo- gic, ntre Darwin si Sedgwick
au existat relatii prietenesti toat viata, desi ultimul a luat nc din
1859 pozitie contra conceptiilor ma- terialiste expuse de Darwin
in Originea speciilor. In scrisoarea pe care

i-a scris-o lui Darwin la 24 dec. 1859 ~i n luarea de atitudine


publi- cat la Societatea de filozofie din Cambridge (mai 1860),
Sedgwick s-a
manifestat ca teist, partizan al teoriei armoniei universale.
Pentru el determinismul se confunda eu vointa lui dumnezeu:
,,care actioneaz pentru binele tuturor creaturilor sale dupa Iegi pe
care le putem studia si ntelege" (Fr. Darwin, Life and Letters.:
vol. II, p. 249). Darwin n-a rspuns direct lui Sedgwick da:r n
scrisoriie si lucrri le sale ulterioare el a cornbtut conceptiile lui
Sedgwick. Unele din ras- punsurile sale la scrisoarea de mai sus
se gsesc si n memoriul su autograic, atuncia cnd vorbeste
despre suf'erinte si scop. N. trad.
4 John Stevens Henslow, 1796-1861. Prof'esor de botanic
la Cam- bridge, 1827-1861. L-a ajutat pe Darwin sa capete postul
de naturalist
pe Betufle, si Darwin a avut totdeauna o deosebit stirn Iat de
el. N. B.

72 AUTOBIOGRAFIE
Henslow obisnuia sa-si ra elevii, mpreun eu ctiva membri mai
n vrst ai universittii, n lungi excursii pe cmp, pe jos sau eu
trsurile, spre locuri ndeprtate sau n barc, de-a lungul rului si
sa le vorbeasc despre plantele sau animalele mai rare pe care le
ntlnea. Aceste excursii erau ct se poate ,de plcute.
Desi, dupa cum vom vedea ndat, viata petrecut la
Cambridge .avea si unele avantaje, mi-am pierdut timpul acolo, si
poate mai mult dect timpul. Din pricina pasiunii mele pentru
tragerea la tinta si pentru vntoare si, n lipsa lor, pentru
plimbrile clare prin tinut, am intrat ntr-o societate de tineri car e
se ocupau eu vnto area, printre care se aflau ~i ctiva ziipci ti si
josnici, De obicei Inam masa de sear mpr eun si, eu toate c la
aceste mese vcneau adeseori si oameni mai de seam, se ntmpla
cteo dat sa hem prea mult, dupa care urmau cntece de veselie si
joc de cr ti. Stiu c ar trehui sa-mi fie 'rusine cle zilele ~i de nup til
e petrecute n felul acesta, dar cum unii din prietenii mei de atunci
erau foarte agreabili,
si eram eu to tii foarte bine dispusi, nu pot sa nu-mi amintesc eu
mult plcere de vremea aceea 1
Dar eu si mai mult plcere mi amintesc c aveam si multi alti
pr ieteni, eu totul altfel dect acestia. A~a, eram fourte
apropiat de ~'hitley 2, care a ajuns mai trziu Senior Wrangler 3.,
si obisnuiam sa ne plimhm de multe ori mpreun. El mi-a
trezit gustul pentru tablourile si gravurile de v.aloare, din care
am si cumprat cteva. Ma duceam foarte des la Galeria Fitzwilliam 4, si se pare ca aveam un gust artistic destul de sigur,
deoarece ma opream n Fata celor mai hune tahlouri, pe care le
discutam apoi eu htr inul custode al muzeului. Am citit de
asemenea, eu mult in te res, cartea lui Sir J. Reynold 5 Gustul
acesta pentru ar t, desi nu er a nnscut n mine, a tinut ctiva
ani ~i mi-au p lcut multe tahlouri din Galeria N ational clin
1 Am dedus, de 1a unii contemporani ai tatlui meu, di el a
exa- gerat natura bacanalic a acestor adunri. F. D.

2 Rev. C. Whitley, Hon. Canonicus din Durham, fost lector de


filozofie natural la Universitatea din Durham. F. D.
3 Senior Wrangler, cel mai bun dintr-o serie de doisprezece
stu- denti. N. trad.
4 Fitzwilliam Museum, galeria de arte ; contine colectii de muzlc, crti, tablouri si alte obiecte de art donate de Richard
Fitzwil- liam, Universittii <lin Cambridge, in 1816. N. trad.
5 J. Reynold (1723-1792), pictor portretist englez,
fondatorul unei scoli de pictur, N. trad.

CAMBRIDGE, 1828-1831 73
Londra.
Acela al lui Sebastian del Piombo 1 a trezit n mine
simtul sublimului.
Am intrat de asemenea ntr-un grup de muzicieni, dupa
ct stiu p rin mijlocirea bunului meu prieten Herbert 2, care
cptase o nalta .distirrctie ca matematician. Trind n mijlocul
acestor oameni si ascult indu-i cntnd, am prins si eu un gust
pronunt at pentru muzic, si de multe ori ohisrruiam sa-mi potrivesc plimbrile n asa fel, nct sa pot asculta, n zilele de
Iucru, dmn ur il e religioase clin Capela de la King's College 3
Lucrul acesta mi fceu atta p lcere, nct uneori ma treceau
fiorii. Sint sigur ca n gustul acesta al men nu era vorba de o
simpl afectare sau de o simpl imitatie, pentru c de obicei
ma duce am singur la King's Collcge si uneori angajam cop iii
din cor sa cnte la mine acas. Cu toate acestea snt CU totul lipsit
de ureche muzical, asa fel nct nu pot sa cleosebesc 0 disonant,
;sa tin tact sau sa fredonez corect o melodie. A~a
c e un mister cum a fost CU putint sa-mi plac muzica.
Prietenii mei muzicieni si-au dat seama curnd de starea rnea
si une oni se distrau supunndu-m unui examen, care consta n a
stahilimai
cte
melodii
er'am n stare
repede
sau ceva
mai rarsa recunosc
ca de obicei.cntate
Cntat ceva n felul
acesta, chiar si ,,:God

save the

King" 4 a fost o gre

a enigm

pentru mine. Mai era printre noi si alt tnr, eu o ureche muzical
apr oape tot att de proast ca ~i a mea si e ciudat c acesta cnta pu
tin din flaut. 0 data am avut succesul de a-l ntrece la unul clin
examenele noastre muzicale.
1 Sebastian del Piombo (1485-1547), pictor italian, portretist
si colorist, contemporan eu Titian, Michel Angelo sl altii ; are un
numr de compozitii de mari proportii eu subiecte relrgioase.
Se distinge prin eolorlt si compczltie. Dintre operele sale face
parte si tabloul Inoierea lui Laziir aflat la ,,National Gallery",
Londra. N. trad.

2 Defunctul John Maurice Herbert, [udector la Curtea


Comital din Cardiff si a districtului Monmouth. F. D.
3 in Anglia, prin colegii se rrteleg institut diferte : Iiceu,
universitate si instit.ute supra-universi tare. Colegiile din
Cambridge .5i Oxford au o situatie special. Ele au administratie
autonorn si snt considerate ca deservind universittile
respective. Studentii care intr n colegiu poart numele de
,,fellow", pltesc o taxa mare si primesc casa, mas si educatie n
specialitatea lor. La Cambridge si Oxford, colegiile ocup un
cartier apart, pstrndu-si numele initial al insti- tutlor din Evul
Mediu din care au Iuat fiint. Dintre cele mai im- portante colegii
snt : Christ's Collge (unde 'a studiat Ch. Darwin),
'I'rinity College, Caus and Gonville Collge, Jesus College si
altele.
N. trad.
4 Imnul national englez. N. trad.

74 AUTODIOGRAFIE
Dar nici una din ocupatiile mele de la Cambridge n-a fost
urmr-it eu atta r vn si nici nu mi-a fcut o att de mare
plcere, ca aceea de a colectiona gndaci. Era o simpl pasiune
de colectionar ; deoarece nu-i disecam si rareori comparam
caracterele lor externe eu descrierile publicate, dar oricum, le
aflam uumele. Iat o dovad de zelul meu : ntr-o zi, rupnd
o bucat clin scoarta unui copac htrn, am descoperit doi gindaci r ari, ~i am prins cte unul n fiecare mn. Dupa aceea am
mai dcscopcrit unul, de ait soi, pe care nu ma lsa inima s-l
pierd. Si atunci, am hgat repede n gur gndacul pe care-l
tneam n mina dreapt. Dar, vai !... Gndacul a eliminat un
lichid att de iute, c mi-a ars limba ~i a trebuit s-l scuip, asa c
l-am pierdut ~i pe el, ~i pe cel de-al treilea.
Colccti onam eu mult succes, si inventasem doua metode
noi : iarna, puneam un om sa rada muschiul de pe copacii btrni si s-I vre ntr-un sac mare, si tot asa puneam sa mi se
adune resturile de pe fundul brcilor n car e se aducea trestia
<lin hlti, n felul acesta am obtinut cteva specii foarte rare. Nici
un poet n-a simtit vreodat mai mult plcere vzndu-si
primul poem publicat, dect am simtit eu vsnd n Illustrations
of British Insects de Stephen 1, cuvintele magice : "rprinse de C.
Darwin Esq.", Am fcut cunostint eu entomologia prin vrul
meu de-al doilca, W. Darwin Fox 2, mn om inteligent
si nespus de plcut, care era pe atunci la Christ's College ~i
eu care ajunsesem prieten intim. Dupa aceea, l-am cunoscut
bine pe Albert Way de la Trinity College, care n anii urmtorj
a ajuns un arheolog bine vzut, si ne duceam mpreun sa
colectionm, Tot asa am fcut cunostint si eu H. Thompson
3,
1 James Francis Stephen (1792-1853), cunoscut
entomolog Ion- donez, presediritele Societtit de
Entomologie din Londra, S. L. S. (nota 67, p. 212). - Autorul
tratatului ,,A Manual of British Coleop- tera", 1839 si alter
lucrri. intr-o scrisoare adresat lui Fox (26 fe- bruarie 1829)

Darwin spune c 1-a vizitat pe Stephen care avea ,,n cabinetul


su o colectie de insecte", a crei mretie depsea visul celui
mai nflcrat entomolog. Darvin l descrie pe Stephen ca pe un
om mie de statur si foarte bine dispus (Life and Letters, t. I, p.
175) N. trad.
2 William Darwin-Fox, este rud eu Ch. Darwin (vezi
tabloul arborelui geneadogic, p. 20 a acestei Iucrri). A studiat
teologia n ace- Iasi timp eu Darwin, la Cambridge si s-au
mprietenit fnd amndoi atrasi de stntele naturii. Fox s-a fcut
preot de tara si a purtat o Iung corespondent eu vrul su Ch.
Darwin, a$a cum reiese clin Life and Letiers. Darwin l citeaz
de mai multe ori n Iucrrlle sale principale. N. trad.
3 Mai trziu Sir H. Thompson, prim baronet. F. D.

CAMBRIDGE, 1s2s.:......1ss1 75
de la .acelasi Co legiu, care mai trziu a devenit un agricultor
model, presedinte al unei mari societti de cale ferat 9i membru
n Parlament.
S-ar pr ea, prin urmare, c gustul men pentru colectio- narea
gzelor a fost o indicatie de succes n viat !
E uimitor ce impresie neuitat mi-au Isat multi dintre gndacii
pe care -am cules la Cambridge. Snt n stare sa-mi
amintcsc aspectul exact al unor anumiti stlpi, copaci btrni sau
malur i de ru unde am f'cut o captura buna. Dragutuil de
Panagaeus 1 Crux-major era pe atunci o arlevrat comoar.
Aici, rra Down, am vzut Ull gndac alergnrl de-a ouS mezisui
unei soscle si, ri<licndu-1, mi-am dat seama imediat c abia
~e deosehea de P. Crux-major : era un P. quadripuncuuus, o
varietate sau o specie n deaproape nrudi t, deosehindu-se doair
foarte putin ca forma. Pn acum nu vzusem niciodat un
Licinus viu, pe care un oclii neexperimentat l deoseheste ou greu
de ate carabide ngre. Dar firii mei am gsit adci un spe- cimen ~
mi-am dat seama Imediat Ca era OU to tul :nou pentru mine.
Totusi, n udtimi i douze ci de ani nu mai eercetasem nici un
gndac di,n Anglfa.
nc n-am spus nimic despre ntimplarea care a dnfluentat mai
mult ca oricare alta ntreaga mea cariera. E vorba de pietenia mea
eu prof. Heuslow. nainte de a pleca la Cam);>,ridge, l auzisern vorbinrl despre el pe fratele meu 1C1a despre
un om care cunostea toate ramurile stiintei, asa c eram pre- gtit
s-l respect. 0 data pe sp tmn primea acas 2 un<le
ohisnuiau sa se ntlneasc seara topi studentii, mp reum ou
ctiva mcmbrd mai n vrst ai universittii care pstrau inca
Iegtur.a CU stiinta, Curnd, ou ajutorul foi Fox, am cptat
~i eu o invitatie, si de atunci m-am dus acolo regulat. n scurt
vrem e m-arn rnprietcnit eu Henslow si, n ultima jumtate a
tirn,pului p eteecut la Camhridge, fceam mp reun p limhri
ilmngi ap roape n fiecare zi. De aceea, 'llD dintre profesorii
c0Jcg1iu[ui ma p oreoliser ~,tnarul care se plimh eu Henslow".
De muilte ord, seara, er.am invitat sa iau masa mpreun eu

fami\J,i,a ,}u:i. Avea ounostinte vaste n ho tan ic, cntornologie,


1 Panagaeus ~i Licinus - citat mai jos - doua specii clin familia
Carabidae. S. L. S. (nota 69, p. 212).
2 Cambridge Ray Club, care in 1887 ajunsese la a cincizecea
ani- versare, era urrnasul direct al acestor adunri, fiind nterneiat
ca sa
umple golul ramas prin ntreruperea, n 1836, a serilor de vineri de
Ia Henslow. Vezi brosura profesorului Babington, The
Cambridge Ray Club, 1887. F. D.

76 AUTQBI OGRAFIE
chimie, mineralogie !;' ge01lorg,ie. Cea mai mar'e p'[cere a
Iui era sa tcag concluaii dupa ndelungate !;' amnnntite
ohservatii, Avea un fel de a .rapion a excelent !;' o minte bine
echilibrat, d ar nu cred c s-ar putea spune despre 1e1l c erra un
geniu prea original.
Era profond credincios, si att de ortodox nct, ntr-o zi,
mi-a mrtur isit c ar fi neuorocit dac s-ar schimba un singur
cuvnt din cele treizeci si noua de Articole ale cre dintei 1
Calitatile sale morale erau, din toate punctele de veclere,
admi- rahile. Henslow nu avea nici cea mai usoar umbr de
vanitate sau de ait sentiment meschin si n-am vzut pe
altcineva care
sii se gndeasc mai putin la sine nsusi sau la propriile sale
inter ese. Avea o fire blnd, si se purta ct se poate de currenitor si de politicos. Totusi, dupa curn am vzut, faptele rele
pute.au ,sa trezeasdi n el indignarea cea mai puterrric ~i
atunci lua imediat atitudine.
Odat, n timp ce treceam mpreun pe una din strzdle
din Cambridge, am vzut o scen aproape tot att de or ihil ca
acele care se petreceau n timpul Revolutiei Franceze. Fusesera prinsi <loi ho ti de cadavre 2 si, n timp ce-i duceau Ia
nchisoare, o multime de oameni, <lin cei mai de jos, i srnulseser <lin minile po litaiului si-i tra pe picioare de-a lungul
drumului plin de pietre si de noroi. Erau murdari din cap pnn picioare !;' aveau fetele nsngerate, fie din pricin c fuseser
htuti, fie c se Ioviser de pietre, asa c artau ca doua
cadavre. lar multimea era att de compact n jurul lor, nct
abia i-am putut zari pe acesti nenorociti, N-am vzut
1 In anul 1553, reformatorii reltgiei anglicane au formulat
42 de dogme ale credintei. n anul 1563, numrul acestor
dogme a fost redus la 39. Ele snt foarte cunoscute printre
credinciosii din Anglia sub denumirea de ,,cele treizeci si
noua de articole". (,,Thirty-nine Articles"). S. L. S. (nota 72,
p. 213).

2 Hotii de cadavre (Bodysnatchers). Acest episod


prezint in- teres, ca o confirmare documentar a faptului c
practica rpir ii ca- davrelor din morminte pentru vnzarea
lor la scolrle de medtcin si diferi tilor chirurgi ~i anatomisti
nc mai persista n Anglia n timpul anilor de studentie a lui
Darwin. Tocmai in anii acestia (1829--1832), in Parlamentul
englez se discuta Legea anatomic (Anatomy Act) care a fast
votat la 19 iulie 1832. Principali! adversari ai acestei legi
erau reprezentantii bisericii care aprau Interdictia ce dinuia
din evul mediu de a fi folosite cadavrele pentru predarea
anatomiei. La ndem- nul lor, multimea adesea se rfuia eu
,,hotii de cadavre", Iinsndu-i. Dupa datele din Enciclopedia
britanic, legea din 1832 este n vi- goare, eu miel modlflcri.
si astzi. S. L. S. (nota 73, p. 213).

CAMBRIDGE, 1828-18.31 77
niciodat
n via ta mea atta mnie ca aceea zugr vi t pe
chipul lui Henslow n fata acestei scene oribile. El a ncercat de
mai multe ori s-si fac loc prin multime, dar a fost pur ~i simplu
CU neputint. Atunci a alergat la primar, spunndu-mi sa nu
ma duc dupa el, ci sa aduc mai multi p o litisti, Nu-mi amintesc
cum s-a terminat povestea, ns cei doi oameni au ajuns la
nchisoare fr sa fi fost ucisi,
Bunatatea lui Henslow era nesfirsit, asa euro au dovedit.-o
initiativele lui numero ase ~i excelente n folosul eno riasilor
sraci atunci cnd, mai trziu, a detinut venitul canonic din
Hitcham. Prietenia CU un asemenea om trebuie sa fie, ~i ndjduiesc c a ~,i fost de un nepretuit folos. Nu pot sa nu amintesc
o ntmplare fara impor tant, dar care dovedeste marea lui
hunvoiut. n timp ce examinam cteva boahe de polen pe o
plac umcd, am vzut tuburile polenice iesite n afar si numaidect am alergat s-i comunic uimitoarea descoperire pe care
o fcusem. Snt sigur c nici un alt profesor de ho tanic n-ar f
putut Sa llU rd de graba CU care ma dusesem s-i fac o
asemenea comunicare, El ns s-a artat a fi de aceeasi prer e,
c fenomenul ere interesant, ~i mi-a explicat semnificatia lui,
dar m-a fcut sa nteleg bine c faptul era bine cunoscut. n
felul acesta, am plecat fara a ma fi sim tit Ct de putin umi- lit, ci
dimpotriv, foarte multumit c descoperisem singur un
lucru att de remarcabil, dar ho tr t ca de aci nainte sa nu ma mai
grbesc att de tare sa-mi comunic descoperirile.
Dr. Whewell 1 er a unu dintre oamenii cei mai n vrst si mai
distinsi car e-l vizi ta din cnd n cnd pe Henslow, ~i de mai multe
ori m-am ntors acas, noaptea, n tovrsia lui.
Dr. Whewell, dupa Sir. J. Mackintosh, era omul care ntretiuea
celc mai interesante discutii eu subiecte serioase pe care le-am
ascultat vreo dat. Leonard J enyns 2 (nepotul celebrului Soames
1 William Whewell, 1794-1866, profesor la Trinity Collge,
Cam- bridge, 1841-1866. F. R. S. 1820. Filozof, teolog :;;i om de
stiint. N. B.

- Este cunoscut prin lucrarea sa despre stntele inductive


(tradus si
n limba rusa, n trei volume, S. P. B., 1867-1869). Whewell se
mentinea la conceptiile teologo-Ideallste extrem de reactionare,
Propagnd n biologie ,,teologia natural" Whewell nu numai c
nu a acceptat invttura lui Darwin ci a ;;i interzis mentinerea n
biblioteca din Tri- nity Collge a ,,Originei speciilor" S. L. S.
(nota 74, p. 213).
2 D-1 Jenyns (actualmente Blomefield) (1800-1893) a
descris pestii pentru Zoology of the Voyage of H. M. S. Beagle, :;;i e
autorul unei lungi serti de studii, n spcial de zoologie. ln 1887, a
tiprit, pentru uzul su personal, o schit autobiograflc
Chapters in rny life. (Capitole <lin viata mea. N. trad.) _:;;i ulterior
cteva adugiri (fa.ira

8 AUTOBIOGRAFIE
J enyns), care a publicat mai trziu cteva studii hune de Istorie
N atural, sttea adesea la Henslow, care-i era cumnat. La nceput el nu mi-a plcut, clin pricina expresiei lui sarcastice si
oarecum severe. ~i mie nu mi se ntmpl prea des sa-mi nit
prima impresie. De data aceasta ns m-am nselat eu totul,
deoarece mi-am dat seama c era foarte bun la suflet, plcut,
~i avea nespus de mult umor. L-am vizitat n parohia lui, la
marginea r'egiunii mlastinilor (Swaffham Bulbeck), am
facut impr eun multe p limhri agreabile ~i am discutat
amndoi chestiuni de istorie natural. Tot acolo am cunoscut,
de ase- menea, multi alti hrhati mai n vrst dect mine, pe care
nu-i interesa prea mult stiinta, dar care erau pr ieteni eu
Henslow. Unul dintre ei, un scotian, fratele lui Sir Alexander
Hamsay, profesor la Jesus College, era un om ncnttor, ns
n-a trait
mult. Altul era d-l Dawes, mai trziu decan la Hereford, vestit
pentru succesele pe care le obtinuse n instruirea srecilor.
Acesti oameni, si altii ca ei, mpr eun eu Henslow, ohisnuiau
sa fac uneori excnrsii lungi la tara, si acestc excursii, la care
mi se ngduia sa ma altur si eu, erau nenchipuit de plcute.
Amintindu-mi din nou trecutul, presupun c trebuie sa fi
avut n mine ceva mai mult dect ceilalti tineri obisnuiti, Altminteri, cei despre care am vorbit mai sus, oameni mult mai n
vrst si eu nalte situatii academice, nu mi-ar fi permis nicio
dat sa stau alturi de ei. Desigur c eu nu-mi ddeam seama c
as fi fost n vreun fel superior, si mi amintesc c, o data, cnd
unul din prietenii mei de vntoare, Turner, vzndu-m
mereu ocupat CU gndacii, mi-a prezis Ca, ntr-o buna zi, 10 sa
ajung membru al Academiei regaile 1, ideea mi s-a parut eu
totul absurd.
n t.impul celui din urrn an petrecut la Cambridge, am
citit eu luare aminte si eu adnc interes Personal Narrative 2
data). Celebrul Soames Jenyns era var CU d-l Jenyns-tatl.
F. D. - Legtura de rudenie ce s-a crezut c exista eu Ch.

Darwin era deci gresit. Leonard .Ienyns aproape c acceptase


oferta postului pe va- sul Beagle nainte ca postul s-i fi fost
oferit lui Charles Darwin. N. B.
1 Royal Society - Institutie sti intific superioar n
Anglia. Fon- data n anul 1660 ca o asociatie liber a
naturalistilor englezi. Royal Society este Academia de
stiinte. S. L. S. (nota 78, p. 214). Membrii acestei Academii
poart tilul de Fellow of Royal Society (F.R.S.). Dar- win a
fost ales Fellow of Royal Society nainte de publicarea Originii
speciilor. N. trad.
2 Jurnal persona!. N. trad.

CAMBRIDGE, 1828~1831 79
a lui Humboldt 1 Aceast lucrare, ca 9i Introduction to the
Study of Natural Philosophy 2 a lui Sir J. Herschel, au trezit in
mine dorinta arztoare de a aduce o ct de mo dest contributie la nohilul edificiu al Stiintel or Naturale. Nici o carte, si
nici o dusin de alte crti, nu au exercitat asup ra mea atta
influent ca aceste doua opere. Am copiat din Hum- boldt pasajo
lungi despre Tener:iffe, 9i le-am eitit ou glas tare lui Henslow,
Ramsay si Dawes ntr-una d.in excursile mai sus pomenite,
cred, de oarece mai nainte, eu alt ooazie, le vor- bisem despre
frumusetile Teneriffei, si ctiva din grup decla- rasera c vor
ncerca sa se duc acolo. Dar cred c n-au vorbit deet pe
jumtate secios. Eu ns er am ct se poate de ser ios, si am ob
tinut o recomandate ctre un negustor din Londra, sa-mi dea
informatii CU privire la corbii. ns flira ndoiad di pl anud a
fost r sturnat de clto ria mea pe Beagle.
Vacantele de vae mi le consacrasem colcetionnii de gndaei, ctorva Iecturi 9i ctorva scurte exeursii. Toarnna ns, mio nchinam in ntregime vntorji, mai ,ales la Woodhouse
~i Maer si, din cnd n cnd, mi-o ipetrnceam eu tnru Eyton din
Eyton 3
n genera~, cei trei ani pe care i-arm petrecut la Cambridge
au fost cei mai veseli din viata mea fericit, deoarece ma
bueuram pe atunci de 0 sntate excelent ~i eram apro ape
totdeauna bine dispus.
Pentru c venisem la Camhnidge trziu, dupa croitnn, am
fost smt sa rmn acolo nc dou trimestre, la nceputul
anului 1831, dupa ce-mi trecusem examenul final. Atunci m-a
convins Henslow ,sa ncep a studia geologia. De aceea, dup
ntoarccrea mea la Shropshire, am cercetat unele sectiuni
geo- logioe si am colo.rat harta unor zone clin jurul orasului
Shrewsbury. Cum profesoruJ Sedgwick intentiona sa viziteze nordul
1 Alexandru Humboldt (1769-1859) si naturalistul francez
Aim Bonpland au fcut o descriere extrem de amnuntit care

a avut un rsunet mare asupra contemporanilor, despre cltoria


lor n re- giunea tropical a Americii de Sud. Lucrarea a avut 30
de volume si a fost tradus n mai multe limbi. Darwin a citit cele
3 volume tra- duse n limba englez, consacrate descrierii
cltortei nssi, sub nu- mele de Personal Narrative 01 Travels
(Jurnal persona! de cala- torii). Alexandru Humboldt a pus
bazele Geografiei botanice. Universi- tatea din Berlin poart
numele de Humboldt. N. trad.
2 Introducere n studiul filozofiei naturale. N. trad.
3 Thomas Campbell Eyton, 1809-1880. A ntretinut
corespondent ou Darwin si Agassis, fiind un adversar al
darwinismulul. N. B.

80 AUTOBIOGRAFIE
arii GaHfoT Ia nceputul lui augu:st, ca sa-~i continue
celebrele Iui cereetri asupr.a rncilor mai veclui, Henslow I-a
rugat sa-mi dea voie s-l usoteso 1 A~a c profesorul a venit
!9i a dormit n casa tatlui meu.
0 sctnrt rliscutie eu el, in timpu'l serii, m-a im:p.resionat
adnc. Un Iucr t r mi povestise c, p e cnd controla 0
veclie cariera de nisip Ing Shrewsbury, gsise o coohidie de
volut tropical mare si deteriorut, la fiell eu acelca ce se pot
vedea
pe cminuri, prin vile. $i pentru di nu vo.ia 1s-'O vnd, eram
convins c o gsise ntr-adevr n cariera. I ile-am spus toate
acestca lui Sedgwick, si el mi-a rspuns c scoica trehuie sa fi
fost aruncat acolo de cineva (~i fa.ra nrloial di acesta era
adevrul}, adugnd apoi c dac ar fi fost gsitii nnr-adevr
n cariera, ar fi cea mai mare nenoroc:ire pentru gologie,
deoareoo ar 'rs turaia toate ounostintele noastre eu privire la
zcmintele ide suprafat <lin comi tatele centrae ale
Angliei, A.ceste straturi de nisip apar tineau de fapt epocii
glaciale, l? mai trziu am gsit n ele sfrmtuoi ide scodci
arctice. Am fost peste msur de surprins c pe Sedgwick nu-I
ncnta un Iapt att de extraorxlirrar ca descoperrrca nmei
scoici tropicale
aproape de supraf'ata solului, n mijlocul Angliei, Nici nu ma
Fouse sa-mi dau att de bine seama mai nadnte, desi citisem
felurite cr ti stiintifice, di stiinta const clin gruparea faptelor
asa fol, nct din ee sa poat fi deduse [egile generale sau
concluzi.il
e.
A doua zi 1dim1ineata am 1pileic1at sp.re Llango llen,
Conway, Bangor 9i Capel Curing 2 Aceast cltor ie mi-a
fost de un folos hotrtor, deoar'ece m-a nvtat oum se
stmdias geologia
unei regiuni. De multe ori Sedgwick ma trimitea pe un traseu
paralel eu a:l dui, spunndu-mi s-i aduc specimene de roci si
sa notez pe hart etratificrile. Nu ma ndoiesc c el fcea

Iuorut acesta s:pre binele meu, deoarece er am 1prea ignorant


oa s-l pot ajuta, n timpui acestei cltor-ii am avrut un
exemplu izhi1tio1r die Ct de U~'OT e sa tJrec, CU vederea
amele fenomene,
1 n Iegtur eu aceast excursie, tata obisnuia sa
povesteasc o ntmplare cu privire la Sedgwick: ntr-o
dirnineat, plecaser de la un han 9i merseser o mil sau
doua, cnd Sedgwick se oprise brusc, jurndu-se c se
intoarce, sigur fiind c ,,mizerabilul" (chelne- rul) nu-i dduse
femeii de serviciu cei sase pence ncredintati n
acest scop. Pn la urm ns a fost convins sa renunte,
ntelegnd c
nu avea nici un motiv sa suspecteze chelnerul de
necinste. F.D.
2 Toate punctele enumerate ca si Cwm Idwal se gsesc n
partea cea mai de nord a Scotiei. S.L.S. (nota 84, p.
215).

CAI .ATORTA PE ,,BEAGLE" 81


ori ct de vidente, dac nu au fost observate mai nainte de altii.
Am stat mai mrnlte ore la Cwm Idwal, eercetnd toate rncile eu o
deosebit luare aminte, deoarece Sedgwick urmrea
8a gseasc n ele foside, dar nici unul clin noi nu a vzut
vreo urrn a minunatclor fenome:ne glaciale clin jurul nostru ;
n-am observat .rocile vdit striate, blocurile eratice ~i morencle
terminale si Iaterale. 'I'otusi, acestc fenomene erau att de
vizibide, nct, asa cum am spus n tr-un ar ticol puhlicat muati
ani dupa aceea n Philosophical Magazine 1, o casa ars de foc nusi dezvduie povestca mai bine dect valea aceea. Dac ar mai fi
fost nc umplut de un ghetar, fenomenele ar fi Fost mai putin
distincte dect acum.
La Capel Curig l-am prsit .pe Sedgwick si am plecat n linie
dreap t, dupa husol si hart, peste munti [a Barmouth, folosind
poteciic numai dac se p o triveau eu drumul meu. n fdul acesta
am ajuns n cteva locuri ciudate si slhabice si m-am buou.rat
mut de acest mod de a cltori. Am vizitat Barmouth, m-am dus
sa-mi vd ctiva prieteni de la Cambridge care studi.au aco'lo,
apoi m-am ntors la Shrewsbury ~ la ~faer pentru vntoare ; pe
vremea acee a m-as fi socotit nebun sa renunt la pr-imele zile aile
vntorii de potrnichi de dragtrl geologiei sau al oricrei .alte
sti inte,

CaBatoria pe .,Beagle": de la 27 decembrie 1831


pina la 2 oc:fombrie 1836

Cnd m-am ntors acas clin scur ta mea excursie geologic


in norrlud Tarii Gailifor, am gasit o scrisoare de 1la Hcnslow, n
care ma informa c d-1 capitan Fitz-Roy 2 ar fi bucuros
1 Revista filozofic, 184.2. F.D.
2 Robert Fitz-Roy, 1805-1865. Vice-amiral, hidrograf si
meteorolog. Fiul lordului Charles Fitz-Roy :;;i strnepotul

ducelui de Grafton. A stabilit metode de prevestire a vremii. N.B.


- El a fost coman- dantu1 vasului ,,Beagle" sl pe timpul
expeditiei precedente n Tara de Foc fcut rnpreun eu corabia
,,Adventure" n anii 1828-1830, sub comanda general a
cpitanului F. King. In tirnpul celor doua cltorti pe ,,Beagle",
sub ndrumarea lui au fost ndeplinite vastele lucrri de trecere
pe hart a coastelor Americii de Sud sl a cursu- lui rului SantaCruz. Efectund aceste lucrrl, Fitz-Roy a cheltuit foarte mult
din avutul su personal, bani pe care amiralitatea englez a
refuzat s-i restituie, fapt care pn la urm l-a dus pe Fitz-Roy
C. - Charl Darwin

82 AUTOBIOGRAFIE
a-si mpart cabina C1U vreun tnr care ar dor Sa plece CU e:I
n cltorie, ca naturalist voluntar ,~i fa1ra plat, pe vasul
Beagle. Cred c am povestit n Jurna1lul meu manuscris 1 toate
mprejur r ile care s-au prorlus atunci, asa c nu voi spune aici
dect c am simti t 0 c!orinta arztoare sa accept imediat oferta.
ns tata s-a mpotr ivdt eu trie, adugnrl, din fericire pentru
mine, cuvintele : "Daca ai sa gase~ti un singur orn eu
hun simt care sa te sftuiasc sa pleci, atumei ti dau si eu
ncuviintaeea mea", Asa nct chiar n seara aceea am ser-is si
am refuzat oferta. A doua zi dimdneata am plecat fa Ma,er, sa
fiu gata pentru 1 septemhrie, si, n timp ce vnam, unch.iisl meu
2 a trimis dupa mine, ofe rindu-se sa ma duc CU trsura la
Shrewsbury si s-i vorheasc tatei, deoarece unchiul soeotea
Ca ar fi rrtelep t clin partea mea Sa primesc propunerea, ia;r
tata sustinuse ntotdeauna di unohiu men era unul dintre
oamenii cei mai ntelep ti ,d,in [ume, ndat ce a vorhit eu unchiul, tata a consimtit eu cea mai mare hunvoint sa plec 3 La
Camhridge fusesem cam extravagant si, ca sa..:I consolez
la ruina. Darwin apreciaz caracterul remarcabil al lui FitzRoy, energia sa, marea lui experient si talentul su
organizatoeic. Ins pe linie politic, ei aveau conceptii n
flagrant divergent, Fitz- Roy era conservator convins,
aprtor al sclavajului negrilor, parti- zanul politicii
reactionare colcnialiste a guvernului englez. Dupa cltoria
pe ,,Beagle", Fitz-Roy a fost, pentru citva tirnp, guverna- tor al
Noii Zeelande. ns, politlca lui reactionar, povara financiar
impus populatiei, acordarea unei puteri prea mari
misionarilor, au dus la protestul populatiei ctre Parlamentul
englez. Acesta a Iost nevoit sa cear guvernuJui rechernarea
lui Fitz-Roy din postul de guvernator. Fitz-Roy si-a petrecut
ultimii ani ai vietii sale ntr-un spital de psihiatrie, unde s-a
sinucis. S.L.S. (nota 89, p. 216).
1 n timpul cltoriei Charles Darwin si trecea observatiile

si impresiile n ,,Caiete de note " (,,Note-Books"). Textul


acestor ,,ca- iete de note" a fost publicat pentru prima data n
1945 de ctre Nora Barlow si a fost tradus n lirnba rusa de ctre
S.L. Sobol (nsotit de o ntroducere scris de Sobol) sub
numele de: Beagle: Scrisori $i caiet e note. Pe baza acestor
,,Caiete de note" Darwin si-a alctuit ,,Jumalul" su (Journal)
pe care Nora Barlow l-a pu- blicat pentru prima data n 1933 sub
numele de ,,Diary" i?i care a fost tradus in limba rusa n cadrul
Operelor lui Ch. Darwin (Ch. Darwin, Opere, t. I, p. 423-56-1,
M. - L., 1935). Acest Journal re- prezint prima redactare
Iiterar a cltoriei lui Ch. Darwin pe vasul Beagle. S.L.S.
(nota 86, p. 215).
2 Josiah Wedgwood, fiul lui Josiah Wedgwood the Potter.
3 Vezi a doua nota a acestei lucrri, p. 237, sc:risorile lui
Charles Darwin i?i Josiah Wedgwood, respirigind obiectiile drului Robert Darwin privitoare la cltorie. Se arat cum aceste
obiectii au fost nvinse.

CALA.TORIA PE ,,BEAGLE" 83
pe tata, i-am spus : "Ar trehuie sa fu gr'ozav de i,s,ciusit ca sa pot
cheltui pe bordul foi Beagle mai rmult dect ,c1hehuia,i eu mine la
Cambridge" 1 La care tata mi-a rspuns, zmbind :
,~Da1r to.at Iumea mi spune c esti grozav de 1iscusit !"
A doua zi am plecat la Cambridge s-l vrl pe Henslow, si
de acol o J,a Lo.ndn-a, s-l vad pe Fitz-Roy, si pleoarea a Iost
aranjat curnrl. Mai trziu, dupa ce m-am mpnietenit :bine ou
Fitz-Roy, am aflat c era ct pe cc sa fiu respins clin pricina ...
forrnei nasului meu ! Fitz-Roy er-a un discipol nfJacarat al lui
Lavater 2, si, ncre dintat c putea sa judece caracterul ornului .dupa tr st.uri.le fctii ; se ndoia dac ahrnl, eu un nas ca
al meu, ar fi putut avea destul energie ~i ho trre mentru o
cltorie ca ace ea. Am ns motive sa cred c mai tirziu a Iost
pe depl in mul tumi t c forma nasullui meu il nsease.
Fitz-Roy avea un caracter deosehit, 1CU mnrlte '~i foarte
nohile nsusr] : devo tat datoriei, ngaduitor fat de eei ce
grescau, curajos, hotrt, rle o nergie Inepuizabid ~i pr.ieten
nfacarat al tuituS oocrelor de suh comarida sa. Era n stare
sa fac orice ca s-i ajute :pe cei care-i socotea c mer it un
sprijin. Barbat frumos, adevrat gentlemen, avea purtri deosebit de a'lese, ca si unchiu1l su 1dinspre marna, celebrul Lord
Castdereagh, du1pa oum mi-a spus ministrul rrostru ila Rio. Totusi, trebuie sa fi mostenit mult ca nftisare ~i de la Carol al TlIea, rlcoarcce dr. \Y/adlich, dndu-mi 10 colectie de fotografi
fcu.te de el, am fost izbit <l'e asemnarea nmeia dintre e'le eu
Fitz-Roy ; ui.tndu-rn 'da nume, am vzut c er.a Ch. E.
Sobieski Stuart, conte de Albania 3, descendent nelegdtim al
acelui monae-h.
Fitz-Roy avea insii o fire foarte neno rocit . Lucrul acesta
nu se ma nif esta num ai prin accesele sale de mnie dar si prin
crize lungi de supr are mpotriva celor care-l of'ensaser
cndva,
1 Studentit de la Cambri ndge pltesc o sum anual destul
de mare pentru ntretinerea lor n Colegiu. N. trad.

2 J. G. Lavater (1741-1801), pastor, filozof elvetian. In lucrarea


Fragmente fizionomice, el a ncercat sa arate Iegtura dintre
caracterul omului si trstur-ile Ietei lui. ,,Fiziognomica" lui Lavater
este
Iipsit de baz sti intific, S. L. S. (nota 88, p. 215). - Teoria lui
Lavater a avut oarecare rsunet ~i popularitate. In tara noastr I.
L. Ca- ragiale a ironizat acest curent. N. trad.
3 Pretentia Contelui de Albania de a fi descendent regal
s-a dovedit a fi bazat pe un rnt. 1Vez1 Quarterly Review,
1847, xol, XXXI, p. 83 ; de asemenea Biographical and
Critical Easays a lui Hayward,
1873, vol. ii, p. 201. F.
D.

84 AUTOilIOGRAFJE
Mai ales dimineata er a mai riiu dispus ca oricnd, si ochinl lui
de vultur pntea sa descopere, n general, orice ner egul de pe
vas. Si atunci er a necru ttor n mustr rile sale. Ofiter ii tiuer i,
cnd se schimbau naintc de prnz, ohisnuiau sa SC ntrehe
,,daca s-a servit mult cafea ficrbinte n dimincata aceea", ceea ce nsemna : ,,n ce dispozi tie se afla cpit anul ?" De asemenea, cra cam hnuitor si, <lin cncl n cnd, grozav de indispus, indisp ozitie care, o data, aproape c a atins nebunia. De
multe ori aveam impresia c nu mai era n stare sa juclcce f? nu
mai avea mintea intreag. Cu mine se purta foarte dr- gut, ns
era un orn eu care foarte greu ai fi putut locui mpr eun n
termcni huni cnd erai obligat sa ici masa singur
eu cl, n aceeasi cab in a. Ne-am ccrtat de multe ori, pentru c,
atunci cnd se sup r a, nu mai jucleca. De p ilrl, la
nceputul cltorici, la Bahia, n Braz iliu, el apr a si Iuda
sclavajul,
pe care eu l nr am. Atunci mi spuse ca to cmai vizitase pe un
mare proprietar de sclavi, care-i ntrebase pe mult i clin ci
dac do reau sa fic libcri, ~i c to ti i r spunser : ~,Nu". L-am
ntrebat la rndul men, poate CU ironie, dac credea ntr-adevr ca
r spunsul sclavilor, dat n fa ra stiip nului, Iusese sincer.
Lucrul acesta I-a suprat att de grozav, nct mi-a sp us di, dac
ma
ndoiam de cuvntul [ui, nu m ai putcam lo cui mprcun, Am
crezut di voi fi nevoit sa p r sesc vasul ; dar rrda t ce se r sp
indi vestea despre ccar ta no astr - ~i vcstea se r sp ndi
repede, deoarece cpit anul tr imisc s-I chcrnc pe primnl eau
locotenent ca s-si descarce mnia vor hindu-m de r u, - am
avu t marea sat isfactie sa primesc, clin partca luturor ofiter
ilor,
mvi tatia de a Iua masa eu ci. Dupa cteva ore ns, Fitz-Roy
si ar t obisnuita sa m r in im ie, tr imit ind un ofitcr s-mi
cear scuze ~i sa ma roagc sa r rn n mai depar te n acceasi cab
in eu el. mi mai amintesc ~i de un alt exemplu de sinceritatc
din partea lui. La Plymouth, nainte de a pleca n larg, s-a sup r

at cump lit pe un ncgustor <le por telanuri care refuza s-i


schimbe niste obiecte cumprate clin pr vlilia lui. Cpi- tanul
l n trch care era pr etul unui foarte scump serviciu de por
tclan de China si-i spuse : "A~ fi cumprat acest serviciu,
dac n-ai fi fost asa de nepoliticos eu mine" Dcoarece stiam
c n cabin er au ngr rndi te o multimo de por telanur i, marn
ndoit dac avusese ntr-adcvr aceast intentie ; si cred c
aceast urlo ial mi s-a citit pe Iat, asa ca n-am mai arlugat
nici un eu vnt. Dupa ce am iesit clin pr vlic, cl s-a uita t la
mine zicndu-mi : - Pe ct se pare, nu credeti nimic clin ceca

C.AL.ATORIA PE .. BEAGLE" 85
ce am spus, Am fost nevoit sa mr turisesc c asa era. El a tcut
cteva minute, apoi a zis: Ave ti <lreptate. n furia mea fat de
acest escroc am procedat gresit.
La Conception, in Chile, bictul Fitz-Roy era peste msur
<le obosit si pr ost dispus ; mi s-a plns mult c trcbuia sa den o
receptie pcnlru to ti locuitorii de acolo. Am protestat ~i i-am r
spuns c nu puteam utclcge ce rost ar avea o asemenea
obligatie <lin partea lui n acea mpr ejurar e. Atunci s-a nfuriat
si mi-a spus c fac parte dintre o amcnii crora le place sa p
rimeasc favoruri, dar nu sa ~i oferc. M-am ridicat, am plecat clin
cahin flira sa spun un cuviut ~i m-am ntors la Conception,
unrlc-mi aveam Iocuinta. Dupa cteva zile, cncl m-am ntors pe
vapor, cpi tanul m-a primit CU prietenia de totdeauna, deoarece furtuna trecuse fara urm. ns primul locotenent mi-a spus :
"Asculta filozofule, tare as <lori sa nu te mai certi CU
comandantul ; n ziua cnd ai plecat, eu toate c eram mort de
ohoseal (fcusern revizia vasului), am fost nevoit sa ma plimb
eu cl pe cover t pn la miezul nop tii, ~i tot tirnpul te-a vorbit
de ru !"" Dificultatea de a fi n termcni buni CU cpitanul
unui vas cle r zboi - era mare, att <lin pr icin c faptul de a-i
rspunde asa cum rspunzi oricui putea fi socotit aproape Ca 0 r
zvr tir e, Ct ~ din pricina tcroarei pc care O excrcita pe atunci
asupra tuturor celor de pe bord. rni amintesc di am auzit un
exemplu ciudat despre aceasta n legtur eu ofi teru! casier de pe
vasul Aduenture, vas care a navigat cu Beagle n timpul pr imei
lui cl tor ii. Ofiterul se a fla n tr-un mare magazin clin Rio de
.Janeiro, nn<le cumprase rom pentru echip ajul vap orului, cnd
intr un <lomn scund, mbrcat civil.
Ofiterul i se adres : ,,Fiti va rog a t t de amabil, domnule
sa gustati romul ~i sa-mi spune ti p rcrea dvs.". Gentlemenul
a gustat romul, asa cum i se cerusc, ap oi a p r sit magazinul.
Atunci negustorul l-a ntrcbat pe ofitcr dac st ia c vorbise eu
cpitanul unui vas de rzbo i carc tocmai intrase n port.
Bietului ofiter i-a pierit g!asul de sp aim, a scp at clin mina
pahacul eu rom pe dusumca, s-a ntors imediat pe bortll

vasului su si, dupa curn mi-a afirmat un of'iter de pe Adoen- ture,


nimeni nu l-a putut hotiir sa mai coboare de pe vas,
de fric sa nu-l mai ntlneasc pe capitan dupa acest nspimn ttor act de familiaritatc.
Dupa ce ne-am ntors acas, nu l-arn vzut pe Fitz-Hoy dcct
ntmpltor, pentru c totdeauna mi-a fost fr ic sa nu-I jignesc
cumva fara sa vreau, iar cnd mi s-a ntmpa t o d.{ta

86 AUTOBIOGRAFIE
s-o fac, arp1ro1a:pe c nu ne-am mai mp cat, Mad traiu, a fost
indignat c am puhlicat o carte att de neort odox ca rigina
Speciilor 1 (pentru c ajunsese foarte credincios). Spre sfr~itul vietii srcise, dator it n buna parte generozittii sale.
Oricum, dup rnoar-te s-a deschis o [istii de suhscrip tie ca sa i
se achite datori.ile. S-a sfrsit n urma unei melancodii care 1-a
mpins la .sinuoidere, ntccmai ca ~i pie unchiul su, Ld. Castlereagh, eu care semna foarte mult ca nfati,~are ,~i ca fel de a se
comporta.
Cu 'toate di avea defecte grave, caruoterul siiu era n
marlte p rivinte amul dintre cele mai noble din cite am ntllnit.
Cala,toria pe Beagle a fost, fa.ra ndoia1Ia, ciel mai important evenirnent dn viata mea si mi-a determinat ntreaga mea
carier. 'I'otusl ea a atrnat de o mprejucare att de neinsemnat, <CiUID a fost oferta unchiulu rneu .de a ma duce 'CU
trsura
cale de treizeci de mile, pn Ja Shrewsbury, - ceea ce putini
.alti unchi ar fi fout-o, - sau de cealult, tot att de nensemnat, eu prrvire 1la forma nasulni meu. Am simtit totdeauna
ca prima nvtturii adevrat, sau e ducatie a rnintii mele,
acestei cltori i Je datorcsc. Ea m-a fcut sa ma OCUp ndcaproape de rnai multe r arnu ri ale istoriei naturae, dezvoltnclu-mi n fefoJ acesta puterea de observatie, desi o
avusesem
destul -de bine dezvoltatii si pn atunci,

1 Fitz-Roy a fost un om extrem de religios, partizan orb al


dogrnei biserlcesti. El nu era n stare sa nteleag ndoielile
lui Darwin n problema referitoare la invariabilitatea speciilor.
Polemiznd oarecum eu punctul de vedere al lui Darwin n
problema referitoare la originea diferitelor forme de cintezii

(Fringilla) <lin Calapagos, din forma existent din America


de Sud care se modifica n concordant
.cu conditi ile de viat, Fitz-Roy, n ,,Raportul" su asupra
calatoriei
vasului Beagle, spune c, toate aceste forme au fost create de
dumnezeu,
n mod spcial, independent. una de
cealalt,
Cnd n 1859 a aprut Oriinea speciilor, Fitz-Roy a
publicat n jurnalul ,,Times", sub pseudonimul Senex, doua
note, n care demonstra indubitabilitatea legendelor biblice
referitoare Ja crearea plantelor, animalelor si omului (aceste
preri au fost dezvoltate de el si n suplimentul la ,,Raportul"
artat), Citind aceste note, Darwin a recunoscut imediat n
autorul lor ,,urechile reactionare" ale lui Fitz-Roy. ,,Snt
sigur, - i scria el lui Lyell - c acestea au fost scrise de FitzRoy... Imi pare ru c el nu a adugat sl teoria sa po- trivit
creia, mastodontul si altele au disparut din cauz c usa corabiei lui Noe a fost fcut prea ngust". (Vezi S. L. Sobol
,,Jurnal
-obscei biologhii", t. I, nr. 1, p. 96-70, 1940). S.L.S. (nota 91,
p .. 216-217).

CALATORIA PE ,.BEAGLE" 87
Cercetarea din punct de vedere geoilogic a tuturor Iocurlor
vizitate a avut, de asemenea, O deosehit impoetant pentru mine,
deoarece aci dntra n joc rationamentu:l. Cnd cercetezi pentru
prima oar 0 regiune noua, nimic nu poate fi mai des- curuja tor dect
haosul de roci ; dar cercetnd stratific.area ~i
natura rucido.r ,~i fosile,lor n mai multe puncte, judecnd totdeauna si prevzind ce vei gsi n alte p rtd, curnd ncepi a te
lumina asup ra regiunii, si structura ntregului ncepe a-ti fi mai
mmlt eau mai purin inteligihil. Luasem eu mine pr imul volum
clin Principles of Geology 1 de Lyell 2, pe care l-am studiat eu luare
amirrte. Aceast earte mi-a fost de cel ma mare folos n multe
privinte, Cel dinti foc pe care l-am cer- cetat, St. Jago din insulele
Capudui Verde, mi-a dovedit lim- pede marea sup erioritate a
metodei Lui Lyel de a trata geo- Iogia, comparat eu metoda oricrui .alt autor, aile crui Iucrrd le cunosteam deja sau pe care leam citit mai trziu 3
Alta ocupatie a mea a fost 1sa colcctionez animale dm toate
clasele, s descriu sumar si sa disec sumar multe vietti marine. Dar
neputnd sa desenez, ~i neavnd destude eunosbinte
de anatomie, un teanc ntreg de manuscrise elaborate n timpud
cltorici s-au dovedit aproape inutile. n fefo1 acesta am
pierdut mult timp - afar de timpul pe care I-am ntrebuin1 Principii de geologie. N. trad.
2 Charles Lyell (1797-1875), geolog englez. In Iucr'rile
sale, n special ncepind eu primul volum al crt Principles of
Geology, el a pus bazele materialiste si evolutioniste ale
geologiei. Pe vremea aceea, geologia era dominat de conceptia
idealist-teologic a lui Cuvier care expllca transormrile
Iiintelor vii prin catastrofe uni- versale, n care creatorul
distrugea tot ce fcuse ~i creea aceleasi animale ~i plante ns eu o
organizare superioar celor precedente. Lyell este astzi
considerat pe drept cuvnt ca cel mai important precursor al
darwinismului dupa Lamarck. In operele sale, Lyell a apreciat n
mod pozitiv unele din teoriile lui Lamarck. La sfatul lui Henslow,

Darwin a luat pe Beagle primul volum din Principles of Geology si


a apreciat [ustetea teoriilor lui Lyell nainte de a a[unge n
America de Sud. Dupa ntoarcerea <lin cltoria pe Beagle,
Darwin a fcut cunostint eu Lyell 9i 1-a frecventat multi ani, devenind unul din prietenii si intimi. Lyell l-a influentat foarte mult
pe Darwin ~i n acelasi tirnp i-a format si spiritul critic. La rn- dul
su, Lyell la nceput era evolutionist in gologie si admitea conceptiile vechi fixiste n zoologie si botanic, Sub intluenta lui Darwin, Lyell a prsit o buna parte <lin aceste preri, devenind unul
<lin sustintor darwinismului, ns un sustintor destul de
timorat.
Lyell 1-a convins pe Darwin sa scrie Originea speciilor. N. trad.
3 Volumul al doilea din Principles of Geology 1-a primt la
Monte Video, n 1832. N.B.

88 AUTOBIOGRAFlt:
tat ca sa-mi nsusesc unele cunostinte despre crustacce ~i care
mi-a folosit mai trziu, cnd am ntocmit o monografie a Cirripedelor.
n anumite ore clin zi 1m1 soriam ]urnalul, silmdu-m sa
consemnez eu grij si n culori vii tot ce vzusem. Acesta mi-a
fost un bun exer ci tin. n parte, ]urnalul mi-a servit de asemenea drept soriso ri pentru cei de acas, deoarece ide cte ori
se ivea prilejul, trimiteam fragmente n Anglia.
Diferitele studii speoiac pe care le-am mentionat erau,
totusi,
prea putin n comparatie eu depninderea
pe care am
cp tat-o atunci, de a lucra la orice, eu e
ergie ~i ou atentia
n ncordat. Orice gndeam sau citeam, trebui tot ce
a sa pun n Iegtu.r

direct eu

vzusem sau as fi

putut sa vd ; si

aceast deprindere a mintii a continuat tot timpul celer cinci ani


de cltore. Snt convins c aceast disciplina m-a ajutat Sa
efectuez tot Cie am realizat in stiint.
Aruncndu-mi privirea n trecut, pot vedea cum dragostea
pentru stirrt a predominat treptat toate celelalte nclinr i ale
mele. n timpul primilor doi ani, vechea mea pasiune pentru
vntoare supravietuia nc aproape eu aceeasi putere, si-mi
mpuscam sjngur toate psrie si toate animalele pentru coIecti ile mele. nsa treptat am p rait <lin ce n ce mai nmlt arma
si, n cele din urm, i-am lsat-o servitorului meu, de- oarece
vntoarea ma ncurca la lucru, mai ailes cnd trebuia sa stndiez
structura geologic a unei regiuni. Am descoperit, desi fara
Sa-mi dau scama si pe .neaimti tc, cii plcerea de a observa si
de a judeca er a mult mai mare dect aceea de a fi ndcmnatic [a
vntoare ~i Ia pescuit, Instdnctele prdmitive ale omului
neciviJizat au fcut loc, ncetul eu ncctul, obiceiurilor omului
eivifizat. Dovad c gndirea mi s-a dezvoltat dator it
cerectrilcr Fcute n timpul clto riei, e remarca pe care a
f'cut-o tata, care era cel mai ager ohservator clin cti am
vzut vreo.dat, scep tic ~i departe de a fi adept ail frenologiei.
A~a~ ndat ce m-a vzut dupa cltor ie, s-a ntors spre suro-

rile mele, exclamnd : ,,ntr-adevar, i s-a schimhat eu totul


forma capului !'".
Dar sa ne ntoarcem la nceputurile ca.U\to.riei. La 11 septembrie (1831) am fcut o scurt vizi t, mpreun eu Fitz-Hoy,
eu vasnl Beagle la Plymouth. De acolo rn-am dus la Shr ewsbury, sa-mi iau ramas bun pentru mult vreme de la tata si de fa
suroride mele. La 24 octombrie m-am stabili t la Plymouth,
unde am rama,s p n la 27 decemhrie, cnd. nsfrsit, Beagle

CALATORIA PE ,,IlEAGLE 89
.a p rsi t trmurie Angliei ca 1sa Fac nconjurul lumii. De doua
ori am ncercat sa plecm, dar de clona ori ne-au mpins n dr t
furtuni puternice. Cele doua luni petrecute [a Plymouth au fost cele
mai nefericite din viata mea, desi eram ocupat CU tot Felul cle
trebur. Eram amrt la gndul c mi p rseam pcntru
atta timp
toatii familia si prietenii, iar vremea mi se prca nenchipuit de
trist. Apoi, aveam de multe ori palpi- tatii ~i dureri n regiunea
inimii si, ca orice tnr ignorant si mai ales eu sl ahe cunostin te
medicale, er am convins c snt
holnav de Inirnii. N-am consultat nici un medic, deoarece ma
asteptam sa aud sentinta c n-ar fi indicat sa 1pJec n cltorie,
iar eu cram hotrt sa plec, eu orice risc.
Nu e nevoie sa mai amintesc aici ntmpl rile din timpul
cltoeiei - unde m-am dus si ce am feut, - rleoareoe le-am
ca orice
mi n Iurnalul
apare acum n1 pe
minte
vegetatiei
povestit
pe larg
care l-ammretia
puhlicat.
Maitropicale,
vie
desi impresia

mea ,d1e sublim, 1pe

care ntinsele

deser turi

din

Patagonia
si muntii acoper'iti eu pduri clin Tara de Foc au
trezit-o
n mine, mi-a Isat o amintire le meuitat. Sa vezi un
slha tic gol n tara lui de bastin, e ceva ce nu poti uita
nioiodat. Muhe clin excuS siile p e care le-am feut clare p rin
timrturi slbatice sau n hrci, excursii dintre care umele tineau
chiar mai multe sp tmni, au fost nespus de interesante. Lipsa de
confort ~i o oarec.are p rimejdie erau pe atunci piedici fr
Important, ipe care le uitam eu totu'l dupa aceea, De ase- menea ma
gndesc C1U 0 deosebit satisfaetie la unele focd(r,j stiin tif'ice, de
p ild la rezolvarea prohlemoi dnsulelor de corali sau rla acelea
care au Imurit structura geoogic a unor insule, ca Sf. Elena 2, de
exemplu, Nu pot sa trec CU vederca nici J descoperi.rea relatiidor
neobisnuite dintre 1animalefo si plantele
1 Tradus sl publicat n romneste sub titlul Cilitoria unui naturalist n jurul lumii pe borui uasului Beagle, Editura tinere- tului,
1958.

2 Teoria elaborat de Darwin nc m timpul cltoriei, referitoare la originea insulelor de corali, a fost expus de el n monograf'ia lui referitoare la recifele de corali, 1842 (Traducerea rusa :
Ch. Darwin, Opere, t. II, p.285-448, M. - L., 1936, Isi sub o forma
prescurtat n Cii.liitoria unui naturalist n jurul lumii pe bordul
va- sului Beagle, cap. XX, p. 437 ~i urm. tradus n limba rornn. N.
trad.]. Descrierea structurii geologice a insulei Sf. Elena a fost
fcut de Darwin n cap. IV al Monografiei ,,Geological
Observations", ed. a II-a, London, 1876). S. L. S. (nota 94, p.
217).
3 Pasaj adugat [care tine] pn la sfrsitul paragraului. N. B.

90 AUTOBIOGRAFIE
care triesc n numecoasele dnsude ale arhipelaguhri Galapagos 1, 1~i dintre toate acestea ~ locuitorii din America de
Sud.
Pe ct 'POt sa ma judec pe mine nsurni, n timpua calatoS iei am lucrat Foarte mult, att dn simpl a :p:lacer,e de a
cerceta, ct si din dorinta vie de a mai aduga cteva date la
marea mul time de fapte existente n stiintele naturale.
Aveam, de asemenea, amhitia sa ocup un foc de einste printre
oamenii de stiint - ~i nu pot sa stiu dac eram mai mult
sau mai putin arnhitios dect majoritatea coilegi1lor mei de
lu cru.
Structura geologic a dnsulei St. J ago e neobisnui ta, desi
simpl : un fluviu de lava .revrsat odinioar peste fundu mri
alctuit clin scoici si corali recenti, tr.iturati, transformati ntro roc a1lba si tare, De atunci, insula ntreag '8"'3 ridicat la
suprafat, Da:r J,iuia de ro c ailba mi-a dezvluit un fapt nou
~i important, si anume ca dupa aceea se produsese o scufuadare n jurui craterelor, care uiterior intraser n actiune ~i
revrsaser din nou lava. Mai nti mi-a trecut prin minte c as
putea sa soriu 0 carte despre structura geologic a diferitelor tari pe care le-am vizitat, si guc1ua acesta an-a fcut sa
tresar de bucurie, Clipa aceea va rmne neuitat pentru mine,
si pot s-end amintesc foarte Iimpede stnca joas ide Java sub
care ma oddhneam, soarele strlucind, fierhinte, cteva plante
ciudate de desert crescnd n jur si, la picioarele mele, coralii
vii n bltile adunate din maree. Mai trziu, n timpul cltoriei, Fitz-Roy mi-a cerut s-i citesc cte ceva din [urnolul meu,
si fa urm mi-a spus c ar mrita sa fie puhlicat ; pr in urmare,
iat o a doua carte n perspectiv !
Catre sfrsitu'l cltoriei noastre, n timp ce ma aflam la
Aecension, am p rimi.t -o scrisoare n care suro.rile mele mi
spuncau c Sedgwick l vizdtase pe tata si-i spusese c voi
ocupa un foc de cinste p.rintre marii oameni de l}tiinta. Pe
vremea acee a nu eram n stare sa nteleg oum ide putuse afla
ceva despre dnile mele ,de seam, dar am auzi t (ceva mai

1 Vezi Cliitoria unui naturalist ... cap. XVII, p. 365 si


urm., ,,Ar- hipelagul Galapagos", n care Darwin descrie
insulele Arhlpelagului Galapagos, psri le si reptilele de pe
aceste insule. In editia rom- neasc s-au reprodus dupa
editia rusa irnagini de psri si reptile la care se refera Darwin
n acest capitol. De asernenea vezi si Originea speciilor, Editura
Academiei R.P.R., 1958, cap. XII privitor la ,,Ras- pndirea
geograflc", paragraul despre locuitorii insulelor oceanice,
p. 322, si paragrafele urrntoare pn la p. 331. N. trad.

The O:l)lHH)fi'
f rio: Qtbef ~igh t h~n as dit:

and examine rt~$. CttUectit)V~; vridi. ditt ~u~n~~~tt


nt:cu~;~ry for $<Oenttf.: !lit<::tu;aiey

Pagina titular a brosurli eu extrase <lin scrisorile lui Ch.


Darwin ctre John Henslow pe care acesta le-a tipri t Ia
1 decernbrie 1835 difuzindu-Ie printre membrii societtii
filozofice din Cambridge (dupa S. L. Sobol)

92 AUTOBIOGRAFJE
trziu) c Henslow citise n fata Societtii filozofice clin Cambridge 1 cteva <lin scrisorile .pe care i le trimisesem si le
tiprise spre a fi difuzate n cerc restrns. Colcctia mca de oase
fosie pe carc i-o expcdiascm lui Henslow, trezisc de usemenea
un viu interes
printre
paleontologi.
Dupa
am oiti.t
din Ascension
J? am
facut
sa rsune
.rocile ce
vulcanice
sub
scrisoarea
ciocanul meu
de acas,
geologic
m-am
ctr
e aceste
at CU
a d pasiovedesc
sprinteni
ct erarn
pede
muntii
! Toat

amhiti os ; to tusi, cred c spun adevrul afirmnd c n anii


urmtori, desi puneam cel mai mare pret pe aprecierea unor
oameni ca Lyell ~i Hooker, care mi er au prieteni, - marele
public nu ma Interesa. Nu vreau sa spun c o .recenzi e Favorahil, sau vnzarea eu succes a crtilor mele nu-mi fceau
plcere, ns aceast plcere era trectoare ~i snt sigur di
nu m-am ahtut nici eu un inch din drumul meu ca sa-mi cstig
vreun renume.

De la intoarcerea mea in Anglia, 2 ocfombrie 1836,


pina la casaforia mea, 29 ianuarie 1839
Acel?t doi ani l? trei foni i consider ca pe cei mai activi
din viata mea, desi am fost uneori bolnav, ceea ce m-a filent sa
pierd oarecare timp. Dupa mai multe cltor ii dus si ntors
ntre Shrewsbury, Maer, Camhri.dge si Londra, la 13
decembrie m-am stahilit la Cambridge 2, unde se aflau toate
colect iile mele, n grija Iui Henslow. Am ramas acolo trei luni
si mi-am cercetat mineralele si rocile eu ajutorul
profesorului Miller 3
Am nceput sa-mi p regtesc [urnalul de cltorie, ceea
ce nu era un lucru prea greu, deoarece mi redactasem [urnalul
eu grij, si munca cca mai impor tan t consta acum n a face un
rezumat a,l celer mai interesante rezultate stiintifice pe care le
o hti nusern. Am trimis de asemenea la Societatea
geologic 4, la cererea lui Lyell, o scurt dare de seam

1 Citite in sedinta de la 16 noiembrie 18~5 si tiprlte ntr-o brosur de 31 pagini, spre a fi difuzate printre membrii Societtii.
F.D.
2 In Fitzwilliam Street. F.D.
3 William Hallowes Miller, 1801-1880. Profesor de
Mineralogie,
1832-1870. N. B. - Profesor la Universitatea din Cambridge.
S. L. S.
(nota 98, p.
218).
4 Geolog. Soc. Proc. ii, 1833, p. 446-449. F. D.

DE LA INTOARCEREA tN ANGLIA PINA. LA CA.SA.TORIA MEA


93
asupra -ohservatilur mele eu p rivire la ridicarea tarmului n
ChiJi 1
La 7 martie 1837, mi-am nchiriat o Iocuint n Great
Marlborough Street din Londra si am rmas acolo aproape doi ani, p
n m-arn cstorit 2 n timpul acestor doi ani, mi-am terminat
Jurnalul, am fcut mai multe comunicri n Fata Socicttii
geologioe, am nceput sa pregtesc manuscrisul pentru Geological
Observations si m-am ocupat de publicarea lucrrii Zoology of the
Voyage of the Beagle 3 n iulie, am nceput primul meu caiet de note
pentru datele n Iegtur ou Originea Speciilor, IucraS e asupra
creia meditasem mult timp si de caa-e n-am ncetat niciodat sa ma
o cup n urmtor ii douzeci de ani 4
n tirnpu'[ acestor doi ani, am mai iesit cte putin n so- c:ietate si
am activat ca unul dintre secreta rii onorifici ai
Societiitii geologice. J vedeam
foarte des pe Lyedl. Una
clin
a respectul fata de munca
tr stur ile sale caracterdstice er
altora ; si am fost tot att de uirn it dt si de n cn tat de interesul pe carc
mi l-a artat cnd, lup ntoarcerea in Anglia, i-am expus p rerile
mele eu privire la recifcle de corali. Lucrul acesta m-a ncurajat mult,
iar sfatul si exemp lul su au avut o deose hit influent asupr.a mea.
n acest tirnp 1-am vzut foarte des pe Robert Brown 5, ~~facile
princeps botanicorum" 6 l viz itarn de multe ori si Iuam eu el micul
dejun de duminica dimincata, ia.r el revrsa asupr-mi hoga ta lui
como ar de observatii neasteptate ~i ascutitc, referitoare ap roape
to tdeauna
1 Lucrarea citat aici precede lucrarea intitulat Geological Observations on the Volcanic Lsuuuis and Parts of South America visited during the Voyage of H.M.S. ,,Beagle" (1844). Aceast lucrar~
con- stituie partea a II-a a Jucrrit intltulat Geology of the Voyage
of the Beagle, London, 1842 (Life and Letters, vol. III, p. 212 ~i
363). N. trad.
2 Vezi nota a treia, p. 241. ,,Aceasta este ntrebarea". N. B.

3 Zoologia cltoriet pe Beagle. N. trad.


4 Acest celebru ,,Caiet de note" al lui Darwin pe care el l-a tinut la
zi, din iulie 1837 pin n februarie 1838, este putin cunoscut n
prezent. (Vezi Ch. Darwin, Opere, t. III, p. 75-78, sl 763-765. M. L.,
1939). S.L.S. (nota 100, p. 218).
5 Robert Brown (1773-1858), botanist, bibliotecar la Linnean
Society. N.B. - Mare sistematician si morfolog. Brown este pr irnul
cercettor care a descris nucleul celulei vegetale (1831). Tot lui i
apartine sl descoperirea asa numitei miscri browniene a
particulelor microscopice solide, suspendate ntr-un lichid sau gaz.
S.L.S. (nota
101, p. 218).
6 ,,conducatoru1 indiscutabil al botanistilor". N. trad.

94 AUTOBIOGRAFIE
la amnunte fara impor-tant, dar nu Iiscuta niciorlat eu
nune probleme sti iutifice mari vaste sau mai generade.
n acesti doi ani am fcut cteva excursii 1SCU1rte, ca sa ma
odilmesc, ~i una mai Iungii la ''erasele p.aralele clin Glen Roy,
asup ra crcia am publicat o .dare de seam n Philosophical
Transactions 1 Aceast lucrare a Fost o mare eroare, $ astzi
mi-e rusine de ea. Adnc impresionat de ceea ce vzusem n
Iegtur eu r idicarea trmului n America de Sud, am
atribuit linii1le paralele actiunii eniirii, dar a trebuit .sa renunt la
aceas t
prcre cnd .Agasss ~i-a expus teoria lui asup ra Iaour ilo r glaciare. Pentru c n stadiud nostru de eunostinte a1lta explcatie
nu e.ra CU putirrtii, am a.rgumentat n favoarea actiuni
mri,
si aceast greseal mi-a Iost 0 lectie buna : sa nu ma mai hazez
nioiodat n ~inta pe un p rincipiu exolusivist.
Deo arece nu puteam sa ma oeup toat ziua numai de
~ti-in\a, n aeesti doi ani am eitit mult ~i n domenii variate,
chiar si citeva crti de mctafizic, desi nu eram de Ioc apt
pentru asemene a studii. Cam n aceeasi epoc mi-au plcut
mult poezi.ile lui Wordsworth 2 si Coleridge, ~i pot sa ma
bud c am citit de doua ori Excursion. Pe vremuri, cartea mea
preferat, fusese Paradise Lost 3 a lui Milton, si in
excursii.le mele din timrpul clto.niei pe Beagle, cnd nu ,puteam Sa iau CU mine dect doar un volum mie, l-am ales totdeauna pe Milton 4
1 1839, p. 39-82. F. D. - Glen Roy - valea Roy (Scotia).
Lucra- rea lui Darwin referitoare la terasele paralele din
Glen-Roy a fost publlcat n 1839. Agassis si Buckland au
artat dt aceste terase re- prezint prin ele liniile litorale
succesive ca nltirne, nu ale mril, dupa cum credea Darwin,
ci ale lacurilor glaciale, adic a 1acurilor care s-au format n
cursul perioadei glaciale ca :rezultat 2.1 umplerii vilor

muntilor ale cror Iesir i erau nchise de ghetar eu apele provenite din topirea acestora. S.L.S. (nota 102, p. 218}.
2 William Wordsworth (1770-1850), poet englez <lin
scoala ro- mantic, apar tine scolii ,,lacurilor" a poetilor
romantici, care la nceput
proslveau revolutia francez dar care dupa aceasta au nceput
sa
dezvolte idei anti-revolutionare si mistico-reJigioase.
Poemu1 lui Words- worth Excursion, scris n anul 1814, este
o idealizare a vietii de la
tara, caracteristic lui Wordsworth.
3 Paradisul pierdut. N. trad.
4 John Milton (1608-1674), mare poet englez, in celebrele
sale pome Partuiisul pierdut (1667) si Paradisul reiisit (1671)
Milton, ,,fo- losindu-se de irnaginile Vechiului si Noului
Testament, a og'lindit expe- rienta revolutiei burgheze si a
artat revolta maselor populare, ura Ior mpotriva monarhiei
si mpotriva ortcrei oprirnr". S. L. S.
(nota 104, p. 218-219).

95

CREDINTA RELIGIOAS.A

Credinfa religioasa
ani 1 am fost ndemnat

sii meditez

mult

n acesti do i
asupra religiei. Pe cnd ma aflam 1pe bordul vasului Beagle
eram destul de o.rtodox, si-mi amintesc c unii ofiteri rdeau
din toat inima de mine (CU toate Ca ,~j ei erau or todocsi}, pentru
motivul c socoteam biblia ca o autoritate necorespunztoare din punctul de vedeS c ail moralittii. Banuiesc c i
amusa no.tatca argumentuui. Dar n acest tirnp am ajuns sa
nteleg, treptat, c vechiul testament, incepnd eu povestea,
evident Fals, a f.acerii lumii, ou 'I'urnud lui Babel, curcuheul ca
semn ceresc etc. etc. si atribuindu-i lui dumnezeu sentimente de
'tiran rzhunto.r, nu era mai vrednic de crezare dect crtile sfinte
ale indienilor ,sau orcdintcle oricmi slhati c, Apoi mi venea
mereu n minte - si ideea n-as fi putut-o nltura chiar dac as fi
crezut - di, n cazul cnd dumnezeu ar face acum o minune pentru
i1udieni, ar ngdui c:a aceast minune s fie Iegat ide credinta n
Vishnu, Siva etc., asa cum e Iegat cres- tinismul de vechiul
testament. Lucrul acesta mi s-a parut eu totu1l neverosirnil.
Gndindu-ma mai departe c, pentru a face :pe ODCle om
sntos sa cread n minunile ,pe care se spcijin cresrinismui, ar
fi necesar dovada cea mai categoric, - c, eu Ct cunoas- tem
mai ,bine legiiile imuabide ale rraturi, eu att mai neverosi- mile
devin minunile, - c o amenii de pc vremea aceea erau ignoranti ~i
creduli ntr-o msur apr oape de nenteles pentru noi, - c DU Se
1poate dovedi c ovanghol iil e au Iost 1SCrise n acelasi timp eu n
trnpilr i le pe car e le p ovestesc, de oarcce difer ntre de n
multe amnunte importante, mult prea im- portante, 1pe ct se
'pare, pentru a fi considerate ca simple ine- xaotitti obisnuite la
martori oculaci ; - eu aseanenea gndiuri, cro.r.a nu Ie aco rd nici
cea mai mica noutate sau valo are afar
de aceca de a ma fi influentat, am ajuns, trcp tat, sa nu mai
cred n crestinism ca ntr-o revolatie divin. Faptul di malte

religii false s-au rsp ndit peste mari ntinderi aile glo;bului ca un
foc nprasnic, a fost pentru mine un argument puternic. Orict de
frumoas ar fi morala noului testament, eu greu se poate tgdui c
perfectiunea ei at.rn n parte de irrterpre- tarea pe care o dam noi
as1ta metaforelor ~i adegori.il or.
1 Din octombrie 1836 pn n ianuarie 1839. F. D.

96 AUTOBIOGRAFIE
Totusi, nu voiam sa renunt la credinta mea. Snt sigur de asta,
deoarece mi amintesc bine c de foarte multe 01'1 ima- ginam
evcrii, fie luate clin scrisorile vechi ale unor romani distinsi,
fie clin manusorise ce ar fi fost descopcrite la Pompei sau n
alt parte, reverii care confirmau n chip uimitor tot ce era scris n
evanghelii. Dar, a da fru liber imaginatiei ca
Sa nscocesc .dov ezi suficiente spre a ma convinge, a ajuns
sa-mi fie clin ce n ce mai greu. n fclul acesta, necredinta
s-a furisat n suf.letul meu CU ncetul, nsii pn la urm defintV. Ritmul .a fost att de lent, nct n-am simtit mici un fol de
amara,ciune, si de atunci nu m-am mai ndoi.t niciodat, nici o
secund mcar, .de adevrul conclnziilor mele. ntr-adevr,
mi-ar veni greu sa nteleg cum ar putea dori oineva sa fie
arlcvrat crestinismul, cnd n cazu] acesta Iimbajul simplu al
textului ne asigur cii oamenii carc nu cred, si printre acestia ar
fi ~.i -tata ~i fratele meu, ~i aproapc to ti 1prietenii mei cei
mai huni, vor fi osn diti la pede apsa vesnic, Si aceasta e o
doctrin oondamnahil 1
Cu toate di nu m-arn gndit mmlt la exist enta unui dumnezeu ca pe rsoanii dect destul de trziu n vi ata mea, voi nota
aici concluaiile destul de vagi la care am ajuns. Vechiul
argument al irrtentiei n natur , adus de Paley, care o dirrioar
mi p r ea att de conviugto r, cade acum, cnd a fost descope.ri't Iegea selectiei natur.a'le. Nu mai putern sustine, de pilda,
c artieulatia Frum o as a unei scoici bivalve trebuie sa fi fost
fcut de o Fiin t :inteligenta, .asa cum este fcut halamaua unei
usi de ctre om. S~ar putea spune c nu exista mai mult inte ntie
n va.riatia fntelor o rganice ~i in .actiunea seectiei natur ade,
dect n directia din care hate vntrnl. n natur, to tul e rezultatul
unor Iegi imuabjle. Dar am rliscutat acest suhiect la sfraitul
cart:ii mele Variation of Domestic Animals
1 D-na Darwin a notat acest pasaj (de la ,,$i de atunci nu mam mai ndoit nictodatv.; pn la ,,doctrina condamnahil") eu
mina ei, Ea a scris : Mi-ar displcea sa se publice pasajul dintre

paran- teze. Mi se pare c nu-i matur. Nimic nu se poate spune


prea aspru eu privire la doctrina pedepsei vesnice pentru
necredint, - ns acum foarte putini ar numi aceasta ,,cre'?tinism" (desi cuvntul e scris acolo), Este o chestiune de
inspiratie verbal. E.D." (Emma Darwin), oct. 1882. Acest
pasaj a fost scris la sase luni dupa moartea sotului su, n a doua
copie a Autobiografici, copie scris de rnna lui Francis. Pasajul
n-a fost publicat. Vezi introducerea. N.B.

CREDINTA RELIGIOASA 97
and Plants 1, si argumentului pe care l-am adus acolo, dupa
'C1t mi-aduc amirrte, nu i s-a rspuns,
Dar t reon.d 1pe1ste nesfrsitele si nuin.unetel e aidaiptari eu
care ne n tidnim peste toit, ne putem ntreha cum s-ar putea explica
ornduirea fer icit a Iumii ? Unii scriitori snt ntr-a- devr at.t
de mulh imp resionati de numrul .sufer-in telo.r clin ume nc t
uitndu-se la toate fiinteile sensilrile, ei se n.doiesc
dac exista mai mulla fericire dect nonorooire, aid1i'ca dac, n
totalitatea ei, Iumea e huna sau rea. Dmp prerea mea, Fericirea e cea care 1predomina, n rn.od ho trt, desi lu1criU1l acesta
.ar fi foarte greu de dovedit. Dac admitem adevrul cup rins in
aceast concduzie, el se armoriizeaz bine eu efeetele pe care
de putem astepta de fa selectia na.tura'l. Dac toti ind1i- vdzii unei
sp ecii ar suferi, n mod ohisnuit, extrem de muilt, ei
nu s-ar m ai gndi s-si propage speci.a ; dar nu avem nici un motiv
sa oredem c Iucrul acesta s-a nt.nup'lat vreodat, sau
moar o data. De altminteri ,~i .alte considera tii .dine la oredirrta
di toate Fiintele sensilrlle au fost alctuite asa fel ca, n genera], sa S1e po at hucura de fericire.
''oti care cred, ca ~i mine, ca toate organele corporale si
mirrtale aile tutueor fiiute'loe ( eu excepti.a acel ora care nu prezin t nici un avantaj si .nici un dezavantaj :pentru posesoru
lor), s-au dezvoltat p rin selectie naturad sau pnin supravie1uirea celui mai apt, mp reun eu folosirea sau deprinderea 2,
vo.r adnrite di aceste organe s-au format n asa feil, nct pose- sooii
Ior s po at concnr.a eu succes cru alte f'iinte si, n felul
1 Variatia animalelor $i a plantelor sub influenta
domesticfrii. N. trad. Tata se ntreba dac urmeaz sa credem c
forma buctilor de stnc sfrmat, pe care mna omului le asaz
laolalt ca s-si construiasc Iocuinta, a fost potrivit dinainte.
Dac nu, atunci de ce am crede c variatle plantelor si
animalelor domestice snt orn- duite dinainte, de dragul
creatorului. ,,Dar dac renuntm la prin- cipiu ntr-un singur caz,
nici o umbr de ratiune nu poate fi atri buit credintei di

variatiile, chiar n natur, au fost spcial si intentionat di- rijate,


si c rezultatul acelorasi Iegi generale a stat la baza selectiei
naturale n realizarea celor mai perfecte animale adaptate pe
pmnt, inclusiv a omului". Variation of Animals and Plants
under Domesti- cation, prima ed., vol. ii, p. 431. F. D.
2 ,,mpreuna eu folosirea sau depr'inderea" a fost adugat
mai trziu. Numeroasele corecturi $i schimbari n cursul acestei
propozitii dovedesc preocuparea crescind a autorului eu
privire la posibilitatea existentei altor forte care lucreaza n
afara selectiei naturale. Vezi p. 24. N. B.

"1 - Charles
Darwin

98 AUTOBIOGRAFIE
aceata, sa creasca m murnr. Un animal poate fi 1determinat sa
urmeze actiuuea cea mai folositoen-e p entru specie pr in suferint, .adic prin durere, foame, sete si r ic, - sau prin pdcere,
adi.c prin mncare, butur si propagarea speciei etc .. sau
p.rin amndou mijlo.ace comhinate, adic pr-in cutarea
hranei. Dar durerea sau sufer-inta de orice fel, dac snt de Iung
du.rat, provo.ac dep resiune si enicsorcaz puterea de actiune ;
to tusi, ea e bine venit ca sa fac fiinta sa se a:pcre mpotriva
.ordcrei nenoroci.ri mari sau neastep tate. Pe ide :alta parte,
senzati1iJe 1placute, pot continua mul t vreme fa.ra nici un
efect depresiv ; .dianpotr-iv, de stimuleaz ntreg sistemul s,pre
o actiune sp orit. Prin urmare, s-a n tmp'[at ca cele ma1i
mmlte, sau toate fiintele senaihile sa Se dezvolte n asa f.el prin
selectia naturel, nct senzatiile p'lcute sa le serveasc drept
cluze ohisnuite, Verlem acest Iucru n plcerea pentru efort.
uneori chiar pentru un efort mai mare .a~ 'trmpuilui si al mirrtii,
- n plcerea meselor noastre de fiecare zi, si mai ailes n
plfoerea care decurge din sociabiditate ~i din dragostea pentru
fa:mifrle noastre. Snma unor .asem.enea plaiceri, care snt
ohis- n:uite sau care se ntmpl des, dau celor mai rmulte fiinte
sensibile, dU1pa eum CIU greu pot sa ma ndoiesc, run pdus de
fericire fat de sufer int, desi mrnltora li se ntmpla, din cnd
n cnd sa suf.ere mult. 0 asemenea suferint e foarte compatibila cru credin ta n selectia natural, care nu e nc perfect
in actiunea ei, dar care tinde mumai s aeigure succesul ct mai
depilin fiecrci specii, n Iupta pentru viat eu aite specii, ntr-un
oomplex admcahil si n condi tii variate.
Nimeni nu contesta faptrnl c e mult suferirrt pe lume.
Unii .au ncercat sa explice lucrul acesta referindu-se fa orn,
imaginnrlu-si cii suferinta serveste perfectioncii foi morale.
Dar numcul oamenilor clin Iume e nensemmat n
comp.aratie ou numrul tuturor celorlahe fiirrte, si acestea
deseori sufr foarte mudt, fa.ra nid o perfectionare moral . 0
fiimt att de puternic ~ att 1dre artot~utoare cum e
dumnezeu, care a Iost n stare 1sa creeze universul, este,
pent;ru minti'le noasbre Iimi- tate, atotputernic si

atotstiutoare, si p1re1supunerea c buna- vointa e1i ar fi ilimitata,


revoilta 1puterea noastra die nte.Iegere~ pentru .ca, ce avantaj
.ar 1pute1a sa ai1ba suferinta milioanefor die fiinte infe.rioare
de-a lungru1l tim1pului a1proaipe infi.nit ?
Acrest argument foarte vechi eu privirie Ja ex,istenta suforintei,
ad1us mpotriva existentei unei prime cauze intelig.ente, mi se
par.e (PUterni1c., n tim1p ce, dupa cmn p1e drepit s-a riem.arcat~

CREDINTA RELIGIOASA 99
p rezen ta unei sufcri.nte mari 1se mpac bine eu conceptia di toate
fi.intcl e organice s-au dezvodtat prin variatie ~i selectie natural.
Astz.i, ,argumcntul cel mai ohisnuit n favoarea existeutei
unui dumnezeu inteligent, se trage dintr-o convingere [untrxc
adnc ~i clin sentimente traite de cei mai mul ti oameni. Dar nu
putern qnm e la ud o.ial faptul c indienii, mahornedanii ~i al tii ar
argumenta n acelasi fel si cu o Fort egal n favoarea existentei
unui dumnezeu sau a mai rnultor dumnezei, n timp ce hud istii ar
J)U'tea Sa a.rgumenteze c llU exista nici un durn- nezeu 1 De
asemenea snt rnulte triburi slbatice, despre carc nu se poate spune
sub nici o forma di ei cred n ceca ce num.irn n oi dummezeu : ei cr ed
n tr-adev r n spirite sau fan- tome, si asa cum au ar tat Tayler ~i
Herbert Spencer, e expli- cahil cum a putut sa apar o astfel de
credint 2
Pe vrcmur-i, am fost ndemn:at spr e convingerea ferma a ex
isten tei lui dumnezeu si a nemuririi sufletului, de sentimente ca
aceica lesp re care tocmai am vorbit, - desi nu cred ca scntirnent.u r
eligios a fost vre orla t putcrnic dezvoltat n mine. Scriam n
[urnolul meu, n tirnp ce ma aflam n mijlocul
mre tiei unci p duri braziliene, Ca "nu e CU putint Sa redai o ide
ie adccva t 1a unor sentimente mai nalte de uimi.re, de admir atie ~i
devo tarnent care umplu si nal t mintea". mi amintesc bine de
convingerea mea di un om e ceva mai mult dect simpa .respirutie a
trupuhri. oum ns, chiar si cele mai m ret e pr-ivelist.i nu ar mai
trezi n mine asemenea senti- mente
~i convingeri. Se poate
spune, ntr-adcvr, c snt ca
un om :care si-a pierdut nsusir ea de a percepe culorile ~i credinta
general a o amenio r eu privire la existenta culor ii rosii, pune n
evidcrrt pierclerea actual a nsusiri mole de percep tie, care nu e
Iipsi t de valoare. Acest argument ar fi valahil dacii toti o.amenii
din toate rasele .ar avea aceeaei convingere :launtrica desp re
existen ta unui dumnezeu ; dar s tirn c lucru acesta ,e dcparte de a fi
a.devrat. De aceea nu pot

1 Dupa cum se vede, Darwin, fiind un slab cunosctor al literaturii referitoare la budism, urmeaz pe savantii burghezi care
zugr- veau budismul ca pe o rellgie fr dumnezeu, ca pe o religie
,,ateista". Aceasta ns nu corespunde de loc eu realitatea. S.L.S.
(nota 109, p. 220).
2 in lucrarea lui Ch. Darwin, despre Originea omului $i selectia sexuai, cap. III, p. 210-213, Darwin examineaz problema
originii religlei si credintei n dumnezeu (Ch. Darwin, Opere, t. V,
1953. Edit. Academiei de siinte din U.R.S.S.).Tot aici se gsesc si
referiri la lu- crrile lui Taylor, Lubbock ~i Spencer. S. L. S. (nota
110, p. 220}.

100 AUTOBIOGRAFIE
ntefoge c asemcnea sentimente si convingeri [untrice pot
constitui o evide nt a ceea ce exista ntr-adevr. Starea de spirit
pe car e rni-o suscitase ocliinioara o pr.ivediste grandioas, si
oare er a intim legat de credin ta n durnnezeu, nu se dcosebe a esential de ceea ce nurnim adesea sirnt u] ,subilimului, si
orict .ar fi de dif'icil 1sa expl icm geneza accstui sirnt, ou greu
am pntea s-I accept m ca pe un argument n favoarea existerrtei foi dumnezeu mai mult dect scn tiruen tele tot at.it de
putern ice, de,~i vagi, pe ear e ni le suscita muzica.
n ccea ce priveete nemurirea 1, nimic nu-mi ar-at ot de
puterriic ~i aproape instinctiva ,e credinta ca p rerea, sust
irrut
aoum de cei mai mml ti fizicieni, arrume c so arele, eu toate
planetele Jui, Se V01f rci .prea mU'lt CU timpul .ca Sa mai mentina v1i,at1a, afar de cazul cnd, ntr-adevr, vreun corp ceresc
ur-ias ar p trunrlc n soare ,~i, n ferlul acesta, i-ar da o noua
viat 2 Cre.din ta mea c, n tr-un viitor ndep r tat, omul va
deveni o fiint mult mai perfect dect este astiizi ; aceast cr
edirrt este de neconceput dac ornud, ca si toate celelalte vie.tui
toa re e sortit sa dispar eu totul dupa un astfel de pro- gres lent,
dar ndelung continuat. Pentru cei care admit p e de-a-ntregul
nernurirea sufletului omenesc, distrugerea lumii noastre nu le
va ap rea at it de cump li t.
Un ait izvor de convingere n exi.stenta lui dumnezeu,
~egata de ratiune si nu de sirn tur i, mi face impresia c a r .avea
mai mudt greutate. Aceast. convingere rezul t <lin difi
on'ltatea extrema, as zice chiar irnposihili ta.rea de a ooncepe
acest uni- vers imens si minunat, care-I include si :pe om eu
capacitatea
lui de a 1p1rivi muilt n urm ,~j depau-te n vii to.r, ca rezu!tat
al unei ntmpl ri o.arhe sau al unei nccesitti. Gndindiu-ma
asa, nu pot sa nu-mi nad t p.rivire a spr e .0 prima cauz CU 0
mi nt e lucid analo ag ntr-o o arcca re rnsur CU a ornului si
merit sa fin numt teist.

1 Pasaj adugat mai trziu la sfrsitul paragrafului. N.B.


2 Darwin are n vedere teoriile astronomilor si fizicienilor
de pe timpul lui, potrivit crora comprimarea soarelui este
izvorul cldurii
solare. Helmholtz a cakulat c dupa 5 milioane de ani, soarele
se va comprima pin la jumtate din volumul su actual, iar
dupa 7 rnilioane de ani densitatea lui va fi egal eu densitatea
pmntului si atunci el va nceta de a mai iradia lurnin si
cldur. Dezvoltarea ulterioar
a stiinte! a artat caracterul profond eronat al tuturor acestor
rationa- mente. Adevratul izvor al cldur solare l formeaz
energia intra- atomic, eliberat n timpul dezagregri i
atomilor din masa solar, S.L.S. (nota 112, p. 220).

CREDINTA RELIGIOASA 101


Aceas.t concluzic 1 a fost p uternic n mintea mea, att ct mi
pot aminti, cam pe vremea cnd scr.iam Originea spe- ciilor, si de
atunci ea a 1slabit treptat, ou rmrlte Fluctuatii. Dar dupa aceea, s-a
nscut ndoiala dac poate oare mintea omului - care s-a dezvoltat,
dupa prerea mea nez drunoinat, dintr-o minte tot att de Infer-io ar
ca a celui mai inferior animal, - sa fie crezut cnd trage asemenea
concluzii im- portante ? Oare nu 1mva aceste con.oluz.ii snt
'rezurlta tul legaturii dintre cauz ~i efect, :care ne ap.are ca necesar,
dar care a trrr, pe ct se pare, numai de experierrta mosteni tii ? Nu
trelmie sa trecem CU vederea nici probabilitatea ntipiir-ir ii
constante a crcdirrtci n dumnezeu n imagina tia copiidor, eare
.are un ef'ect att de putcrnic, ~i po ate mostenit, asup ra mirrtii loir
inca Incornpl et dczvoit.at, .nct ar fi tot att de greu pentru
ei sa se Iepede de credinta n Iumnczeu 1Ca si p errtru 0 maimuta s-si ipiarda fr ica si trra instinotiv .de serpi 2
1 Adaos de patru rnduri, scrise mai trziu. In volumul manuscris
al lui Charles Darwin, adaosul paginii intercalate este scris de fiul
su mai mare. In volumul Iui Francis Darwin, el apare scris de mina
lui Charles. N.B.
2 Adugat mai trziu. Emma Darwin i-a scris lui Francis si a cerut,
n 1885, n timp ce el tlprea Autobiografia, sa omit aceast fraz;
Scrisoarea e asa cum urrneaz :
,,Emma Darwin ctre fiul su Francis. 1885.
Drag Francis,
Este o Iraz n Autobiografie pe care doresc foarte mult s-o las la
0 parte, f'r ndoial si pentru c prerea tatlui tau c toatii morala
s-a dezvoltat prin evolutie e dureroas pentru mine, dar si pentru c
acolo unde aceast fraz este plasat provoac un fel de soc, care te-ar
f'cea sa spui, pe nedrept, c el a considerat toate cre- diritele
spirituale ca nefiind mai superioare dect aversiunile sau nclinrfle ereditare ca, de pild, frica mairnutelor de serpi.
Cred c aceast aparent Iips de respect ar disprea dac

prima parte a ipotezei n-ar fi ilustrat eu exemplu1 mairnutelor si al


serpilor. Nu cred c e nevoie s-l consulti pe William pentru aceast
omisiune, deoarece ea nu ar schimba rniezul ntreg al Autobiografiei. A~ dari, dac e posibil, sa eviti a provoca vre-o sufe- rint
pri eterrilor religiosi ai tatlui tau, care-i snt profund atasati si pe
care rni nchipui ct de mult i-ar lovi aceast fraz chiar
pe cei mai liberali cum ar fi Ellen Tollett si Laura, mult mai mult pe
amiralul Sullivan, tanti Carolina ete., $ chiar pe btrnii nostri
servitori.
Cu drag
E.D."
Aceast scrisoare a aprut n cartea Emma Darwin, de
Henrietta Litchfield, in edltia privat tiprrt la Cambridge
University Press, n 1904. In Editia public a lui John Murray, <lin
1915, ea a fost omis, N.B.

102 AUTOBIOGRAFIE
Nu pot !pretinde sa aduc cea mai mica Iumin n pr.obleme
att de obscure. Misteru1l nceputului tuturo r lucrurilor nu
poate fi rezolvat de noi, si, n ceea ce ma rpriver~te, tr ebu ie
sa ma multumesc a r m ne un agnostic.
Un om care nu are o credin t sigur si mer eu prezenta i n
existen ta unui rlumnezen pe.rsonal, sau a unei existente vi itoare CU pedeaps si r sp la t, poate avea Ca principiu de
viat.
att ct rpot eu n(e!lege, sa urmeze nnmai acele impudsuri si
instincte care snt cele mai .pute rn ice, ,sau care i se rpare a fi
eele mai brune. A~a .pro cedcaz un ciine, dar el face lucrrnl
acesta orheste. Pe cnd un 0111 se ui t nainte si ndara't 5
comp ar diforitele lui serrtiment, [oninte ~i amintirr, Dupa
aceea gseste, de acord eu p rerea celor mai .ntelepti dintre
o amcni, ca cea mai mare satisfactie se ob tine urmnd anumi t.e
impnlsuri, ~i anume instinctele so ci.a] e. Dac eil acti oneaz
pont.ru hinde a:ltora, va p rirni ncuviintarea .oama razilo r si si
va cstiga dragoste a .aceor a lnga care tr ieste. ~i acest din
urm cist.ig este, fa.ra ndo ial, cea mai nalt .p:lacere pe p mnt. ncetud eu ncetul i va fi greu sa asculte de paaiunilc
lui sensor ial e mai cur n d .de ct de dmpulsc.oile mai sup er-ioare,
car e ndat a ce-i ajung obisnuite .ap ro ape c le putem numi
instincte. ntmpdtor ratiunea l p o ate face sa Iucreze rnp otriva prer ii .altor a, a cro r nouviintare, apoi el n-o va mai
cp ta. Va avea, to tusi, satisfactia dep lin de a sti c si-a
urm at ndemnul Iuntrc, arlic co nstiinta. n cee.a ce ma priveste,
cred di am prucedat co rect studiind ~i nchinnrlu-mi
eu struint toat via ta mea sti intei. Nu am nici o remuscare c
as fi nf p tuit vreun mare pcat, rl ar de multe or i am
rcgretat ca n-am flicut, di r ect, mai mnlt bine semenilor mei.
Singtura si umila mca scuz e sniitatca rnnlt prca ~uhreda ~i
corist itut ia m e a intr1~cet11alil, rare nu-mi ngallnic rle ot en
g:reu "n t r e c de la o prohlern~ san de la o o cup atic Ia al ta. J\13
pot gndi
en mare sa tisfa.cti c ca mi-am c onsacrat operclor
de fi-

Ian t rop ie tot timpnl men, si nu numai o parte din e,}, desi ace
asta ar fi fost o e onrluit mult mai bun .
Nimic 1 n-a fost mai r emarcahi'l u a doua jurn tate a vie tii
me1le, dect r iisp inrl ir ea sccp ticisnnrlui sau rationalismului. n ain to de a ma logocli, tata ma sftuise sa-mi ascnnd en
1 Acest aliniat are o nota, scris de Charles Darwin : ,,scrisa
in 1879, copiat n apr. 22, 1881". Probabil c se refera tot la
alinia- tul anterior. N.B.

CREDINTA RELIGIOASA. 103


grija ndoielrle, deoarece, zicea el, ounoscuse suferinti mari
pricinuite n f elluil acesta -oamerriilo.r cstor iti. Totul mergea
destul ide bine ipn ce so tia sau sotul se mbolnvea. Dupa aceea,
un el e femei sufereau cumplit, -deoarece se ndoiau de vindecarea
so til or lor, Fcndu-i prin aceasta sa sufere si ei. Tata a adugat c
el nu CUUOSCIU1Se de-a Iungud ntregii sale
vieti dect trei femei sceptice, ~i trebuie sa amintesc c el
cnnoscuse nenumrati o.ameni si c avusese o extraoridinar
putere
de a cstiga ncr ederea tuturor. Cnd l-am ntrehat care
erau cele trei Femei mi-a mrturi.sit Ca una d.in ele era cumnata
lui, Kitty Wedgwood 1, c el nu avea nici o dovad
evident despre scepticismu ci, ci doar o foarte vag idce,
sprijinit pe convingerea ca 0 femeie ou un spinit att de ptmmzto.r 1oa al ei nu putea fi o creddneioas. Astzi, ou p utinef e mele cunostinte, ntlnesc (sau am ntNnit) mai multe femei
di1sato.rite .a cror credint este ahia ceva mai mare dect a so tilor
for. Tata obisnuia sa citeze un argument c- rtria nu i se putea
opune nici un rspuns, eu care o do.arnnii in vrst, o oarecare d-na
Balow, .care J suspecta de a nu fi or todox, na.dajduia s-l
convertcasc : - ,,Doctore, dup cum
st.iu ca zah rul e dufoe cnd l pun n g:ura, tot asa stiu c
mintuitorul exista".

De la casaforia mea, 29 ianuarie 1839, Ji federea n Upper Gower


Street, pina la plecarea noasfra din Londra ,; sfabilirea la
Down,
la 14 sepfembrie 1842
0 cunoaateti bine 1pe mama, CO'J)ii, si st.iti ce marna nea- scm
ui t a fost totrleauna pcntru v oi to ti. Ea a Fost cea mai
ma.re hinecuvntare a mea, ~i pot sa mr turisesc ca ni oio dat,
in toat viata, n-am auz it-o sp unnd un singur cuvnt pe care
eu nu l-asi fi .ngaduit. Nicio.dat nu i-a Iipsit sentimentul cel
mai duios lentrn mine, ~i a sufer'it eu cea mai mare r hdare

<lescle m ele ilamentari din p ricina snt tii subrcde si a tris- tctii
mele. Nu cred c a p ierrlut vrcodat pr ilejul sa fac o
1 Kitty Wedgwood (1774-1823) sora mai rnica a lui Josiah
Wedgwood (unchiul lui Ch. Darwin) si a Susanei Wedgwood
(marna Iui Ch. Darwin). S. L. S. (nota 116, p. 220).

Emma Darwin, sotia lui Ch. Darwin (acuarel din anul 1839
de John
Richmond) (dupa S. L. Sobol).

Charles Darwin (aeuarel din anul 1839 de John Richmond) (dupa


S. L. Sobol).

106 AUTOilIOGRAFIE
fap t buna pentru cet .din jurul ei. Ma mi.nunez de nococnd pe
care 11-am avut c, fiiridu-mi infinit sup er ioar rp-rirn toate cali
ttile ei morale unice, a p.rimit sa-mi fie sotie. De-a [ungu'l vietii
ea mi-a fost sftuitor utelep t si mingietor pEn de opti- mism.
Fara ea, viata mi-ar fi fost mul t timp nenorocit clin pricina
siinttii mde subrede. Ea si-a cstigat dragostea si admir.ati a
tuturor celer din jurud ei 1
(Demna de .amin ti t e scrisoarea frumo as 1pe .eare mi-a
adresat-o curnd dupa csto ria noestr ) 2
n tr-adevr, am Iost foarte fericit n mijlocul fami.liei
mele, si tr ebude sa va spun voua, copiii mei, c nici urru] <lin
voi nu mi-ati fout nici cea mai mica grija, afar de acee a a
siintiitii voastre. BanuieSC c snt Foarte putini p arirrti a cinci
copii care sa poat spune, eu adevrat, acest Iucru. Cnd
e rati maci de toit, era o pl eer e pentru mine sa ma joc CU voi,
si SUSpn fa gndu} c .asemeneu zil e IlU :Se pot ntoarce
rricioda ta. Din frageda voastr copilr ie ~i pn astzi, cnd snteti mari, voi to ti, hieti si fete, .ati fost totdeauna foarte
drguti, ainupa'tici si afectuosi si fata de noi, si voi ntre voi.
Cnd to ti, sau cei mai muilti dintre voi erati acas (~i, slav
cerudui, Iucrud a cesta se .rrtmp.la destud de des), nici o petrece.re nu-mi putea fi mai pl cut, dup mine, si nu-mi do ream
alt societate. Am avut do.ar o foarte crud durere p rin moartea lui Annie, la Mlvern, la 24 apr.il ie 1851, cnd ahia mplinise zece ani. Era un cop i] nespus de drulce ~i afectuos si snt
sigur c ar fi fost o f emeie minuna t. Dar nu voi mai spune aici
nimic dcspr e firea ei, deoarece am scris m1, privire Ja astc o
scur-t schit, la putin timp d.rnpa moartea ei. mi mai vin nc
uneori lacrirni n ochi cnd rni aduc aminte de cl.ra~ gala~cniile ei
3
Timp de trei ani si oipt luni, ct am stat fa Londra, m-um
ocup at mai p n tin de munca mea stiin tifi c dcct n cursul

1 Pasaj inclus n More Letters, vol. I, p. 30, dar nepuhlicat


n Autobiografie.
2 Vezi nota a patra, p. 244. N. B. Aceast fraz a fost adaugat
de ctre Darwin eu creionul. in corespondenta lui Emma
Darwin, n
2 volume (Emma Duruiin : A Century of Family Letters, 17921896, editat de H. Litchfield, Loridra, 1915) nu se afl nici o
scrisoare a lui
Emma Darwin catre Ch. Darwin ,,curnd dupa casatorie",
adica ianua- rie-februarie 1839. S. L. S. (nota 117, p. 22021). Scrisorile apar n llutobiografie editate de N. Barlow la
un an dupa editarea ei de ctre S. L. Sobol. N. trad.
3 o povestire mai completa despre Annie poate sa fie gaSita
n Life and Letters, vol. I, p. 132.
N.B.

DE LA CASATORIA MEA PINA LA PLECAREA DIN LONDRA


107
oeicrei alte perioade de tiimp din viata mea, .d1e1~i am mUIIlCtt
din greu, ct am putut. Lucrud acesta s-a dato.rat deselor reve-

Charles Darwin in virst de 43 ani rnpreun eu


fiul su cel mare William (dupa o daguerotipie
n
lui Sir Charles Darwin,
Barlow).
posesiunea (dupa N.
Cambridge)
l11Tl a unei proaste stri .de sanat.ate ~i unei holi g.rave ~i de lung
dur at. Cea mai rn are 1parte .cl.in timpnl cnd 1puteam sa
fac cev a, o consacr am lucr r ii mele Coral Ree]s 1, p e care o
1 Recifile de corali. N. trad.

108 AUTOBIOGRAFIE
ncepusem nainte 'de cstorie si a crei udtirn oorectur
am Fcut-o la 6 mai 1842. Aoeast carte, desi mica, mi-a [uat
doua zeci de luni de munc grea, deoarece a trebuit sa ci- tesc
toate [ucrr ile CU .p ri vi re la irrsud el e din Pacifie ~i sa
consudt nenumrate hr ti, Lucrarea a fost mult ap reeiat de
oamenii de stiint, iar teoria pe care o ouprinde cred c e bine
stahili t acum.
Nici o alt lucrare a mea n-am nceput-o ntr-un spir-it att
de deductiv ca !pe aceasta, deo arece ntreaga te orie a Fost
conceput 1pe coasta de vcst a Americii de Sud, nainte de a fi
vzut un adevrat recif de corali. Prin urrnare, a trehuit doar sa
verific ~ sa-mi extind vederjle mele printr-o cerce- tare atent
a recifelor vii 1 Dar ar fi necesar sa se tina seama de faptul c,
n timpud celor doi ani precerlen ti, asistasem tot timpul la efectele produse asupra tarmului Americii
de Sud de ridicarea intcrmi tent a p rnntului, o dat eu denudarea si dep ozitarea de sdimente. n mod necesar, luorul
acesta m-a fcut sa ma gndesc mult la efocteJe scufrmd r-ii,
si a Fost usor sa nlo ouiesc, n imaginatie, depozitarea continu de sediment prin creste rea n sus a coradilor. n felul
aceeta, nu faceam dect Sa formulez teoria mea CU privire fa
formarea recife.lor-bariere de corali si a ato'lilor,
n timpul ct am stat la Londra, af'ar de aceastii Iu'or.are
asupra recifelor de corali, am p rezent at n Fata Socie ttii
Geo- logiiee studii asupra hlocurilor eratice clin America de
Sud 2, asupra cutremurclo r 3 ,~i asup.ra forrnr ii prin
interrncdiud n- melor a p mntur ilor fertile 4 Am continuat
de asemene.a sa supraveghez publicarea lucr ri i Zoology of
the Voyage of the Beagle si n-am ncetat nici ,sa adun date ou
privire fa originea specilor. ~i toate acestea le feeam uneori
chiar ond nu eram n star e Sa Iucr ez nimic altceva din prieina
bolii.
n vara anului 1842 ma simteam mai antos deot p n
atunci, asa c am plecat, singur, ntr-o seur t cltorie prin

no.rdud Tri] Galilor, .ca sa observ efectele veohrlor ghetari


care umpbuser odinioar toate vi'le mai mari. Am publicat
apoi o scunt dare le seam despre cele vzu.te n Philoso1 Vezi mai amnuntit ,,Caliitoria unui naturalist n jurul lumii ...
cap. XX, Editura tineretului. N. trad.
2 Geolog. Soc., Proc. iii, 1842.
3 Geolog. Trans. I, 1840.
4 Geolog. Soc. Proc. ii, 1838. F. D.

DE LA CASATORIA MEA PINA LA PLECAREA DIN


LONDRA 109
phical Magazine 1 Aceast. excursie m-a interesat nespus die
rmslt, si a fost u'ltima o ar cnd am mai avut lesttrl putere sa
ma ure 1pe munt i sau sa fac d rtum uni 1lungi pe jos, asa euro
eere munca geologic.

Casa <lin Londra pe Hower Street unde a locuit Ch. Darwin


ntre anii 1839-1842. n prirnvara anului 1941 casa a
fost distrus de o bomba (dupa S. L. Sobol).

n prima parte a ~ederii noastre '1a Londra 2 am Iost destnrl de


sn tos ca sa frecven tez so.cietatea, !? am CUllOSCUt rrrulti
oameni ,de ~1tnta ~i al tii, mai mwlt sau mai iputin dist.insi. Va voi mp r tsi imp.resi ile rnel e asup ra umora dintre
ei,
de,~i am Foar.te putine ~ucruri irrteresant e de spus.
Pe Lvell 1-am vzut mai mu:lt dect pe oricare ialltu1l, att
nainte ct ~i dupa cst or-ia mea. Gndivea lui se caracteriaa,
1 Philosophical Magazine, 1842.
2 Aceste amlntiri pn la ,,i;;ederea la Down" (p. 124) adugate
n aprilie 1881, indic o usoar repetitie. N.B.

110 A trrom OG RA FIE


dupa p rerea mea, pr in claritatc, p rurlent. r-ati onament santos si o mare o.riginuli tatc. Cnd i mp r tseam vrco observatie n legatura eu geologia, el nu-si ga.sea ustmp r, p n
ce nu vedea limpede ntreaga p rolxem, si de multc or i ma
f'ce a s-o vrl si eu mai Iimp ede deot o vzuscm inain te.
LycU er a n stare sa atluc ipotezei mclc toate obiectii!e
posibile, ~i chiar dupa ce nlaturam aceste obi o ctii, el tot mai
sttca nc
mult la ndoiul. Alta caracteristic a lui er a simpatia sincer

fata de munca celo rl alti oameni rlc s ti i ntii.


Dupa ntoarcerea m e a clin cl tor ia pe Beagle, i-am exp lieat vederile mele asupra recifolor cle oor al i, ve<leri care
se deosebeau de ale lui, ,~i am fost foarte surpr ins si ncurajat
de interesul vin !pe care mi-l ara ta. n asemenea mp rejurr i,
cind era absorbit <le gn<luri, ~i lua p ozi tii ciudate, sp rij in
in- du-si de multe ori capul de scaun n timp cc st tca in
pioioare. Pl cerea ce i-o drle a sti inta era pu tc rni c si ar ta
cd mai viu interes progresului viitor al omcnirii. Avea o mima
nespus de buna si era ou totul Jiberal n crcdintcle lui
reiligioase, sau mai curnd n necre din tele lui. Era, t o tusi, un
teist co n- vins. Neobisnuit de candixl, Lyell a dove.di t a ccast
a fcndn-se, la btrnetc, adcpt al teo riei dcscendentei, de~i
~i cstigase o de osehit faim opunnrlu-se conccp ti ilor lui
Lamarck. Mi-a amintit di, en multi ani n urrn , i spusesern,
diseutnd des- pre mp otr-ivirea vechii scoli de gcologi la
noi.le lui vederi :
~,Ce bine ar fi dac to ti oamenii de st iintii ar trebui sa mo ar
la saizeci ide ani ! Pentru cii mai trziu, s-ur mpotrivi, eu
sigurant, tuturor doctrinclor noi ! '' Spera nsii c acum i va fi
ngduit sa triasc. Avea un mare simt al nmorului ~i
povestea adesea anecdote amuzante. i plce a nespus so oietatea, mai ales societatea oarncnilor distinsi ~i a ceior sus pusi,
$i aceast supruestimare a pozi tie i omului n societate mi -se
prea cea mai mare slhiciune a lui. Ohisnnia sa discute eu
lady Lyell, ca pc o problcm extrem de aer ioas, dac

trehuia sau nu sa primeasc anmnite invitatii sp eciale. Dar


cum d nu cina n oras mai mult tic trei ori pe sp tmin, ca sa
nu-si piarrl timpul, felul cum ~i cerceta invitatiile era,
ntr-o oarecare msur , ndrept ti t. Cu ct rnhtr nea, CIU
att
astepta mai CU 1pJacere, Ca rpe 0 mare rspl at, Sa ias mai
des seara. Dar n-a mai avut pacte de aceast plcer e, deoarece
i-au s[iihit puterile.
Stiinta geologic i datorestc ncispus de mudt lui Lve.11,
mai mult, dup p rerea mea, dect or icrui aJt geolog p~a la
el.

DE LA CASATORIA MEA PINA LA PLECAREA DIN LONDRA


111
Cnd eram pe punctul de a pleca n cltor ia pe Beagle, nte- leptul
Henslow, care, ca to ti ce ilal ti geologi crcdea pe atunci in cat.acl
ismele succesive, m-a sftuit sa-mi procur ~i sa studiez pr imul volum clin Principii care tocmai ap ruse, dar sa
nu-mi nsusesc eu nici un pret teoriile susti nute acol o, Ct de
diferit ar vorbi as tzi cineva despre Principii ! Sint mndru cnrl
mi a duc aminte c prima localitate pe care am stu- diat-o din
punct de vedere geo1ogic, ~i an urne St. J ago din
arlripelagud Capului V crde, m-a convins de superioritatea covirsitoare a teoriilor lui Lyell asupra acelo ra sustiuute n orice
alt Iucrare <lin cite cunosteam,
Efectele considerahi.le ale op ere.lor lui Lycll ajunseser
cvidente pe vremuri datori t pr ogreselor n diferite dornenii
ale sriintei clin Franta si clin Angl ia. Uitarea tora de acum a
ipotezelor extravagante ale lui Elie de Beaumont, ca de
piMa Craters of Elevation 1 ~i Lines of Elevation 2 (pe acestea
din urm l-am auzit 1pe Sedgwick ridicndu-le n slav la Societatea ,geologidi) p o ate fi atribuit clin pl in lui Lyell.
Cunosteam mai mut sau mai putin pe to ti geologii <le
valoare de pe vremea cnd geologia nainta eu pasi tr iuml'ii- tori.
mi p.lceau ap roap e toti, eu excep tia lui Buckland 3,
1 Cratere de ridicare. N. trad. Elie de Beaumont (1798-1874)
eminent geolog Irancez, apartinea scolli lui Cuvier care
elaborase teoria catastrofelor. Beaumont impreun eu Leopold
von Buch, apra teoria ,,craterelor prin ridicare" potrivit creia
muntii din jurul vul- canilor s-au ridicat sub influenta fortelor
subterane ; sub actiunea acestor forte s-ar produce un fel de
ridicare a solului care uneori crap si n felul acesta s-ar forma
munti inelari n centrul crora apare treptat conul eu craterul
vulcanului ,,cratere prin ridicare". Ca- racterul eronat al acestei
teorii rezult din faptul c, de regul, munt inelari sint forrnati de
produsele de eruptie a vulcanului, ro- cile muntoase
sedimentare nu se intlnesc niciodat n ei, desi, s-ar prea c si

ele ar trebui sa fie supuse actiunii ,,fortelor de ridicare". Buch si


Beaumont atribuiau acelorasi ,,forte de ridicare" si ,,liniile de
ridicare, adic Ianturile de munti care s-au format, dupa prerea
lor, ca rezultat al aplatizri i scoartei terestre de-a lungul unor
anu- mite linii de ruptur. S.L.S. (nota 123, p. 221).
2 Linii de ridicare. N. trad.
3 William Buckland, 1784-1856, geolog, profesor de
mlneralogie la Oxford, 1813. Presedinte al Societtii
geologice, 1824 si 1840. N. B. - W. Buck:land a fost preot si
decan de Westminster; a fost profe- sorul lui Lyell. El sustinea n
stiint conceptiile creationiste reactio- nare. El a scris o serie de
tratate n care vroia sa demonstreze puterea, ntelepciunea si
buntatea lui dumnezeu manifestate n creatie, cum este tratatul
eu tema Geologia $i mineralogia din punct de vedere al
teologiei naturaliste, 1836. S.LS. (nota 124, p. 222).

112 AUTOBIOGRAFIE
care, desi vesel si blnd, mi se p rea vug:ar ~i cam neciopj
it, El e ra mnat mai mult de :dorinta de a se face cunoscut dect
de drag ostea pen tru ~tiinta, ceea ce l fcea sa se IPoarte uneo
ri ca un hufon. Grioum, eu to.at do rinta lui de .a se pune n
evident, nu era, totu~i, egoist ; pe ond era f oartc tnr, Lyell
l-a consultait asupra unei cornunicri :slabe, care-i fusese trimisa de ctre un str in perrtru Societatea geoJ.ogica, ~i Buck.land i-a rspuns : ,~Ar fi bine, to tusi, s-o sustineti, .deo areoe
co- m:unicarea o Sa ip oar te n frunte ,,comunicata de Charles
Lycll"', si n feilutl acesta ve ti fi si .dvs. cunoseut de public",
Ser-viciide aduse geologiei de Murchinson 1, prin
clasificarea vechido r Formatii, snt .nep re.tuite. Totrn~i, el
er.a departe de a avea un spirst Filozofic. Era Ioar te hun .~i si
ddea to.at osteneada s-i Fac oricui o ip1lacere. Dar
importanta 1Pe care o avea pentru e,l rangul, era nidicod, si el
si manifesta sentimentele ~i vanitate a eu sirnpli tatea 1unui eop il. unr-un oerc
larg, n care se aflau multe cunostinte, n saloanele Societtii
geologice, d a povestit ou nespus veselie cum tarul Nicofae,
cnd era la Londra, l btnse pe umr si-i spuse, fond aJuzie
la una din Iucrrile lui .geologice : "Mon ami 2, Rusia ti ramnc recunosctoarc", dupa care Murchison a adugat, frecndu-si minifo : ,,~i ceea ce e mai .important, e c nsusi
p.rintul Alherit a auzit aceste verbe !" ntr-o zi, a anuntat n
Cons.iliutl Societ tii geologice c marna lui Iucrare asupra
silur'i.anului a fost, n ce.le din urm, rpubJicata ; ap oi s-a uitat
la to ti cei de fata ~i a adugat : ,,Fie,care dintre dvs. va veti
gsi numele la index", ca ~i cum aceasta ar f fost culmea
gforiei.
L-am vzu.t de rnul te o ri 1pe Robert Brown, ,,faciile Princeps Botanicorum", .cum i spunea Humboldt si, nainte de a
1 Roderik Irnpey Murchison, 1792-1871. A studiat rocile
secun- dare. F.R.S., 1326. Presedinte R. Geol. Society, 1843

; decorat eu Ordine rusesti ; prirneste gradul de cavaler n 1846 ;


K.C.B., 1863 ; Baronet. N.B. - R. I. Murchison este
reprezentantul scolii reactionare a ca- tastrofistilor,
adversarul lui Lyell si al lui Darwin. in 1839 Murchison,
rnpreun eu A. Sedgwick au meritul de a fi individualizat
subdivi- ziunile de baz ale paleozoicului : slhrrianul (1835),
devonianul (1839) si perrnianul (1841). Ultimul a fost
individualizat de Murchison n
.cercetrile geologice n cursul clatoriei sale prin Rusia n
anii
1840-1841. M1Urchison a colaborat eu geologii ru~i la
lucrarea de
sinteza privind geologia Rusiei europene ~i a Uralului.
Aceasta explica
afirmatia lui Nicolae I ;oe care o .reda Darwin duP spusele
lui
Murchison. S.L.S. (nota 125, p.
222).
2 n frantuze~,te n textul original. N. trad.

m: LA CSATORIA MEA PlNA LA PLECAHA DIN LONDRA


113
ma cstor.i, avcam obiceiul sa ma d'lllc la ~11 aproape n fie- care
duminic .dimineata. Mi s-a parut remarcahil mai ailes n ce
p.riveste minutiozi.tatea observati ilo r ~i marea lor exacti- tate.
El nu mi-a expus nicio dat nici un fel de vederi ~1tiinti- fice largi in
biologie. Avea . curiostinte extr.ao rdimar de vaste,
::;1 multe au disparut o data eu el, da to ri t fricii lui cxcesive
de a nu face oumva vreo gre~cala. mi rnpr tsea ounostin- tcle lui
fara nici 0 r-ezerv, eu toate c, n unele privinte, era ciudat
de
gclos. M-am dus s-l vad de doua sau de trci ori n airrte de .a pleca n
clto.ria mea pc Beagle, si o data mi-a cer-ut sa ma uit ntr-un
microscop si s-i s:pun ce vd. M-am ui tat, si cred ~i astz.i c er
au miriunatii curemti protoplas- matici clin vreo cdu1la
vegetad, 1-am cerut ap oi sa-mi dca Ja- muriri
asupra celor ce
vzusern. Dar el mi-a rspuns, mie, care pe atunci nu erau dedt un
bietandru ~i pe p unctul de a p rsi Anglia pentru cinci ani :
"Acesta e micud rrieu se- cret".
Presupun cii S1e temea sa nu-i
fur desooperirea. Hooker mi-a p ovestit c er a un mare z.grciit si
c el nsusi sti.a aceas ta
.cind era vo rba de icrharele lui ; ~i nu ar fi nuprumutat
v retm exerrnplar h Hooker, care descria plantele <lin 'fara
<le Foc, desi sti a 'bine ca el, persorial, nu avea sa se foloseasc nioio dat de colectiile <lin aceast tara. Pe de al t
parte, er a cap ahil de faptele cele mai generoase. Batrn si bol- nav
~i sup.ortnrl ou greu oboseala el vizita totu~i n fiecare zi (.drnpa
cum mi-a spus Hookcir) pe un btr n servitor de-al hlii car e stiitea
destul de de-parte, pe care l utr ctinea, si-i ci- tea cite ceva. Aceasta
ar fi de-ajuns ca sa i se ierte si zgr- cerria si, n oarecare m surji,
gelozia ~tiintifica. Era mad eu- rnrl dispus sa rd de oricine ar fi
scris rlespre oeea ce nu nteilegea bine : mi arnirrtesc c, vo
rhindu-i elogios desprre History of the Inductive Sciences a lui
WheweH, d mi-a rasp uns, ,~Da, 1pre1s.u1p1un c a citit p refe tele fo.ar te mudto r cr-ti".
Pe cnd .stteam la Londra, l vedeam de multe o ri pe
Owen 1 si l admir am murlt, dar nuciodat n-am ipu'tmt s-i n-

1 Richard Owen, 1804-1892. Anatornist ; F.R.S. 1834.


Primul profesor Hunterian de anatomie cornparat si de
Iiziologie, 1836-1856. A ataeat conceptia lui Darwin din
Originea speciilor, 1860, n ed. Rev. K.C.B.,
1884, N.B. - R. Owen, zoolog si paleontolog. In primii ani dupa ntoarcerea
lui Darwin din cltoria pe Beagle, Owen a colaborat
eu Darwin la elaborarea Iucrrii Rezultatele zoologice ale
cliitoriei ie Beagle (sub redactia lui Ch. Darwin). Owen a descris
scheletele
vertebratelor fosi le gsite de Darwin n America de Sud. Ulterior
ns, Owen, creationist si catastrofist (numit ,,Cuvier englez"),
pre-

S - Charles Darwin

114 AUTOBIOGRAFIE
teleg caracterul si niciodat nu i-am fost prieten. Dupa p uhlicarea Originii speciilor, a ajuns sa-mi fie dusman de mo ar-tc,
ccea ce nu se datora vrcumci cer te ntre noi, ci, att ct not sa-mi
clan seama, geloziei pricinuite de succesui ciir tii mclc.
Bietul Falconer 1, car e era un om admi r ab il, .avea o p rcro
foarte pr oasta despre Owen, convins fiind ca nu era n urn a i
amhi ti os, invidios si arogant, dar si mincinos si necinstit. Putcrea lui ,de a ur era, flira ndo iad, ne ntrccu t. La n cep ut,
cnd obismriarn sa-i iau ap r are.a, FaJconer rni spunea de muf
te Ol' : ,Jn tr-o buna zi, 0 Sa afl ati cirie-i ! "'. ~1 asa Sa si
ntmplat.
DUJpa ctva timp am ajuns foarte intim eu Hooker 2, car e
nui-a .rm.as to a t viata unul dintre cei mai huni p rieteni, Era un
to var s minu:nat si eu o nirn nespus de buna. De [a prima
vedere ti Idcai seama c aveai de-a face eu un om cinst.it pn
n mduva o aselor. Avea o intefigent ascutit si o mare
tindea c teoria originii speciilor, teorie elaborat de el, extrem
de contradictorie, era prernergtoare si superioar conceptiei
evolutio- niste a lui Darwin. Vezi ,,Schita Istoric" a lui
Darwin referitoare
la Originea speciilor (Opere, t. 3, p. 265, M.L., 1939). S.L.S.
(nota
129, p. 222). Vezi Originea speciilor tradus n limba romn,
Introducere, p. 45-47, Ed. Acad. R.P.R. N.
trad.
1 Hugh Falconer, 1809-1865. Paleontolog f? botanist, A
lucrat mult n India si a fost numit la British Museum, n 1844,
ca sa aranjeze fosilele indiene. N.B. - H. Falconer este
cunoscut prin cercetri le sale asupra faunei miocene (tertiare)
a mamiferelor din
colinele Sivaliene din India (lucrare scris n colaborare eu P.
T. Caut- lay si intitulat Fauna Antiqua Sivalensis, 1846) si a
Faunei mami- ferelor din pe:rioada preglacial din pesterile

din Devonshire. Fal- coner a fost prieten apropiat al lui


Darwin, el a aderat eu rezerv la conceptia evolutionist a lui
Darwin. S.L.S. (nota 130, p. 222).
2 Joseph Dalton Hooker, 1817-1911. Botanist si cltor, sia im- bogtit cunostintele asupra distribuei geografice :;;i a
sprijinit teoria Darwin-Wallace a Originii speciilor. F.R.S.,
1847. L-a urmat pe tatl su ca director la Kew Gardens, 1865.
A scris Students' Flora of the British Isles si alte Iucrri. C.B.
1869 ; 0.M. 1907 etc. N. B. - Hooker a fost cel mai mare botanist
sistematician englez de pe vremea lui Darwin. Hooker a fast cel
mai apropiat prieten al lui Darwin, pe care 1-a cunoscut pentru
prima oar n anul 1839, nsa prietenia lor a nceput din anul
1843 dupa ntoarcerea lui Hooker din clto ria lui n
Antarctica. Hooker a fost sftuitorul sincer al lui Darwin n
toate problemele de botanic. El este primul care a adoptat pe
deplin conceptia evolutionist a lui Darwin. Imprcun eu
Lyell au prezentat, n anul 1858, la Linnean Society, lucrarea
lui Darwin si a lui Wallace. Hooker a sustinut prioritatea lui
Darwin n enun- tarea teoriei selectiei naturale (vezi L.
Huxley, Lif e and Letters
of J. D. Hooker, t. I-II, London, 1918). S.L.S. (nota 131, p.
223).

Sus, stnga : Charles Lyell (1881) ; dreapta A. R. Wallace


(1878).
ga : Asa Gray (1867) ; dreapta .J. D. Hooker (c. 1870) (dupa W. Irwine).

1 Hi AUTOBIOGRAFIE
putere rde a generaHza. E~a cel mai neobosit cercetiito r pe
ca re l-am vzut vreorla t ; sttca toat ziua cercetnd 1a microscop, ~i seara ar ta tot att de odihnit si amahi1l ca t o tdeauna. n toate mp rejur n-ile era foarte impurlsiv si, n o a
re- car e msur , sup ar acios, ns norii se rieipe.au ntr-o
clip.
0 dat mi-a tr imds o scrisoarc cam hrutal, dintr-o p ricin
care a r 1parea ridicol [e m rumt pentru cineva clin af'ar , si
annme pent ru c am sust inut un timp p rcrea naiv c
plantele noastre carbonifcre cresteau la o mica adncime n mare. Indignarea Iui era ou att mai mare, eu dt nici e:l nru rputea pre- tintle
a fi p.resupus vreo dat c mangrovele (si rrc alte ci- teva
p'lante mar.ine 1pe care Ie-arn pomenit) ar fi crescut in mare,
din moment ce au Fost gsite numa.i n stare fosila. Cu alt o
cazde, a Fost aproap e tot att de 1indignat rpentru c am respins
eu dispret pr erea c ar fi existat cndva un eorrti- nent ntre
Australia si America de Sud. N-am cunoscut pe nimeni mai
atr gtor dect Hooker.
Putin mai trziu m-am mprietenit intim eu Huxley 1 Intel
igenta lui erra sclipitoare ca si Iurnina fulgeru:lu si a1s1- tita
ca un brici. Era cel mai minunat 1povestitor din cti am
cunoscut. Nicio.data nu scr.ia sau nu spuriea mirni e
.p1licti1sritor. Vorbind eu el, nimeni n-ar f bannit di era n stare
sa-si cri- tice adversarul eu atta asp rime .oum putea s-o Fac si
cum o fcea. Huxley mi-a fost un pnieten nenchipuit de bun ~i
to t- dcauna gata sa-mi dea o m n de ajutor. n Angl1ia, el a fost
sustintorul p rincip iu'lu.i .evol uti ei urep tate a Iiiartedo r
organice.
Ar fi reusit ,sa fac Iucr ei mu:lt mai hune ,dect acelea p,e
care le-a flicnt n zoologie, dac tim1pru1l nu j-ar fi fost att de
absorbit de lucrr ilc oficiale ~i J,iterarc si de stra1d1uinteJe
lui de a mbuntti nvtrnntul n Anglia. mi ngduia s-i
s1pun
orice ; CU multi ani n urrn ma gndeam CU regret Ca UU orn

ca e~ criticase att de multi oameni de sti int, eu toa te c


eram 'Convins Ca 3VU8C1Se dreptate CU fiecar e n parte, ~ iam spus prerea mea. El a resp ins eu indignare nvirmir ea
mea, iar eu i-am rspuns c eram foarte Fericit afdnd c ma
nse- Iasem, Discuta1sem lespre atacuri,le hine-meritate pe
care Je
1 Thomas Henry Huxley (1825-1895), eminent zoolog
englez, specialist n anatomia ..;;i paleontologia comparata.
Foarte apropiat prieten al lui Darwin, Huxley a fost cel mai
mare propagandist
rn Anglia a conceptiei lui Darwin ~i cel mai activ luptator
pentru darwinism. (vezi L. Huxley, Life and Letters of T. H.
Huxley. t. I-II,
1..ondon, 1900), S.L.S. (nota
132, p. 223).

DE LA CSTORIA MEA PINA LA PLECAREA DIN LONDRA


117
ndr eptase mp ot riva lui Owen, asa nct, dupa un rt1irnp, i-am
spus : ~,Ce bine ati artat gr eselide hoacme ale [ui Ehrcn:ber:g ! 1 El a fost le aceeasi p re re ,~i a adugat c era ne- cesar p
entru stiint ca asemenea gr esel i s fic lovedete. Du1pa

Thomas Huxley n 1857 (dupa W. Irwine).


1 C'hr. G. Ehrenberg, 1795-1876, zoolog ~i paleontolog
german, celebru prin cercetrile sale referitoare la infuzoriile
actua1e $ fosile pe care ns el le considera eronat drept animale
eu organi- zatia complexa. Darwin ducea coresporident eu
Ehrenberg si nu o data i s-a adresat pentru consultatie n
problemele speciali ttii lui. (Vezi Opere, t. II, p. 605. M.L., 19'.36).
In cazul dat este vorba despre o oarecare greseal cornis de
Ehrenberg in privinta fosilelor belemni- telor, moluste
cefalopode. S.L.S. (nota 133, p. 223).

118 AUTOBIOGRAFIE
otva timp d-am 1spu1s .din nou : "Rau trebuie 1sa se fi simtit
bietwl Agassiz n minile dvs." 1 ~i din nou am pomenit alt
nume, ~i de data aceasta oohii lui str 'luci to ri s-au ap rins
deodat si el a izhucrnit n rs, aruncn<l .asiup ra mea tot felul
de afurisenii. A fost un om rninunat si a muncit cru mut folos
pentru binele omenirii.
A~ mai putea vorbi si despre 1a1lti etiva o ameni die se am
pe care i-arn vzut 1diin cnd n cnd, dar n-as putea spune despre ei mul te [ucr uri care sa me ri te a fi 1s1puse. Am avut un
mare respect p en tru Sir J. Herschel 2, si am fost n on.tat cnd
am luat masa imp reun n casa 1U1i imcn t toare [e Ja Capul
Bunei Sper an.te, ap oi n Io ouinta lui [in Londra. L-am mai
vzut dupa aceea ~i n alte cteva o cazii. Nu vorhea nicio dat
mult, dar fiecare cuvnt ,pe care-l spunea, merita 1sa fie ascultat. Era foarte timid ~i de multe ori avea un aer trist. Lady
Caroline BeiH, n casa cr eia :luasem masa la Capud Bunei
Spc- rante,
1l admira mult, dar spunea c el imtra totdeauna
n casa eu aerml unui om care avea min ile murdare, ~i care si
dde a seama c si so tia lui s tie c .avea mirrile murdare.
n casa lui Sir R. Murchison, I-am ntlnit o data 'la mi- cul
dejun pe ilUrstrul Humhoildt, care mi-a fcut cinst ea sa
spun c dorea sa ma cuno asc. Marcle orn m-a cam dezamgit, ns fr ndoia pentru ca astep tnide mele fuseser exagerate. Nu-mi pot aminti nimic deslusit n Iegtur eu
ntlnirea noascr, afar de faptul c Humhoadt erra foarte
vesel si c vo rbe a mu:lt.
Obisnuiam s ma duc destul de des la Bahbage 3 ~i luam
parte 'regulat la vestitele lui ser ate, To tdeauna ma fcea s-l
ais1 J. L. R. Agassiz, 1807-1873, zoolog si geolog elvetian,
care clin anul 1846 a lucrat n S.U.A. Agassiz este cunoscut
prin cercetrile sale referitoare la fosilele de pesti si de
echinoderme; n anul 1830, el a adus dovezi despre existenta
perioadei glaciale n istoria pmin- tului. Dupa conceptii le

sale teoretice, Agassiz era partizanul teoriei catastrofelor (a


lui Cuvier) :;;i antirevolutionist, adversar hotrit al lui Darwin
si unul dintre propovduitorii entuziasti ai ,,teologiei
naturale". S.L.S. (nota 134, p. 223).
2 John Frederick William Herschel, 1792-1871, astronom,
F.R.S.
1813. A scris despre Astronomie, despre Lumin, Filozofie
natural
etc. Profesor la Mint, 1850-1853. Facut baronet, 1839. N.B.
3 Charles Babbage, 1792-1871. F.R.S. 1816. A spri jinit
ntemeierea
Societtii Astronomice, 1820, a Societtii Statistice 1834, a
Societtii
de Matematic si Mecanic. Inventiile sale s-au dovedit
adesea nereusite, N.B. Ch. Babbage, economist burghez
englez. Karl Marx n Capitalul citeaz adesea date din
cunoscuta lucrare a lui Babbage On the Eco- nomy of
Machinery (London, 1832). S.L.S. (nota 137, p. 223-224).

DE LA CASATORIA MEA PlNA LA PLECAREA DIN LONDRA 119


cult dar prea un orn decep tionat ~i vesnic mernul turni.t, iar
nftisarea lui era de multe o ri, s au chiar totdeauna, moroc- noas.
Nu cred c er a ursuz ni ci 1pe jumta.te ct pretindea a fi. ntr-o zi mia spus c inverrtase 0 me tod ou ajutorul crcia orice incendiu
putea fi realmente stins, dar a adugat : ,,N-o sa-mi divulg inventia,
dracul s-i ia 1pe to ti, Jarsa-i sa le ard to atc casele ! '". Acei ,,toti""
despre care vo rbea, erau Io cui- tor:ii Londrei... Altdat mi-a p
ovestit c vzuse 1pe o sosca clin Ltalia 0 cismeu cm 0 inscrup tie
pioas, care arta Ca pro- pri etarud o Iouse din dragostc pentru
dumnezeu ~i pentru tara lui, ca drume tul ohosit s-si po at astmpr
a setea. Aceast .inscrip tie l fcu sa cerceteze cismeaua cm
atentie,
si imediat descoperi c de cte ori vreun .drumet scotea ap eu pompa
1pentru el, scotea n acelasi timp o cantitate 9i mai
mare acas, ila proprietar. Aipoi Babbage a adugat : ,,Un singur
lucru ursc mai mult dect pietatea, si acesta e 1patri otismul". Dar cred c vorbele Iui erau muJt mai ustur- toare dect
faptele.
Discutiif e eu Herber-t Spencer 1 mi preau foarte inte- resante,
dar el nu-mi 1p1lacea n ehip deosebit ca om si n-am crczut nicio dat
c as putea sa ma mp rietcnesc usor ou el. Cred ca e ra ex trern de
egocentric. Dup ce citeam ete o carte de-a lui, ma cup rirudea de
obicci ' admiratie :p'1ina de entu- zrasm pe ntru talentele lui
superiuare si adeseori ma ntre- barn dac, ntr-un viitor ndep rtat,
nu va fi pus altur de oameuii celehr i ca Descartes, Leibnitz etc.,
despre care, oricum, stiam foarte purine Iucruri. Gu toate acestea, nu
stiu dac n munca mea sriirrtific am profitat le ducrr ile dui
Spencer. Felul lui deductiv de a trata o nice subiect, era eu totul opus
feiluJu1i meu de a gndi. Concluziile ui nu m-au convins nici- odat,
19i de attea ori mi-am spus, citind prerile Iui asupra
vreunei p rohl eme : ~,Aceasta ar fi un minunat subiect de stuidiiu p
eribru o jumtate de duzin ide ani". Generalizarile lui
Fundamerrtade ( care, ca Important au fost comparate de unid
1 H. Spencer, 1820-1903, filozof idealist englez, care a ncercat

sa construiasc un sistem de filozofie si sociologie pe baza


evolutionismului vulgar. Pozitivist si agnostician, Spencer considera
,,necunoscutul" drept obiect al religiei si c acesta reprezenta prin el nsusi o
oarecare Iort atotputernic, farta care st la baza fenomenelor.
Spencer compara societatea orneneasc eu organismul (animal) ;
el
cuta Sa demonstreze CU ajutorul teoriei evolutioniste :;;i legilor bioJogice ,,ve:;;nicia":;;i ,,caracterul natural" al capitalismului :;;i
,,imposi- bilitatea" socialismului. S.L.S. (nota 133, p. 224).

1 :20 AUTOilIOGRAFIE
CU degiilc lui Newton !) - si despr e oare ndrznesc sa afirm
c pot fi foarte valoroase din punct de vedere filozofic - snt de
asa fel, n ct nu-mi 1par a fi de ni ci un folos st.niot s ti.irrti- fic.
Efo fac parte mai mult clin natura defin.i tiil or clect din legile
naturii. Nu ajut pe nirncni sa prevad ce se va n trn- pla n
nici un oaz p ar'ticulae, si, or-icum, mie nu mi-au fost de nici un
folos.
Vorhind despre H. Spencer rni amin tcsc de Buckle 1, :pe
care 1-am ntlnit o data in casa lui HemJeigh Wedgwood 2,
Am Fest foartc hucur os sa aflu de 1la el sistemul su de a eulege faptc. Mi-a spus c si-a cump rat toate crtile pe care
le-a cit it si si-a Fcut pcntru ficcare un index complet din fapterle pe care le-a socotit ca i-ar putea fi de Iol os, si ca putea
oricnd Sa-~i amintcasc n ce carte citise oeva, deoarece avea o
mcmorie excclent . L-am ntrchat cum putea 1Sa stie de 1la
nccput care faptc i vor fi de folos si el mi-a r spuns c nn
stia, clar c l cluzea un fol de mstin ct. Datori t acestui
obicei d1e a-si alctui indici, era n stare sa dea un numr
uirmito r de refcr inte asup ra tuturor subiectelor ce pot fi gasite n lucrarca sa History of Civilization. Am socotit aceast
carte ca fiind extrem de interesant si am oiti t-o de doua ori,
dar ma nrloiesc dac gene ra.liar ile sale au vreo val oare.
H. Spencer mi-a dcclarat di nu citise nicioda t ni ci un rnd
din e a ! Buckle avea darul vorhirii, si-l ascu'ltam fara iSa spun
un cuvn t si nnr-adevr n ici nu puteam adtf'el, deoarece numi
ddca riigaz s-o fac. De aceea, on d Effie 3 ncepea sa cinte,
ma ri dicam, spunrid c trehuie s-o ascul t, Bnuiesc c
[ucru]
acesta 1-a jignit, pentru c dupa ce am plecat, Buckle s-a n to rs
ctre un prieten si i-a s:pus (asa oum a auz it Fratele meu),
"Girtile .d-Imi Darwin snt mult mai hune dect corrversatia lui". n realitate ce ea oc voia sa spun era c nu-i apreciasern conversatia la justa ei valoare.

1 Henry Thomas Buckle, 1821-1862. Istoric autodidact.


N.B. Is- toric si sociolog englez, Buckle consider procesul
istoric de pe pozi tiile pozitiviste idealiste. Buckle consider
drept factor de baz al dezvol- tr istor ice a societtii umane,
mediul geografic, care deterrnin factura psihic a poporului ;
coriditi ile materiale reprezint produsul facturi i psihice.
Buckle caut sa [ustifice ornduirea burghez si po- litica ei
colonial. S.L.S. (nota 139, p. 224).
2 Hensleigh Wedgwood, 1803-1891, fiul lui J. Wedgwood
din
Maer, fratele lui Emma
Darwin.
3 Katherine Euphemia Wedgwood, fiica lui Hensleigh
Wedgwood cstorrt eu lordul T. H. Farrer n 1873, fiind a
doua lui sotie. N.B. si S.L.S. (nota 141, p. 224).

DE LA CXSA.TORIA MEA PIN.A LA PLECAREA DIN LONDRA


121
Printre ati oameni de Ii tere celehri, am ntlnit o data, n casa
decanului Milman, pe Sydney Smith 1 Era cev a inex- plicabil de
amusant n fiecare vorb pe car e o spunea. Asta
se datera, n parte, faptului c te astcp tai sa te amuze. Vorhea
despre ledy Cork, care pe atunci era o do arnn foarte btr in.
Ea er a doamna care, dupa spuscle lui, rm ase o <lMa att de
imp.resiuna t de una din p re dicele lui desp re car-itate, nct nprumu.tase
o guinee de la un prieten ca s-o puna pe taleru]
dani.ilor. Acum spune a, ,,in general, se crerlea c scnm:pa si ve ohea
mea pri eten ledy Cork fusese uit a t". ~i to a te aces- tca le 1spunea
n asa fel, ncit nimeni nu se indoia c ceca ce
vo ia sa spun era c scump a ~i h trna l 11i prieten fusese
uita t de diavol. Cum a re usi t sa expr-ime acest lucru, nu stiu.
De ascmenea am n tlrrit o data n casa lordnlui Stanhope 2 (istoricul), pe Macaulay 3, si cum nu mai cra deot un invitat
la mas, am avut prilejul deosehit cle a-l auzi dis- cutnd. Macaulay
era foarte agreabil. Nu vorbea prea mult ;
~i ntr-arlevr, un asernenea om nici nu pu tea sa vorbcasc
prca mult, att timp ot le ngrluin altora sa tlevieze firul discutiei lui, asa eum fcea el.
Lord Stanhope mi-a dat o mica d,ovada, clestUil de eu- rioas,
despr e exactitatea si hogtia memoriei lui Macaulay :
m1u1ti isto.ri ci obisnu iau sa se ntlneasc adesea n casa lord1ului Stanhope si sa discute dif e oite subiecte. Uneori nu cran
de aceeasi prere eu Macaulay si la ncepu t recurgeau arlesea
1a cte o carte, pentru ca sa vad cine aven drcp tate ; dar mai
trziu, .dup cum a obscrvat lo rrjul Stanhope, nici un istoric
1 H. Milman, istoric englez, decanul catedralei Sf. Paul din
Londra,
S. Smith, 1771-1845, teolog si scriitor englez, autorul unor
serii de pamflete teologice, poli lice si li terare, era recunoscut ca
un om foarte ager la minte. S.L.S. (nota 142, p. 224).

2 Philip Henry Stanhope, 1805-1875. Al cincilea conte de


Stan- hope, istoric, autor, deputat conservator, subsecretar la
Ministerul de Externe, a contribuit la nfiintarea lui National
Portrait Gallery etc. N.B.
3 T. Macaulay, 1800-1859, istoric $ pol itician englez (wig),
ndrumtor al poli ticii coloniale <le total rirobire a !ndiei. n
Isto- ria Angliei, lucrare strlucit scris de el, Macaulay
preamreste ornduirea polttic englez, Cartea s-a bu cura t de un
mare succes n rndul burgheziei. K. Marx, a scris despre Macaulay,
c a Ialsificat
,,istoria Angliei n interesul wigilor si burgheziel". (Capitalul,
editia
rusa, t. I, p. 278, 1953). S.L.S. (nota 143, p. 224).

122 AUTOBIOGRAFIE
nu se mai ostcnea sa consulte vreo carte, 1~i orice spunea .Macaulay era accep tat ca lucru sigur.
Cu alt prilej, am ntlnit in casa ilordului Stanhope, la una
din reuniunile lui de istorici, si alti oameni de literc, :printre
care Motley 1 si GI'ote 2 Dupa dejun, m-am p limhat eu Grote
apr oape o or a prin Cheverriug Park. M-a in te resat rnult conversatia lui -7 mi-au pl out simplitatea si lipsa oricror preterrtii n fo~rnl lui de a fi.
Am ntilnit si alt grup de oamcni de seam la rni cul
dejun <lin casa lorrlul ui Stanhope de la Londra. Cnd eram
ap.ro ap e de sf rsi t, Monckton Miilne1s 2 (acum Iorxl
Houghton)
a intrat ~i dup ce s-a uitat in jur a strigat [ndr epttind
po recla lui Sidney Smit, ,,racoarca ser ii'") - ,,Ei bine, dar gsesc c ati n cepu t-o prea de dimineat".
Mult timp dupa acee.a am luat masa n tmpd to r eu htrnul Ead 4 Stanhope, tat l istoricului. Auzisem cii tatl su,
democratul Earl, binecunoscut n timpul Hevolutiei Franceze, l dduse pe fiul su sa invcte fier ria, deoarece era de
prere c fiecare orn air trcbui sa cunoasc o meser ie, Ba trinul Earil, cel pe care l-arn cunoscut, prea un om ciudat, dar ori
ct de p utin 1-am v zut, mi-a pl cut. Era sincer, natural ~i
agreahiJ. Trasaturile [fetei] lui er au bine marcate, el era brun
si, cind l-am n tl.nit, 1purta haine maro. Prca a crede in once
Iucru care altora li se p rca eu totul de necrezut. Mi-a spus ntro zi ~,De ce nu renunti Ia fleacurile astea de geolo1 John Lothrop Motley, 1814-1877. Nscut n Dorchester,
Mass., a trait mult in Europa, deoarece materialul pentru
cercetr ile sale istorice nu se gsea n S.U.A. A publicat, n
1856, History of the Dutch Republic (Istoria Republicii
Daneze). N.B - Istoric si diplomat ame- rican, a fost acreditat
ambasadorul S.U.A. n Anglia, n anul 1869. S.L.S. (nota 145,
p. 224-225).
2 George Grote, 1794-1871. Istoric ; initiator al Universittii

<lin Londra. F.R.S., 1857. Vice cancelar (rector) al


Universtttii din Londra, 1862. N.B. - Este cunoscut prin
Istoria Greciei, 12 volume, scris de el, ntre anii 1346-1856,
n care institutiile politice ale vechii Grecii, snt tratate pri n
prizma institut iilor moderne. Marx
si Engels au scos n evident denaturrile istoriei Greciei,
caracte- ristice lui Grote. S.L.S. (nota 145. p. 224-225).
3 Richard Monckton Milnes, 1809-H~85. Prieten intim
eu Tenny- son, Hallam si Thackeray. Deputat conservator.
1837. A fost apoi libe- ral, atunci cind Peel si-a schimbat
prerea eu privire la cornertul liber, si a sprijint reformele. A
fost f.cut baron Houghton n 1863. Autor a numeroase Iucrri.
N.B.
4 Earl, titlu de noblete. N. trad.

DE LA CASATORIA MEA PINA LA PLECAREA DIN LONDRA


123
gie si zoologie, si nu te n drep ti spre stjintele ocmlte ?" Isto- ricul
(mai trziu lord Mahon) s-a scandadizat de vorbele ip1e care mi fo-a
adr esat htrnud, iair ncrrttoarea foi sotie a fout mult haz.
Ultimul ipe car e-l voi mai aminti e Carlyle 1, 'Pe care l-am
ntlnit de mai multe ori .n casa Iratelui mcu, iar de dou sau trei o ri a
venit chiar da mine. Conversatia ,lui era ou totul distins si interesant, ca ,~i scr ier-ile lui, dar uncor st- ruia pre.a mult asupr a
aceluiasi suhi e ot. mi amintesc de o rnas amuzant la fratele meu,
undc, printre al tii, erau ~i Bahbaige si Lyell, amnd oi vorb re ti.
Carlyle ns i-a redus Ia tcere pe to1ti vorbind tot timpul mesei despr
e binefacerile ta- cerri. DU1pa mas, Babbage ou cea mai p osomo
rt nftisare
i-a multumit lui Carlyle pentru foarte interesanta foi conferinta despr e tcerc.
Carly.le ir1oniza aproape ipe toata lumea. ntr-o zi, la rmine
acas, vorhind desp re History a [ui Grote, o numi ,.o mocirl Ietirl,
care nu corrtine nimi.e sp iritual". Pn la apanitia vo- lumu'[ui
Remtiscences, am crezut mereu di ironiile lui erau, mcar n parte,
glume. Acum ns, Iucrud acesta mi se pare ndoielnic. nf tisarea
lui er a aceea a unui orn descurajat,
aproape
a'ht.ut, desi hinevoitor ; ~ e binecunoscut Ca el stia
sa d din toa t in im a, Eu ored ca bun vo int a lui era real,
desi codo rat ou mult invixlie. Nimeni nu se ndoieste de
puterea lui cxtr aordiriar de a descrie viu Iucrur-ile si oamenii,
- mmlt mai vdu, pe ct mi se pare, dect Macaulay. Dar dac
descrier ile lui desp re oameni erau adevrate, aceasta e altii
prob'lem.
Ca:rilyle a reusit .din 1p,J,in sa ntdp reasc n mintea o ame- nilor
cteva adevru ri morale. Pe de alt parte, p renile lui eu p rivire Ja
sdavaj erau revol ttoare. n ochii Iui, pu te re a reprezenta dreptul.
Spi1rituJ lui mi se p rea foarte ngust, chiar dac Isrn la o parte
to.ate ramur-i'le sriirrte! pe care cl
1 T. Carlyle, 1795-1881, istoric si publicist reactionar englez,
Marx .c;;i Engels au fcut o crItic aspr concepti ilor istorice ale lui

Carlyle (vezi Opre, t. 8, p. 281, M.-L., 1931), care prearnrea (independent de directia activi ttii lor) pe Cromwell si Danton, pe
Fre- deric al II-lea, regele Prusiei sl pe Bismarck. Intr-un tirnp,
Carlyle
s-a apropiat de chartistl si a nceput chiar sa critice exploatarea
muncitorilor de ctre capitalisti, ns dup anul 1848, a virat
brusc
spre dreapta, condamnnd revolutia si f'cnd propagand pentru
diotatura burgheziei. S.L.S. (nota 146, p.
225).

12.1 AUTOBIOGRAFIE
le .disp retuia. E de mir are pentru mine c Kingsley 1 ar fi
vorbit despre el ca rlespr e un om foarte capahif sa co nte-ibuie
la pr ogresul stiin te i El rdea, disp retuind ideea c un matematician ca "\X'he,vell ar pu tea sa judece, asa cum sus tine arn
eu, teorii1le lrni Goethe asup ra Iumini.i. 1 se p rea ccva eu to
tul ridi col s-si bat cincva capul idac un ghetar se misc mai
rep ede sau mai ncet, sau dac nu se misc. Pe ct pot s -mi dau
seama, n-arn ntlnit .nicio.dat un o m eu O minte at t 1rle p
utin po trivi t pentru cerce trie st iin ti fice,
n timpud ct am stat la Londr a, m-am dus ct am putnt mai
rcgulat la sed in tel e mai multor so cie tti stiin tifi ce si am
activat ca se cre tar la Geological Society. Dar aceast participare, ct si socie tatca m.e.a obisnuit, mi-au Icut att de r u
n ce p riveste sn ta.tea, noit ne-am ho trt sa ne mu tm fa
tara, Iucru 1pe care-l ;p1referam am n do i, ~i pe care nu -am
regretat ni ciodat 2

~ederea la Down, de la 14 septembrie 1842


pina in prezent, 1876
Dupa ctcva cutr'i zadarnice n provincia Surrey ~1 m
alte parti, am gsit aceast casa si am cump rat-o, Mi-a rpJacut
asp ectul variat al vegetatiei, caracter ist ic unei regiuni calcaroasc si att de deosebit .de acela eu carc ma obisnuisem n
oomitatelc din M.iclland, dar si mai mult mi-a plcut Iirristea
desvrsit si usticitatea asezr ii 3 ''o tusi, nu e un Ioc
chiar
att de retras cum l dcscrie autorul unui articol dintr-un periodic german, care afirm c nu poti ajungc la mine dect pe o p
otec ngust, accesibil doar catrilor ! Stnbblirea no a- str
aioi s-a potrivit de minune eu o dor int pc c.are n-o pre-

1 Ch. Kingsley, 1819-1875, teolog, scriitor romancier,


naturalist amator englez care se ocupa eu cresterea animalelor
domestice. King- sley este acel ,,celebru scriitor si teolog"
despre care Darwin vorbeste n ,,Orig:nea speciilor", f'r a-i
cita numele, ca pe un exemplu de preot, care a asociat
credinta n dumnezeu eu credinta n dezvoltarea evolu- tiv a
lumii organice. (vezi Ch. Darwin, Opere, t. III, p. 669, M.-L.,
1939). S.L.S. (nota 147, p.
225).
2 Sfrsi tul, Rem'iniscences, aprilie 1881 ; nceputul la p. 108.
N.B.
3 in anul 1813, Darwin a nceput sa serie un studiu despre
na- tura din Down ; acest studiu a ramas neterminat (vezi
Darwin : Opere,
ed. rusa, t. I. p. 33-36, M.-.L.). S.L.S. (nota 14.8, p.
225).

SEDEREA LA DOWN 125


vzusem,
~ anume Ca asezarea casei ngduaa desele VIZ1Iite
ale oopilor nostr i, care n-au p ier-dut nicio dat ocazia sa vina sa ne
vad, de cte ori Je-a fost ou putiart.
Putini oameni ar fi 1putut tra,i o vi.at mai re tras ca noi.
Afara de vdzitele scur te ipe la rurle si, din cnd n ond, la

Down, casa 1ud Ch. Darwin la Intrarea dirispre sat. La primul etaj
la stinga porticului se vd cele doua ferestre ale vechiului cabinet
de lucru ; la dreapta - ferestrele noului cabinet (dupa S. L. Sobol).
.mare sau n .alte parti, nu ne maii duceam nicieri. n prima
perioad a sederdi no astre aici am facut cteva vizdte si am p rirn.it

ci tiva pr.ie.teni ; d.ar .sanaitatea mea se resimtea ap:rioape


totdeauna
-din 1prici1na acestor oboseld, .care-rni provo eau
Fri- soane viobente ~i cr-ize de vomitare. A~.a c am fost si'lit,
timp de mai mul ti ami, sa refuz o rioe 'invi tati e la mas, ~i asta a
nsemnat
pen tou mine o ,paiguha, deo arece .acest f.e11 de
utlniri
mi ddeau totrleauna o buna liep oaitie. Din aceleasi motive
n-am putut invita la no i .dect foarte iputiini oameni eu care
aveam Icgturi stiint'ifice. Ct .eram 'timr si sntos, e-ram ca-

126 AUTOBIOGRAFIE
pabil de sentimente foarte puter-nice, n ultimii ani ins, eu t
o.ate c p str ez nc sen timerstole cele mai p rietcnest i pentr u
mult Iume , am p ierrlut puterea de a ma atasa profund dl'
cineva, nier ch ia r <le bunii si dragii mei jHieteni Hooker ~i
Huxley, asa cum Ice am alt dat. Pe ct pot sa-mi dau se am a,

sufrJ,!fE
'! ;,'!
vech
e

C?bmetul
!JOU

Salonol oaa
Spilitoria de vase
Cerdac
---- ------- ----- -

---

Planul primului etaj al casei lui Ch. Darwin. Camerele din


stnga noul cabinet si salonul o anex construit n anul 1877
(dupa S. L. Sobol).
aceast durero.as p.ierrlere a afectivi ttii s-a strecurat n
mine ncetul 'CU ncetul din pricina unei mari t.ristc.ti si, mai
trziu, rlin p.ricina ohosclii, cec a ce m-a ho trt sa nu mai vd
pe nirneni ~ sa nu mai vorbesc eu nimeni, nici m car 0 or,
afadl doar de so tia si de copiii mei.
n tot timpul vie tii mele, cca mai nalt hucur ie si singura

mea p reo cup are a fost rmmca stiin tifi c ; ~i pasiunea pentru
aceast munc m-a feut sa nit pentru moment, sau chiar sa
alung, sufer in tej e me.le de fiecare zi. De aceca nn am nimi c de
spus 1despre r estul vie tii mele, afar do ar de publicarea
ctorva
clin [ucr r ile m ole. Poate c ar fi interesant sa dau cteva am
nunte asup r a felului cum mi-a veni t ideea acestor
Iucrri.

DIFERITELE MELE PUBLICATII 129

Lupa (microscopuJ.) lui Ch. Darwin pe fereastra


cabinetului
<lin Down (dupa S. L. Sobol).

Diferifele mele publicaf ii ..~ J

La ncep utul anului 1844, puhlicasem observatiide mele


asupr a insuelor vudcani ce p e care 1le vizitasem n timpul

c- ltoriei pe Beagle. n 1845, am cu tat sa r evd o noua


editie
a lucr r-ii mele Journal of Researches 1, care fusese puhli- cat
la nceput, n 1839, ca o parte diiu Iuerarea Iui Fitz-Roy.
Succesul acestei cr ti, p rirnul meu cop il literar, mi-a mgul.it
vani.tate.a mai nnult .decit succcstrl o rrcaro r alte Iucriiri aile
mele. Pna ~i ast zi cartea se vinde n Anglia si n Statele
Unitc, si a fost tra dus pentru a loua oar n limbide
gerrnan, Iranccz ~i altclc. Acest SiUCCS a:rl unei cr-ti de
cl tor'ii, !?
*) Nora Barlow scrie acest titlu ca titlu de paragraf, ntre rnduri,
tar S. L .. Sobol l pune ca ti tlu n rnd. N. trad.
1 Jurnal de cercetri.

" ~ Charles Darwin

130 AUTOBIOGRAFIE
mai ales ra unei cltor.ii sti intif'ice, e surprinator rd1U1pa attia
ani de la, 1prima e i ap.artie. n Anglia s-au vndut acum zece
mii 1de exemp lare din e.ditia a doua 1 n 1846, mi s-a puhlicat
lucrarc.a Geological Observations on South America. Gsesc
notat
rrtr-un mie jurnal 2, 1pe care l-am tinut ntotdeauna, c
ce le trei lucrri geologice ale mele (inclusiv Core[ Reefs) mi-au
cerut
patru ani si jurntate de munc nentrerupt ; ,,~i acum
au trecut ze ce ani de cnd m-am ntors n Angia. Ct timp am
pierdut
eu hoala mea ?'' Nu am nirnic de spus eu privire fa
aceste trei crti, afar de f aptul c, spre sunp rinrlerea mea, s-au
cerut
de curnd noi edi tii 3
n octomhrie 1846 am nceput lucrarea mea despre Cirripedia 4 Pe cnd ma aflam pe coasta din Chile, am gsit o forma ou
totul curioas, care se aseundea sfredelind cochifiile de
Concholepas 5, ~i care se deosehea att de mu:lt ide toate
celelalte cir rip ede, nct am fost nevoit sa fo rmez numai pen1 in modul acesta, 10 000 de exemplare din edi tia a II-a a
Cliitoriei unui naturalist n jurul lumii... s-au epuizat n Anglia
n mai bine de treizeci de ani (din anul 1845 pn n anul 1876).
Se
intelege di aceast cifr trebuie sa fi crescut mult prin reeditrile
engleze ~i americane din anul 1876 :;;i pn n prezent. Notm c,
n anul 1952, a aprut reeditarea n facsimil a primei editii a Cltoriei unui naturalist... (1839). Ins nici o tara din apus nu
cunoaste astfel de tiraje ca U.R.S.S., unde, din anul 1917 pin n
anul 1955, Ciiltoria unui naturalist... a fost tiprit n sase
editii (f.T a mai tine seama de editiile prescurtate pentru
tineret), ntr-un tiraj total de peste 187 000 de exemplare. S.L.S.
(nota 149, p. 225). In R.P.R. cartea a fost tradus si publicat in
Edit. tineretului pentru prima oar n 1958 n 15 150 exemplare.
N. trad.
2 Darwin are n vedere aici Jurnalul vietii si activlttii, pe
care el 1-a tinut la curent din anul 1838 pn in anul 1881. S.L.S.

(nota 150, p. 225). - Traducerea acestui Jurnal apare pentru


'Prima datai, ca o completare a Iucrr lui S.L. Sobol : Charles
Darwin.
Amintiri despre dezvoltarea gndirii $i caracterului meu
(Autobiografia), p. 157-191. N. trad.
3 Geological Observations, ed. a II-a, 1876. Voral Reefs, ed. a
II-a~
1874. F.D.
4 In limba englez Bernacles. Cirripedele erau clasificate
prin- tre Molu$te <lin cauza scoicii lor care seamn eu aceea a
acestor ani- male, pin ce Thomson 17i Burgmeister au
descoperit larvele lor. Aceste larve - denumite Nauplius - snt
de Crustacei. De la aceast descoperire, ci rripedele snt
considerate ca un ordin al calsei crustacei- lor (C. Claus,
Lehrbuch der Zcologie, ed. J. Springger, 1932, p. 601
si urm.) N. trad.
5 Concholepas - specie de moluste gastropode marine, din
familia Purpuridae. S.L.S. (nota 152, p. 226).

Prima pagina a [urnalului personal al lui Ch. Darwin (dupa


micro- filmul rnanusorisulud de la Universitatea din
Cambridge).

132 AlITOBIOGRAFIE
tru e a un nou suho rdin 1 De cur nd s-a gasrt pe coastele Por
tugaliei un gen de sfredelitor nr-udit eu cel descopcrit de
mine. Ca s n teleg strnctur a noului meu oirr.iped, a tre- buit
sa cercetez si sa [isec multe specii comune, si aucrul acesta
rn-a determinat, treptat, sa ma ocup de griupul rrtreg. Am
Iucrat uentrerupt la a cest studiu tot timpul urrntorilor opt ani
si la urrn am puhlicat doua volume groase 2 n care am descris
toate speci ile vii, cunoscute, si alte doua volume sub tini, .in
quarto, despre sp eoiile extincte. Nu ma n.do.iese c Sir E.
Lytton Bulwer 3 fa mine s-a gndit cnd a introdus ntr-unul din
romanele sale pe un anume pr ofesor Long, care
scrisese .doua volume enorme despre Limp ets 4
Desi am muncit opt ami la aceast Iucrare, to tusi, asa cum
ar t n jurnalul meu, apr oximativ doi ani <lin acesti ani i-am
p.ierdut <lin pricirra bolii. De aceea, n 1348 am plecat pe cteva
Iuni [a Malvern 5, sa urmez nm tratament de hidr o terap ie,
1 Aceast specie de crustace ci.rripede, gsit de Darwin
n apropierea trrnului arhipelagulul Chonas (Chile de Sud),
care sf re- dleste scoica de Concholepas peruviana
adpostindu-se in ea, a fost denumit de el Cryptophialus
minutus si a fost trecut n ordinul special Abdominalia (iar
nu ntr-un subordin, dupa cum scrie Darwin in Amintiri despre
dezvoltarea gndirii ...) ; acest ordin cuprinde un
-singur gen format <lin aceast singur specie (Vezi C. Darwin:
Opere,
ed. rusa, t. II, p. 76-81, M.-L., 1936). [A ctualmente
Abdominalia h1J Darwin snt incluse n subordinul
Acrothoracica. Despre clasificatia
actual a crustaceelor, a cirripedelor ~i raportarea ei Ia
clasificatia pro- pus de Darwin, vezi Darwin : Opere, ed. rusa,
t. 2, p. 30-32, 40 si 649). Este interesant de riotat un fapt putin
cunoscut, si anume, ajutorul acordat lui Darwin de ctre J. D.

Hooker, cind Darwin abia incepuse studiul C'irripedelor. Iat


ce scrie, eu privire la aceasta, nsusi Darwin :
,,i snt foarte obligat d-lui Hooker, care, eu rnulti ani n urrn,
cind eu am nceput studiul acestui prim cirriped al meu (si
anume Crypto- phialus minutus), rn-a ajutat din toate
punctele de vedere, .artndu-mi
cum trebuie descoperite cele mai complicate organe,
prcparnd pentru mine citeva figuri foarte exacte, care
actualmente snt gravate eu citeva rnodificri ulterioare"
(aceste figu ri ale lui Hooker sint re- produse la Iocul artat n
vol. II al ,,Operelor" lui Darwin, ed. rusa). Cuviritele de mai
sus ale lui Darwin, reprezmt observatia la de- scrierea fcut
de el a lui Crirptopliialus minutus (Ch. Darwin) : A
Monograph on the sub-class Cirripetiui, Balanidae,
Verrucidac, Lon- don, Ray Society, 1854, p. 566). S.L.S.
(nota 153, p. 226).
2 Publicate n Ray Society. F.D.
3 E. Lytton Bulwer, 1803-1873, romancier popular eriglez,
la nceput
liberal, ulterior (dupa anul 1850) .reactionar. S.L.S. (nota 154, p.
226).
4 Moluste din genul Patella. Autobiografia care nsoteste
Originea
speciilor, Edit. Academiei R.P.R., 1958, p. 23. N. trad.
5 Malvern - statiune balnear, eu izvoare calde si reci, n
Anglia Central, S.L.S. (nota 155, p. 226).

DIFERITELE MELE PUBLICA TII 133


care mi-a fcut a.tt de bine nCt, fa ntoarcerea acas, am
putut sa-mi reiau Iucrul. Eram att de bolnav, nct crid a murit
scumpul men tata, la 13 no.iemhr ie 1847, n-am fost n
stare nici sa ma duc la nmormntare, ni ci sa actionez ca unul
<lin executor.ii s i testamentari.
Cred c stu di ul men despre cirripede are o valoare corisidcrahil, ,d,eoarece, pe Ing fap tul di .descr iu mai multe forme
noi si interesante, am stabilit omol ogii!e diferitelor parti, am
descopcrit ap aratelc de cimentat, - tlesi m-arn nselat
ngro- zitor n pr ivinta glandelor care secretau cimentul 1 si n
cele din urm am dove dit existenta, la une.le genuri, a unor
mas- culi minusc:mli complimentari, ca p arazi ti pe
hermafroditi 2 Aceast udtim descoperre a fost ipna ila
urm rpe de:plin con- firrnat,
desi la un moment dat un
soriitor gennan socotise
nimenit sa at ribuie ntreaga descrerc imagimatiei mele
bogate.
Cirripedele al ctuiesc un grup de specii foarte variat ~i greu
de clasificat. Si munca me.a mi-a fost ,de mare foJ0is atunci
cnd, n riginea speciilor, a trehuit sa liscut principiile unei
clasificri nanura'le. Totusi, ma ndoiesc dac aceast Iucrare
meri ta tot tirnpul pe care i l-am consacrat.
1 Darwin, n scrisoarea ctre C. Lyell din 28 septembrie
1860, arat c cercettorul german A. Kron, n Iucrrile
referitoare la glandele de ciment sl la dezvoltarea
Cir'ripedelor (Wiegmann Ar- chiv, t. XXV si XXVI) ,,a
descoperit doua sau trei erori gigante" ... comise de Darwin.
,,Este adevrat", continua Darwin, ,,ca este vorba despre
:momentele nu tocmai grele asupra crora multumesc cerului,
m-am exprimat eu o ndoial destul de mare. Disecarea
(cirripedelor) este att de dificil, nct nici Huxley n-a reusit.
Este eronat mai ales interpretarea pe care o dau eu prtilor
(cirripedelor) si nu pr'tilor pe care le descriu. Ins ele erau
greseli gigante, si vorbesc despre ele, deoarece Krohn, tr a

se bucura de Ioc semnalindu-Ie, Je-a notat eu cea mai mare


indulgent si delicatet, (Life and Letters, t. II, p. 345 ;
cuvintele din scr isoare referitoare la ,,momentele nu tocmai
grele" nu se stie <lin ce cauz au fost omise de ctre Francis
Darwin ; ele sint reproduse dupa origirialul scrisorii). S.L.S.
(nota 156, p. 226).
2 N. I. Tarasov, cornentatorul traducerii ruse a lucrrtii
,,Crus- taceele Cirripede" a lui Darwin (Opere, t. II, p. 645,
M.-L., 1936) scrie n aceast privirrt : Parazitismul
masculilor att ,,suplimen- tari" ct si simplu pi tici ai
cirripedelor pe hermaf'roditi sau femele, este foarte
ndoielnic, deoarece rnascul au o viat foarte scurt si nu se
al.imenteaz deloc, sau, n orice caz, nu se hrnesc eu sucurile
,,gazdei", fie c este vorba despre hermafrodit sau femel,
Dupa cum se vede, si Darwin nsusi foloseste aici cuvritul
,,parazit" numai n ntelesul de ,,epibiont" (adic de
organism, care trieste pe suprafata corpului unui alt
organism, dar care nu se hrneste eu sucurile lui). S.L.S. (nota
157, p. 227).

13-1 AUTOBIOGRAFIE
Cu ncepere din septembrie 1854, mi-am nchinat
ntreaga activitate ca sa .prrnn n ordine imensud vraf de note, si
sa Fac observatii si exper iente n Iegtur eu transmutarea
speciilor. n timpul cltoriei mele pe Beagle, fusesem
profond impres ionait descopenind n Formatia Panupasului mani animale
iosile acoperite CU 0 armur asemntoae CU aiceea
existent n zifole noastre la armadi.llos ; n al 1d1oil1ea rnd, ma
imp re- sionase Felul n cave animadele atrns nrudite se
nlocuiesc unele 1pe altele ipe msur ce 1nainte1aza spre
sudul coutinen- t1u1lui ; !~, in ail treilea rnid riimsesem uimit
de caracterul sud-american ail celor mai muhte speoii .din
arhipelagul Gafa- p agos, 1~i mari ales .de diferenta eu totuil
mensemnat lirrtre ele de, la o insul la alta ; uici urra .din
aoeste Insule nu prea
a fi ip:rea veche d:in punct de vedere geofogic.
Evident c asemenea f'apte, ca ,~i multe atele, 111u se puteau expllica prin simpla 1pres111punere 'Ca specile se mo
dific
rreptat ; '~i ideea aceastia m-a obsedat, Dar era tot att de
evirlent Ca nici actiunea mediului nconjurtor, si U~C
vointa organismelor 1 (mai ales ond ,e vorba de plante), nu
puteau exiplldca nenumratele cazuS i n care organisme ide
orice fel se adap teaa perfect la felul lor de via.t, - de ip1iMa o
ciocnitoa sau un brotcel care ajung s se catere pe copaci, sau O
samn\a Sa se mprstie CU ajutorul cnligelor ~ penelor.
l\.f-au izbit totdeauna acest fel de adaptri, 1~i pn cnd au
putut fi
expdicate, mi s-a prut aproapc nutil 1Sa ma srlesc a dovedi
<:U probe indirecte ca speoiile 18.aU modificat.
Dupa ntoarcerea mea n Anglda, mi s-a 1pa:rUJt c, urmnd
exemplul foi Lyell n geologie si adunnd toa te Faptele oare
se sp rijin .n orice feJ pe vania'tia aninralelor 1~i pl1ante1lor n

stare domestic si in natur, s-ar putea sa arunc oarecare


Iumin asupra ntrngului suhicct. Pr'imml meu caiet de note
I-am nceput n iulie 1837. Am lucrat dupa adevratele p rincip ii ale lui Bacon 2, si fr nici 10 teorie am colectionat
1 in aceast fraz, Darwin face aluzie la una din teoriile lruJi
Lamarck n care acesta sustinea c vointa este un factor de
evolutie, Aceast teorie este Iriterpretat azi ca o alunecare
idealist a lui Lamarck, biolog materialist. N. trad.
2 Metoda ,,baconiana", adic metoda emprrica de cercetare,
-elaborat de F. Bacon (1561-1626). Amintim caracteristica
metodei
lui Bacon, data de Marx : ,,Senzatiiie nu gre~esc :;;i reprezinta
izvorul
-0ricrrei cunoa~ter:i. Stiinta este $tiinta experimentali ~i
consta n
.aplica:rea metodei rationale fata de datele fu:rnizate de
senzatii. In-

DIFERITELE MELE PHBLICATII 135


fapte pe o scar ntins, mai ales 1p,rivitoar la speciile dornestdce, prin chestionare imprimate, strrd de vorb eu cresctorid de animale 1~i grdinarii prceputi, si ci.tind muJlt. Cnd
ma uit [a ldsta crti'lor de tot folul pe care le-am citit si rezumat, eupr inznd seri ntregi de reviste ,~i .da.ri de seam,
ma surp rinde propria mea srguint. n curnd mi-am dat
seama 1ca principiul de haza n suecesul omului ide a reaiza
speoii ct mai superioare de animale si de plante e selectia. Bar ourn se .putea a1p1liica selectia la organismele carie traiiesc Iihere
n natur, aceasta a ramas ctva timp un mdster pen- tru mine.
n octombrie 1838, adic cincisp.rezece luni 1dup~ ce ncepusem aneheta sistematc am oirit rntmpdto r, ea sa ma dis- trez,
cartea foi Mathus rlespre po.pulatie 1 ~i fiind 1hine tpregtit sa nteleg [up ta 1pen:t1ru existent pe carc 0 ntfoe~ti preductia, analiza, comparatia, observatia, experientele,
reprezint prin- cipalele condltii ale metodei rationale". (Marx
si Engels, Opre, editia rusa, t. III, M.-L., 1929, p. 157). S.L.S.
(nota 161, p. 227).
1 Malthus Thoma:s Robert (1766-1834), preot si economist
reae- tionar englez, autorul mai rnultor crti de economie pmvind
pro- blema rentelor, definitiei princlplor economiei politdee
etc. Cantea care l-a fcut celebru este An Essay on the Principle
of Population (Schit asupra principiulul populatiei). Prima
editie a fost tiprtt in 1798 ; cartea a fost reeditat de mai multe
ori. Continutul reac- tionar si nestitntific al ideilor <lin cartea lui
Malthus este demonstrat de Marx n Capitalul. Tot Marx arat c
lucrarea lui Malthus asupra populatiet reprezint ,,un plagiat nerusinat" (p. .515)
,,:;;colaresc
si superficial, eu declamatii popesti.; care nu cantine nici o
singurii idee originalii" (Capitalul, vol. I, p. 648, E.S.P.L.P.,
1957).
Darwin a fost impresionat de o pretins Iege a naturii, descoperrt de Malthus, dupa care hrana creste mai ncet dect puterea de

nmultira a fiintelor vii. Malthus a aplicat aceast pretins Jege a


natunii la relatiile de elas <lin interiorul societtii omenesti,
pretin- znd c oamenii - n spcial srcimea care n-a reusit n
viat - se nrnultesta mai repede dect cresc mijlcacele de
subsistent ale societtii. De aici rezult o ,,suprapopulatie"
care nu poate fi hrnit. Malthus pledeaz pentru dreptul la
trindvie a burgheziei, care dupa el reprezint pe cei care snt
apti, care au reusit n viat, Iar pentru srcime preconizeaz
limitarea nasterilor.
Din ideile plagiatorului Malthus, imperialistii au fcut o
concep- tie ideologic a lor, neomalthusianismul, care ddea o
baz teoretic ororor nemaipomenite ale hitlertstilor din
Iagrele mort :;;i exter- minri eu milioanele a ,,nearienilor".
Tot neornalthusianisrnul explici comportarea imperlalistilor
ncepnd eu atitudinea Indiferent a gu- vernelor din aceste tari
fat de bolide eu extindere n mas, pn la justificarea arrnelor
eu putere uria~a de distrugecr.-e(cum snt arrnele chirnice,
bacteriene ~i cele atornice sau eu hidrogen) ca :;;i a raz-

136 AUTOBIOGRAFIE
tutindeni observnd ndelung si nentrerrnpt ohiceiur'ile
ani- malelor si .ale p.lan telo r, m-a izbi t de la n ceput ideea,
c, in acestc con dit ii, v ar iatii le favorabile vo r tinde sa fie
p str ate,
iar cel e nefavorabilc sa fie dist ruse. Rezultatul acestui Fapt
ar fi formarea de noi specii. Dupa accca am ohti nu t, in sfr si
t,
0 teorie pe haza cr e ia sa pot piisi nainte ; dar, doream att de
mult sa evi t orice prcjudccatiL nct rn-am ho trt sa mi
1
scriu, ctva timp, nici cea mai surnar schit
n iunie 1342,
mi-am ngaduit sa tisfuctia, pcntru p rima o ar , de a scr!e eu
crci onul un foarte scurt rezumat, de 35 de pagini, ail teoriei
boaielor. Toate aceste msuri mici !?i mari, ar avea ca scop
reducerea suprapopulatiei, 0 alt teorie derivat tot din
malthusianism este aceea care ncearc sa demonstreze
scderea treptat a productivittii so:.ului, ceea ce ar concura la cresterea suprapopulatiei.
U.R.S.S. si celelalte tri socialiste au demonstrat
teoretic !? practic falsitatea conceptiei malthusiene. V. R.
Williams, savant so- vietic, a demonstrat c productivitatea
solului poate creste conttnuu prin metode preconizate de
Miciurin n agrobiologie. Aplicarea acestor metode a dat r ezultate strlucite. Cresterea continua a
nivelului de viat n U.R.S.S. si tr-ile Iagrului socialist,
paralel eu cresterea continua a productivittii economice si
agricole, dovedeste c nu
mijloacele de subsistent scad, ci n trile capitaliste, din
cauza ex:f!)loatarii din ce n ce mai slbatice a muncitorimii sl
trnlrnii muncitoare, se accentueaz pauperizarea maselor, paralel eu
cresterea pro- fiturilor trusturilor. n conforrnitate eu
relatiile de nroductie care dom- nesc n aceste tari. Globul
nostru poate hr!ni acum o populatie de cteva ori mai mare,

iar prin cultivarea terenurilor ntelenite si a deserturrlor eu


rnijloacele preconizate de stiintele tehnice agrobiologce si
zootehnice, productivitatea solului va creste, putnd hrni o
populatie orneneasc de zeci de ori mai mare.
Darwin a anuntat aderarea sa la teoria lui Malthus n
Originea speciilor, Dar cl a aplicat-o intens n specic in alt
lucrare a sa Des- cenenta omului si selectia sexualii. Fiul su
Francis, n pref'ata la schita Originii speciilor <lin 1842 si
1844 atrage atentia c ideea se- Iectiei naturale ma schitat n
mod nc neclar n aceste schite,
inc nainte ca Darwin sa fi citit cartea lui Malthus. Acad.
Lsenco,
n raportul prezentat la sesiunea din 1948 a Academiei de
stiirrte
agricole U.R.S.S., atrage atentia asupra unui alt aspect al
proble- mei. Lupta irrtraspecific pentru existent nu
corespunde doctrinei lui Malthus ; aceasta reiese diri faptul
subliniat de Lsenko c ,,sub presiunea unui mare numr de
fapte biologice adunate de el, Darwin
a trebuit sa schirnbe radical conceptia sa asupra ,,luptei pentru
existenta", sa o Irgeasc considerahil, iar pn la urrn a calif'icato de
,,expresie pur metafor ic". N trad.
1 Darwin accepta n constiinta sa c procesul de elaborare
a teoriei selectiei naturale avusese loc n modul artat mai sus,
desi, dupa cum a observat n mod [ust fiul su, Francis, aceste
cuvinte ale lui Darwin ne pot provoca numai uimire, mai ales
atunci cnd lum

DIFERlTELE MELE PUBLICATII 137


mele, rezumat extins n cursul verii anului 1844 ntr-unul de
230 pagini, 1pe care le-am cop.iat si pe care nc ,I mai piistrez.
Dar pe atunci scpasem din vedere o problem de mare
imp or tan t, ~ ma mir, Isnd la 0 parte p oveste a CU on} lui
Columh, cum de am p utut s-o neglijez si sa nu-i caut so lutia.
Aceas t p rohlem ar at tcnrlinta Ii intelor cure descind din
aceeasi tulp in de a prezenta divergente n caracterele lor pe
rnsur ce se moclific. E evi<lent ca de pr ez int o ,dJivergenta
impor tantii din felul n care tot so iul de sp ecii pot fi clasi- ficate
in genuri, genur il e n familii, Famii ile n subordirie
si
3!?3 mai dep ar te ; si pot sa-mi amintesc locul prcis de pe sosea
cnd, fiind n trsur, sp re marea me.a huourie mi-a venit n
minte rezolvarea problemei ; si lucrul acesta s-a ntmplat mult
timp dupa ce ma instaJase:m fa Down. Solutia p roblcmei,
dupa prerea mea e ca descend1entii mo dificati ai tuturor formelor domi nante si mai hine dezvobtate tind sa ISC adap teze la
nume ro ase si deosehit de variate Ioeuri n economia naturii.
La nceputud arrului 1856, Lyell m-a sftuit sa-mi redactez
destul de amnuntit teor ii!c, i imediat am ~i nceput s-o fac, pe
o scar de trei sau de patru ori mai vast dect aceea pe oare am
folosit-o mai trziu n Originea speciilor ; totusi,
cunostin despre unele fragmente <lin
de note" din anul
1837calet
care a fost terminat n
1838, adic eu
t
,,Caietul
luni
ca Darwin s-l fi citit pe Malthus.
S.L.S. (nota
1838,mai nainte
februarie
7-8
162, p.
227). - In continuarea acestei note, Sobol citeaz <lin
Introducerea lui Francis la Essay scris <le tatl su n 1842,
publicat pentru prima data la Cambridge, n 1909 : Essay
written n 1842 and 1844 by C. Darwin. Aceast lucrare a fost
reeditat n 1958 eu ocazia centena- rului Originii speciilor sl noi
traducem pasajul citat dupa originalul englez : Iat ce scrie
Francis Darwin : ,,Este de mirare c a fost nece- sar Malthus [lui
Ch. Darwin] pentru a-i da cheia [rezolvrii problemei]
deoarece n Caietul de note din 1837 exista - orict de neclar

expri- mata - urrntoarea prevedere a irnportantei


supravletuir'ii celui mai apt, n ceea ce priveste dispari tia, noi
putem vedea usor di o varietate de strut (Petise) poate sa nu se
adapteze bine si de aceea piere ; sau, pe de alt parte cum este
[cazul speciei] Orpheus, [adaptarea] fiind f'avorabil, s-ar
putea nmulti mult. Aceasta se bazeaz pe principiul potrivit
cruia variatle permanente, ce apar datorit nmulti rii limitate si imprejurr ilor variabile continua sa existe si s se nrnulteasc n concordant eu adaptarea la aceste rnprejurri si n
modul acesta dispari tia speciilor este o consecint a Iipsei de
adaptare la mprejurri (contrar eu ceea ce s-ar prea c are loc
n America).
Nu ma ndoiesc c Darwin, cunoscnd interdependenta organismelor si tirania condi tiilor, exper lenta sa s-ar fi cristalizat intr-o
teorie eu care sa poat lucra, chiar si fr ajutorul [teoriei] lui
Malthus" N. trad.

Proiectul paginii ti.tulare a ,,Originii speci ilor" saris


perso- na! de Oh. Darwin.
,,Extras <lin Iuerarea referitoare la originea speci ilor
si va- riettilor pe calea selectiei riaturade" de Chales
Darwin, M. A. Membru al Societtii Rgale de
gologie si al
Societtii Linn, 1859". Darwin la insistentele
editorului
su J. Murrey, a fost nevoit sa enunte la includerea n
ti tlu a cuvintelor ,,Extras <lin luerarea ... " (dupa S. L.
Sobol).

DIFERITELE MELE PUBLICA II 139


aeesta a fost numai un rezumat aJ materialelor pe oare le adunasem, si am Iucrat cam jumtate din text rpe aceast scar. Dar
p1lanuri1le mele au Fost r stur-nate, deoa.rece la nceputud
verii anulud 1858 d-I Wallace 1, care 1se afila 11Je atunci n arhipelagul Mal aez, mi-a trim.is o schit intitufata On the Ten- dency
of Varieties to depart indefinitely /rom the Original Type 2 si
aceast s.chita cuprindea exact aceeasi teorie ca ~i a mea. D-l W
alilace 'si exprima dorinta ca, n cazul ond a~ fi de prere c
schita sa e ra va1laMla, sa .i-o nrrrnez lui LyeU,
s-o ciaeasc ~i el.
mp rejurr-ile n care am accep tat, la cerer'ea llui LyeU si
Hooker, sa ngadui ca un rezumat ail manuscr isului meu, rnpreun CU 0 scrisoare ctre Asa Gray 3 CU data de 5 septemhri1e 1857, s fi e 1puiblicatl}. odat eu schita d-Iui WaJilace, snt
relatate n Journal of the Proceedings of the Linnean Society,
1858, p. 4S. La neeput nu voiam sa .acccpt, deo arece cre- deam
c d-l Walla ar putea sa considere fapta mea ca nendrepttit, pentru c eu nu stiam .pe atunci ct era de generos
si ide nobil. Rezumatu1l manuscrdsuhui meu si scrisoarea ctre
Asa Griay nu fuseser scrise sprc a fi puhiHcate, si erau sonise pr
ost. Pe ide ad t 1parte schita d-Iui Wallace era scnis admi- ratbil
si foarte olar. Cu toate acestea, lucrrie no as tre comune au
atras foarte putin atentia, si singura i1nformatie ceitic des- prne
ele, pe care 1pot sa rni-o amimtesc, a fost aceea .a profeso- rudui
Haugthiton din Dublin, dup prerea cruia tot 'ce cra nou n
lucrarea no astr comun era Fals, iar tot ce era ade- vrat, era
vechi 4 Lucrul acesta doverleste oit de necesar e
1 Alfred Russell Wallace, 1823-1913, naturalist si cltor,
autor al diferitelor Iucrri despre mprjirea si evolutia
geografic, F.R.S.
1893. N.B.
2 Despre tendinta varietatilor de a se ndeparta n mod
nee- finit de tipul original. Aceast schit a fost reimprimat eu

oca- zia centenarului Originii speciilor si publicat mpreun


eu Essay
<lin 1842 si 1844 a lui Darwin. Ea a fost scris de Darwin si a
fost publicat sub titlul Evolution by Natural Selectioti
(Cambridge Uni- versity Press, 1958, p. 268-279). N. trad.
3 Asa Gray, 1810-1888, botanist american, corespondentul si
prietenul lui C. Darwin, unul dintre primii care a adoptat
conceptia
lui evolutdonist, S.L.S. (nota 165, p.
228).
4 Despre Haughton si cuvntrrle lui vezi S. L. Sobol : Polemica
n jurul ideilon- lui Darwin n perioada care a precedat apari tia
Originii speciilor (Jurnal obscei blologhii, t. I, nr. 1, p. 75-104,
1940). In acest articol se arat de asemenea c "Wallacea fcut
mai multe aprecierl asupra lucrrilor lui Darwin, dect
presupunea Darwin. S.L.S. (nota 167, p. 228).

Facsirnil <lin jurnalul lui Darwin (p. 16) eu data aparrtiei


,,Ori- giriii speci ilor" (dup microfilrnul ,,Jurnalului").

DIFERITELE MELE PUBLICATH 141


ea o rrce teo rie uou sa fie expdicat pe darg, ca sa trezeasc
interesud publicului.
n septembrie 1853 am n ceput sa lucrez, dup sfa tul
strui to r al lui Lydl ~i Hooker, la pr egtirca unui volum despre tr ansmu tarea spcciilor, .dar am Iost adese a rrtrerupt de
hoal ~i de viziitele soucte la minunata statiune de hidrotera1 Am
pc rprescurtat
o scar mult
pc care-ILane
ncepuscrn
in
pienuscr.isul
a doctorului
<lin Moor
Park 1856
ma- mai

Iarg, ~i J-am terminat pe aceeasi

scar redus. Aceasta

mi-a

luat 13 Iuni si 10 zile de munc grea. Carte1a ra fost pu'hlicat n


noiemhrie 1859 2 sub titlul Originea speciilor. Desi cornpletat si revzut in edi ti ile urm to are, cartea a ramas, n esen
t, aceeasi 3.
Fra nrio.ial, aceasta e Iucruren cea mari de seam din
viata mea. De la nceput a avut un mare succs. Prima e di tie rest
rns de 1 250 exemplarc, s-a vndut n ziua apari tiei, iar a doua
de 3 000 cxemp lare, curnd dupa aceea. Saisprezecc
mii .de cxemplarc s-au vndut p n acum (1876) n Angilia, si
tinnrl se ama c Originea speciilor e o carte gr ea, a'ceast vnza re poate fi consider a t ca remarcahil. Lucrarea a Iost tradus aproape n to ate limbile europ ene 4, ohiar si n ilim:ba
spa- niola, ceh, p olnn ~i rusa 5 Dupa -cum afirm 1d-ra Birid,
1 Moor Park, localitate balnear din comitatul Surrey (sudvest de Londra).
2 Data exact este 9 noiernbrie 1859. N. trad.
3 Este desigur adevrat c n ,,esenta ei" Originea speciilor
,,a ramas tr rnodificr-i", de la edi tia I ( 1859) pin la edi tia
a VI-a (1872). ns, cornpletri le si corecturile Icute de C.
Darwin
n carte, de la o edi tie la alta, au fost foarte vaste. Analiza
modific- r'ilor de baz ale editiilor succesive ale Originii
speciilor a fost data de A. D. Nekrasov n articolul
intitulat: Redactarea de ctre Ch. Darwin a Originii speciilor

(Ch. Darwin : Opere, ed. rusa, t. III, p. 59-70, M.-L., 1939).


S.L.S. (nota 169, p. 228-9). - Vezi de ase- menea Originea
speciilor, Editura Academiei R.P.R., p. 16, 37 si
38. N. trad.
4 n lirnba rornn Originea speciilor a fost tradus si tiprit
pentru prima oar , n anii dernocratiei populare, eu ocazia
centenaru1ui acestei opere. Ea a aprut ntr-o Iorrn foarte
ngrij it n Colectia
,,Clasicii Sti intei Universale" (Ed. Acad, R.P.R., 1958).
5 In Rusia tarist atmosfera revolutionar <lin a doua jumtate a secolului trecut a pregtit terenul pentru i dei
evolutioniste. Democrati revolutionari ca Herten,
Dobroliubov, Cernsevschi, Pi- sarev - mai ales ultimul - au
rnbrtisat darwinismul ~i I-au popu- larizat in operele lor.
Originea speciilor a avut cteva editii n ru- seste, dintre care
cea tradus de K. A. Timiriazev este cea mai fi- del
transpunere a acestei capodopere ntr-o limb strin.
Influenta
materiahstilor biologi <lin Rusia, a irnpus alegerea lui Darwin
ca

a [urnalului persona! al lui Gh. Darwin (dup micro- Sobol).

DIFERITELE MELE PUB LI CAru 143


cartea a fost tradus de asemenea 'n [imha jap onez, unde e mudt
studiat 1 A aprut o schit chiar n Iimha ebraic, cutnd sa demonstreze c teoria mea se afl cuprins n Vechirnl
Testament 2 ! Recenziile au fost foarte numeroase ; ntr-o
vreme adunam tot ce aprea n Iegtur ou Originea ~i eu
celelal te crti ale mole, si aeeste recenzii se rirlicau la 265 (afar de
ziare si reviste) ; dar diu:pa ctva timp, ddsper-at, am renuntat la
aceast ncercare, Au aprut multe studii separate
~i carti asupra aceluiasi suhiect, dar n Germ.ani1a se tipreste
membru corespondent strin al Academiei de stiinte, n 1867, deci
la
6 ani dupa aparitia Originii speciilor, desi ptrunderea n Academia
de stiinte <lin Rusia era controlat direct de tar ~i de aparatul su
reactionar si ostil ideilor noi. La darwinism au aderat numerosi
bio- logi materialistl din Rusia, care 1-au dezvoltat ~i J-au transmis
elevilor lor, iar acestia la rndul lor, 1-au dezvoltat si 1-au transmis
$i ei elevilor lor. Citm cteva nume dintre cei mai mari naturalist
~i medici care au aderat la darwinism n primii ani dupa publicarea Originii speciilor : S. S. Cutarga, l\'I. A. Severtov, I. I. Mecinicov, fratii Covalevschi, A. N. Beketov, K. A. Timiriazev, iar
dintre biologli de mai trziu, dintre care unii erau elevii acestora,
citrn pe: I. M. Seeenov, S. P. Botkin, N. A. Menzbir, V.
Vvedenschi, Docuceaev,
Kostcev, V. R. Williams, I. P. Pavlov, V. A. Kumarov, Gamaleia,
P. N. Suskin, D. P. Filatov, Vinogradski s.a, Multi dintre acestia au
deschis drumuri noi n biologie si n ramurile aplicate ale acesteia.
In Rusia veche, darwinismul ajunsese un fenomen de mas, fiind
folosit si de revoluttonar rusi ca steag de lupt contra fixismului l?i
absolutismului, V. I. Lenin a dat o nalt pretuire darwinismului.
Lenin este acela care 1-a descoperit pe I. V. Miciurin ~i i-a dat
posibi- litatea s-si dezvolte creator conceptia si rezultatele sale.
Dupa Marea Revolutiei Socialist din Octombrie, darwinistii
sovietici si-au nsusit conceptia materralist-dialectic.
Darwinismul face un important salt calitativ eu conceptia lui I. P.

Pavlov si I. V. Miciurin. Darwi- riismul creator sovietic a


mbrtisat domenii noi ale biologiei teoretice
si aplicate. Darwinismul creator sovietic sub forma aceasta
superioar, constituie o problem de stat. Darwinismul creator
sovietic prin nu- merosi] continuatori ai lui Pavlov, Miciurin,
Williams, Ivanov s.a., constituie o doctrm care a depsit granitele
U.R.S.S. si se aplic eu succs ~i la noi n tara. De acea eu drept
cuvnt Rusia, si eu att mai mult Uniunea Sovietic, poate fi numit
a doua patrie a darwinis- mului, N. trad.
1 Dupa cum am aflat de la profesorul Mitsukuri, Miss Bird s-a
nselat. F.D.
2 Este vorba despre cartea unui oarecare Naftali Halevi (Polonia) Toledoth Adam (Generatile omului) trimls de autor lui Ch.
Darwin, n anul 1876. Autorul i scria lui Darwin c el a expus
conceptiile lui Darwin eu scopul de a-i convinge pe coreligionarit
si asupra adevrului conceptiei evolutioniste (More Letters, t. I,
p.
365-366). S.L.S. (nota 172, p. 229).

1-i-l AUTOBIOGRAFIE
n fiecare an, s au la doi ani, un catalog sau o hihliografie asup r a darwinismului 1
Cred c succesul Originii 1poate fi atribuit ntr-o mare m
sur fap tudui c am scris, 1CU mult nainte, doua schite conclensate si ca am rezumat un text mult mai mare, care era el
nsusi un rezumat. n felul acesta, am pu tut sa aileig Faptele
~i comcluzii!e cele mai izhitoare. De asemenea, mul'ti ani ma
condusesem dup o regulii de aur, ~i anume d .de ote or.i mi
vene a n mintc un fapt publi cat, o observatie sau un gnd nou
care ,5,e imp o trivea r ezul tatelo r mele genera1le, mi le notam
imediat ~i fara gr es, deoarece exp erienta ma rrvtase c asemenea Fapte si gnduri se uitau mult mai usor dect cele favorahile. Datori t accstud ohicei, foarte p utiue obiectiuni s-au
ridicat mpo triva prerrl or meile pe care sa nu ile fi notat cel
putin, si crora sa nu fi ncercat a 1le rspunde.
S-a spus uneori c succesul Originii era o dovad ca "subiectul plutea n a er", 1SaU c "mntea oamenilor era pregtit
pentru aceasta". Eu nu cred c Iucrul e strict adevrat, peu- tru
'Ca, din ntmplare, n-am auzit nici m naturalist si nici nu nui s-a
rrtnnplat sa ntidnesc vreunul care sa para a se ridoi de
permanenta speciilor. Chiar Lyell si Hooker, desi ma ascultau
cu interes nu p reau ndciodat c ar fi de aceeasi
p re.re [eu mine]. Am ncer cat 0 data sau de doua ori sa le
exp'lic oamen.ilor capabili sa nteleag ce ntclegeam eu p rin
selectia natural, dar n-am reusit eu nici un chip, Ceea ce cred c
iC strict adevrat, e c ncnumrate fapte bine observate
crau pS ezente n mintea naturalisfilo r, fa:pte gata s-si
.OCIUipe
1 Noi nu am putut stabili care anurne ,,catalog sau
bibliografie" referitoare la darwinism, care apreau ,,n fiecare
an, sau la doi ani, n Germania", snt documentele despre care
vorbeste Darwin. ln catalo- gul bibliotecii personale a lui
Darwin, pstrat la Carnbrddge, (H. W. Rutheford : Catalogue
of the Library of Charles Darwin now in the Botany School,

Cambridge, 1908) gsim la p. 20 rndicatia asupra edi- tiei


urmtoare (dur care a aprut dupa anul 1876) ; Darwinistische
Schriften, nr. 2-9 si 12, Leipzig, 1878-1882. 0 vast
bibliografie asu- pra darwinismului a fost alctuit de ctre
George Seidliz -- autorul crt Teoria lui Darwin (Die
Darwinische Theorie) Seidliz, originar
<lin Petersburg (nscut n anul 1840), n cursul deceniului al
VIII-lea al secolului trecut, a fost docent de zoologie. Prima
edi tie a crt lui a aprut n 1871, cea de a doua n anul 1875.
Pentru tirnpul su car- tea a fost unul dintre cele mai bune cursuri
de darwinism. Ambel editii snt prevzute eu enumerarea
sistematizat si vast a bibliogra- fiei alctuit de Seidliz,
privitor la eonceptia evolutionist (ncepnd din anul 1859).
n editia a doua, aceasta enumerare ocupa 49 de pagini S.L.S.
(nota 173, p. 229).

DIFERITELE MELE PUBLICATII 145


focul potrivit ndat ce vreo teorie destul 1de exp lioit Ie-ar fi
cupcins 1 Alt element care a contr ihuit fa 1SUiCCe1su:l crfii a fost
propor tiile ei mod.erate, ~i .aceat succes l datoriesc schi- tei d-lui
Wallace, dac as fi puhlicat-o asa cum ncepusem s-o scrdu n
1856, cartea ar fi fost de .patru sau de einci ori mai volunuino as
dect Originea, ~i foarte iputini ar fi avut rh- darea
s-o
citcasc.
Am ostigat mult p rin fap tul c am rrtrzd at ~i n-am publicat-o n 1839, ci n 1859, cnd teoria era limpede conceput
~i n-am pierdut nimic prin aceasta, deoarece iprea putin m-a
interesat dac oamenii mi vor atrihui mai mult orignalitate, mie
sau lui Waaiace ; flira nici o ndoiad di ~i sehita lui a fcut nrult ca
teoria mea s fie acceptat. Am Fost depsit
doar ntr-un singur punct 1principal, pe care vantatea mea m-a
fiiout s-l regret to tdeauna, si anume atunoi cnd am cxpicat eu
ajutorul perioadei glaciale prezenta acelorasi specii ide plante si a
ctorva animale pe vrfur-ile muntilor deprtati si n regiunile
arctioe. Aceast expicatie mi-a p.Iacut att de mudt, nct am scriso in extenso, si Hooker a citit-o CU ctiva ani nainte ca E. Forbes
s-si fi publdcat memoriwl su eele- hru asup.ra acestui subiect 2
Eu nc mai cred c aveam dreptate in foarte putinele puncte in oare ne deosebeam. Bine- rrteles
c mioio dat, n tot ce am puhlicat, nu am Isat sa se nteleag c
as fi ajuns singur la aceast iparere.
Nimic nu mi-a dat o att de mare satisfactie, ct timp [ucram la
Origine, .dcct expicatia deosehirfi mari, la multe iCllase, a ernbrionului de animal adult, si asemnarea strnsii a emhrionilor din
aceeasi clas. Dup cte stiu, acest punct nu s-a notat n p r-i- mele
recenzii asupra Originii, si-mi adnuo .arnim.te c m-am ara tat
surprms de acest fapt ntr-o scr isoare .ctre Asa Gray. n ultirnii
ani, mai muti recenzenti au acord.at tot creditul acestei Mei lui
Fritz Mller :~i Haeckel, care fiirii nrloi.al c au studiat-o nrult

1 Vezi .A.pendice, partea I, despre Charles si Erasmus


Darwin, p. 167. ndoielile lui Charles dac ,,subiectul era n aer"
snt discu- tate acolo. N.B.
2 Geol. Survey Mem., 1846. F. D. Confirrnarea faptulud di
Ch. Darwin a ajuns eu mult naintea lui Forbes la aceast idee, vezi
Ch. Darwin, Opere, editia rusa, t. III, p. 764, M.-L., 1959 si t. II,
p. 32-36, M.-L., 1936. ln t. II (articolul lui L. S. Berg) se arat .<?i
titlul Iucrri i lui Forbes, despre care este vorba. S. L. S. (nota 174, p.
229).

IO - Charles Darwin

J 46 AUTOBIOGRAFIE
mai complet, si n unele 1pvinti mult mai corect dect mine 1
Ave am materi.a] pentru un capitol ntreg asupra acestei terne ~i
ar fi trehuit s Iungesc dscutia, deoarece e Iimpede 1ca n-am
reusit 'Sa-mi impresionez citi tor-id ; iar acela care va reusi,
me- rit, dup p rerea mea, toat stima.
Lucrul acesta m-a fcut s remarc c .recenzerrtii mei s-au
purtat aproap e totdeauna cor ect cu mine, Isnd fa o parte pe
.acei fa.ra cun ostin'te ~tiintifice .suficiente, care nu meritii
sa fie luati :u seam, Prer-ile mele au Fost adescori ntelese
gre~it, de multe ori eontestate i~i 1ri1doiciulizate, dar cred c
lucru acesta a fost fcut, in 1generaJ, eu 1huna credint. Trebuie s fac exceptie, 1nsa, eu 1d-J Mivart 2, care, asa cum s-a
exp nimat un american ntr-o scrieoare, a actionat mpotr iva
:mea ca ,,un avocat mediocru eu onestitate llHof.esionala
ndoielnic" sau, cum spunea Huxley, ,,rca am avocat de da Olcl
Bailey"" 3. n general, nu ma ndo iesc ca Iucrrile mele au
Fost de nenumrate ori mult supraesnimate. Ma bucur c am
evitat polemicile, si asta i-o datoresc lui LyclJ care, 1CU multi
1 Din cele afirrnate n aceast fraz, s-ae prea c Darwin ~i
revendic priorItatea a ceea ce azi este cunoscut sub numele de
,,legea a IV-a a lui K. von Baer". Acest biolog ~i-a publicat
opera sa
capital ber Entwicklungsgeschichte der Tiere,
Beobachtung und Reflexion, Knigsberg, (Asupra istoriei dezvoltril animalelor,
observat
~i reflectii), n 1828. Darwin cunostea aeeast Iege, deoarece
chiar el afirm n Originea speciilor c dupa airmatle lui
von Baer ,,em- brionii rnamiferelor, psrtlor, sopirlelor,
serpilor ~i probabil i;;i ai che- lonienilor snt extrem de
asernntori n stadiile Ior cele mai tirn- purii" ... p. 354,
Editura Academiei R.P.R., 1958). ln anul cind Darwin si-a

scris autobiografia, legea biogenetic era de acuma clair


formulat
si ea ncepuse s fie dezvoltat de un numr destul de mare de
cer- cettori, N. trad.
2 St. George Jackson Mivart, 1827-190-0, biolog. A
trecut la ro- mano-catolici ~i mai trziu a fost repudiat de
autoritatea eclesiastic, Evolutionist, dar adversar al lui
Charles Darwin. F. R. S. 1869. N. B.
- Sobol completeaz datele despre Mivart, artnd c el a fost
anatomist :;;i zoolog, profesor la Universitatea din Londra. Mivart
s-a ridi- cat vehement mpotriva lui Darwin de pe pozitii
Idaliste si autoge- netice. La eritica teoriei seleetiei naturale
fcut de Mivart, Darwin a rspuns n capitolul VII din editia
a VI-a (1872) a Originii speciilor. S.L.S. (nota 176, p. 22930). Teoriile lui Mivart despre evolutie n-au fost retinute nici
de biclogii idealisti. Ins criticile lui Mivart contra selectiei
naturale au fcut o impresie foarte puternic asupra
biologilor din acea vreme. Darwin rspunznd J.ui Mivart, a
llmurit strlucit
o serie de probleme ddn domeniul evolutiei. Vezi Originea
speciilor~ capitolul aJ. VI-lea :;;i al VII-lea, Ecfura
Academiei R.P.R., 1958. N. trad.
3 Curtea criminal ntral din Londra. N. ;trad.

DIFERITELE MELE PUBLICATII 147


ani n urm, rvorbind despre Iucrrile mele 1geollogice, m-a sftuit
struitor Sa nu ma angajez mieiodat U vreo 1poJ.emica,
deoarece Iucrul acesta rar dU1CJe fa un rezultat 1brnn, in schimb
ti pierzi vremea rti tulhuri nervii 1
Ori ide cite ori 2 aflam c am facut vreo greseal sau c
munca mea n-a f.ost perfect, ~i atunci cnd eram criticat eu dispret,
ca si atunci enr] eram att ide ,supraestimat nct ma
simteam umil.it, cea mai mare mngiere a mea era sa-mi repet
mie nsumi, de sute de oni, c, "'am muncit ct am 1putut mai mu!lt
:~i mai hine, 1~i nimeni n-ar fi. putut munci mai mut de- ct atit", mi
amintesc c pe end eram n Good Suecess Bay,
n Tara Ie Foc ma 1gindeam (i cred di am scris eelor de
acas despre acest Iucru) di nu puteam sa-mi ntehuintez mai
bine viata deet aducnd eu un aport la. :tintde naturale.
Am fcut totu, dupa posihilittile me]e, ~i ccificii pot sa
spun ce Ie place, dar n-or sa-mi drme aceast oonvingere,
n timpul ultme.lor dou Iuni ale anului 1859, am fos t foarte
ocupat CU pregtirea editiei a Ioua a riginii !~ CU o imens
corespondent. La 1 ianuarie 1860 am nceput sa-mi
pun la punct notele 1pentru Iucrarea mea Variation of Animals and
Plants under Domestication 3, care nu a Fost ipulbilicata pina la
nceputul aniului 1868 ; :ntrzierea a fost prieinuit, n parte, ,d,e
deselc mele accese de boa'l, dintre care unul a durat sapte Iuni, 1.?i n
parte pentru c am Iost ispdtit sa pu- blic alte Iucrri, care, pe vremea
aceea ma Intcresau mai mult,
La 15 mai 1862, mi-a fost puhlicat o car te mic, Fertilisation of Orchids 4, la care am lucrat numai zeee luni, dar- cele mai
multe fapte le. adunasem eu 'ncetul in cursul anilor
precedenti, n t1m'.pu/} verid lui 1839, si cred c ~ ll timpu]
celei
anterioare, am observat eu atentie Feeumdarea
ncruci- sat a Florilor eu ajutoru] insectelor, deoarece n
speculateile asupra originii speciilor, ajunsesem la conclusia di
ncrucisarea juca un rol important, pstrnd formele specifice
constante. Am urma-it aoest lucru mai mult sau mai putin 1Il
timpul ve rilor-

1 Darwin nu totdeauna a urmat aceast regul. Cazurile directe


de Iips de corectitudine n stiint si de denaturare a faptelor,
provocau adesea manifestri destul de violente din partea lui.
Vezi, de exem- plu, articolele-rspuns ale lui adresate lui
Hudsor, Whewell, Thomson (Ch. Darwin, Opre, editda rusa,
t. III, p. 731-733, 754 ~i notele de la p. 818-820 ~i 824 M.-L.,
1939). S.L.S. (nota 178, p. 230).
2 Acest alineat a fost adugat probabil n 1881. N. B.
3 Variatia animalelor ~i plantelor n stare domestic. N. trad.
4 Fecundarea orhideelor. N. trad.

AUTOBIOGRAFIE
urmt oare ; rar intereeu meu a crescut ~i mai nrult cnd, n
noiembrie 1841, dupa sfatul lui Robert Brown, am cump rat si
am ci tit un volum al minunatei Iucr ri a lui C. K. Sprengel 1,
Das entdeckte Geheimnis der Natur 2 Timp ,de etiva ani
nainte ide 1862, am urmrit n mo.d spcial Fecundarea orhideelor din Aing1l1ia ; ,~i mi s-a prut c cel mai bun IPJan era sa
pregtesc un tratat ct mai complet eu rputin\a asupra acestui
grup de plante, dect sa folosesc marea cantitate de material
pe car e o adunasem eu ncetul n Iegtur eu multe altele.
Ho trrea mea s-a dovedi t a fi nteleap t, .deoarece, de la
apar-iti a cr tii mele s-a publicat un numr surprinstor de
articole ,~i Iucr ri separate asup ra fecundrii a tot felul de
Flori, 1~i aceste lucrr i sn t rnul t mai bine scrise dect Ie-asi fi
putut scrie eu. Meritde bietului btr n Sprengel, atta timp
neluate n seam, snt aeum, dup multi ani de la moa.rtea lui,
pe dep lin recunoscute.
n acelasi an am puhlicat n Journal of the Linnean Society un studiu On the Two Forms 3, sau Dimorphic Con- dition
of Primula \ '7 n urmiitorti cinci ani, alte ClllCl studri despre
plante dimo.rfe '7i trimorfe 5 Cred c nimic nu mi-a dat atta
satisfactie, n viata mea stiintific, ca faptul de a fi expticat
structura [florilor] aceator plante. Observasem, n 1838 sau
1839, dimorfis:mul la Linuni flavum, ,~j la nceput crezusem
c .era mum.ai un oaz de variahilitate fara irnportant.
Dar .cercetrud specile comune ale p rimudei, am constatat
ca cele doua forme erau mult prea regulate si constante pen tru
a f 1p1rivite n fe1luJ acesta. De .aceea, eram aproape convins
di eiuhoti.oa cucului 1 primula comun erau pe cale sa
[evin di.oi ce, - c pistilul scurt al uneia 1d,in forme si
staminele scurte a'le eeleilalte tindeau sp re avor-tare. Decri,
plantele au fost supuse cercetrii din acest punct de vedere ;
dar ndat ce florille eu pisti.le scurte .au fost f ecundate eu
polen 1d1in s tami1 Christian Konrad Sprengel, 1750-1816, invttor la Span-

dau, N. B.
2 Secretul descoperit al naturii. N. trad.
3 Despre cele doua Forme. N. trad.
4 Starea dirnorf a Primuiei. N. trad.
5 Toate aceste articole referitoare la di- si trimorfismul
florilor, au fost preiucrate ulterior de Darwin n monografia
Diferitele forme de [lori la plantele uneia $i aceleeasi specii
(vezi Amintiri despre dez- voltarea .... p. 144 sl Ch. Darwin :
Opere, editia rusa, t. VII, M.-L.,
1948,unde se da traducerea acestei Iucrri a lui Darwin, eu
articolul introductiv si comentariile lui A. P. llinski). S. L. S.
(nota 180,p. 230).

DIFERITELE MELE PUBLICATII 149


nele scurte, s-a constatat c au pro dus mai mute semirrte de- ct o
ricare .diu cele patru ncrueisri posibile, teoria ahor tiv fiirud
rsturnat. Dupa exper iente complimentare, 1s-a vzut bine c oele
doua forme, rlesi amndou perfect hermafr.o- dite, erau una fata de
cealal t apr oape n aceeasi relatie n care snt ccle dou sexe ale
unui animal obisnuit. La Lythrum, avem un caz nc si mai
minunat, eu trei forme n rela tii
similare una fata de alt.a. Mai trziu, am constatat c 1d1escendentul rezultat clin mpreunarea a doua plante apar tinnd aceIorasi forme, prezenta o curio as si strns anaogie eu hibri- zii
rezutati <lin unirea a doua sp ecii distincte.
n toamna anului 1864 am terminat o lucrare vast despre
Climbing Plants 1 si am trimis-o la Linnean Society. Redac- tarea
acestei Iucr ri mi-a luat patru luni, dar cnd am primit corectura n
spalt eram att de holnav, nct a ramas, fr voia mea, .p lin de
greseli si adesea obscur ca sti]. Lucrarea n-a p re.a f ost Iuat n se
am , dar cnd, n 1875, am revisuit-o
si am publicat-o ca pe o carte separat, s-a vndut bine. Ceea ce rn-a
deterrnin at sa ma ocup de acest suhiect, a fost Iectur a unei Iuor ri
scur te scris de Asa Gray si publicat n 1858,
eu tpr ivi rc Ja miscr ile cr cei lo r unui oucu.rhi taceu, El mi-a tr
imis semirite si, cr escnd ct eva plante, am fost att de Ias- cinat si
uimit de miscr ile revolutive ale crceilor si ale tulp irrilo r, miscri a tt de simple n realitate, dar care la nceput
par f'oarte complexe, nct mi-am procurat diferite alte specii de
1pilante agtto are si am cercetat subi ectul n totalitatea lui.
Studiul ma a tr gea CU att mai mwlt, CU ct nu fusesem de foc
multumit eu expl icatia pe care Henslow ne-o dduse in conf er
inte'le sale despr e plantele voluhile, si anume c ele aveau
tcndirrt.a fireasc de a cre~te n spirala. Aceast expli- catie s-a
dovedit a fi eu totul eronat. Uneile dintre adap tr ile manifestate
de p.lantele agtto are snt tot a tt de Frumoase ca ~i acelca
manifestate de orhidee pentru a-~i asigura fe. cun darea ncrucisat.
Lncrarea mea Variation of Animais and Plants utuler Domestication, am nceput-o, dupa cum am mai spus, n primele luni
aile anului 1860, dar n-a fost puhlioat dect la nceputul lui 1868. E

o carte mare, la care am trudit mult, vreme de patru ani si doua Iuni.
Ea reflect toate obscrvatiile mele ~i un nurnr ime ns de fap te
adunate din difenite izv oare CJU iprivire
1 Plantele agttoare. N. trad.

AUTOBIOGRAFIE
la plantele si animalele noas'tre domestice. n volumul al
doilea,
cauzele si legi~e variatiei, ale ered'ittii e tc., snt discutate att
C.t ngduie starea ounostintelor noastre aetuale. Catre
sfrsibul Iucr r-ii prezirrt .ipoteza mea, primit prost, eu
.privir e la pan- genez. 0 jpo tez neverificat valoreaa
1putin, sau nu are nici o valoare, Dar dac de astzi nainte va
face cineva ohservatii eu ajutorul crora unele din aceste
ipoteze vor putea fi stabi- Iite, atunoi l voi fi ajutat 9i eu,
deoarece un numr impre- sionant de fapte izo'late pot, n felul
acesta, sa fie Iegate ia un loc ~i foute inteligihile. n 1875, a
aprut a doua editie, vdit mbunttif, la care am Iucrat
mult.
Cartea mea Descent of Man 1 a aprut n fehruarie 1871.
ndat C1e ma convinsesem, n 1837 sau 1838, c specijle snt
organisme care se pot modifica, mi-a fost CU neputint sa nu
cred c ~i omul trehuie sa se supun acelorasi legi 2 Prin
:urmare, am adunat note rn Iegtur eu aceast tem, pentru
pro1pria mea satisfaetie si fiira nici o intentie de a le publics
asa de curnd. Desi n Originea speciilor nu se discuta nieiodat despre originea nici unei specii partieuare, am crezut
totusi c cd mai hun lucru, pentru ca niei un om cinstit sa
nu ma acuze c-mi ascund parer.ile, sa adaug ca prin lucrarea
mea ,,s-ar face Iumin asupra originii omului 19i o istoriei lui" 3
Pentru succesul crtii, ar fi fost inutil 9i duntor sa fac pazad fr s aduc dovezi CU rpriv1re la originea omului.
Dar cnd mi-am dat seama c rnulti naturalisti acceptau in
ntregime .doctr'ina evolutiei specilor, mi s . .a parut indicat
sa prelucrez notele pe care ile aveam 1~i sa p~ic un tratat
.special despre originea omului, Eram eu att mai bucuros s-o
fac, CU Ct m ddea prilejul Sa disent pe larg selectia sexual,
subiect care m-a interesat mult totdeauna. Acest suhiect,
ca ~i acela p rivdtor fa varatia organismelor noastre
domestice,
'mpreun eu cauzele ~i legjle variatiei, ereddttii etc., 9i la in-

crucisarea p~antefor, snt singurele IPe eare am fost in stare s


1e scriu aproape n ntregime, asa fel .nct sa Iolosesc ntreg
materialul pe care-l adunasem. Lucrarea Descent of Man am
.scris-o n trei ani, dar, ca de ohicei, o parte din acest timp
1-am pierdut din pr icina bo'lii, iar alt parte am folosit-o pentru
1 Deseendenta omului. N. trad.
2 In ,,caietul de note" din anii 1837-1838, de mai multe ori Darwin se pronunt pentru descendenta omului din maimutele
antropoide .
. s.L.S. (nota 181, p. 230).
3 Originea speciilor, Editura Academiei R.P.R., 1958, p.
385r
rndul 4 de jos. N. trad.

DIFERITELE MELE PUBLICATII 151


pregtirca editilor no si a alter lucrri unai mici. A doua editie,
mut mmnttit, a cartii a aprut n 1874.
Lucrarea Expresion of the Emotions in Men and Ani- mals
1 a fost l}luhlicata in toamna anului 1872. Intentiona- sem 1sa
consacru acestui subiect numai un capitol n Descent of Man,
dar ndat ce am nceput sa-mi sistematizez notele,
mi-am dat seama di acest capitol cerea un tratat special.
Primul meu copil s-a nscut la 27 dccemhrie 1839 si imediat am nceput sa-mi notez primele manifestri ale expresiilor
var.iate pe care Ie prezenta, deoacece eram convins c cele
mai complexe ~i mai fine nuante de expresie, chiar la aceast
vrst fraged, trehuie sa aih toate 0 origine natural ~i 0
dezvoltare .gradat, n tmpul veri anului urmtor, 1840, 'lID
citit minunata Iucrare a lui Sir C. Be1l!l 2 despre Expresiie, oeea
ce mi-a sporit mult Intercsul pe care-I aveam rpentru aeest
subicct, desi n-am putut fi deloc le prerea lui, c anumiti
mu~cihi au fost creati anume de dragul expresiei. Din acest
moment, m-am ocupat din cnd n cnd de acest suhiect atit eu
pnivire Ia om ct ~i la animalele noastre domeistice. C.artea
s-a vndut mut, 5 267 .de exemplare s-au cumprat chiar n
ziua aparijiei,
n vara anului 1860, ma odihneam si Ieneveam 1Inga
Hart- field 3, unde abund doua specii ide Drosera, ond am
ihagat de seam c numeroase insecte fuseser captate de
frunze .
.A.m foat acas cteva rplante si, dndu-le 1insecte, le-am vzut
miscrile tentaculelor ~i Iucrul acesta m-a fa.eut sa ma gndesc
c, prohabi], insectele erau captate intr-un anumit scop. Din
feroire, mi-a venit n minte sa fac o experient crucial, adic
sa pun un numr mare de frunze n dif erite Jichlde azotoase
~i neazotoase de o densitate egal, ~i ndat ce am constatat
c numai 1Primele provocau miscni energice mi-am dat
searna c descoperisem un nou si minunat cmp perrtru
eercetri.

n anii urmtori, de cite ori eram liber, imi cnntinuam


experjentele ~i cartea mca lnsectiuorous Plants 4 a ap rut n
1 Expresia emotiilor la oameni si animale. N. trad.
2 Charles Bell, 1774-1842. A feut studiile la Edinburgh,
F.C.S.
Edinburgh, 1799. Profesor de chirurgie, Edinb., 1847. A fost
fcut
cavaler, iar n 1829 decorat eu R.S. A scris despre sistemul
nervos ~i
anatomia Expresiei etc. N. B.
3 Hartfield - sat n com.itatul Surrey, unde locuia sora mai
mare a Emmei Darwin, Charlotte-Wedgwood, cstorit eu
prootul Ch. Leighton, S.L.S. (nota 183, p. 230).
4 Plante insectivore. N. trad.

1:)2 AUTOilIOGRAFIE
iulie 1875, adic ,dupa saisprezece ani .de la ,primele mele ohservatii. Aceast n trzi.e re, n cazwl de fat ca ~i n cazul
tuturor celorlalte cr ti ale me'le, mi-a fost foarte folositoare,
deoarece un auto r, dupa un interval mai lung de tinup si poate
cni tica p r op ria lui lucrare aproape tot att de bine ca .~i cum ar fi
Iucrarea altcuiva. Faptul c o planta po.ate secreta, atunci cnd e
excitatii, un Iichid cont.innd un acid ,~i un ferment, ntocmai ca
sucul ,digestiv al unui animal, era desigur ,o des- coperire remar
cabij a.
n toamna anului 1876 voi 1puhlica Ef [ects of Cross - and Self
Fertilisation in the Vegetable Kingdom 1 Aceast carte va fi o
completare a Iucr ri Fertilisation of Orchids, n care am artat
ct de perfecte snt mijloacele pentru fecundarea ncrucisat.
Aici voi arta ct de importante snt rezultatele obtinute, Am fost
determinat sa fac, timp de unsprezece ani, numeroasele
experiente nregistrate n acest volum datori t unor observa tii
n.tmp ltoare, si desigur c ntmplarea trebuie sa se fi repetat
nainte ca atentia sa-mi fi fost trezita de faptul remarcabil ca
rsadurie din plante autofecnndate erau infe- rioare ca
nltime si vigoare, ohiar diu prima generutie, rasa- dunilor din
plante 1provenind din fecundare ncrucisat. Sper, de asemenea,
sa puhlric 0 noua e di tie revzut a Iucrrii mele despre orhidee,
si, pe viitor, lucrrile mele asup ra plan- telor dimo rfe si t rimo
rfo, mpreun eu cteva observatii adugate ulterior asupra unor probleme strns legate de de, pe care nu
am avut nicio dat tirnp sa le pun n ordine. Probabid c atunci
puterile mi vor fi istovite si voi fi gata s exclam : "Nunc
dimittis" 2
Lucrarea The Effect of Cross - and Self - Fertilisation 3
a fost :puhl.icata in toamna anului 1876 si, dup cum cred, rezultatele ohtinute explic mecanismele nesfrsite ~i
neasernuite ale transpor tr ii polenului de Ja o planta la alta din
aceeasi speoie. Acum ns, mai alles dupa observatiile lui
Hermann Mller, cred c ar fi trebuit sa insist mult mai mult dect

am fcut-o asupr a numeroaselor adaptri n vederea


autofecunrl1 Efectele Fecundri i ncrucisate si ale Autofecundri i n
regnul vegetal, N. trad.
2 Primele cuvinte ale cunoscutei expresii evanghelice
,,Nunc dimittis servum tuum, Domine" (,,Acum slobozeste-l pe
robul tu, stpne"). S.L.S. (nota 184, p. 230).
3 Acest lung adaos pn la .... ,,vechi reflexiuni geologice",
p. 156, a fost intercalat la 1 mai 1881. N. B.

DIFERITELE MELE PUBLICATII 153


rii ; Iesi multe arlap tri de acest fel mi erau binecunoscute 1
0 edi tie mult Irgit a lucrr ii mele, Fertilisation of Orchids,
a ap rut n 1877.
n acelasi an a aprut The Different Forms of Flowers 2 etc., d
ar n 1880 s-a 1puhlicat a doua edi tie. Aceast carte eu- prinde n
mare parte cteva studii asupr.a forilor heterostile, puhicate la
nceput de Linnean Society, corecta.te si cror a li s-a adugat
mult material nou, mp reun eu ohservatii despre alte cazuri n
care aceeasi planta p oar t dou f.eluri de flori. Dupa cum am mai
spus, nici una <lin micile mele descoperiri nu mi-a fcut atta
plcere ct mi-a filent exp licarea semn ifi- catiei florilor
heterostile. Rezultatele ncrucisri i nelegitime
~ unor astfel de flori cred c au 0 foarte mare irnp or tant.
deoarece aceste rezultate snt datorite isterilitatii hihrizi:lor 3
desi ele au fost ohservate 1de foarte putine p erso ane.
n 1879 publicaseen o rraducere a crfii Life of Erasmus
Darwin 4 scris de dr. Ennst Krause, la care am adugat
o sclrit a caracterului si ohiceiurilor hunicului meu dup documente aflate n posesia mea. Numero ase 1pers.oane s-au interesat mult de aceast mica biografie, ~i snt surp rins c s-uu
vndut numai 800 sau 900 de exemplare. Pentru faptul c,
ntmpltor, am omis sa mentionez c dr. Krause si Irgisc 5;
si corectase lucrarea n limba german nainte de a fi fost
tradus, d-l Samuel ButJer m-a ofensat eu o vir ulent vecin eu
nebunia. Cum -de l-am ofensat att de cump'[it, n-arn putut
ntclege niciodat. Aceast ohestiuue a dat nastere unei pole- mici
ntre jurnalul Atlienaeum ~i Nature. Am pus toate docu- mentele
n Fata unor buni judectori, ca Huxley, Leslie Stenhen Lichfield
5, si to ti au fost de prere c atacul fosese att de josnrc, mct nu
merita nici un rspuns public, deoarece i ex-

1 Vezi n Iegtur eu aceasta prefata lui Ch. Darwin la traducerea n limba englez a crtii botanistului german Herman

Mller Polenizarea [loritor. Ch. Darwin, Opere, editia rusa, t. VI,


p. 652-654 i?i 686-687, M.-L., 1950. S.L.S. (nota 185, p. 230).
2 Ddferttele forme de flori. N. trad.
3 Despre termenii ,,legitimi" si ,,nelegitimi", vezi artieolul
lui A. P. IJinschi n traducerea n limba rusa a lucrrii lui Darwin
Dife- ritele forme de flori (Ch. Darwin, Opere, t. VII, p. 18 si urm.,
M.-L.,
1948). Despre analogia darwintst a polenizril nelegitirne, eu
sterilitatea hibrizllor, vezi tot acolo p. 623-626, de asemenea :;;i Opere,
t. IV, p. 584-588, M.-L., 1951). S.L.S. (nota 186, p. 231).
4 Viata lui Erasmus Darwin. N. trad,
5 Ginerele su, R. B. Litchfield. N. B.

154 AUTOBIOGRAFIE
pr-imasem ipersonal d-Iui Butler regretul de a fi comis ntmptor aceast omisiune. Huxley m-a consolat eitndu-mi
cteva versur-i din Goethe, care fusese 1~i el atacat de oineva,
versuri
in care el spune c ,,fiecare balen si are paduchele ei" 1
1 Esenta oonflictu1ui dintre Darwin si Butler const n
urmtoa- rele : Cunoscutul darwinist german Ernst Krause a
publicat in nu- mrul revistei ,,Kosmos" din anul 1879
consacrat lui Charles Darwin, un articol despre Erasmus
Darwin, n care ncerca sa arate c Eras- mus Darwin a creat eu
douzeei de ani naintea lui Lamarck o teorie consecvent a
evolutiei, foarte apropiat de teoria lui Lamarck. Lui Ch.
Darwin articolul i-a plcut foarte rnult, !? el I-a propus lui Krause
s-l publice n traducerea englez, precedndu-1 de biograa
lui Eras- mus. pe care nsusi Darwin s-a angajat sa o scrie dupa
arhivele de famille de care dispunea el pe atunci. Krause a f ost
de acord ~i Irne- diat a corectat ~i Irgit intructva articolul su
pentru traducerea n englez, ln intervalul de tirnp dintre aparitia
articolului lui Krause n revista ,,Kosmos" l?i momentul
pregtirn de ctre Krause a textu- lui corectat destinat
traducerii n limba englez, IIl Anga a aprut Jucrarea
romancierului -?i publicistului englez Samuel Butler (18351902) Evolutia vechiului $i a noului. (S. Butler, Evolution
Old and New,
1879), n care el demonstra, c teoria bunicului (Erasmus
Darwin) este mai profund l?i mai apropiat de adevr, deet
teoria nepotului
(Charles Darwin). Fcnd aluzie la aceasta, Krause a adugat
n textul prelucrat al articolului su urmtoarea Iraz de
ncheiere : ,,Sistemul
lui Erasmus Darwin prin el nssi reprezenta un foarte nsemnat
pas nainte pe calea trasat pentru noi de nepotul su, ns a
ncerca n zilele noastre a reinvia acest sistem - dupa cum o fac eu

toat seriozitatea unii autori - nseamn a manifesta slbiciune


de gndire
~i nvechirea conceptlor, fapt ce nu poate fi invidiat de
nimeni",
(E. Krause, Erasmus Darwin. Translated .... by W. S. Dallas,
London,
1879, p. 216). Raportnd eu justete aceste cuvinte la persoana
sa, But- ler s-a manifestat mpotriva lui Darwin prin pres,
nvinuindu-l sub o forma extrem de grosolan, ci el a tradus n
mod spcial artioolul lui Krause eu gndul premeditat de a-i defima cartea lui
(Butler). Intr-o scrisoare personal adresat lui Butler, Darwin
i-a explicat, c traducerea a fost ntreprins mai nainte ca
lucrarea lui Butler sa fi aprut ~i c fraza artat a fost adugat de
autor (Krause) n eursul prelucrr articolului dupa aparitla
crtit lui Butler ; de aceea nvi- nuirea lui Butler este lipsit de
baz, ns Darwin si recunoaste gre- seala, exprimat prtn
aceea, c n prefata la traducere el a uitat sa specifice aceast
mprejurare. Butler ns a eontinuat campania ini- tiat de el n
pres mpotriva lui Darwin, totcdat nvinuindu-1 n mod eu
totul absurd pe Darwin de o oarecare falsificare, prin faptul c
Darwin a ascuns intentionat fat de cititori prelucrarea
articolului
~i introd.ucerea n el a noi elemente, si a publicat chiar ~i o
brosur murdar mpotriva lui Darwin sub titlul Unconscious
Memory (Pier- derea memoriei, 1880). Inssi Krause serte
referitor la aceast istorie urmtoarele : ,,Situatia s-a prezentat
foarte cornic, deoarece dac aici
ar fi avut loc o actiune eu Intentie, atunci ea ar fi putut fi de mare
folos nurnai unui singur om .... nssi d-lui Butler. Intr-adevr,
dae

156 AUTOBIOGRAFIE
de atractia gravitatii etc., s'nt toate forme moddficate ale miscrii fundamerrtale de cir cumnutatie. Mi-a Jacut to tdeauna
s ridic cit mai sus plantele pe scara viettilor organizate ; ~i de
aceea am avut o deosehit satisfactie dovedind ct de numeroase si ndmirahil de bine .adaptate snt miscrile pe care le are
vrful unei rdcini.
Acum (n anul 1881) am trimis la tipografie manuscr isnl
unei cr ti mici, irrtit ula t The Formation of vegetable Mould
through the Action of Worms 1 E un subiect care nu pre- zirrt o
mare importanta, si nu stiu dac va inte resa vreun ci titor 2 Pe
mine ns, m-a interesat. E o completare a unei
scurte comunicri prezentate n Iata So cie.ttii geologice eu
mai mult de patruzeci de ani n urm, si a trezit n mine vechi
ref'[exiuni geologice 3
Am mention at to ate cirt.ae pe care le-am publicat.
Acestea au fost evenimentele cele mai importante clin viata
mea, asa c putin mi-a mai ramas de spus. n timpul ultimilor
treizeci de ani nu-mi dan seama sa se fi petrecut vreo schim:bare
n felul meu de a gndi eu excep tia unud singur punct, pe care-l
voi mentiona numaidect ; si de altfel, ni ci nu s-ar fi putut astep
ta cineva la vreo alt schimbare, dect c ma simt CU to tud
epuizat. Dar tatl meu a atins vrsta de 83 de ani, avind mintea tot
att de vie ca totdeauna si toate facuttile sale nentunecate ; de
aceea ndjduiesc sa pot muri nainte ca a-mi slheasc mintea
prea mult. Cred c am ajuns sa fiu putin mai p riceput n a gsi exp
l icat ii reale ~i n a elahora teste expe rimenta'le, .dar ,prohabil
c lucrul acesta s-ar putea sa fie numai rezultatul unei simple
practici ~i al unei acumuIri mai mari de cunost inte, Mi-e tot att de greu ca si altdata sa ma exp rirn elar si concis, si aceast gr eutate mi-a pricinuit o mare pierde re de timp, dar a avut un avantaj care a
connpensat-o, si annme acela de a trehui sa ma opresc mult ~i
atent Ja fiecare fraza si, n fe.lul acesta, sa-mi dau seama adese- ori
de ra tionumcntele gresite, att in observat iile mele, ot ~i n ale
altora.

Se pare ca n mintea mea exista un fel de fatailitate, care


ma face, la nceput sa-mi formulez expunerea ~i afirmatii le
ntr-o forma gresit sau stngace. nainte, obisnuiam sa-mi
1 Formarea solului fertil sub actiunea rrnelor. N. trad.
2 ntre noiembrie 1881 si februarie 1884 s-au vndut 8 500
exemplare. F. D.
3 Sfrsit la Adaosul din 1881. Incepe ,,Eiectul ....", p. 152. N. B.

DIFERITELE MELE PUBLICA Til 157


gnde,sc frazelc nainte de a le scrie, dar dupa ctiva ani am gsit
de cuviint c fac econornie de timp mzglind, ou un scnis
ngrozitor, pagini ntreg.i ct ,puteam mai rep ede, pre- scurfnr]
cuvirrte'le pe jum tate ; ca sa corectez apoi totul, pe

arwin dupa o fotografie Icut aproximativ n anul 1860.


ndelcte. Frazele mzglite n fellul .acesta, snt de multe ori
mai ibune decit acelea pe care 1le~a.~i fi putut scrie n chip deliber
a t.
Dupa ce am sp us destuile despre felul meu de a scrie, tin
sa mai adaug c, pe ntru [ucr ri]e mai mari, rni pierd foarte
mult timp ou ar-anjare a geueral a m aterialului. La nceput,

158 AUTOBlOGRAFIE
ntocmesc o schita ruddmentar, n dou sau trei paig1ini, apoi
una mai dezvol tat n mai multe ipa1gini, cteva cuv.inte sau
unul singur nocuind o di,scuiti'entreag sau o serie de
Fapte. Fiecare din a ceste capitole e din nou dezvolta t si
adesea transformat nairrte ide a nc,epe sa scriu in extenso. Deoarece n
numeroase din cr tile mele am Folosit foarte mult fapte ohservate de al'tii, si cum am lucrat ntotdeauna n acelasi timp la
mai multe subiecte CU totul diferite unul de altul, pot Sa spun
c aveam ntre treizeci 9i patruzeei de mape mari, n dulapuri
eu rafturi etichetate, unde puteam pune att o refe- r'int
detasat sau un memoriu. Mi-am cumprat multe crti, si la
sfrsitul fiecreia am ntocmit un index eu toate faptele
privitoare la lucrarea mea ; sau, dac volumul nu-mi
apartinea,
i fceam un rezumat apart, asa c am un sertar plin eu
asemenea rezumate. nainte de a ncepe vreo [ucrare, ma
uitarn la toate indexele scurte, mi alctuiam un index general
si sis- tematizat si, Iund una sau mai multe mape, referi toare 'la
su- hiect, aveam toate mformatiile adunate n cursul vie tii
mele; gata a fi utilizate.
Am spus c, dintr-un anumit punct de vedere, felul meu de a
gndi s-a modificat n timpul ultimilor douzeci sau trei- zeci
de ani. Pn la vrsta de 30 de ani, sau chiar nainte, mi plceau
mult tot felul de poezii, ,9i anume operele lui Milton~ Gray,
Byron, Wordsworth, Coleridge ~i Shelley, iar pe cnd eram n
scoal simteam o plcere nespus s-l citesc pe Sha- kespeare,
n spcial piesele lui Istorice. Am mai spus de ase- menea 1ca pe
vremuri mi plceau, in chip deosebit, pictura 9i muzica. Dar
de ctiva ani, nu pot supor ta sa citese nici mcar un vers dintr-o
poezie : nu de mult am ncercat s-l reeitesc pe Shakespeare, 9i
l-am gsit att de plictisitor, nct m-a scrbit. Apoi, mi-am
pierdut aproape orice gust pentru pictur
sau muzic. n general muzica, n loc s-mi fac plcere, ma
sileste sa ma gndesc nc 9i mai intens tocmai la ceea ce
lucrez.

mi plac nc, ntr-o oar ecare msur, peisajele frumoase, dar


ele nu ma mai imp.resioneaza -att de mult ca .altdat. Pe de
alt parte romancle, care snt opre de maginatie, desi nu de
un nivel prea nalt, au fost timp 'de multi ani o minunat destindere si o mare plcere pentru mine, si de multe ori am
binecuvntat pe toti romancierii. Un numr surp rinztor de
romane mi-au fost citite tare, 9i mi-au plcut dac erau ct de
oit hune 9i dac nu aveau un sfrsit trist. (mpo triva acestor a, ar
trehui scoas o lege). Un roman, dupa gustul meu, nu ajunge

DIFERITELE MELE PUBLICATII 159


sa fie opera de mna ntia dac nu contine un persona] care
sa merite a fi iubit din tot sufletul. Iar dac acest persona] e
o femeie dr gut, - cu att mai bine.
Aceast curioas si Iamentabil pierdere a simtului
estetic superior e CU att mai ciudat, CU Ct ma intcreseaa
tot att dt si pe vremuri crtile de istorie, biografiile ~i crtile de
cltorji (indiferent de faptele stiintifice pe care le pot euprinde) si sehitele despre tot felu'l de subiecte. Mrintea pare sami fi ajuns un fel de masin pentru elaborat legi generale dintr-o
mare colectie de fapte adunate, dar nu pot ntelege de ce lucrul
acesta a pricinuit atrofierea numai a unei parti din creier, aceea
de care atrn gusturide mai rafinate. Cred c
un om eu o minte mai bine construit ~i mai superior organizat dect a mea n . .ar fi suferit n felul acesta ; ~i dac ar fi sa-mi
mai triesc foca odat viata, mi-as face 0 regul din a
citi cteva poezii si din a asculta muzic cel purin o data pe
sptmn ; poate c por tiunile lin creierul meu, acum atrofiate, ar fi putut astfel sa rmn active datorit exercitiului.
Pierderea acestor gusturi e o pierdere a fericirii, ~i ea ar putea
duna ~nteligentei ,~i mai ales caracterului moral, slbind partea
emo tiv a naturii noastre.
CartHe mele s-au vndut foarte bine n Anglia, au fost traduse n multe limbi si au circulat n mai multe edit'ii n str intate. Am auzit spunndu-se c succesul unei cr ti n str intate e dovada cea mai sigur a valordi ei de durat. Ma ndoiesc
dac aceast afirrnatie face sa fie crezut ; dar judecnd n
felul acesta, numele meu ar trehui sa nu fie uitat mcar citiva ani.
De aceea, poate c merir ostencala ca n acest mterval de
timp Sa ncerc a analiaa, n ceea cc ma priveste, calittile mole
intelectuade ~i condiriile de care a atrnat succesul meu, desi
stiu bine c nici un om nu e n stare sa fac corect acest [ucru.
Eu nu am acea agerime de a ntelege usor sau de a fi spiritual, care e att de remarcabil la unii oameni inteligenti, ca
Huxley, de pild. De aceea snt un critic slah : cnd citesc pentru
prima oar un ar ticol sau o lucrare, n general ele mi strnesc

.adrniratia, ~i numai dupa o gndire mai ndelungat le observ


punctele slabe. Capacitatea mea de .a urmri un sir lung
~i abstract de idei e foarte Iimitat ; de aceea, nu .a~ fi reusit
nicio.dat in metafizic sau n matematic. l\femoria mea e
vast, totusi nu ndeajuns de clar : e destul sa ma previn
cineva spunndu-mi, vag, c a observat sau a citit ceva mpotriva concluziei la care am .ajuns, sau n Iavoarea ei, ca dupa

160 AUTOBlOGRAFIE
ctva timp sa-mi pot aminti, n general, unde sa caut ce-mi trehuie
spre a-mi sustine prerea, ntr-un anumit sens, memo- ria mea e
att de slab, nct n-am fost niciodat n stare sa-mi amintesc
mai rnult de cteva zile o data aingur sau un singur vers dintr-o
poezie.
Unii dintre criticii mei au spus, ,,Da, e un bun ohservator, dar
nu are puterea de a judeca", Eu nu cred c aceast afir- matie
poate fi adevrat, deoarece Originea speciilor este, de la
nceput si p n la sfrsit, o lung argumentare si ea nu a con- vins
numai ctiva oameni capabili. Nimeni n-ar fi putut-o scrie flira sa
fi avut oarecar e putere de a judeca. Am tot atta capacitate
imaginativ ~i hun simt sau rationament ct are oric.are avocat
sau medic eu oarecare succes profesional, dar nu cred sa am ntro msur mai mare.
Trecnd la partea avantajoas a halantei, cred c snt superior majo oitfii oamenilor obisnuit'i iprin aceea 'Ca observ
lucrurile care scap usor atentiei, 9i le observ eu mult bgare de
seam. Srguinta mea a atins apogeul n ceea ce p riveste
ohservarea si colectarea Faptelor. Dar ceca ce e mult mai important, e c dragostea mea pentru stintele naturale a fost
neclintit si arstoare. ns aceast dragoste curat a fost mult
ajutat,
de amhitia die a cstiga stima co legilor mei
naturalisti. Din fraged tirrerete am avut o mare dorint de a
ntelege ~i de a explica tot ce observam, - adic de a grupa toate
Faptele
n cteva legi generale. Aceste cauze comhinate mi-au dat rabdarea sa reflectez sau sa cump nesc ani de-a rndul cite 0 prohlem nerezolvat. Pe ct pot s-mi dau seama, nu snt fcut
sa ma las conclus orbeste de ceillaJti oameni. M-am strduit CU
tarie sa-mi p strez mintea Iiher, ca s pot renunta la onice
ip otez, orict de scump mi-ar fi fost (9i nu pot sa ma opresc
de a nu face cte una despre fiecare suhiect}, ndat ce se
demonstra Ca faptele 1Se opuneau, ntr-adevr, n-am avut de
ales 9i asa am procedat, deoarece, eu exceptia Recifelor de
Corali, nu pot sa-mi amintesc nici o ip.otez n prima ei formu-

lare pe care, dupa un timp, sa nu fi trebuit s-o prsesc sau s-o


modifie simti.tor, Fara ndoial c aceasta m-a fcut sa nu
mai am ncrede re n rationamentul deductiv 1n st iintele mixte
1
1 La Darwin : ,,nencrederea in rationarnentul deduotiv n
stiin- tele mixte" ; prin acest termen in Anglia si America se
nteleg uneori stiirrtele care pot avea alturi de caracterul
teoretic si pe cel practic, de exemplu matematica, diferitele
ramuri ale biologiei, s.a. S. L. S. (nota 190, .p. 232).

DIFERITELE MELE PUBLICATII 161


Pe de alt parte, nu snt prea scep tic, - un fel de a g1indi care cred
c e duntor p rogresului stintei l ; totusi, 0 buna doza de
scep ticism e recomandabid la un om de .~tiinta ca s-i evite o
mare pie rder e de timp ; am ntln:it destui oameni care snt sigur
Ca au fost de rnullte ori mp iedicati in fefol acesta .de la experiente sau oihservati:i ce s-ar fi dovedit a fi direct sau indirect
folositoare.
Ca exemplu, voi da cel mai ciudat caz din cite am
cunoscut. Un dorrm ( care dupa cum am af'lat mai trziu era un
hun eu- noscto r al Flo rei focale) mi-a SCS <lin provnciile
[e est Ca sernirrte'le sau boabele de ,pe un cirnp semnat eu
fasole cres- cuser toate, n anud accla, pe partea p stuiei pe
care nu cresc de olhicoi. 1-am rspuns, ce rndu-i mai multe
.info rma tii, deo a- rece nu ntel.egeam ce voia sa spun ; dar
mullt vreme n-am p rimit nici o 1lamurire. Am citit apoi n doua
zdare, unul care
aprea n p rovincia Kent ~i cellalt n Y orksluire, cteva articole scurte n car1e .se sp unca cil ,s-a ntmplat un Fapt extrem
de imiportant, ~i anume c ,,anul acesta to.a te boahele de
fasole au crescut ,pre partea ;pastaiei :pe care nu cresc 1de
obicei", Pn la urrn m-am gndit si eu c 0 asemenea afi
rmatie geinerala trehude sa fie hazata pe ceva. Prin urmare, mam dus la gr- dinartrl meu, un btrn din Kent, si 1-am ntrebat
dac auzise si el vorhindu-se de asta ; ,~i el mi-a r spuns : ,,Oh,
nu, ,domnule, trehuie
sa fie 0 gre~eala, le.oarece
Fasolea nu creste pe partea ceaalt deet n ani i bisecti, si
anul aces ta nu e ra un an ibisect"'. L-am ntrebat atunci cum
cresc boabele rle fasole n anii ohis- nurti 1~i cum n anii hisecti,
1~i curnd mi-am dat seamr, c nu stia absolut nimic despre felul
cum cresc n ori ce an. To.tusi
a ramas la corrvingerea lui.
Dupa ctva tirnp am aflat de la pr.imul meu informator,
carie, lup mu'lte SCIUZe, mi-a mr turieit Ca nu mi-ar fi scris
dac n-ar fi auait toate acele relatri de la mai multi f.ermieri
cunosctor i ; dar c de atunci vorbise 1CU fiecare in ip ar te, si
nici unul dintre ci nu stiuse s-i exp lice, n ni ci un chip, cc voise

sa ntel eag. Asadar, iat cum o crerlint - dac n tr-a- devr


o afi.rm.a'tie Fr o idee .defini tiv Iegat de ea poate fi
numi t creddnt, -- se rsprrdise ap roap e n toat Anglia fara
urm de .dov ad. De-a lungul vie tii mele n-arn ntilnit deot
trei afirmatii intentionat falsificate, dintre care una trnbuie
1 Inceputul adaosului. Adaosul se termina ,,care puteau sa
fie vindute", p. 163. N. B.

H - Charles Darwin

162

AUTOBIOGRAFIE

Sa .f:i fost O mistificare {au existat destule mistficri


~l IU
stii'nt}, care, ns a aprut ntr-un ziar de agricultur amer
iean.
Era vorha de ohtinerea, n Olanda, a uneii noi rase de hovidee,
rezultat din ncrucisarea unor speeii diferite ide Bos ( despre
unele d1in ele am af'lat, ntmplator c, atunci cnd snt ncrucisate ntre ele, dau p rodusi stenili}, ~i autorul avea neobrzarea Sa afirme Ca fusese n corespondent CU mine ~i Ca eu
ma artasem p rofund impresionat de .imp or tarrta
reznltateior
pe care le ohtinuse. Acest ar ticol mi-a fost tr imis de ctre editorul unui ziar de agr-icultur englez, care, nainte de a-l reproduce, mi cerea prerea.
Al do ilea caz p oive a o comunicare despre nurneroase
va- rdetti realizate de autor. lin mai multe specii de Primula,
care dadusera n mo.d sp ontan o bogat recolt de seminte,
desi plantele parentale fuseser ferite eu grij~ de accesul
insectelor. Aceast comuni care a aprut nainte de a fi descoperit eu sensul heterostilismului si, fie c fusese falsificat n
ntregime, fie c neglijenta in ce pniveste excluderea insectelor fusese eu totul grosolan, nct rezultatul er a aproape de
necrezut,
Al treilea caz a fost r;;i mai ciud'at : d-1 Huth 1 a publioat
n cartea sa despre 1mperecherea consanguin cteva extrase
dintr-un autor helgian, care afirma ca mperechiase iepuri de
casa din aceeasi familie, timp de multe generatii n sir, Fr oel
mai mie efect daunator. Comunicarea apruse ntr-una din
cele mai serdo ase reviste, aceea a Societtii Med.icale RegaJe
din Bclgia 2 ; totusi eu nu puteam sa nu ma :n1doiesc, - CU
greu as putea sa explic de ce, - leoarece nu au fost nid un fel
de cazuri 3 de folul acesta si experienta mea n cresterea
animalelor ma fcea sa ma gndesc cii lucrul acesta era pupin
prohahil.
1 Se are n vedere cartea A. H. Huth, The Marriage of near Kin.

London, 1875.S.L.S. (nota 191, p.


233).
2 In textul publicat de Francis Darwin (Life and Leiters, t. I,
p. 106), nu se stie din care cauz s-a trecut ,,Societatea
Belgian Re- gal" n loc de ,,Societatea Medical Regal
din Belgia", ca n ma- nuscrisul lui Ch. Darwin. S.L.S. (nota
192, p. 233).
3 La Darwin cuvnt eu cuvnt : ,,nu exista nici un fel de caz de
felul acesta", ns din context reiese limpede di trebuie sa fie ,,nu
a fost nici un caz riereusit". ( ..... I hardly know why, except that
there
were no accidents of any kind, and my exprience .....) S. L. S.
(nota
193, p. 233).

DIFERITELE MELE PUBLICATII 163


De aceea, dupa multe eaitri, .am scris prof. V an Bene- den 1
ntrebndu-1 dac autorul era un om demn de ncre- dere. Am aflat
curnd, din rspunsul su, di Societatea fusese nespus de
indignata descoperind c ntreaga comunicare nu era dect o
mistificare. Aut oru'l fusese somat, n mod ,puihlic, in Hevist, sa
rspun d unde locuise si unde tinuse acel mare numr de 1iepuri de
casa n timpul experi entelo r sale, care
trebuie sa fi durat ci tiva ani. Dar nu se primise nici un raspuns de la el. L-am informat atunci pe :hietul Mr. Huth c
referatul care forma baz a argumentului su era fraudulos ; ~i el,
n chipul cel mai cinstit, a tiprit 1imediat n acest scop 0
Io aie, sp re a fi rrtrodus n toate exemplarele cr-tii sale care nu
fuseser nc vndute 2
Lucrez metodic, si ace.asta mi-a fost de mare folcs n
comportarea mea fata de munc. n ultima vreme am avut destul
timp liber, deo arece n-am avut nevoie sa-mi cstig exis- tenta. Chiar
1boaila, desi mi-a anihilat mul ti ani din viat, m-a ferit de
distractuile societ tii si de pe.trececi.
De aceea, succesul men ca orn .de stint, orict de sus s-a putut
ridica, a fost de terminat, att cit pot sa-mi d.au seama, de nsueiri ~i
ccnditii intelectuale complexe si variate. Dintre aeestea, ce.le mai
imporrtante au fost : dragostea pentru strint,
0 rbdare nemrgirrit de a refJecta ndelung asupra o ricrui
subiect, o deosebit srguin t n a observa ~i aduna fapte, ~i o
buna parte de inventivitate si de bun simt, Cu asemerrea nsusir i modeste, e ntr-adevr surp rinztor c am putut
1influenta, ntr-o mare msur, preri}e oameni'lor de ~tiinta
asupra etorva puncte importante.
3 august 1876
Am nceput aceast schitii a vietii mele n ziua de 28 mai, la
Hopedene 3, ~i de atunci pni astiizi am scris cam o or n cele
mai multe dupa amiezi.

1 Este vorba despre P. van Beneden, 1809-1894, cunoscut zoolog


~i parazi tolog belgian, presedintele Academiei de stiinte din
Belgia,
iar nu despre fiul su, cunoscutul citolog sl ernbriolog Eduard
(1846~
1910). S.L.S. (nota 194, p.
233).
2 Sfrsitul adaosului nedatat, de 5112 alineate. N. B.
3 Hopodene - casa lui Hensleigh Wedgwood n cornitatul
Sur- rey (vezi nota 2, p. 119). Referitor la data nceperii Iucrrii
Amintiri
despre ... aproximativ la 28 mai, vezi nota 1. S.L.S., p. 27 (nota
195, p. 233).

Placa comemorativ pe peretele casei din Down


(linga usa de inbrare).

,,Aici Darwin a gndit sl a luerat timp de pa- truzeci de


ani si a murit n 1882" (dupa S. L.
Sobol).

APENDICE

PARTEA NTI
Despre Charles Darwin 1i bunicul sau,
dr. Erasmus Darwin

Asernnrile inerente ntre Charles si Erasmus Darwin care s-a n scut 1CU sap tezeci 1~i opt 1de ani nainte - si perioada
de frmn tr i in tele.ctuale ~i sociale dintre ei [oi, fac ca n
lumea gndirii, o comp aeatie a destinului realiz rilo r lor respective, sa fie le un .deosebit interes. Ca si nepotul su, Erasmus Darwin, a formulat un sistem evoduti onist eu privire la
Iume, si to tusi sistemul su n-a mod.ificat n mod durahi credint-ele obisnuite. Charles a reusit acolo unde Erasmus a dat
gres. Si .n acest Apendice am ncercat sa art eteva clin
cause.
Dr. Erasmus Darwin (1731-1802) a trait ntr-o epoc
anumit, cnd autoritatea hisericeasc era micsorat si cnd
~tiinta si filozofia an un tau apropierea perfectdonrii
[cunostin- tefor]
despre om. Era o perioad cnd lumea
credea n pro- gresul material, cnd masina eu ahuri,
mecanizarea industrei, canalizr-ile
sau uzinele de ap
preau simholuri ale puterii onrul ui asupra naturii. N oiJe legi
descoperite n fizrica si ile:gile

care .ap ruser n chimie, .i-au dat onurlui un sentiment mai


puternic de ncredcre n sine. Teologia naturad era p ropo
v- dnita de Paley ~i de altii, care nu rrumai c Iuaser n consideratie sporirca cunostirrtelor eu p.rivire la adaptare n
biologie, dar si fcuser chiar un pivot clin, .aceas t
cunoastere. Dr. Dar- win prdvea faptul adap tr ii trupului
omenesc fr 1prejudecata
at t de obisnu it n sti in ta secolului ail XVIII-lea, prejudecat
care vedea n to ate operele creatorrrlui un scop ipentru
foaoisul imediat a1l omeni nii. Erasmus a dat teonia sa
original asupra

198 AU'fOBIOGRAFIE
generataer sau descenrlentei, modificat, n .ear-tea sa,
Zonomia
n anii 1794-1796, arrticip nd 1partial teo'ria hinecunoscut
a lui Lamarck si pr ecedndu-I eu cinoisprezece ani.
E grcu sa ne dam searna astzi de trecerea imens pe care
a avut-o pe vremuri oper ele lui Erasmus Darwin, dar cnd
Charles era tnr, amintirea impuntoaa-e a bunicului su
trebuie sa fi ap ru t ca foarte .imp o rtan t ; si astzi Zonomia
este mult citi t, n timp ce versunile .de zece silabe din The
Botanic
-din Phytologiu, CU
Io
ide zeiGarden 1
rcp
et
r evo
at
cr
el
i
e
tti si nimfe, snt subiecte usoare de parodie. Doar notele vo[umino ase de p roz, care cupr ind o revrsa re a i1deilor salle
hogate, fac lectura mai uso ar . Cu mul pi ani nainte de a se
naste Chanles, Coleridge 2 inven tase cuvntul
~,darwinising"" 3 ca
sa dcfincasc teo rebiz area excesiv a lui Erasmus, - desi
unele din acestc idei l .afectaser profond pe Coleridge 'n
tine rete, pe vremea cnd inca simpatiza eu sp eculatiu
~in~ifica. Numai n ultimii si ani, de deziluzie r~i .de
antagonism fat de mate- riaismu'l contempo ran, ajunsese
sa se opun [a tot ce sustinea Erasmus Darwin, si atunci a
strigat : - ,,0 ! Doamne, ce om orh !''. Poezia lui Erasmus l
scrbea, iarr versul lui l compara eu ,,ceata care ap ar e ntmp
lto r ila poalele Pa rnasului" ; iar fiJozofia dr. Darwin a
stigmatizat-o deoarece aeesta, n Zono- mie, a rilo cudt
1priimele capitole d,in ,,Cartea asupra Cenezei" eu ,,'Credinta
c omul rezult din natur sau din urangutan",
- o ciudat prevestir e a protestelor viio'lente care au urmat
puhlicrii Originii speciilor, eu .dou generatii mai trziu.
Afar de teora descendentei, trata t 'n Zoiinomia, multe
si

alte subiecte au ajuns mai trziu terne favo nite pentru studiu
iritens al lui Charles. Desigur 1ca suhiectele cercetate de
amndoi au o poveste mai vcehe, si Linn, Buffon si altii au
ajutat i;;i ei sa se fixeze atentia asurpra unor subiecte, cum ar fi
modi- ficnile care au loc la animalele [omestice. n
Zonomia, Eras- mus se ocupa de m isca rea in sp ir-ail si le
alte miscri fa plante ;
de fecundarea ncrucisat la pfante ; de originea simtulud
fru- mosu'lui n Iegtur eu forma ferminin ; de col or atia de
adap- tare si p ro tectie, de ereditatea si dornesticirea
animalelor. Charles Darwin se ooup si el de aceste subiecte
n urmtoarele cr ti : Climbing Plants, Power of Movement of
Plants, Cross
1 Grdina botanic, N. trad.
2 Samuel Taylor Coleridge, 1772-1834, precursorul lui
Byron :;;i
al romantismului modern. N. trad.
3 ,,Darwinizare". N. trad.

CHARLES DARWIN SI BUNICUL SA.U 169


and Self - Fertilisation in Plants, Fertilisation o] Orchids,
Descent of Man, Variation of Animals and Plants under Domestication si Origin of Species.
Erasmus Darwin a scris despre selectia sexuaJa : "Cauza
firial a acestei lupte ntre mase:uli :pare a fi propagarea speciei .de ctre anirnalul cel mai puternic si mai acbiv, realizndu-se n felul aces ta arncl iorarea speciei". Aceast afirmatie
ar putea fi gresi t chiar ntr-o fraz s cnis de Charles eu
saizeci si cinci de ani mai trziu, deo arece aiei Erasmus n-a
vzut Iim- perle ideea selectiei.
Mai mult : n Autobiography (,p. 49) s-a ar tat c Charles
Darwin p recizeaz c nici scri er-ile lui Lamarck, si nici afo
bunicului su n-au avut ndci un ef'ect asupra sa. Conrradictia
aparent a drnis de d n aceast afirmatie (s-ar exp li.ca p rin
aceea] c fiind foarte tnr si auzind vorbindu-se despre pareriJe bunicului su e posibil c Charles sa 1le fi sustinut "ntro form .diferi t" ; cr ed c asa p.o ate fi nteleas afirmatia ide
mai sus si suhliuie rea cuvintelcr intr-o forma diferitii.
Metoda lui Erasmus Darwin era construit in cea mai
mare parte .dintr-o sup rastructur greoaie de speculati ,pe o
ihaza de fapte dnsuficient funda te, ce ea ce era o metod s
trin ntregii eoncep tii a Iui Charles Darwin. Chau-les si-a
pus noi ntrebari ou p rivire fa procesul vietii si a descoperit
un model general, nscut din studiul se lecti ei naturale. N
atura ~i miliardele ei de
forme au ajuns mn isistem posihil 1de autoreglare, desi cauza
central
a uni ttii n repro ducerea vie tui.toarelor a
ramais nedescope ri t. Convingerea 1-a fout :pe Charles Darwin, n
timp ce lucra la ,generalizarea fenomenului .de variutie la
animale
~i ,plante, sa resp ing p rimele influente evolutioniste ca pe
nsto smp[e si uso are specula tii ale unor filozofi a priori care
vedeau creatia sp re Folosul ornului n toate operele naturii.
Ceea ce Charles sustinea n propria sa [ucrare, e ra o teorie

const.ruit pe dovezi eu structura mai soli d. El sustinea c


n Sti.intele N aturale [ este necesar] un nou echiljhru ntre
teorie si o observ atde mai scrupuloas a fap tulmi si o
rentoarcere mai rigur oas la exper.iment. Tr-ia
argumentului su n ri- ginea speciilor, ca si n to.atii opera
sa, st ntr-o putere de generalizare haz at pe cel mai snrict
control al observatii lo r ; genernlizarca [la Ch. Darwin] a
deveni t "o expresie stenogra- fata cu putere de previzdune"
1
1 J. O. Wisdom, Foundation of Inference in Natural Science
(Bazele deduetiei n Stiinte Naturale)
N. B.

170 AUTOBIOGRAFIE
ntr-o scrisoare ctre Charles Lyell, din 1859, Darwin
scria despre opera lui Lamarck c, ,,nu a r mas din ca CU nici
un f'apt sau idee" 1 0 asemenea tgduire poate nsemna doar
c, p entru Charles Darwin, lipsa dovezii din teoria Iui
Lamarck anula totwl, asa cum anulase si teoria bunicului su,
Dar, desi
Charles a .r rnas nencreztor n ,,capacitatea supraestimat
a
lnmicu'lui su de a teorctiza si genera.liza", to tusi n
lucrarea sa Lif e of Erasmus Darwin 2 a adugat acest orna gin
: "Oh- servatiile sale priivitoare la valoarea expericntelor si
la folo- sirea ipotezclor 1dovedesc c a. avut un adev rat spirit
de filozof".
Charles a negat de asemenea c suhiectul evolutiei
.plutea n aer ( Autobiography, p. 124) deoarece Iap tele,
,,nenumara- tele fapte bine observate", Iipseau. Fr ndo ial
c viatn izo- Iat pe care a dus-o [a Down trehuie s-l fi ajutat sa
nlture
p trunderca vreunei idei din p artea ccrcctto rilor <lin a'lte
do- menii
dect al su, asa nct a neglijat involuntar
indicatiile
di acea crerl int n perrnanenta speciilor descrestea, n acest
sens me ri t sa fie citat tnrul intelectual Henry Brooks
Adams din Boston, care a cunoscut bine Anglia clin anud 1860
-- in spcial Angl1ia lumii diplomatice - cnd a fost secretar
particular a'l tatlui su, ministru ame rican. Tnrul Adams s-a
nscut n
1838, n umhra Unitarianismului Bostonian, si n capitolul
au- tobiografiei sale intitulat Darwinism 3 dezvluia opmia
con- tempor.an, spunnd c ,,el avea, asa cum .aveau noua
oameni
.clJin zece, o crc din t instinctiv n Evolutie". - ,,n ace} moment, scria el (1867) Darwin zguduia societatea".
Sustirrtorud lui Darwin n geologle a fost Sir Chardes Lyell,
si so tii Lyell erau p rieteni intirni ai Iegatiei americane. Sir

Charles spunea permanent despre Darwin ceea ce Palgrave


spunea idespre Tennyson, 1ca pr ima data cnd Adams ar fi venit
in oras, air fi trebuit s-i cear foi Darwin Sa-1 1rntlneasca, dar
nici unul din ei m-a venit vre odat n oras, nici Darwin n-a avut
grija s-I ntlneasc :pe tnrul american, si nici nu se
putea duce nimeni la amer icani, deoarece se stia ihine di nu
1 Nora Barlow face aluzie la Iunga scrisoare pe care Ch.
Darwin a scris-o lui C. Lyell (n 1839, 11 ootornbrie) n care,
n postscriptum, Darwin scrie cuvintele citate mai sus (Francis
Darwin, Life and Let- ters, 1888, vol. II, p. 215). N. trad.
2 Viata lui Erasmus Darwin. N. trad.
3 Educatia lui Henry Adams. Autobiografie. Contsable
& Co., 19.18. Henry Adams vorbeste ntotdeauna despre el la
persoana a treia. N. B.

CHARLES DARWIN $1 BUNICUL SAU 171


le 1place sa fie deranjati, Singurii americani 1pe cave ti-era
ng- duit s-i der anjeai alctuiau jumtatea de duzin ,din
legatie. Lui Adams i plcea ,sa-:1 citeasc pe Darwin, n spcial
Originea speciilor ~i Cliitoria pe Beagle. El a fost darwinist
nainte de ap ari ti a acestor Iucr ri : un discipol prerlcstinat al
vremdi ; e ra ns prea putin instruit ca sa urmreasc dovezile
lui Darwin... N-a ncer cat niciorlat s-I n tel eag pe
Darwin, ~i totusi ~i nchipuia c ar putea o htine cea mai buna
parte a darwinismului clin stuidiul mai uso r al geologiei ;
~tiinta care co.nv.ine min.tilor Iencse ca ~i .isto nia. To ti vicarii
d.in Anglia se o cup au cte pu tin si eu geologia, dar ei ciiutau
numai urme ale creatiei. Darwin cuta urme ale selectiei
naturale si Adams
l-a urmat, desi 1pe d nu-l interesa selectia dcct do ar indirect,
pcntru p lcerea de a r sturnu ceea ce sustineau vi ear ii. "El
avea, asa cum aveau noua oameni .din zece, o credint instinctiva n evo lutic, dar el nu reeirrrtea un inter es mai mare
perrtru selectia natural dcct pen tr u selectia nerra tur.al
"" Accstea au fost scrise dupii ce Darwin "zguduise so
eietatea", dar snt exemp'le semnificative mai timpur.ii,
dovedind idei bine n- ternei ate care eu mult nainte plutiser
n aer, desi e poeihil ca CharJes Darwin sa nu Je fi stiut.
in sf'era istoriei sociale, nainte ca Malthus sa fi fos,t
cunos- eut pentru ideil e sale, au fost altii care au vzut cum Iup
ta pentrn exi sterrt inf'luent a realrnente pop ula tia. Halvy,
n Iucra- rea 'Sa History of the English People 1 se refera la un
pamflet obscur eu 1privire la legea pentru ajutorarea cersetorilo r (Poor Laws] scris de un "Binefacator al Omeni.r ii" n
1786. Autorul, Rev. Mr. Townsend. 2 condamna Iegea pentru
ajutorarea cerseto- riloT deoarece ea l .apra pe ciel mai slah
mp otriva celui pu- ternie, eu toate consecintele 1lucrarii
asupr a selectiei natur ale. EJ fcea o anal ogie ntre numrul
caprelor si al oganilo r de
1pc insul a Juan Fernanrlez, mentionat de Dampier. La
nceput,

capr ele cr au singurele stpne ale insulei si ajunseser la un


bun nivel de trai, n ciuda ctorva boli '7 a incursiunilor distrugtoarelor corneroiale engleze, Ap oi spaniolii aduser n
insul 0 pereche de ogari, ca sa strp easc cap rele ~i sa-i necjeusc 1pe englezi. Acesti ogari "s-au nmul tit n rapor t 'CU
cant tatea ,de hran pe care au gsit-o". Capr ele s-au
mputin at
1 Istoria poporului englez. N. trad.
2 K. Marx, n Capitalu!, vol. I, arat c Townsend este
unul din autorii pe care 1-a plagiat Malthus. N. trad.

172 AUTOBIOGRAFIE
si s-au retrais spre stnei, si atunci s-a stabilit un nou echili- bru ;
,,cei ma:i slabi .din amndou speciile au fost iprintre cei dinti
care au pltit tribut naturii, .iar cei mai activi si mai vigurosi au
contdnuat sa triasc. Prin urmare, cantitatea de hr an
reglementeaz numrul speciei umane, si cel slah atrn de
generotatea prohlematic a celui puternic ... "
Dar nsusi Darwin a admis, n tr-un .pasaj din Autobiography
(p. 43), c "nenumifrate fapte bine observate e rau nmagaz in a te n mintea naruralistilor, gata s-si ia locul cuvenit de in
da t ce vreo teor-ie care ar fi cup rins aceste f apte ar fi fost sufi
cient de bine exp lica t", Ac.este eu vin te s-au potrivit exact
unuia dintre contemporanii mai tineri ai lui Darwin, pentru
care lucrarea cornun a lui Wallace si Darwin puhl icat in
Linnean
] ournal diin 1858 a fost o rcvcl atie [uminoas, asa nct [aptde bine obscrvate l? adunate si-au luat locul lor.
Alfred Newton, p rof'eso r de anatomie comparat la
Cam- bridge ncepnd din 1866 pn la 1907, a fost unul 1diintre
p rimii natuealisti care a acceptat teoria evolutionist si noua
ei baz, sele ctia natura'l, ca o solutie bine venit a multor
probleme d'e r sp ndir e a psril or, de varintie si a.dap tare,
problerne care mult timp fuseser o enigm pentru el 1
n anul 1858 Alfred Newton clto rise n Islanda mp reun
CU John Wolley si, fara VOIa lui, inactivitatea l Icuse Sa aiiba
mereu discutii despre vechi.le subiecte eu privire la specii, la
originea si limita Ior. Cu ani mai trziu, in fehruarie 1888~ el a
.p uhli cat UIIl art icol n Macmil.lan's Magazine 2, intitulat
The Early Days of Darwinism 3, n care descrie efectud
imediat si coplesitor pe care I-a avut asupra mintii sale citirea
Iucrr'ii
comune a lui Wallace ;~i Darwin. Iat ce scria el : ,,Nu dup
mmd te zi1le de fa ntoar cere a mea din Islanda am pnimit
numrul din Revista Soeiettii Linneane care poart pe
coperf data de 20 august 1858 ~i care cupr.inde Iucrarea d-Ior

Darwin si W adlace ... n seara aeeea am stat pn trziu eitindo, ~i nu vor


uita nioiodat dt de mult m-a impresionat. Aceast lucrare dadea 0 solutie extrem ,de simpl tuturor dificulttilor care ma
tulburaser CU 1luni n urm. Cu greu mi-am dat seama la nceput dac ma simteam mai jignit c sohrtia nu-mi venise mie
mai nti, dect multumit c fusese gasita n ntregime. Onicum,
1 Viata lui Alfred Newton a fost scris de A. F. R. Wollston
(John Murray, 1921).
2 Revista Macmillan. N. trad.
3 ,,Pnimele zile ale darwiriismului", N. trad.

CHARLES DARWIN SI BUNICUL SA.U 173


dupa ce am citit de mai mul te oni comunicri'le, m-am dus
fa cufoare fe ricit c solutia fusese 1gasita. Lsnd la o parte
o'rice sentiment persorial, cl mi-a aprut ca o revelatie
di.rect a unei pute ri supenioare ; 1~i a doua zi dimincata mam trezi t eu con- sniinta c tot misterul se afla cuprins in
cuvintele "Selectie Natur ai ". Mrtur isesc sincer c atunci,
n bucuria mea, nu
mi-am dat seama, si nu pot sa spun cnd am nceput 1Sa ohserv
c, desi nedumeririle mele erau n felul acesta explicate, zeci,
ha chiar sute de alte dificudtpi rni stteau nc n cale",
Pentru Charles Darwin avea impor tant mul tirnea
dovezi- for .pe care 'Se spr ijinea teoria evolupionist, ~ el sti
a c aceasta era ipro1pria sa corrtrihutie. Nici buni cul su, ~i
nici unul dintre con tempor anii si, doar eu excep tia lui A. R.
WaHace, nu r eusiso Sa studieze eu atta adncime .am nuntul cel mai mie, care
era to tusi destul de mare in nesfrsi ta ,succes.iune a forrnelor
organice, ,~i ruimerri nu reusise att de bine .sa sco at n eviderrt aceast d ovad pl.in de .autoritate, fara de care
Darwin nu iputea adrni te nic:i o influen t asup ra gndiri1i
sae,
Dragostea pentru observati a .adn c a Faptului <lin
natuc, si uevo.ia de a explica printr-o teorie tot ce vedea, al
ctuiau urzeala strns a geniulu su. Merit sa tinem seama
ide oare- care schimbare de expresivitate n urzeala acestei
gindiri stiintif'ice, pe msur ce trec anii. Gnd era t inr, rezerva 1Sa fat
de fiilozoful sp ecul ativ era fo arte mare ; dar mai trzdu,
Darwin a .cp tat un respect tot mai spori.t pentru speculapie
care, dac decurgea hine, er a urmat de observatie si expezimerrt. UneoS i Fo loseste Iiber cuvinte]e generalizare r~i
speculatie, Iar spre sfreitul vie tii cuvn tul generalizare
ajunge Sa fie folosit CU un deosebit respect atunci cnd se
sprijin pe un numr sud'i- cient de dovezd pozi tive. Accast
schinrba re a urmat drumul dezvolt r ii sale intelectuale ;

ncl.inarea spre teorie, ni oioidat absenta, er a tinut. str ns n


fru la nceput, si Frul nu era
sl bit dect atunci ond puterea de a trage concuzii erestea
o data eu mbogti rea cunostint.elo r sale. Cutare a de fapte
si teo retizaS ea p reau adese a aproa:pe un.ite n tr-un
singur pro ces n mintea sa ; to tusi, une o.ri le deosehea
limpede un a de alta. Desi teoria fara fapte bine observate nu
prezin t nid un in- teres, faptele snt zadarnice dac nu snt
ncadrate in teorie. E,I er a de aceea~i parere eu
binecunoscuta re,comandare .a lrni Buffon, de a studia cum *)
iSnt lucrurile 1~i nu pentru ce *)
*) In original cuvinrtele cum ~i pentru ce snt scrise eu
majus- cule. N. trad.

174 AUTOBIOGRAFIE
snt asa ; 1da1r nu si eu cealalt recomandare : ,,Ramassons des
faits pour nous 1donner des ides" 1 Darwin ajumsese la
ccnvingerea di valoarea fap te lui gsit st tocmai n fogatura
sa eu teoria. Aceasta poate prea n contradictie eu Iipsa sa de
ncre dere n speculatie ca fiind o ,primej.die pentru gnd.irea
~tiintifica asupra crei a am strui t. Cred c dczvot.ar ea gndinii sale, ncepnd eu plcerea din t.increte de a observa
direct si de a colectiona, pnii la satisfactia m ai matura a
teorcticia- nului, pot sa explice ndeajuns inconsistenta
[gnd:i1r:ii] sale 2
Voi da acum cteva citate din scrisorie sale, la d:iferite
perioade din viat, pentru a stahili aceast schimhare de dieectie, Se observa de asemenea ~i o arecare oscilatie, ~i nici nu se
putea altfel, deoarece ntreaga munc ~tiintifica are nevoie
att de teorie cit ~i de ad un are de fapte. De altfol, .dif e rifii si
corespondenti aveau nevoi.e de sfaturi variate. Cu toate
acestea, cred c exista o tendint generala n rnintea sa [ care
merigea] de la frica ini tial de speculatie excesiv p in la
aprecierca matura
a te.o.riei pe haa de fapte. Lucrul acesta face 1sa co respund ci
tate le eu argumentul din acest Ap endice. Dezmintirea lui
Dar- win, att n ce priveste influenta hurricului su, c:t si imp
or- tanta primjlor evolutionisti, er a ntr-adevr negarea
premiselor si a metodelor lor de atac,

Cl TATE
Emma Darwin ohisnuia sa repete ceea ce spunea sotul su :
,,E o greseal fatal sa rationezi in timp ce faci ohserva tii,
desi este att de necesar sa faci acest lucru nainte, si att de
folositor dup". Acest sfat mer it sa fie Iuat n seam, deoarece e1l r ezum, ntr-o o arecare msurji, preride lui Charles
Darwin din citatele care urmeaz.

1 Sa adunm fapte ca sa cptm idei (n frantuzeste, n original).


N. trad.
2 Prerea Norei Barlow este, dupa noi, [ust. Ea poate fi n
plus exemplificat prin atitudinea initial ostil a lui Darwin fat
de speculatile <lin opera lui Lamarck. Aceasta reiese <lin
scrisorile pe care Darwin le-a scris lui Lyell si Hooker ntre anii
1844 sl 1859 (vezi F. Darwin, Life and Letiers.; (1888), vol.
II, p. 23, 29, 39, 207 si 215
$i vol. III, p. 14 si 15). Aceste idei ostile nu mai apar in ,,Schita
Istor'ic" care precede editia a VI-a a Originii speciilor, schit scris
spre 1870 (vezi Originea speciilor, Edit. Acad. R.P.R., 1958, p.
3940). N. trad.

CITATE 175
n 1837 curnd dup ntoarcerea din cltoria rpe Beagle,
Darwin a scris, printre nsemnrle izolate ~i notate fa repeseal care se 1gasesc n ntregime n nota 4, p. 231 : - ,,mi
place att de mult observatia direct, nct n-as putea sa continui, asa cum face Lyell, corectnd ~i adugnd informapii
noi la cele vechi, si nu vd cum s-ar putea comporta omul fixat
la Londra - eu experientele 1din mediul rural si eu ohservatiile
asupra animalelor inferioare", n ah foc, pe aceeasi pagina, a
scris : - ,,Si,stematizeaza si studiaz afinittile". n felul acesta, nc din 1837 el recunostea stimulentul care va persista
p n la sfrsitul victii sale, stimulent :pe care-l gsea n
plcerca ohservatiei directe. Dar cele doua cuvinte ,,stud1iaza
afinit- tile", arat di cle Se hazau pe teorie, ~ Ca nuintea Sa
era OCU
pat nc de pe atunci eu probleme n Iegtur eu evolutia.
In 1844, Darwin i scria lui J. D. Hooker (More Letters 1,
vo'l. I, ,p. 39) ,,Trehuie sa-mi perrrriteti sa va dau prop ria mea
interpretaS e la ceea cc spuneti Ca ,,nu grupez bine vederile
extinse", - Aceasta nseamn c dvs, nu ngduiti speculati
ile deslnate eu care, eu atta usurint, si ncep Iucrr-ile lor
cercettor ii slahi 9i nesiguri. Aceast permanenta tendint
spre generalizare, eu o consider ca o adevrat
nenorocire".
In 1850 Darwin i scr ia lui G. H. L. Woodd p rivito r la
efectele clduri.i asupra stratificr'ii geologiee (More
Letters, vol. II, p. 133) ,,Toti tinerii geofogi au o deosehit
nclinare pentru speculatie ; mi-am fript bine degetele in
p.rivinta aceasta,
~ poate c acum snt prea prudent ~ ma 1Smt nclinat sa
falsifie speculatia cnd un efect direct sau imediat al unei cauze
n problema studiat nu poate fi dovedit ... N-am nici o
ndoial di oamenii speculativi, tinuti n fru, snt departe de a
fi cei mai buni observatozi.i. eu toat doririta sincer a
fiecruia de a progresa in studiile sale geologiee, n speculatii
ca i n spe- cial, n chserva tii."

n 1857, Darwin i-a scris lui Asa Gray (More Letters, vol.
Il, p. 252), pe care-l socotea c nu era destud ,de indulgent eu
generalizarea. Acesta ncepea prin a accentua impor tanta pe
care o are observatia, ntelegnd p.rin aceasta, cred, greutatea
teoreticianului de a pstra o impartialita.te integral ; faptele
au valoare n r.aport eu teoria, si de aceea se poate gresi eu usurint.
1 Mai multe scrisori. N. trad.

176 AUTOBIOGRAFIE
,,A~ spune acum c este de datoria dvs. sa generalzapi et
puteti mai mu'lt din opera dvs. complet de pn astzi ... Deoarece o observatie atent nu e o munc mai grea dect o generalizare - si to tusi mai grea .deot speculatia - nu credeti
c e posib.il ca observatia sa fie supr aevaluat ? Nu ar trebui 1Sa
uitm niciodat c observatorul poate s-si gencralizeze propriile lui ohservatii incomparabil mai bine dect o ricare altul.
Multi astronomi s-au trudi t o viat ntreugji ohservnd, fr sa
trag
mcar o singur concluzie ; cred c Herschel e aeela
care a remarcat ca ar fi Iost mult mai bine dac s-ar fi opnit
dm munca lor consti.inci oas si s-ar fi 1gndit la ceea ce se p oate
deduce din aceast munc",
n scrisoarea adr esat lui Henry Fawcett n 1861 (More
Let.ters, v-01. I, p. 195), Darwin adm.ite c observatia este ea
nssi un act selectiv. ,~Ce lucru ciuidat : nimeni nu rrtelege c
ozice observat.ie, dac urmeaz sa aih vreu:n folos, trebuie
sa fie pentru sau mp otriva unei p rer'i !'" Aici Darwin admite
c trehuie 'Sa existe 0 ~,parere'' .ante.rioar observa tiei, adic 0
teorie sau o ipotez care sa puna n valoare faptS ll gasit 1
n 1863, Darw1in i scria lui J. Scott (More Letters, vod. II,
p. 323) : ,,Eu v-as suger a avantaju pe cave 1-ati avea n mo~entul de fata dac ati fi foarte zgrcit eu .irrtnodu ce rea teo- riei
n JucrariJ.e dvs. (pe vrenmri, am rtcit mu:lt n folul
acesta prin Geologie) : liisati teoria sa cliuizeasc observatiile dvs. 2, dar p in cind reputatia dvs. nu va fi bine stahil i t,
sa fiti zg:rcit CU rpublicarea teoriei. Teoria i face pe o amem
sa se .ndo iasc de ohservatiile dvs.",
n 1870, Darwin i scria lui J. D. Hooker (More Letters,
vol. I, p. 321). "Concfozia dvs. c onice specula'tie CU iprii.vire
la preornduire este o inuril pierdere de timp, e singura conclnzie nteleapt ; dar ce greu e sa nu s.peculezi ! Teoilogia
mea se afl ntr-o adevrat ncurcturii ; eu nu pot considera
universul ca rezultatul unei ntmplri oarhe si totusi nu rpot
gsi nici 0 lovad de irrtenti e buna, sau m car le vreo drrtentde
oarecare, n cele mai mici lucruri",

~i si rczum p arerea asupra mumcii deductive n comentariul su despre Herbert Spencer. ,~Felul deductiv de a trata
1 Citat de J. O. Wisdow, Foundations of Inference in Naturt
Science (Bazele deductiei n Stiintele naturale). N. B.
2 in limba englez : ,,Let theory guide your observations".
N. trad.

CITATE 177
fiecare suhiect e eu totul opus gndir1i mele.i. De nenumrate ori
mi-am spus mie nsumi, :dupa ce am citit vreuna din cartHe sale : ,,Ac1i ar fi un minunat subiect de Iucru pentru jum- tate de duzin
de ani !".
Fiul lui Darwin, Francis, a scris n Life and Letters 1 (voil, I, p.
149) despre atitrndinea tatlui su, ctre ,sfir~itu.I vietii sale, fat
ide teoric ~i ohservatie. Dupa cc struie asupra
ohservatiei .repe tate a lui Darwin [dupa care] este important sa
19tii 1cfod sa renunti la investigatii, Francis urmeazii :
- ,,De multe ori spunea c nimeni n-air putea fi un bun ohservator,
dac n-ar fi un teoretician activ. Aceasta mi amin- teste ceea ce
am spus despre instinctu su de a tine seama de excep tii : era ca i
cum ar fi fost nzestrat ou o capacitate de a teoretiza gata sa se
reverse oriunde si [a cea mai usoar atingere, asa net nici un fapt,
orict d.e mie, nu putea evita hinsarea unui flux de teorri, 19i :n
f.elul acesta faptul orestea n importanta. Fireste, s-a :nmplat c
mu:lte teor ii fr temei '-au trecut pr-in minte ; din fericire ns,
dmaginatia sa bogat era tinut n fru de o putere egaila de a judeca
si a nlatura ideiifo care-i treceau prin minte".
Aci, Francis desorie marea bogatie de idei 1~i puterea speoulativa a tatlui su, fr de care n-ar fi avut cum sa fac o
cenzur intclectual a faptului gsit : numai n ifelrnl acesta
cenzorul si poate ngdui s ;renunte ila Ipoteze sau la i1d1ei care nu
snt suatinute de un mou model speculativ, Mode1ul cd
,,adevarat" e acela car e poate sa eorespund celui mai
mare numr de fapte.
Ultimul citat n lista cronologic a scrdsoralor, araa cum
Charles Darwin, sprc sfr~itul vietii, continua 1sa foloseasc
amestecul complicat a1l acestor lou procese. Reproduc mai
jos, n ntregime, scrisoarea caracteoistic n care apare acest
pasaj, scrisoare adresat fiulrni su cel mai mie, Horace, CU
.o cazia reusitei lui la Little Go 2 la Camln-idgc in 1871, la
vrsta de 20 de ani. Horace nu fusese snrducit n scoal si la
Unversitate 9i se temea la examene.

1 Viata ~i Corespondenta, N. trad.


2 Little Go este primul examen pentru titlul de B. A.
(Bachelor of Arts), adic Iieentiat n Iitere, la Universitatea din
Cambridge. N. Trad.

12 - Charles Darwin

178 AUTOBIOGRAFIE
6 Q. Anne St.
W.
Vineri dirnineata, ora 8,30.
[15 dec, 1871]
Scum1pul meu Horace,
Sntem foarte bucurosi, deoarcce am .p.rimit o carte
postal de la bunul nostru George din Cambridge, care ne
anunt c ai trecut CU bine hlestematul acela de Little Go. Snt
foarte ncntat, ~i acum po ti sa dai eurs Hber talentelor
tale si sa muncesti ct ti va ngdui sntatea la matematic
~i ~tiinta.
E1ri moapte am meditat asupr a unei p rohleme extrem de
ncurcat, si anume ce-l face pe om sa descopere unele lucruri ncdescopcri te. - Multi oameni foarte inteligenti - mult
mai ntcligenti dect descoper ito rji - nu .pro.duc nici- odat
nimic original. Att ct pot s rpmsupun, arta sta n cutarea
n mod obisnuit a cauzelor sau a ntelesului a tot
ce se ntmpl. Aceasta impl ic o ohservatie .ascuti t -7 ce re
ct mai multe cunostinte p osihile asupra suhiectnlui cercetat.
Dar de ce ti le soriu eu toate aceste a acum, e greu sa-mi
lau seama, - afar rloar de faptul c inima mea e prlina
de buour ie ; pentru c ma bncur din inim c .ai trecut aceast
Carybd 1
Al tau tata afectucs,
C. DARWIN
Am accentuat imp ortanta schimhrii ,d,e p rer-i a lui
Char- les Darwin eu privire la speculabie n dezvoltarea sa
intelec- tual, deoarece mi se pare Iimp ede c el s-a folosit de
opo- ziti.a fat de modul de a gnd a1l tatui si hun.icului su
ca sa-~i apere propria sa independenta. Cnitica aspr ipe care
Robert Darwin i-a Fcnt-o lui Charles ond era tnr, ar putea
fi so coti.t ca o treap t impor tant n istoria dezvol tr-ii fiuh1ti su ; fara nevoia uS gent de a-si cere inrlepenrleuta, ar f

ndr znit oare Charles Darwin sa treac peste mp otrivi rea


tat lui su atunci cnd i s-a propus clto ria pe Beagle ?
1 Termenul de ,,Caribda" (n englezeste Charybdis) este
expresia folosit pentru a indica invingerea unor greutti
exceptionale (a trece prin strrntoarea dintre Scylla si
Charybda, strmtoare despre care se vorbeste n Odiseea). N.
trad.

CITATE 179
Fr- cei cinci ani ide discipdin, genaul lui Darwiin .ar fi ajuns
oare la maturitate ? Se pot face nenumrate presupunerd, dar
pentru mine, orict ne-am referi Ia tirania tat'lui su sau la
moartea timpur ie a mamei sale, tot nu se pot rezolva problemele deosebite clin acest Apendice 1 Giocnirea ideilor
con- ternporane si a prer'ilor transmise de la o generatie
matura la una ma.i tnr va fi ntotdeauna nso ti t .de reactii
erno- tinnale neprevzu te, adesea nerecunoscute, si poate
eu att mai intense acolo unde nu exist nici o ruptur
violenta n traditia unei Farrrilii Iat de un membru
emancipat.
Hespectul lui Charles pentru tatl su Robert l-ar fi putut
tine n sclavie mai muilt timp dect trehuia. De~i nu exista nici
o puhldcatie eu p rdvir e la evolutie pn la moartea tata'lUJi su, totusi Charles Darwin si-a croit drumul sp re Iihertate
eu m ul ti ani mai nainte. Justificarea indepcndentei sale intelectuale f'at le metoda ~tiintifica a bunicului su si de
personalitatea dorninant a ta tlui su, mergea pe aceeasi
cale, - si anume pe calea ~tntifica de cercetare, bazat ns
pe evidenta fap tic, Dr. Robert Darwin, desi nu avea o formatie stiintific, Fcea ipoteze pentru fiecare suhi ect, ca si
tatal su Erasmus, asa nct, renegnd metoda de g:ndire a
unui nain tas, n realitate Charles i renega pe amndoi. S-a
crezut c, n parte, Darwin a renuntat la cariera mcdical
.din pri oina acestei rene.gar1 a atitudinilor nairrtasilor sar.
Dar, medicina putea s-i apar ca foarte str.ns asociat cu o
inclinare a mirrtii spre ,,speculatie"2
n concuzie, as dori sa subliniez inca o dat asemnare a
1i deosehirea dintre Charles si Erasmus Darwin ; preo
cuprile
~i tr a diti ile lor familiare mergeau paralel, to tusi era o rnare
Ieosebire n nsusirie lor de haz si n reactsile lor Fat de
ot ce se petrecea pe vremea fiecruia din ei. Charles Darwin
1 fost crescut n traditiile ~i ideile de la nceputul secohrlui

1il XIX-1lea, cnd rationalismul si utlitarsmul secolului al


CVIII-.Iea erau nc n floare. Dr. Erasmus Darwin fusese un
rurt.to r de cuvn t al acelei perioade timpurii de entuziasm,
.nd animaie ~i plante nccunoscute mhogteau Europa dato~ita .dezvol t. rii transportului 1;;i comer tuhri, 19i cnd Linn
1 Vezi nota a cincea despre boala lui Charles Darwin, p.
247. Ct le mare era tirania tatlui su Robert, rmne o
problern de discutat,
2 Prerea lui N. Barlow nu pare fondat ~i nu-i sprijinit de
.atele din ,,Autobiografie". N.
trad.

180 AUTOBIOGRAFIE
scosese din haos nomenclatura hiologiica. n toat Europa n ..
eepuse o cercetare amnurrtit a formelor vii. Vechile directive sriintifi.ce fuseser desfiintate, ~i Erasmus Darwin a fost
unnl din pionie1rii care a deschis un drum 111ou spre evolupie.
Peste doua generatbi a venit rndul nepo tului su Chal'lles sa
exprime i.dei noi bazate pe eunostinte noi. A venit rndud su
sa schimbe vechile directive, ~i una dintre aeele directive pe care
le-a remp rosptat a fost aceea a bunicuui su. Noile directive
cuprindeau din nou cuvntul eoolutie, dar Charles a adugat si
1pe acele de selectie naturalii, ca un Indicator
care ar arta drumuL Dar mai sernnifdcativ inca 1dec:t di- rectia
sp re o tinta final, a fost cluza Iimpede asupra felului cum s,e
tlmceste o hart.

PARTEA A DOUA
Polemica Darwin-Buller

Astzi, cearta hinecunoscut pe vremuri dintre Samuel


Butler '9 Charles Darwin e aprnape uitat, ~i scurta expunere
tiprrt perrtru prima o ar n versiunea complet a Autobiografiei va trezi doar amintiri vagi n mintea major'ittii cititorior.
Povestea e comp licat att cronologic ct si in esenta ei,
dar .dup ce am cercetat bogtia .de material din manuscrisele lui Darwin, af'late n biblioteca Universittii din
Cam- bridge, ntreg ineidentul mi-a aprut ntr-o lumim att
de noua, .nct am socotit c trebuie povestit din nou, n toate
amnun tele foi. n scrisorle vechi din acest voluminos
dosar, vorhesc glasuri din trccut, sp rijinindu-l pe Darwin
mpotciva lui Butler si recomandnd tcere ; oricare ar fi astei
peerea asupra acestui sfat, glasul p rietenilor devotati si
rudele lm Charles au gasit di atacurle lui Samuel Butler erau
nenrlrep- tti te si josnice,
Samuel Butler era eu douzeci si sase de and mai tnr
-dect Charles Darwin si, cnd -era tnr cresctor de oi n
Noua Zeeland, a urmrit eu entusiasmul unui adept nflc-

rat lupta dus mpotriva ortodoxiei curnd dupa publicarea


Originii speciilor. Scrisorile adresate lui Darwin n aceast
epoc, scrisord modeste, sincere si pline de admiS atie, se
afla in dosarul de la Cambridge 9i formeaz un contrast
izbitor eu a.cuza tiile grave de mai trziu. Dar simpatia
reciproc ~i corespondenta pr ieteneasc dintre ei a-a rcit
curnd ; n timp ce fa.ima lrllii Darwin crestea n lume.a
stiintific, ea sc- dea n ap recier e a lui Butler. Pentru c, n
realitate, Butler

182 AUTOBIOGRAFIE
n-a ntcdes niciodat nt.reaga importanta a revodutiei nfptuit de Darwin n gndirea stiintific. Creznd c gndirea
controlcas calea spre evo lutionism, Butler a nceput sa studieze primii evo lutio nieti, pe Buffon, .dr. Erasmus Darwin si
Lamarck, ~i eu ct i studia mai mult, cu att i plceau mai mult
si nu-l mai vedea .pe Darwin asa cum l vzuse n tine- rete.
ncercnd sa reconsidere evolutiorristii mai veehi, Butler
s-a situat pe p ozj tia secolului al XVIII-lea, asa nct disputa se
Ieag strns de critica pe care a fcut-o Charles Darwin p- rerilor
bunicului 1sau, despre car e am mai vorhit. Polemica dintre ei era, de fapt, un alt aspect al schimhoii n gndirea
J.Ji,O~ogilor, care a avut loc ctre mijlo.cul seco lului al XIX-lea.
Cronologia ctorva publicatii aprute n 1879 are o deosehita impor tant pentru a nte.Iege punctl culminant al antagonismului mereu crescnd al lui Butler.
Cu p ril ejul aniversr ii a saptezeci de ani ai foi Charles
Darwin, n Februarie 1879, s-a publicat n Germania un numr
special al periodicului Kosmos (II, J ahrg. Heft. 11), cup rim.nd un artico scris de dr. E. Krause despre contributia dr.
Erasmus Darwin la istoria teoriei descendentei. n mai 1879,
Butler puhlic Evolution Old and New, or the Thorie of Bu/
Jon, Dr. Erasmus Darwin and Lamarck compored with that of Mr.
C. Darwin 1, fara sa stie nimic despre articolu lui Krause din
Kosmos. ntre timp, Krause si-a 1largit sohita, spre
a f tradus ; aoeasta a format partea a doua a Iucrrii Life
o] Erasmus Darwin 2 scris ide Charles Darwin ,~i publicat n
noiembrie al accluiasi an. n timp ce Krause se angajase n
aceast colahorare, Charles Darwdn i trimise un exemplar din
lucrarea foi Butler ; iar cteva din adausurile lui Krause contineau informatii care comhteau icleile lui Butler. Principafol
pasaj jignitor suna astfcl : -,,Si,stemul foi Erasmus Daewin era
in el nsusi un prim pas extrem de important pe drumul deschis
:pentru noi de nepotul su, si a .incerca s-l revizuiesti
.astzi, asa cum se ncearc n momentul de fata, doverleste
un

p unct sbb n gndire ~i un anacronism intelectual pe care


nimeni n-are de ce s-l invidieze",
1 Evolutia vechiului sl noului, sau teori ile lui Buffon, dr.
Eras- mus Darwin si Lamarck, cornparate eu aceea a d-lui C.
Darwin. N. trad.
2 Viata lui Erasmus Darwin. N. trad.

POLEMICA DARWIN-BUTLER 18 3
Din nefericire, n prefata lui Cha:rles Darwin fa Life of
Erasmus Darwin s-a pierdut din vedere sa 1Se afirme c schita
original a lui Krause fusese mo dificat, Cum s-a ntmplat
aceasta vom explica mai trziu 1 Butler a comparat imediat
presupusa tnaducere exact eu un exemplar ail origdnalul'ui,
~i deosebirile 1-.au Fcut s trag concluzia c modificrtle
care nu fuseser aduse la cunostint nsemnau un atac ascuns
m- potriva lui ; puhlicul va crede c ideile saie fuseser
condam- nate n chip independent de un elev igerman, nainte
chiar de a fi puhlicat el lucrarea sa Evolution Old and New.
Dndu-~i seama .de gr eseala omisiunii, Chardes Darwin s-a
scuzat fat de Butler, dar Butler rmase ferm convins c era
victima unui complot. n cele din urm, intensa sa virulent
emo tional, fa care s-a adugat sfatul rudelor si al pretenilor, l-au redus ,pe Darwin la tcere, ou toat ho trrea ini:tiala de a arta, n ehip sumar, cum s-a ajuns la aceast
greseal.
Dar oare ce era ntr-adevr 1real n aceast furtun n- tr
..un pahar eu ap ? Libertatea din timpul reginei Victoria, care
pare att de solid cnd o pnivesti n trecut, era acum zguduit.
Darwin ~i Butler cereau struitor dreptate ; Dar- win, n
nelinistea si tristetea pe care I le prcinuiau atacu- rile lui
Butler, avea nevoie de aprobarea familiei 1~i a ipriete- nilor
.irrtirni ca s-i ngduie sa se retrag din durerea pe care i~o
povo ca aceast polemdc, n for treata lui evohrtionist,
-- cuoeri t CU douzeci de ani mai nainte fara s-si piarrl
curajul n Fata criticii. Se simtea stpn pe sine cnd erau n joc
probleme ~tiintifice, dar avea nevoie 1de ap rare mpo- triva
antagonismului uman. Butler fcuse Fat cri.ticii toat viata, si
o cuta asa cum o caut orice agresor ; dar si el avea nevoie de
aprohare, iar cre dincioasa lui p rieten Miss Savage, era
totdeauna gata s-l rzbuue ipe Butler cntnd pe tema ticdosici oamenilor 1diin clica rlui Darwin si a monstruoasei
lor
nseltorid. Intensitatea sentimentelor lui Butler se vede din

1prima sa scrisoare ctr e Athenaeum; scrisoare care va fi r'eprodus integral mai trziu, n care spune : ,,Fara ndoia, e
un obicei banal al scriitorilor sa profite de pvilejrnl ide a-si
1 Vezi p. 187. Brosura lui Festing Jones, Scrisoarea nr. 1, scris
n acest scop, N.
B.

184 AUTOBIOGRAFIE
revizui Iucrrile, dar nu e deloc lbanal atunci cnd o condamnare ntr-ascuns a unui adversar a fost ntercalat ntr-o
editie revizuit, editie a crei revizie a fost tinuita secret, sa
declare, de cite ori se iveste pnilejnl sa Imureasc aituatia, c
atacul
a fost scris naintea crtii, ceea ce ar da imp.reaia Ca aceast
condamnare e fiira o:biect, si n folul acesta i-ar face pe eititori sa presupun c e vorba de 0 prere nefundat",
Cititorii versitmii Autobiografiei -din 1887 nu vor gasi
naca o afoz.ie, n rrici un cuvnt al ;lui Charles, la disputa eu
Butler.
E important c Feancis Darwin a lsat la o parte toate mentiurrile fcute -de tatl su eu privire la aceast disputa atunci
cnd a puhlicat Autobiografia n Life and Letters din 1887,
deoarece Francis sustinuse di o explicatie public ar fi trebuit
sa aih loc n timpul atacurilor violente ale lui Butler. Poate
1ca censura famijiei, caee pstrase discretie n ce pniveste
pasajele despre religie, si exercita .din .nou influenta ; sau
poate c impreaiile familiei erau nc prea proaspete n 1887
ca sa desohid din non discutia. Francis vonbeste despre incident n volumul III din Life and Letters, p. 220, unde spune :
,,Publicarea lucrri i Life of Erasmus Darwin a dus la un atae
al d-lui Samuel Butler, care l acuz pe tata! meu de falsi- tate.
Dupa ce Se sftui CU prietenii sa, tata se ho tr sa nu
rspund aenzatiei, deoarece nu menita sa fie luat n seam
... Aceast chestiune 1-a fcut pe tata .sa sufe.re, dar
simpatia caMa a acelora a cror prere el o respecta, 1-.a ajutat
cunnd
s-o dea udtr-ii".
n scrisorile care se gsesc la bjhlioteca Universittii din
Cambridge e vo rha de atentia pe care Darwin sr fi trebuit sau
n-ar fi trehuit s-o dea atacuoilor lui Samuel} Butler, cuprinznd si judec.area cazului de ctre T. H. Huxl1ey si Leslie
Stephen, preri carie nu Iuseser publicate mai nainte,
Darwin scrise chiar de la nceput : ,,M-am hota1r~t 1sa trimit un

[r spuns] 1, 1deoareoe snt n msur sa spun ceva in aprare


eu p rivire la negl ijenta mea". Dau n ntregime povestirea
felului cum asculta Darwin pe cei oe-1 sftui au, Jini~tea care
rezulta servind doar ca s-I conving :pe Butler c suferea de
mania persecutiei, asa fol nct furia Iui ex,ploda n goL
1 Paran.teza dreapt apartine N. Barlow. N. trad.

POLEMICA DARWIN-BUTLER 185


mpotriva primului Impuls, Charles Darwin a fost sftmit sa
nu rspund atacnnilor, pentru motive care 1-.au ajutat n
mare msur s-si pstreze demnitatea. Butler a observat
acest lu- cru, ~i tot ce i .se prea nvaluit n veneratie era
ipentru el o Iovi.tur, Orict de josnic a intcrpretat tcerea,
rmne a devrul c 1el nu a avut niciodat 0 informatie
Iimpedc :~i complec asup ra Felulud cum a aprut greseala 19i
.ncurctu.ra n qrrefata de la Li/e of Erasmus Darwin.
Henry Festing Jones, hiograful 9i pretenul lui Butler, a
publicat n 1911 o rhro.~ura, epuizat acum, Intitulat
Charles Darwin and Samuel Butler, a Step towards
Reconciliatin 1 Francis Darwin ajutase si d la realizarea
acestei reconcilieri, spunind ce st.ia 9i fcnd rost de
documente pe care Festing Jones nu le vzuse. Nici Franois
Darwin nu vzuse Prefata lui Butler la editia a II-a a Iucrrii
Evolution Old and New, scris n apr'ilie 1882, dup ce auzise
de moartea lui Charles Darwin. n aceast prefat, dnsmnia
~i nedreptatea liS i Butler er.au atenuate de durerea obsteasc
; Festing Jones -a crtit lui
Francis Darw:in aceast prefat cnd s-au ntl nit, n 1910, sa
discute brosura. Dac aceast prefat, eu tonul ei moderat,
ar fi fost cunoscut de Francis Darwin, ultimii douzeei de
ani ai dusmniei foi Butler rmpotriva lui Darwin ar f urmat
un alt drum. Dar Butler a murit n 1902 ou aceast tragic
nentelegere nereznlvat nc. Francis Darwin a regretat totdeauna c lllU Se .dusese la Butler si nu pusese capt din pimele zile deosebirrlor de vcderi, punndu-i fat n fat.
Am creeut c e necesar sa ipuihlic si hrosura, desi aceasta
imp.lic o o arecare repetare a povesbinii. Dar cazul ap riirui
lui Butder de ctre pa-ietcnul ~i biograful su, nu poate fi omis
de nimeni din cei profond interesati n aceast urzeal de
istorie personal din timpul reginei Victoria. Documentele
noi de la Cambrdge au scos la iveal mai multe informatii
deot au
ap rut n hrcsur, asa ca am fcut accesihid publicului ntreaga n tmplure, a dugnd en bloc 2 la sfrsitul brosu rii,

noile scrisori ncpubbicate si ar tnd looul for cronologic prin


note inf rapaginale.
Schimbul 1d1e scrisori ctre si de Ia Dow:n, urrele dintre ele.
tr imise la Londra cu ddligenta care fcea cursa la Down, eu
vizi tiul John care astepta sa duc ndrt rspunsuride, <love1 Charles Darwin si Samuel Butler, un pas spre mpcare.
N. trad.
2 In bloc (In Irantuzeste, n original). N. trad.

186 AUTOBIOGRAFIE
deste ct de serioas era nelinistea n casa lui Darwin. Sfatul
n versuri al famiiei :
~,0, scrie o scrisoare, scrie,
Un sfat cumirite-i sol de bu curie" 1,
n-ar fi putut fi mai bine urmat,
n urmtoarea editie a brosuri (p. 187-215), adugizile
mele, cum snt notele infra suplimentare, snt puse n paranteze drepte. Urmeaz noile scrisori ncpuhlicate, de la A la L,
p. 215-229, ,~i concluzia care cuprinde un mie rezumat.

1 Scris n versuri n original ; versificat n rornneste, de


Otilia
Cazirnir, N. trad.

BRO$UR SCRIS DE HENRY FESTING JONES:


CHARLES DARWIN SI SAMUEL BUTLER
UN PAS SPRE RECONCILIERE
Publicat de A. C. Fifield, 1911

Cei care au crtit crtile lui Samuel Butler : Life and Ha


bit, Evolution Old and New, Unconscious Memory si Luck or
Cunning 1, stiu c ea nu a Iost ntru totul de acord OO Charles Darwin n pr ivin ta evolut iei. Mai stiu, de asemenea, c
a existat o disputa persorial ntre acesti doi oameni, disput
desp re care se vorbeste n capitolul IV al cr tii Unconscious
Memory. Aceast ntmplare a parut att de ciudat unor cititori ai lui Butler, si att de neverosimil unor admiratori ai Iui
Darwin, mai ales n ce prive~te concluz iile ipe care le-a tras
Butler, ncit acestia au gsit de cuviint c ar fi necesar
o explicatie. Nu de mut a avut loc un schimb de scrisori ntre
d-l Francis Darwin si mine, ~i mi-a trimds, in calitatea mea de
biograf al lui Butler, cteva scrisori car e arunc Iumin asu- p.r
a p olernicii .dintre ei. Din aceste scrisori, ca ~i din ceea ce s-a
:petrecut ntre noi, am adunat informatii pentru lucrarea mea
Memoir of Butler 2, pe care o scriu acum. ns, cum aceste

memorii nu pot fi terminale curnd si nu pot fi puhli- cate


dect mai trziu, ~i cum d-l Francis Darwin este de acecasi
p rere CU mine, a di c sa se Iac dreptate att lui Charles Dar1 Life and Habit, Viat 1?i obicei.
Evolution Old and New, Evolutia vechiului 1?i a noului.
Unconscious Memory, Pierderea memoriei.
Luck or Cu.nning, intmplare sau nseltorie. N. trad.
2 Memoriile lui Butler. N. trad.

188 AUTOBIOGRAFIE
win ct ~i lui Butleir, iar relatarea a ceea ce s-a petrecut n- tradevr ar tre:bui dat pubHcitatii ct mad curnd ipos1ihil, am
scris paginile ce urrneaz, spre a fi t1~parite .nenbraiat. D-1
F. Darwin mi-a citit mauuscrisul si, .n ehip amahil, mi-a dat
difenite sugesti, pe care le-am folosit. ,Pare:dle sale se deosebese eu totul .de aproape to.ate p r erile lui Butler, asa cum snt
artate aei (de .altfel nici nu ma astep tam sa fie le acord eu ele !)
; eu to ate aeestea, d e destul de dr gu] ca s-si arate
recunostirrta pentru felu] cum am p nimit si am f'olosit materi.aluil pe care mi I-a pro curat. ~i-i r mn re ounoscto r pentru
faptul} Ca mi-a nlesnit Sa clarifie O att ide nefericit nentelegere.
Prietenia dintre familia lui Darwin si a lui Buuler nce- puse
eu mudti ani nainte. 'fatal lui Charles Darwin, Robert Darwin,
era medicul cel mai de seam <lin Shrewsbury, n timp ce
bunicud lui Butler, dr. Butler, er a <liirecto1r .al scol ii ddn
Shrewsbury. Charles Darwin si tatl lui Birtler, Canon Butler,
au fost colegi de sco al la Shrewsbury, sub dir ectia d-rului
But1ler, ~i dupa .aceea studenti la Camhrdge n acelasi timp, Ei
si-au petrecut rnp reurr vara anului 1828 la Barmouth, ntr-un
cerc de Iectur, ~i Canon Butler spunea despre Chares Darwin,
,,EJ mi-a dnoculat gustul pentnu bo tanic, pe care l-am p str at
toat viata" (Life and Letters of Charles Darwin, de fiul eu
Francis Da.rwin, vol. I, p. 168).
Originea speciilor a aprut n 1859 si Butler a citit cartea pe
ond se afla .n Noua Zeelanda. ,,Am ajuns unul dintre nu- merosii
.admiratori entusiasmati ai d-Iui Darwin, si am scnis un dialog
filozofic (forma cea mai of'ensiv afar de po eeie i;;i de crti de
calatorii n presupuse tari meeunoscute, pe care chiar
Iitcratura si-o poate asuma) despre Originea speciilor, Aeeast
lucrare i terar a ap rut n The Press, Canterbury, n
1861 sau 1862, dar am pierdut de mult u.nicml exernp lar pe care
1-am avut (Unconscious Memory; capi tolud I, p. 17) 1 ~ n 1872,
cnd Butler a :puhlicat Erewhon, care e .undca sa carte de c
ltor'ii n tr-o p rcsupus tara necunoscmt, i-a 1SCr.s lui

Chardes Darwin pentru a-i expl ica ce ntelegea e1l prin ,,The
Book of the Machines" 2 : ,,Regret sincer c unii critici au
1 [Retiprit n A First Year in Canterbury Settlement
(Primul an n Canterbury. N. trad.), lucrare scris de R. A.
Streatfield, 1923~ p. 155]. N. B.
2 Cartea masinilor. N. trad.

POLEMICA DARWIN-BUTLER 189


putut crede c mi-am batut joc de teonia dvs., Iucru pe care nu
m-am gndit sa ...1 fac nioiodat si m-as oubremura dac
l-as fi fcut",
Curnd dupa aceea, 1-a vizitat de doua ori pe d-I Darwin la
Down, fcnd cunostirrt n felul acesta eu toat famlia. D.,l
Francis Darwin si Butler s-au ntlnit foarte des nccpnd de la
aceast data si 1pna n 1877-1878, cnd Butler a pu- hlicat Life
and Habit. n timp ce scria aceast carte, d-I Fran- ois Darwin
1-a vizitat si i-a vorhit despre teo ria foi Hering, care reducea
toat viata la memorie. "El a venit la 26 sep- temhrie 1877",
(Unconscious Memory, capitodul Il). n Life and Habit
(decembrie 1877), a inceput sa se ntrevad faptul c Butler
era ncmultumit de multe problme dim operele lui Chardes
Darwin, dar ruptura ntr,e el si familia lui Darwin nu se
produsese nc.
n februarie 1879, o revdst stiirrtific german, Kosmos,
a publicat un articol semnat de dr. Krause despre viata ~i opera
d-rului Erasmus Darwin.
n mai 1879, Butler, care nu auzise 1pfoa atunci de acest
articol, a publicat Evolution Old and New, or the Theories of
Bu/ /on, Dr. Erasmus Darwin and Lamarck as compared uiith
that of Mr. Charles Darwin 1 Unul clin obiectivele acestei carti
era sa arate Ca ideea descendentei, CU modificri, nu a pornit
.de fa Charles Darwin, iar ah ohieetiv urmrea sa res- taureze
prerea despre univers, deo arece Butder eredea c scrierile lui
Chair-les Darwin eu privire la evolutie aveau tendiinta sa 1dea 0 impor tant prea mare ntmpl ri n dauna
scopului.
D.,l Darwin i-a tr imds d-rului Krause un exemplar din cartea lui Butler. Dr. Krause tocmai si revieuia arnicolul asupra
lui Erasmus Darwin pentru a-I traduce n Iimba englez, dar el
spera c "nu va cheltui prea mult praf ide pusc si preu multe
giloante eu d-l Butler, deoarece nu merit. Opera lui e
efemer".

Dr. KratUse a coritinuat s-si revizuiasc articolul, si n


noiemibrie 1879 d-l Murray a pubhicat Erasmus Darwin, de
Ernst Krause, translated f rom the German by W. S. Dallas, with
a preliminary notice by Charles Darwin 2 Din prefat se vede
c toat corrtrihtrtia d-rului Krause la aceast carte
1 Vezi nota 1 de la p. 182 a acestei Iucrri. N. trad,
2 Erasmus Darwin, de Ernst Krause, tradus din german
de W. S. Daldas, eu o nota prelirninar de Charles Darwin.
N. trad.

191J AUTOBlOGRAFIE
c o ns t n schita sa despre Erasmus Darwin, care apruse in
Kosmos, ~i din care le ngduise, Jui Charles Darwin si fratelui su Erasmus, Sa aih 0 traducere. Asupra acestei
traduoeri exista urmtoarea nota infr ap.agiua'[ :
Traducerea a facut-o d-1 Dallas, iar reputatia sa stiintific, ca si cuno aster e.a limbii germane. snt o garantie n ce
p riveste exactitatea Iucrr ii.
Prefata arat c Charles Darwin, avnd documente
perso- nal e pen tru a comple ta cunoastcrca caracterului lui
Erasmus Darwin, scrisese o nota preliminar. Se [au
amnunte, se men- tioneaz doua crti (Life of Dr. Darwin 1,
de Miss Seward t?i Lecture on Erasmus Darwin 2, de dr.
Dawson), iar la sfir~itul prefetei se gseste o a doua nota
infrapaginala :
Dupa publicarea articolului d-rudui Krause a aprut
[ucra- rea d-rului Butler, si anume Evolution Old and New, n
1879, care cuprinde o istorie a vie tii d-rului Darwin, istorj,e
corn- pilat din cele .dou crti mai sus merrtionate, ca ~i
prcrle sale asup ra evolutiei.
Butler a citit Erasmus Darwin n englezcste, si nestiind
nimic despre r-evizuire a ramas ncurcat. Atunci a scris n
Ger- mania sa i se tr'imit revista Kosmas din fobruarie 1879,
si a ramas ~i mai ncurcat. La 2 ianuar.ie 1880, i-a scris d-Iui
Darwin cern du-i o exp licatie - ~~o expl icatie pe care" dupa
ourn spune el n capitolul IV din Unconscious Memory, "a~ fi
inter- oretat-o bucuros ca sa accept foarte multe puncte clin
ea" -- ~
1-1 Darwin i-a r spuns n ziua urrntoare. Iat cele doua
.crisor-i :

Samuel Butler cotre Charles Darwin

Stimate Domn,

2 ianuarie,
1880

Va rog sa fiti att de hun si sa-mi dati umcle dnfo rrnatii


asupra numrul ui clin Kosmos n care a Fost publ icat textul
.articolul ui d-rudui Kr.anse despre Erasmus Darwin, text tralus de d-1 W. S. Dallas.
1 Vata D-rului Darwin. N. trad.
2 Conferinta despre Erasmus Darwin. N. trad.

POLEMICA DARWIN-BUTLER 191


Am n fata mea ultimul nurnr al revistei Kosmos din
fehruarie si, dupa cum reiese din pref ata dvs., acesta ar fi
numrud din care a tradus d-1 Dallas. ns n traducerea
d-sale snt pasaje lungi ~i importante care nu se gsesc n
mumrul din februarie al revistei, n tim:p ce multe alte pasaje din [ucrarea or.iginal snt omise.
Printre pasajcle nou ntroduse snt si ultimele sase pagini ale articolului n englez, care par a condamna eu anticipatie atitudinea mea Fat de Erasmus Darwin din cartea
Evolution Old and New, atituddme :pe care ered c n-a Iuat-o
nimeni naintea mea.
n ncheiere, ~i poate c aceasta e fraza de cea mai mare
importanta a traducerii pe care ati pus-o 1a dispozdtia
pnhlicului, gsim urmtoarele :
"Sistemul foi Erasmus Darwin era prin el nsusi un prim
pas extrem de nsemnat pe drumul cunoasteri, drum
desc:his ipentru noi de rrepotu su, si a ncerca s-]
revizuiesfi astzi, asa cum. s-a 1ncercat n ohi1p serios in
momentul de fata, do- vedeste o slhieiune de igfodire si un
anacronism intelcctual
pe care nimeni n-ar avea de ce sa Je invidiezc",
Hevista Kosmas care mi-a Fost trimds din Germania nu
corrtine un pasaj de felul acesta.
Dupa cum ati ariitat in prefata dvs. c lucrarea mea,
Evolution Old and New, a aprut dupa articolul d-lui
Krause,
~i deo arece nu se :da nioi o indicatie c anticolul ar fi Fost
modifient si oompletat dup prima lui apari tie, n timp ce
exactitatea traducerii, ca ~i cum ar fi vorha de cea din numrul de pe Iehruarie a~ revistei Kosmos, e garantat, asa
-cum spuneti n mod spcial, de ,,reputatia stiiutific si de
cuno asterea limhii germane" ale d-lui DaUas, fireste c cititorii dvs. vor presupune c tot ce au ci.tit n traducere ap
ruse foci clin fehruarie trecut, prdn urmarc uainte de publ

icarea cr tii mele Evolution Old and New, deci independent de e a si, ohligator, fara nici o referire fa ea.
Nu ma ndoiesc di, n realitate, asa s-au si petrecut focrurile, dar n-am reusit sa ohtin revista care contine pasajul
de mai sus si nc multe ahe pasaje carc au ap rut n
traducere.
Snt direct interesat n aceast chestiune, p rin urmare
mi dau ingaduinta le a va cer e o explicatie, ipe care nu
ma
ndoiesc c mi-o veti da CU plcere. Al dvs. CU stim, S.
Butler.

192 AUTOBIOGRAFIE

Charles Darwin citre Samuel Butler


3 ianuarie,
1880
Stimate Domn,
Curnd dupa aparitiu arricolului su n Kosmos, dr,
Krause mi-a spus c intentiona s-l mo diifice considerarhil ~i
s-l puhlice separat. n felul acesta, i-a trimis d-Iud DaUas, spre
a-l traduce, manuscrisul pe care-si fcuse toate modifi- crrle.
Aceasta e o p racticii att de ohisnuit, nct nu mi-a trecut
nicio dat prin minte sa mentionez c articolul fusese
modificat, Acum ns, regret mult c n-am feut acest Iucru.
Lucrarea originad va aprea cunnd in Iimba german, si
sper c va f o carte mul.t mai volumino as dect cea ap- rut
n Iimha .eng~eza, deoareee, eu consirntmntul d-rului
Krause, multe pasaje lungi din eartea lui Miss Seward au fost
omise ( ca 1~i mul te alte suhiectc) fiind socotite inutile, dupa
prerea mea, pentru cititorud englez. Cred di prtile omise vor
aprea n editia german ca note. Dac se va tipri o noua
ediqie a cr tii mele, Life of Erasmus Darwin, n limba engles,
voi mentiona c originalul, asa cum a ap- rut n Kosrnos, a
fost modificat de dr. Krause nainte de a fi tradus. Mai pot
aduga c ohtinusem consimtmutul
d-r'ului Krause pentru traducere ~i pusesem totul fa cale cu d-1
Da:llas nainte de a fi fost anuntat cartea dvs. mi amin- tesc
acest Iucru, deo arece d-l Dallas mi-a seris ulterior l? mi-a atras
atentia asupra anuntului. Ramn ail dvs. devotat, C. Darwin.
Butler .n-a fost multumi t CU acest r spuns si, la 31 ianuarie 1880, a puhlicat o scrisoare n revista Athenaeum,
Scrisoarea sa rezum tocmai cteva clin faptele pe care le-am
artat mai nainte. Dar pentru c tonul scrisorii e sohimbat, o
reproduc n rrtregime, cer.ndu-rni seuze di o repet. Las la o
parte, ns, postscriptumul, care comenteas receneiile car-

tilor Erasmus Darwin si Evolution Old and New, ~i care nu


aduce nici o ccntributie esentia la ceea ce ue priveste pe noi.

l'Ol EMIL,\ DAR\\i".J-1\UTLE~ 193

S. Butler cotre editorul de Io Athenoeum


EVOLUTION OLD AND NEW
Va r og sa-mi p errni te ti a va expune urmto arele :
La 22 februarie 1879 a fost anuntat cartca mea, Evolution Old and New. La 3 mai 1879 a ap rut. Cartea cuprndea o cornp arutie ntre teoria evo lutiei, asa cum fusese expus de dr, Erasmus Darwin, si teo ri a nep otului su, d-l
Charles Darwin, p referud-o, incontesta1bi1l 1pe a primului
autor. Cartea mai cup rindea, de asemeuea, si alte suhiecte pe
care nu puteam sa le omit, dar care ma tem Ca au jignit n- tr-o
oarecare m sur pe .d-1 Darwin si pe prietenii si,
n noiembrie 1879 a ap rut cartea d-lui Chardes Dar- win,
Life of Erasmus Darwin. Doresc sa va atrag atentia asupra [iniei pe car e a urmat-o d-1 Darwin n legtur cu aceast
carte. n pr ef at d-l Darwin afirm ca p rezirrt pub'licului englez o tradueere a unui arricol scr.is de dr. Krauee, articol ap
rut n "numarul clin fehruarie al unei ibinecunoscute re- vis
te stiintifice germanc. ,,Kusmos'\ eu .pr'il cjul intrrii ei n al
doi'lea an de existent. D-1 Darwin adaug ntr-o nota c
"rnputatia sfiirrtific a traducto rului, ca ~i eunoasterea Iimhi,i germane, snt o garantie pcntru exactitatea traducerri".
Aceasta echivaleaz, dupa p rerca mea, eu o garantie a
exac- ti t tii dat de nsusi d-1 Darwin.
n a doua nota, pe pagina urmtoare, Charles Darw1in
afirm c lucrarea mea, Evolution Old and New, "a aprut
dupa puhlicarea articolului d-lu] Kra use", n felul aces ta,
Chardes Darwin exclude eu totul p osibi'li tatea ca cititorii
d-sale sa presupun ca vreun p asaj 'pe care [-ar nflni ar fi
putut Sa fie scris n luruina cr tii mcle, sau sa Se ref'ere Ia ea.
Citind traducerea englez, am gasiit acolo o remarc ce
prea a fi fost luat clin Evolution Old and New, si alta care,
inoontestahil era Iuat din aceeasi carte. Am gsit de asemenea mai multe paragrafe, :n special ultimul si poate ced mai
proeminent <lin carte, care ddea imp resia c fusese scris

anume spre a fi retinut ,de oititori, - si e greu sa cread


oinev a c acest paragraf n-a Fost scris de mine. Totusi n-am
gsit nici o confirmare n Iegtur eu ceea ce prea luat din
Evolution Old and New, ~i nici o informatic speeial eu privire la acest lucru.
Judeoin.d dupa nssi traducerea n Hmha englez, ar fi
CU neputint Sa Cff'ZI Ca autorul a SCriSO fara Sa ai1ba
SUb

l -- Charles Darwin

AUTOBIOGRAFIE
ochi lucrarea mea. Judecnd dupa prefat, ai crede c d-1
Darwin era dator sa spun Iimpcde cititorilor sai di ,Je oferea un ar tico l, cnd s ti.a foarte bine cii le oferea alt articol.
-i a nume unul eu totu! difer it.
De aceea, am cernt nurnr ul din februarie al r evistei
Kosmas si am comparat originalul eu ceea ce se dde a a
n- telcge ca ar fi traducerea lui. Am gasit multe p asaje <lin
tex t ul german omise, si multe :clin articolml trad us n limha
engleza lip s n textul german. Mi-am -dat seama di printre a
c e s t e a <lin urm er au p asaje luate <lin cartea m.ea, si nnele
eu totnl mpotriva mea.
Articolnl d-rulni Krause ncepe la p. 131 a cr tii d-lui
Darwin. La p. 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139 snt snb i e r t c n o i, in timp ce de la p. 147-152 inclnsiv, si
nltimele sasc pagini n ntregimc, nu se gasesc in pr esup
nsml tcxt original.
I-am scr is atunci d-l ui Darwin, 'i-arn -ex pus fap tele
asa curn mi s-an p ru t mie di snt si i-am cerut o exp lica tie.
~Ii-3 r sp uns c articolul d-rului Krause fnsesc mo<lificat
dupa publicarea n revist, ~i c trarluctorul ui i se tr imi
sese accst art icol mod.ificat. ,,Aceasta e o p r acticii att <le
ohis- nui t ", mi scr ie d-1 Darwin, eu acccasi ,,simplicitate
fer i- cit " eu care Pall Mn1l Gazette (12 decemhric 1879) ,f
de- cl ar ,,maestru"\ ,,nct n u mi-a trecut ni ci o dat pr in
minte
sa men tionez c ar ticolul Fusese m od'ifi cat. Acum nsii regret
mul t c n-am f'cut-o". Mai departe, d-l Darwin scr ie c dac
se va tip ri o noua editi.e a cr tii sale Life of dr, [loruiin. n
limba englez , de data aceasta va me.n ti.o.na cii or igiualul,
asa cum a ap rut n Kosmas, a fost modificat de dr. Krause
nainte de a fi tradus. nsa nici nu tagadu.ic[3te 5i ni ci nu
afirrn c modificarea articolului a fost Fcut n lum in a
sau n vederea crtii mele.
Este, fara ndo ial, o pr actic obi.snui t p en tru autor i
sa-si r evizuiasc lucr r ilc, dar nu e tocmai ob.isnu.it ca atunci
cnd o acuz a ti e ascuns a unui adversar a fost in tcr cal a t

ntr-o erli tie rcviz.uit, revizie care s-a fcut n secret, sa decl ar e, de cte ori are ocazia sa fac 0 precizare, c acuza tia
fusese scris n ain te de ap ari tia cr-tii care putea da irnp
resi a
ca a p ro vo cat-o, ~i n felul aces ta s-i Jase pc oiti to ri sa
cre ad a ca e vorha de 0 p r e re perso nal.
S. BUTLER

POLE\ilC1\ D.\k\1 l.":BCTU:R 1\)5


Citind aceast. scr iso.ar e m Atheruieum; Charles Darwin
cutat n hrtiile sale si si-a dat seama c, atunci cnrl i
-rise-se lui Butler la 3 iauna.rie, uitase ceva. Irrten tia sa a
Fost
i se rie la Atlienaeurn. ~i sti explice ce se in timp lase, dar
~easta in tentie n-a tra.dus-o n fapt. A p reg tit lou
scrisori,
e cr or cio rn e se afl pr-intr e hrtiile pe care mi le-a trimis
-1 F. Darwin 1
Scrisoarea nr. 1, pe care Charles Darwin avusese
intentia o tr imit..
Charles Darwin cotre editorul revistei Athenaeum
Down, Beckenham, Kent, 21 ianuarie 1880

Domnule, n scrrso are a p uhl ica t n ultimul num r al


rrvis rei dvs., d-I Butler pare a ma soco ti vinovat de o dup lici ta te interrtionat p eutru c nu am ar tat in prefat, CU
pr i- vir e la nota mea clesp rc viat a lui Erasmus Darwin, c
clr. Krause m o.difi case oon sitlerahil articolul clin Kosmos
n ain te de a-I tr imi te d-lui Dalla's sp r e a fi tradus. n
scrisoarea me a ctre d-1 Bnt,ler, i-am spus c e o p r actic
att de ohisnuit pentru un auto r sa-si ruo difice un .ar ticol
nainte de a-1 puhlica di n n o u, nct nu mi-a trecut nicio dat prin minte sa
mcntionez c Iucrul acesta se fcuse si n cazul de f at.
Dnpa
acee a, amint indu-mi vag. c scrisesem ceva n aceast
chestie, am cutat prima cor e ctur p rimi t de la domnii
Clowes
si am gasit acolo urm to
p asaj, pe care-1 tr anscr iu ai
cuvn eu
cuvnt
:
rrrl
ci
C
t trc autor : Fi ti bun ~1 puueti ntre ghilimcle ntreg

acest extras :
,,Dr. Krause s-a str duit si a adaugat mmlt la ar ti coIu] aprut n Kosmos : si nota mea p roliminar, pe care
0 scri sesem naintc de a fi v z ut adugi rile, cup rinde din
ncfe ricir e o rcp e tar e a ce lo r spn<;;c de dr. Krause. De
fapt~ n volumul de fata s int doua biografii distincte, si nam ni ci 0 ntloial c, dintre de, cea mai buna e a d-rului
Krause. L-am Isat sa scri e, apr o ap e in ntregime, despr o
ccc a cc a dat ~tiintei dr. Darwin, mai ales n ce priveste
evolutia".
1 Vezi scrisoarea A. p. 215, Charles Darwin ctre fiica sa Hentta Litchfield.

l t'Jh \.UTOBIOGRAFIE
Co recturu a fost tr-im.is d-rului Krause mp rerm eu o scr
iso are n care-i spuneam c, dupa ce m-arn gndit hine,
mi se p rea absurd sa pubdic n acelasi volum, doua relatni
asupr a vie tii aceluiasi om, ~i di, deoarece Nota mea era extras mai aJes din documente nc nepublicate, mi se prea c
ar fi mult mai bine sa apar in Anglia numai darea de seam
scris de mine CU p rivi.re la viata dr. Darwin, mp reun eu
relatarea operelor lui stiintifi ce, dar c, fara nrlo ial, n e di
tia gerrnan d-sa putea sa publice extrase clin Miss
Seward etc. Dr. Krause, eu generozitatea si amabilitatea CP
i-au caracterizat ntreaga atitudine fata de mine, s-a artat
imediat de ace.easi p rcre, dar a a diiugat c, dupa pre rea sa,
a r fi mai bine .ca textul e ditiei gennane sa co respunrl eu al
celei engleze, a dugnd toto dat extrasele si celelalte ntrun sup'liment sau n.tr-o nota inf'rapagina. Ap oi mi-a cerut,
n mod special, sa elirnin pasajul m ent ion at mai sus, ceca ce
am acceptat ; dar flicnd acest Iucru nu mi-a trecut p rin rninte
t-ia adaug, asa cum s-ar fi cuvenit, c p r ti le care au ramas
din articolul d-rului Krause fuseser mult modificate. ~'\li se
pare c oricine ar face 0 cornpar atie ntre articolul clin
Kosmos si traducere, ~i ar gasi multe pasaje omise la nceputul lui si multe adugate spre sf rsit, ar deduce c auto- rul
l-a extins si l-a ameliorat, fr s-l bnuiasc rncar de
vreun plan ascuns de duplicitate. n nohciere, pot afirma,
asa cum am fcut si n scrisoarea ctre d-I Butler, c am
ohtinut nvoir ea d-rului Krause ca o traducere a
articolu:lui
su sa ap ar n Anglia, si d-l Dallas a acceptat sa-11 tr aduc.
nairnte de a fi auz it ceva despre apanitia aprnpiat a
ultimei
crti a d-lui Butler.
Dac d-lui Butler i se pare c m-a of'ensat cumva CU
cartea sa, greseste, deoareoe n-arn citit din ea dect partea p
rivitoare fa vi.ata lui Erasmus Darwin, si nioi nu m-am uitat
mcar la aceea n care vorbeste despre evolutie, pentru c ntr-

o lucrare anterioar gsisem c veder ile sale nu se armonizau de loc eu cee a ce stiam eu. Mi s-a spus, ntr-adevr,
c ace ast parte a crtii corrtinea sarcasme amare fa adresa
mea, lucrul acesta eu att mai mult m-a determinat sa n-o
citesc.
Deo arece d-1 Butler n chip vident nu crede afir- matia
mea sincer di omiterea o ricrei informatii p rivi- toare la
Faptul c dr. Krause ~i modificase ar ticol ul nainte tle .a-l fi
t rirmis traducihorului fusese neintentionata s.au n-

i'OLL\IICA DARWIN-BLTLER 197


tmpl toure, cred c veti .gasi ndrep tti t refuzul meu de a mai
rspunde vreunui viitor atac pe care d-l Butler ar putea s-l
nrlrep te impo triva mea, Al dumneavo.astr supus servi to r.

Pasajul : ~~Daca d-.lui Hutle r i se 1pare... sa .n-o citesc". e


deosehit de important, deoarece s-au .ridicat ohiectii mpotriva lui, .~i exista o nota care dovedeste c ntreaga scrisoare
a fost dezap.robat. de to ti mernhnii fami'liei Darwiin. Numi pot explica de ce aceast scniso are, pe care Darwin intentiona s-o trirnit, p oar t data de 24 ianuarie 1880 1 Fr indoi al c scrdsoarea lui But.Ier n-a ap rut n revist pn la
31 .ianua rie. Poate sa fi fost gata de tipar si inser at n numru anterior al revistei Athenaeum (24 ianuarie) si Darwin
s-o fi vzut n corectur, dar lucrul acesta e putin preha:bi~.
Pn Ia 'u.rrn . nimic nu [mnr este situapia 2 Scriso area
precedent fiind "dezaprohata de to ti", Darwin a pregtit cio
rn a unei a doua scrisori :
Scrisoarea nr. 2, pe car e Charles Darwin avusese
intentia s-o trimi ta.

Charles Darwin cotre editoruf reviste Athenoeum


Down, Beckenharn. Kent, l februarie 1880
EVOLUTION OLD AND NEW
Dornnule, Cu privire la scriso area d-l ui Butler, care a ap
rut n coloaneile revistei dvs. sp trnn a trecut sub titlul
<le mai sus, tin sa afirm c omiterea o ricrei merrtinrri privitoare la modif'icr ile fa.ente de dr. Krause articolului su

nainte
de a fi reeditat, nu are absolu t nici o legatnra eu cl-1
But1ler. n primele corecturi primite de la donmii Cl owes.
1 [Scrisoarea explrcativ ctre d-na Litchfield e datat in
origi- al, distinct, 1 februarie. Data pe ciorria scrisorii nr. 1 de
le Biblio-ca Universittil din Cambridge, pare a fi fost adugat mai
tirziu.
posibil c, uitndu-se n calendar dupa ce scisese scrisoarea,
Darwin
i fi gresit exact eu o sptrnn. N. B.].
2 [Aci urmeaz Scrisorile B, C si D de la R. B. Litchfield si
enrietta Litchfield. Vezi p. 216, 217 si 220]. N. B.

:.\.1" AUTOI)!OGRAFJE
gsesc urmto ar clc : ~~Dr. Krause a arlugat mult la articolu] publ icat in Kosmos". Accste cuvinte au Fo st omise rrtmp lto r, si cnd i-am scris personal tl-lai Butler, ui tasem c
f'useser scr ise vrco-dat . (A~ fi putut exp lica limpede cum
s-a ntmplat to tul, da r nu cr e d di aceast. expl ica tie merita
sa fie data) 1 Dup a cum am m ai spus, regret rnnlt aceast
omisiune. E rlo a r o iluz ie a d-Iui Butler s-si inch ipuie cil ar
fi pu tut ave a vr eo imp o rt an t p en tru mine fapt nl c puhl
icul st.ia sau nu sti a c ar tico lu] d-rului Krause Iusesc comple
tat sau mo dif icat nainte de a fi fost tr adus. Adangirile s-au
fcut eu totul irulep cndent de o r ic e sugestie sau d or-in.t clin
par te a mea.
(Deoarecc e signr di d-1 Butler nu cr erl c n afirrnatia mea
since r ca omisiunca de mai sus a Fost Fcut. fara interrti e, ma v d sil it SU refuz de a mai sta de vo rh CU el 2).
Al dumue avo ast r sup us se rvi to r,
CH.~1'.T.ES }),\ HWIN

Nici aceast scrisoarc nu a o hti nu t ncuvi intarca ntregii


familii a lui Darnrin, si atunci s-a ho tr t sa i-o supun profesorului Huxd ey, s-si sp un si d nsul prerea 3

Charles Darwin cotre T. H. Huxley


Down, Beckenharn, KenL 2 februarie 1830
Iuhite Huxley, Vin sa va cer o mare favoare. D-1 Butler ma atacat cumplit, acuzin du-m, de Iapt, de m in eiurr, duplicitate si dumnezeu mai sti e de cc pentru c am omis, fara
ruer 0 intentie, sa m e nt ion ez c dr. Kr ause si-a dezvoltat
articolul publ icat n Kosmos nainte de a-l trimite spre a fi
tradus, Am scr is pentru Ath.enaeum scrisoarea pe car e v-o

al tur ez [Scrisoarca nr, 2, pe care Charles Darwin avusese


in ten ti a s-o tr imit.], dar Litchf'ielrl [giuerele d-lui Darwin]
s-a opus eu tarie s-o expe diez, si adaug n pdic si scriso area
lui, dac v e ti gsi tirnp s-o cit iti. Dintre ce ilalti membri ai
1 Pus ntre paranteze n original de Charles Darwin. N. B.
2 Pus ntre paranteze n original de Charles Darwin. N.
B.
3 [Vezi scrisori le E, F, G, H, p. 221, 222, 223, de J.a R. B.
Litch- field si C. Darwin]. N. B.

FOLD!ICA Di\RWI.\'-BUTLER 199


f awiliei me] c, unii snt de p r ere sa rspunrl al tii nu. Eu as
<lori mai curnd sa arjit c avusesem interrtia sa declar c
d r. Kr:.mse si dezvoltase ar ticolul. Pe de alt partie, un
om intcligent si lipsit de scrupule ca d-1 Butler ar sti sa into ar
c mpotriva mea orice i-as spune, si eu oit s-ar prelungi
polemica n o astr , eu a tt ar fi mai degradanta pentru mine.
n caz ul cn d scr iso ar e a ruca se tip reste, so tii Litchfield
mi cer sa las ila o parte cele doua fraze 1puse acum ntre paranteze eu creionnL dar eu nu v ad nici o r atiune care sa justi- fice
a ce ast orni te.re.
V-a~ ruga sa f iti 1mn si sa ci titi CU a ten tie a tt atacul mp o tr iva m e a oit si r sp unsul m eu, 1deoarece am 0 nem rginita ncredere n ju decar ca dvs., oricare ar fi sfatul pe car e
ar trebui s-l urmez : sa nu rsp und de loc, sa trimit scrrsoare
a asa cum este, sau sa las la o :parte frazele ,dintre paranteze.
Al dvs. devotat,
CHARI,ES
DAR"WIN
P.S. Dupa ce am sens eel e de mai sus, am m ai primit inca
o scriso are de la Litchfield, eu o sp'lerrdid misiv imaginara ca clin p art ea lui Butler, n care imi ar a t cum ar parodia el, p oate, r spunsul meu. mi mai spune di s-a dus CU
rcvist a Ath.enaeum. la d-l P(ollock) si l-a n.treba t, fara s-i
dea a ntclcge p r er e a lui, .dac ar trcbui sau nu 1Sa se
rspund la atacul lui Butler., si P. i-a 1spus ,,Nu"'. Eu ns
astept eu neIin iste rspunsul dvs., deoarece acest riispuns ma va hotri,
Celc doua fraze dintrc parantezc, marcate eu creionul,
s int : ~,A~ fi putut expli ca menita sa fie data" si ,,Deoarece
e limperle c d-l Bubler 1CU el". Profesorul Huxley a fost
de p rere sa nu tr imit .scciso area. El a socotit c o nota, n
tr-o viitoare erli tie a crtii Erasmus Darwin, va l1impezi totul.
A~a c scrisoarea nr. 2 a fost resp ins 1

Din do cnmen te.le pe care mi le-a trimis d-I F. Darwin,


reiese di altceva il obseda pe Charles Darwin si pe sftuito.rii
si, afar de p r ere a profesorului Huxley, si .anum.e faptul
c scri- soarea lui Butler ctre Athenaeum, scr-iso are n .p r iv
in ta creia cititorul ave.a 1destuJ mate rial ca s-si f ac 0 p r
er e pn-opnie, ,,era at it de ncp oli ticoas nct nici nu merita un
r spuns".
1 Vezi rspunsul lui Huxley, scrisoarea I, p. 224. N. B.

AUTOBIOGRAFIE

Charles Darwin citre T. H. Huxley


Dawn, Beckenham, Kent 4 febr. 1880
Iutbite Huxley, Doamne, ce usurare a fost ipen tru mine
scrisoarea dvs. ! Ma sirnt ca un condamnat la spnzur toare
care tocmai a ob ti nut o amnare. Nu vedeam n vii tor un
sfrsit al necazului meu, si ma temeam ca era o datoeie de
onoare sa rspund. Dac er.ati aci, v-as fi explicat exact
cum s-a f'cut omiterea... ntr-adevr, .dvs. mi-a ti artat 0
permanenta bunvo int.
Al dvs. devotat. Ch. Darwin.
Afacerea aceasta m-a :plictisit si m-a ehinuit ntr-un c:hip
stupid. Dar cred c n-ar fi plcut pentru nimeni sa i se spun, n
mod public, mincinos. Butler are aerul s in- s inuez e c as fi
intercalat fraze ntregi n manuscrisul lui Krause, n reajitate
ns greu ar fi p utut sa cread asa ceva. Pn mai ie.ri mi ar ta
o mare prietenie, mi spunea Ca tot ce stia CU privire fa
evolutie din cr tile mele n- vtase, asa c nu nteleg 1Ce l-a
fcut sa fie att de pornit mpo nriva mea. Dvs. mi-ati dovedit
mul t ibunavointa 1
D-1 Francis Darwin si alti ctiva diritre fratii si nu er au
de prerea foi Huxley, ci credeau c tatal lor ar fi trehuit
sa-i scr ie lui [Butler]. Binenteles c ast zi e 1iinutil sa mai vo
rbim despre aceste [u cruni, totusi as fi dorit ca Darwin sa urmeze
sfatul fiului su ~i 1Sa nu tina seam de al lui Huxley. Butler nar fi trebuit sa exagereze nimic si sa accepte afir- matia lui
Darw,in cum c scnisese acele cuvinte, dar c ele fuseser
Isate la o parte fara nici o interrtie. El n-ar fi trebuit si n-ar fi putut sa nto arc accast afi rmatie mpotriva
lui Darwin, eu toate cii ar fi .avut ceva de spus n Iegtnr
eu f aptul c el nu credea af irmatia acestuia c ,,omiterea ori
crei inf o rm a tii p ri vi to ar e la dr. Kra use, cum c-si m odi-

ficase ar ticolul nainte de a-J trimite la tradus fusese n eintentionat sau ntmp lro ar e", deoarece nu gasise o asemenea "afirmatie inten tio nat" n scrisoarea lui Darwin din 3 1ianuaric J 880~ care-i fusese adresat. Ceea cc gsise el n
aceastii
scrisoare er a afirmatia ca a modifica un articol p en tru a-I
publca din non e o pr acti c att de ohisnui t, nct lui Dar1 Aliniatul f'ormeaz un post-scriptum la scrisoare. N.
trad.

POLEMICA DA.RWl~-BCTLEl< 201


w in nu-i trecuse niciodat prin min te sa mentioneze acest lucru. Aceast afirmatic Butler a interpretat-o doar c sa dea a
n- telege c Darwin fcuse tctu'l n chip Intentionat. Butler ar
fi trebuit sa stie mai mult dect i s-a spus n scrisoarea din 3 ia
nuarie 1880, nainte de a-si da seama n ce msur cuvintele
"fara intentie" si "nitmplator" puteau fi ap.licate corect la
ceca ce se petrecuse, Acum putem sa :ntele.gem c 1gre~eala
a stat n faptul cii Darwin n-a mentiomat c a scos d1in :prefata mai mult dect a vrut. Atta timp ct 1se gseau acolo euvintele care ~starbileau di .dr. Kcause si modif'icase ar ticolul
ntre febr-uari si noiembrie, totul er a n regul. Prima nota
infrapaginal garant.a exactitatca traducerii articolului
modifi- car, iar o doua expbica folul cum fusese eu putint ca
dr.
Krause sa fac modif'icri avnd n fata cartea lui Butler. Dar
cr.d aceste cuvinte au fost nlturate, rezultatul a fost mepr'evzut si sensul celor Iou note .infrapaginale s-a sohimhat.
Prima nota, eu privire la d-l Dallas, se referea acum la articolul
ne- modificat si, practic, re iesea c articolul fusese tradus asa
cum apruse la nceput n Kosmos, lar nota a doua, n care se
spu- nea
c Evolution Old and New ap ruse dupa
Kosmos, con- firma aceast prere artnd, CU deosebire, Ca
DU era CU putirrt sa se gseasc vreo Influent din Evolution Old and New
in aeticolul
tradus.
n 1880 Butler a puhlicat Unconscious Memory, n care a
relatat din nou, si cu nenumr ate amnunte aceast ntmplare. Cititorul s-ar pute a ntreba : De ce a fcut asta ? Ce
imp or tarrt avea asta pentru el ? Cu ce fusese pguhit prin
ceea ce se petrecuse ? ~i se poate admite c, .dac ar fi facut
o cerere n scris cernd despguhici, si Darwin ar fi Fost obl igat de justi tie s-i pl teasc un siling, nici un juriu nu l-ar
fi satisfcut mai mult. Dar Butler nu se gndea la silingi sau la
lire. n capi todul IV clin Il nconscious Memory~ el ar at c

prejudiciul personal pe care el nsusi l recunoacuse,


consta in ceea ce artase Darwin, di dac se gsea ceva de
rlezaproo at din Evolution Old and New n articolul tra<lus al d-rul ui
[(rause, "aceasta era o coincident nein tenti ona tii ~i ar
<love.d1i
3t de pu tin vrednic de consideratic ar trebui sa fiu, dac p rer il e mele pot fi resp inse Iinainte de cineva care nu putea
avea nioi un fel de influent asup ra Io r". Mai dep ar te, n aceasi capitol, Butler scrie cele ce urmeaz :
,,n mare msur, observati a cea mai de seam
privitoare la Evolution Old and New a fost feut de nsusi dI Darwin.

AUTOBIOGRAFIE
de oa reco CU greu as pute a gre~i creznd c articolul drului JCrause i s-ar fi putut permite sa r rnnii nemodificat
n 1pa- ginile hinecunoscntei r ev is te stiin tifi ce 1germane
Kosmas, dac nu s-ar fi ntmplat ce va care 1-a fcut pe d-1
Darwin
sa simta c rezerva en privire la bunicnl sau trehuia sa nce tcze, n sf rsi t ...
Aceast scrisoare a d-lni Darwin (din 3 ianuarie 1880)
nu er a din acelea pe ca re as fi putnt sa le accep t. Dac d-l
Darwin ar fi deolarat di, dintr-o Iips de atentie pe care nu
putea sa si-o iertc sau s-o exp li cc, s-a fcut vinovat de 0 grcscal pe ca re ar fi lforit s-o n drep te nentrziat n msur a n
car e i sttca n 1putere tr irnit.nd ci te o scr-iso are la Times
sau la Atlienaeum. ~i tip r ind o er at pe foi sep arate, pe
c ar e Ie-ar fi intr o dus in toate exemplarele nevndute d.in
Life of Erasmus Darwin, eu n-as mai fi avnt nimi c de spus n
ace ast chestiune. Dar atuuci cnd d-1 Darwin sust ine c e
0 p rac tic obisnui t sa te fo lo sesti de p ril ejul pe carc ti-1
of'cr revizia unei lucr ri ca sa in ter ca.lezi n cupr-insul ei
un atac perfid mpotriva unui adversar, si totodat sa datezi gr esit pasajul intercalat afirmnd eu tot diriadinsu] di
acesta a ap.rut eu cteva duni mai devreme dect apruse n
realitate si nainte a l ucr ri i pe care o ataoi, atunci cnd d11
Darwin sustine di ceea ce s-a fcut er.a ~~o practin att de o hi
snui t nct nicio dat nu i-a trecut pr-in rrrin te " - lui - autor
a douzec] de volume - sa fac ceea ce to ti scriitorii stiu c e
.absolut necesar, am gasit de cuvin t c s-a mers mult mai
departe dcct e permis .n tr-un conflict onorabil
:-) c, in intcresul mor al e.i liter a re si stiintifice mai m nlt ohi
ar
dcct n interesul men personal, e timpul sa ap elez la opinia
puhlic".

Dezvotnd acest subiect, Butler Foloseste cearta sa p erm al ca pe un prilej (le a v o rhi despre comportare.a lui
Char.s Darwin fal~ de Buffon, Erasmus Darwin, Lamarck si
auirul lucrrii The Vestiges of Creation. 1, ca sa arate c inignarea sa a 1z1bucn in rrumcl e acestor scri itori ,,a tnturor
celor.a de careit s-a ocupat, Iund Iat de ei aceeasi atitudine
e care a luat-o acum fat a de mine". ~i e necesar sa men- onez
acest lucru, ca sa nu se cre ad c Butler se p lngea
um ai pen tru el, n ch ip egoist. Dar a spune mai mult, ar n1 Urmele creatiei. N. trad,

POLEMICA DARWIN-BUTLER 203


scrn n a a ridica o nrohlema car e e discuta t p e larg din
punctul de ve der c al Iui 'Butler in Evolution Old and New, si
a ne- glij a cearta p erson a l, singur a car e ne in ter ese az
acum.
Cnd a ap rut Ilnconscious 1H emory s-a pus problerna ce
ar fi de fa.eut fata de acuz r-ile repetate ale lui Butler. Si iara~i s-a iscat o ne intc lcger e ntre memhr ii Famil iei Darwin.
D-1 Fraaci.s Dan.vin si c.tiva di n fra tii sa ar fi do rit ~,sa se in
tr o d uc o fila sep a rata n exempl arele nevndute aJe ciir tii
Li/c of Erasmus Darwin, ar tn d gr cse ala de la p. 1, rndul al
10-lea de sus, si anurn e c ar tico.lul lui Krause d:in Kosmos
Iusese 1nodificat ~i dezvoltat n.ain te de a i se tr irni te d-Iui
Dal- las sp rc a fi trad us", Ceil al ti membri ai farni.iei nu
erau <le acee asi p re.rc, si atunci cartea Il nconscious
"!Jlenwry i-a fost tr imi s d-Ini Leslie Stephen (mai trziu Sir),
ca s-si dea p re r e a. D-sa a rsp uns ca e de pr er e si nu se fac nimic, si
~fa tu.l acest a a Iost adoptat 1
La 19 apr il ie 1882, Charles Darwin moare. n acest
tirnp, Butler tip rea o noua e di.tie a cr tii Evolution Old and
Neio, eu nn a.pendice eup rinzn d doua capitole, dintre care
primul se ocupa de revizuirea primei crli tii si continea
aceast Ir az :
Felurl n care d-l Char les Darwin a apreciat Evolution
Old and New a fost Imur it pe lcp l in in car tea mea Ilnconsci ous illemory, n revista Ath.enaeum rlin 31 .ianu a rie 1880,
in St. ]ame's Gazette din 8 dccembrie 1880 n Nature din
3 Fehrua.rie 1881. asa n ct nu mai e nevoie ~a rcvin aici, cu
a t t mai mult eu ct d ..I Darwin, prin tcerca sa, a r ecunoscut
ra nu C cazul sa SC apere.
Aceasta este pref'ata la cdi tia a doua a cr tii Evolution
'Jld and New, da tat 21 ap ril ie 1882 :

Du1pa ce sp al tu apen<licelui acestei cr ti, cu ultima co


rec- tur , fusese exp e diat, s;i cnd cra prea t.ir ziu ca sa mai
mo- difie p rimul din cele doua capitole care-I alct.uiesc,
af'lu, en cel mai profond regret, veste a mor tii cl-lui Char.les
Darwin.
Fiindu-mi nc p osibil sa vo rhese rlespre acest eve ni- rn c nt n
tr-o pr efat, ma grabesc sa spun cit de mult ma
1 Scrisorile J. si K. p. 2.25, 226, <lin partea lui H.
Litchfield ctre
.eslie Stephen si rspunsul acestuia.

- 4 AUTOBltJGRAFlE.
d o a re faptul de a prea c-mi renuoiesc atacul mp o triva dlui Darwin n mp rejur ri le de fata.
Am str uit, n toate cele trei cairti ale ruelle n care ma
o cup eu evolutia, asupr a serviciului imens pe care d-I Darwin 1-a adus, n chip covrsitor acestei teorii. n lucr area m e a
Li] and Habit spuneam : "Daca n cele din urm s-ar
pune utreharea : cine a nvtat lumea sa cread n evoIutie ? - rspunsul ar trehui sa fie : Chardes Darwin". ~i
acesta e adevrul. Ar fi greu de nteles ce recompens mai
str lucit i s-ar putea acorda unui gnditor.
Am re cunoscut totdeauna c rmn foarte ndatorat
lucrr ilo r d-lui Darwin 1 Am ajuns eu cea mai marie greutate
ca sa nu zic aversiune, sa fiu unu dintre advcrsarii si. M-am
bucurat de ospitalitatea sa 1~i am cptat nespus de mult
exp eri ent din fermectoarca simplitate a Felului su de a fi.
ca sanvidieze.
nu ma aflu
printre cei mai ncl.inati sa-1 admire si s-l
Din nefericire,
e adevrat
:
cred'
Darwin
s-a purtat
r u cCUd-1
mine.
Acest adevr e pre a cunoscut ca sa mai
fie tgduit. n acelasi timp ns, nu pot sa fiu orh si sa nu
recunosc c nici un om nu poate fi prop riul su jude- ctor si
c, pn la n rm , ponte c d-1 Darwin a avut dreptate ~i eu am grcsit.
n momentul de fat, dati-mi voie sa 1mprim n min- tea
mea, att ct e eu putint, aceast ultim alternativ,
si sa strui numai asupra acelei parti a caracterului si a opcrei
d-Iui Darwin asupr a crei a nu exista nici o deosehire de
apreciere, nici printre a dm.ir ator.ii. nici printre adver- sarii
siii..
Poate c Butler ar fi trchuit sa tr im.it un exemplar din a
ceast carte d-lui Francis Darwin. Banuiesc c n-a Fcut acest
lucru pentru c se sfia s-l deranjeze CU trebnrile lui
personale
ntr-un asernene a moment si, fara n doi al , n djrl uia ca p
oatc

i se vor aduce la cunostint 1pe cale ohisnuit. Dar d-l Francis Darwin n-a v zut cartea si n-a stiut nimic despre aceast
prefat dect atunci cnd i-am citit-o eu, n noiembrie 1919.
La sfrsitul anului I 887, d-I Francis Darwin a publicat ca
rte a The Life and Letters of Charles Darwin, n care se afla
urmtorud pasaj (vol. III, p. 220) :
1 Vezi scrisor ile primite de Darwin la S. Butler pe ond era
tnr,
J. 212--214. N.
B.

POLEMICA DARWIN-BUTLER 205


Publicarea cr-tii Life of Erasmus Darwin a dus la uu atac
al d-Iui Samuel Butler, echivalent eu o acuzaee dt Fals,
mrpotriva tatlui men. Dupa ce tata1l meu s-a sftuit eu
prietenii si, s-a oprit la ho trrea de a nu rspunde acestei
acuz.r i, ca nefiind vrednic de luat n seam (Nota
infrapaginalii a d-lui F. Dorioin : rrtr-o scS isoare adresat
d-lui Butler, tata si artase regretul pentru inadvcrtenta care-i
pricinuise o att de adnc jignire). Cei ce dore se sa
cuno asc mai bine aceast chestiune, pot aduna inforrnatii
din cartea d-rnlui Ernst Krause despre Charles Darwin, iar
afirrnatia d-lui Butler eu prrvire la nemultumirea sa o vor gsi
n revista Athenaeum clin 31 ianuarie 1880 si in St. }ame's
Gazette clin 8 decembrie 1880. Toate acestea l-au ndurerat
mult pe tatl men, dar simpatia cald a tuturor celer a cror p
rer e 0 respecta 1-a ajutat cnrnd sa an unce acest necaz ntr-o
binemer itat uitare.
Despre acestea, d-1 Butler a scris revistei Athenaeum la 26
no iembrie 1887~ repe tndu-si acuzarea si plngndu-se c
Charles DaS win nu Fcuse nici un pas spre a-si corecta. n
mod public,
a ce a afirmatie gresit.
Cam n acelasi timp, d-J Francis Darwin a puhlicat o noua
editie a cr-tii Erasmus Darwin ndeplinind fagaduiala pe
care ta- t l su i-o Icuse lui Butler, adic arlugnd n prefat a
treia nota infrupugnal :
rrtmp ltor, d-1 Darwin a omis sa merrtio.neze faptul c dr.
Krause revieuise si Fcuse unele mo dificr! airticoilului su
nainte le a fi fost tradus. Printre aceste mo d.ificri e ra si o
aluzie Ia
.artea d-lui Butler. Evolution Old and New.
Butler si-a .dat seama c aceast nota, a trcia, sehimba
ntelesul pe care-l ddeau celellte doua cnd erau singure n

refata p rimei editii ~i, la 17 decembrie 1887, a soris Acaemiei : "D-1 Francis Darwin a infirmat acum prefata tatlui
u". Scriind acestea, el nu stia si nici nu avea de unde sa stie,
a treia nota infrapaginad a d-lui Francis Darwin restahilise
itelesu
pe care Charles Darwin intentionase s-l dea
prefetei nceput.
Butler auzise despre unele aluzii 1pe care d-l Francis Dar- in
le fileuse, n puhlic, la cartea sa Life and Habit. Tata doua

.\ LTOB 1 OGRA FIE


d:n elc. La Adunarea Asociatiei Britanice 'de la Cardiff, n
1891, d-l F. Darwin citise o [ucrare publ icat [a.poi] n
Annals
of Botany (VI, 1892), despre The Artificial Production of
Rlivtlim in Plants 1 <le Francis Darwin si Dorothea F. M. Per
tz, in . care se gsea urrn ato ar e.a fr az : "Accasta puter e rep et
a ta poate sa fie ace a prupr ie tate fundamentad a substantei
vii,
c a re se ntinde pe rle o parte de la rno stcni re, iar p e de alt
parte p in la memorie (vczi car te a Lif e and Habit a d-lui
Samuel Butler)".
n 1901, la Adnnarea Asociatiei Britanice din Glasgow~ d-1
F. Darwin a tinut o confer int despre On the Movements of
Plants 2 n aceasta confer int, publ icat n revista Nature
Jin 14 noiembric 1901, se afl urrnto a re.a Fraz. : ,,Daca
Ium n co nsirler atie m cmor ia, carc a fost punctul de p lecarc
al cl-lui Butler (Life and Hahil, 1878) ~i al p r ofesor'ului
Hering, vom
fi obligati sa crcdcm ca plantele, ca toate celdalte v ie tuit o ar e, au si ele un fel de mem o rie".
Butler a murit la 18 iunie 1902 3
In 1908~ d-I Francis Darwin fiind p reseclintcle Asociatiei
Britrtnice, n discursul s.iu inaugural de la Dublin a a dus un
omagiu p ostnm Jui Butler~ citnd din traducerea confe- r in
tei lni Hering dcspr c On Memorv; care se af'l n cartea sa
Unconscious J1:1 emory si mention ind ca Butler a ajuns n ch
iprcccnzi
independent
a lui
clin rla
eviostu
t eNuture,
o rie sinuilar
3 septembrie
eu a Iui Hering
1908). ( vez i
Faptul

c Butler c mai

aprcciat dect

era

altdata, si
cii p n la urrn s-a ajuns sa se n tclcag ct de mult s t tea
interrtia la baza car acter ului su, se dator este n part ea acestor me.ntiuni puhlice pc car e d-1 F. Darv,rin le-a fcut .la cartea Life and Habit.

n mai 1910, d-l Streatfickl, n calitate .de executo r liter ar al lui Butler, a pubi icat o noua e di ti e a crtii Ilnconscions }lemory, eu o prcf at de prof csorul Marcus Hartog, rezumnd prer ile lui Butler asupr a biologiei ~i p re ciznrlu-i
p ozi tia in lumea o amcnilor de ~tiin\a. Ap ariti a acestei edi tii
n o i a Iost fericita, n primul rnd pcnt ru disoursul p rcz
idcnti al al d-lui Francis Darwin, n al doilca pen tru di multc file
1 Producerea artificial a ritmului la plante. N. trad.
2 Despre miscrfle plantelor. N. trad.
3 Scrisoarea L, p. 229, Francis Darwin ctre Henrietta
Litch- field. N. B.

POLD11CA DARWIN-BUTLER 207


d in erli tia o rigrnal a crtii fusescr di,struse CU crtrva ani
mai nainte n tr-un incen diu, la Ballantyne, asa n ct oricine
ar fi dorit sa cuno asc d.iscu rsu] lui Hering n-ar fi putut
cp tu traducerea lui, fcut de Butler, iar n al treilea rnd ca sa
se vad cum si schimh p reri le o ame nii de stiin t eu
pr ivir e la hi ol ogie si rla ceea ce se che am ,~Darwinism'.
n iunie 1910 d-l Francis Darwin a intrat n legtur eu
mine si mi-a trimis scrisorile, asa cum am spus mai sus. Dac
mi le-ar fi trimis mai nainte, si nu dupa ce noua editic a cr tii
Ilnconscious Memory fusese publ icat, d-l Streatfield
ar fi inclus continutul acestor pagini ca o nota, sau ca un a da o s
la carte, :pentru
ca acolo era
locnl unde
s-ar fi cuven itnosaastre,
fie l-am
nrcgistrate.
n cursul
corespo ndentei
ntrehat
nnst in t

pe d-1 F.
publicuJui

Darwin d ac mi-a r ngiirl ui


faptul CH el
si unji clin fr a

sa aduc la eutii sa d ez ap ro-

basera sfatnl lui Huxley si al lui Leslie Stephen. 'I'o to dat


l-am ntrehat dac mai avuscse ~i vreun alt motiv, sp eei al, de
a-mi tr irni tc mie documcntele. El mi-a <lat n cu vii
ntar eu cern t. ~i a arlugat : "NiJ.dajduiam c impresia
gene:rala ce rc- iese din documentele pe ca r e vi le-am trimis
va va face sa bnuiti c Butler era cel ca re gresise, Dar dac nu
s-a ntmpl at asa, eu nu ntdeg sa ma 1p1lng".
Sti am c Butler n telesese gr esit presupunnd c d-1
Darwin se angajase sa scrie eartea d-sale, Erasmus Dorioin,
am pncma, sau ca sa se refere la Evolution Old and New. ncii
din 1879-1880, cnd aceast af'acer e nu se terminase
b~mniam di Butler ar pu te a sa
gre~easca, ceca ce i-arn si
sp us d-lui F. Darwin. N-arn putut s-i spun c hnuiala mi-a
ap ru t ca o
pe care mi le-a tr imis, ns
consecin t a
~1 gndidu-ma din non la
scriso ri lo r acum pot mr tur isi di, cel care gresise. Afa.ra de
c itirulu-l e e le, m-am convins c
Butler era
asta. snt sigur di d ac eil ar fi sti ut ceea ce stirn noi ast z i,

ar fi ar tat n pr efata edi1;ici a doua a cr tii Evolution Old


and ~""Vew di s-ar p ute a ca Charles Darwin sa aiha d rep tate. si
riu el, si ar fi avut o cazi a sa stabilcasc arlevrul n accastii
chestiunc.
Cazul se prezenta atunci n felul urmto r : acuz ati a lui
Butler cup rindea trei cape te :
(1) Ca Charles Darwin se angajase s-si scrie carte a
Erasmus Darwin din p riciua, sau ca sa se refere la Evolution
Old and Ne .;

\l fTCJBIOGRAFIE
( 2) Ca prefata acestei cr ti cuprindea o eroare ;
(3) Ca gresise n linia pe, care o urmase dupa ce se
1 rtasc eroarea fcut.
D-l F. Darwin a admis punctul 3, deolarnd c d-sa dezap rob felul cum a fost tratat chestiunea. Eu am respins punct ul 1, admi tnd c Butler trebuie sa fi gresit, dar am fost de
aceeasi p re re eu el n ce pr.iveste punctul 2.
Ajungnd aei, d-1 F. Darwin mi-a scris n scrisoarea urrntoare : "Am regretat de multe ori c atunci cnd a nceput po
lcmica nu m-am dus la Butiler sa pun cap t, prin vin grai,
acestei ncntclcgeri. Cred c, de aseruenea, am gre9it
nepublicnd n Li] and Letters o relatare compe t a
afacerii. Lucru acesta mi-a amintit de niste nsemnri clin
caietele de note ale lui Butle,r, si anume : o doamn, cunosrin
t de-a lui Butler, l-a n- tilnit pe d-1 Francis Darwin la
Cambridge, n 1894, ~i au dis- cutat despre p olemica dintre
cei doi, .d-l F. Darwin spunnrlu-i (loamnei exact ccea ce mi-a
scr is ~i mie. Doamna i-a repetat lui Butler idiscuti a si el a
ramas CU impresia c d-I F. Darwin regre ta incidentul si c
ar fi fost bucuros sa poat ajunge la 0 reconciliere. Dar
amintindu-si prcfata e diriei a doua a crtii sale Evolution Old
and New, si nchipuindu-si c d-1 F. Darwin o
vzuse, '9a dat seama c-i era CU neputint sa mai fac vreo
miscare, si, eu to ate di ar fi ntmpinat bucuros o.rice gest
venit
din partea opus, nici un gest nu s-a fcut 9i nu s-a ntmplat
nimic. Aceast nota mi-a artat c am folosit prilejul oferit de dl F. Darwin .n spir itul n care nm9i Butler 1-ar fi fnlosi t, dac
s-ar fi oferit.

Acum, Darwin 9i Butler nu se mai pot ntlni, si nu-si mai


pot aplana deosehir ile de vedere. To tusi, fara stirea Ior, s-au
intlnit, s-au despr tit, si iar39i s-au ntlni t .n co respondenta

dintre d-l Francis Darwin si mine. Si snt ncredintat c am


reusit sa reconstituim polemica lor, n msura n care lucrul
acesta poate fi ngduit reprezentantilor celor ce nu mai snt,
de a actioua n numele lor. n tot timpul acesta m-am gndit
mereu la versurile despre nemuniS eepe care Butler le-a scris
n 1898, deo arece stiu bine c el, desi Se gndea Ia nemuriee in
ntelesul Iarg aJ cuvntului, nu uitase totusi
cearta lui eu 1Charles Darwin. al crui elev fusese si pe care
acum l socotea dusman.

14 -- Charles Darwin

POl L.\1IC D\RWL\-BUTLER :n .~

.Nici pe tr mul St yx-ului cel tr.i s t. ~i 11a1


n str luciS ea [impetle-a Crnpiei Elisee.
Nu-i vorn mai in t lrii pr in tr c cei mo rt i rw ce1
Cr o r le-am Fust. cindv :1. rnva\acei.
Si ruer a cele 1m1~H-e g:l ori :)l.'C'
Pc care le-am crezu t. at ita vre me. du~rrn1noase.
N-om mai p si pe-2ceca~i p ajist e eu fr si nei.
Nici Fat-n fata nu n e-orn mai p rivi
Ctnd ca, mo r ti fiinrl, "a ne urm. ~~a ne iubim.
Sa cercm lande. sil dezntljduim.
Nu vom mai spune : ..A~a a f ost", .. N-a fost asa".
Si tot ce-am v rut sii dovcdim. nui v 01n ui t a.
Cine-a gre~it, dre p tute cin e are: V a fi
totuna pentru ficcare.
Nici c ne-am in tidni t nu vorn mai 5t1 '
Si to tusi, desp r-titi, n e-orn nt.iln i
Acolo un de rn o rt.ii sc-ntlncsc :
n glasul viu d cel o r ce t r i e se ...
[Aci se termina brosura lui Festing Jones]
Scr iso r ile
v cr si tt ii d
in
si a sa des tul
tare paginaie
in ce pe,
nsii,

u rrnto a re. c ar c Sf' afl iu BiL1lioteca UniCambridge: cornp le tcaz golnrile dm


structura.
de cornplicat.. a hrosu.rii. R efer.intel e
supdirnen- vor ar t a urule sa fie intr oduse
cronologic. Voi
prin a cita t.rei s crrso rr ale lui Samuel Butler.

* Redm poezia r1?a va Ji in original, versif'icat de Otilia


Cazirni r. N. trad.

Not on sad Stygian shore, nor in clear sheen Of far


Elysian Plain, shall we meet those Among the dead
whose pupils we have been,
Nor those great shades whom we have helds as toes ;
No meadow of ashpodel our feet shall tread,
Nor shall we look each other in the face To love or
hate each other, being dead, Hoping sorne praise,
or fearmg sorne disgrace.
we shall not argue, saying ,,Twas thus" or ,,Thus",
Our argument's whole drift we shall forget,
Who's right, who's wrong, 'twill be all one to us ;
We shall not even know that we have met
Yet meet we shall and part and meet again
Where dead men meet. on lips of living men.

AUTOBIOGRAFIE
-c rise nainte de disput 1, pe cnd era nc un umil ~i sincer a
dmirutor al lui Charles Darwin. Sup rarea nu-i aherase nc
jurl e ca ta snto.as.
St im a t e D o m n

15 Clifford's Inn, 1 octornbrie


1865

........ Preocu.porea rnea este .arta, si orice altceva mi-as


p u te a ingdui este numai de ordin secunrlar ....
Am fost permanent ncntat de Iucrarea dvs. eu pravrre la
originea sp e ciior, n dat ce am vzut-o, n Nona Zeeland.
Nu c a~ fi un hun cunoscto r n ce priveste istoria natu- rul,
dar ea cuprmde att de multe p rohleme adnci si in teresaute, sau mai degrab sugereaz att ide mul te, nct m-a
fascinat eu desvrsire.
Dupa sase ani, Butler a puhlicat Ereiohon, ~i ctiva crit ici si-au nchipuit ca aceast carte nsemna un atac mp otr iva Originii speciilor. De aci si dezrnintirea din urmtoaS
ea
-crrso ar e :

S t i m a t e D o m n.

15 Clifford's Inn, mai


1872

rudrznesc Sa va scriu CU prrvire la U.U fragment din


mica mea lucrare Ereuihon, pe care am puhlicat-o recent si
rare ma tem c a fost, n mare parte nteleasii gresit. Ma refer la
capitolul despre Ma~ini, in care am cercetat si dezvoltat teoria, fara ndoial ahsurd, care sustine c masini1le snt pe punctul de a nlocui rasa uman, care nzuieste spre un mod de viat superior.
La ncep ut. cnrl mi-a venit aceast 1idee, am expus-o
<loar n gluma, Irii nici 0 in terrtio serio as, pentru c m-a

amuzat ~i am erezut c ar amuza si pe al tii, ''o tusi am dezvoltat-o si am introdus-o n Ereiohon, CU gindul sa las sa se
ntele ag "ct de uso r e sa te cread cineva si ce afirma tii absurde po ti suspin e eu oarecar e dibcie, deformnd
realitatea
si nclep rtnrlu-te dt> me to dele strict st.iirrtifi
ce".
1 Tiprite n lucrarea Samuel Butler : A Memoir, a lui Henry
Festing Jones (Macmillan & C., 1919, vol. I, p. 123, 156 si 189).
N. B.

POLE\llC\ DARWIN-!3UTLER
si ma gndeam la cartea mea, Analogy, ca fiind cea pe cure ar
viza-o aceast idec. Am preferat ins sa-mi ascunrl inten.,. t
ia <lin mai multe motive. n pr imul rnd, carte a era ncrcat CU attea erez c nu le mai putea duce, si n-as fi ndrzrrit sa mai adaug m car una pe deasupra, de fric sa
nu-si frng cmdla spinarea ; n al dorlea rnd, cartea ar fi
micsorat puterea de admitere a argumentulmi, si eu consideram acest [ucru ca un ajutor de pret pentru ca aceastii
carte sa fie accep tatii unanim, iar .n al tr ei.lea rnd, carte.a
era mai amuzant fara n ici o explicatie, si m-arn gndit c
p ar tea mai arid pe care o imaginasem la nceput avea nevoie de a fi usor mo dificat. Ap oi, eu ct un Iucru de acest
fol e mai enigmatic, en att lumea se gndeste mai mult la
el, dupa :principiul c cei care fac :reclama ntr eah :
,,Unde-i
Eliza ? sau : "Cine-i Griffiths ?"" Prin urmare, am crezut di
nu era nevoie sa dau ni ci o desminti re cum am avut in- t-ntia ca sa nu fin iliifJsitde respect fat de Originea speciilor,
0 carte p errtru care nu voi putea niciodat sa va fiu .nrle ajuns de recunosctor, desi stiu hine ct snt de total incapabH sa-mi forrnuez vreo 1parere asupr a unui subiect s
tiintifie care meri t sa fic respectat .pen tru marea foi impo r
tant,
rrs dvs. aveti o p ozrtre 1pe cure nimic n-a r pntea-o
zdruncina, si stiu ct se poate de bine c orice nce rcar e de
a ' ridiculiza n-ar atinge en nimic teorijle dvs, si c el e pot
suporta .o satir rrrult mai usturtoarc dect tot ce e cup rins
in Ereiohon. P.entrn mine, singura ntrehare era sa stiu ct de
mult am pu tut perrni te sa fiu .p rezcn tat gresrt, drept unul
care nu crede n lucruri n care cred eu cea mai mare fermitate ... Regret sincer c urrii critici si-au putut nchipui c
mi-am hatnt joc de teoria dvs., Iucru pe care nu m-am gn-

dit nicio dat s-l fac, si m-as considera nenorocit dac l-as
fi fcut.
Al Dvs. respectuos,
S. I3UTLElt
Chiar n 1373 Charles Darwin si Butler con tinuau sa n tin
aeeleasi relatii :de .prietenie. Butler tip rise The Fair ven 1,
~i Darwin i trmisese o scrisoare de hune apre- ri asupra
crtii. Mama lui Butler mur ise, si moartea ei,
1 Minunatul port. N. trad.

.:1 j AUTOB!OGRAF
-u rve ni t. n ace lasi tirup CU p abl icarea cr tii The Fair
Haven, l'c!''f' co ntine s o ar ecar e impjicati i antir cligioase.
tr ezise n H11tlPr un a d in c sentiment de vin ovti e. .

Clifford's Inn. 1514/73


S t i m a t e D o m n u 1 e D a r w i n.
Scrisoarea dvs, extrem de amabil eu privire la The Fair
Haven mi-a fost t rimis la Ment one, de unrle m-arn n- tors
dumini c dis-de-dimineat. Desigur c ati rrteles m o- tivul
cltor iei mele citind Iista decesel or 1publicata n The Times.
Dac as fi stiut ct de honav era biata mea mam,
n-as fi puhl icat, sau chiar nici n-as fi seris cartea ntrun
moment ca acesta. Dar n eele doua sp tmni dinaintea
mor tii, astep tarn eu ncredere vindecarea ei, si n-am stdut,
dect at unci. -cnd am fost la '1.entone. de ct vreme era
hon av ~i slbit. Trehuie sa m r tur isosc c am simtit ce va
en totul ciudat n momentul cind mi-a ap rut cartea, dar ea a
ap rut acum, n ain te de a mi se fi spus n ce star e e ra
marna. Snt r ecunoscto r c rnama n-o sa p o at afla niciodata acest lucru. Ffrra nrloi al. rrnne de vzut care YU fi
parerra puhl icului. 1dar m-au ncurujat
nespus scr isorile
p ri mite ch la dvs. si de 1la d-l Stephen ... Mai trz iu voi nccr ca sa scr iu un roman a devrat si simplu, fara ~~scop". N'u st.iu
ns, dac-d voi putea scrie. Vr e au sa spun c nu
vor nrrn r.i n romannl meu nici un ~~scop'\ dar snt nc
Vlll ~ or ict as do ri accst lucru. ma tem c din cinrl n cnd
t ot vo r iesi la iveal adevr atele mole sen tim ente.
Va mul tum esc din no n. eu to at sin cer ita tea, .pentru
hunvo in t a pe car e mi-ati artat-o. Cele m ai hune urri
rl-uci Darwin.

.\1 dvs. foa rte dcvo tat.


S. BU'.l'LER
Ser ia de scr.isori ce nrrneaz al ct u.iesc Io ndul. nc nepnbl icat, al ndoielii si n eh o tririi pr-ici nuite de n tmp lr
ile p ovesti te i n brosura lui Festing Jones, p. 187---208.
Chardes Darwin a tr irni s ciorna scriso rii nr. L, -- primul
sn rsp uns ariresat lui S. Butler. - mp reun CU urmtoarea

l'(JLEMICA DAR\VJN-BUTLER 215


.. cr.iso a re A.. xp lica tiv. fiicei sal e, d-na Lbtchfiel d. La
Down, Iamilra p rea a sovi asup ra r sp unsul ui. La 26
ianuarie 1880, Emma (D-na Darwin) i serra f iului su
George, care se afla
1 n strintate
:

~.,T[ata] e foarte p lictisit de atacul lui S. ButJer, pe ca re-l


astcp t m sa ap ar n Ath.enaeum, Bntler i-a scr'is
cte va rnduri tatii, spunndu-i c va arta, n mod public,
tot ce s-a p etre cut". Sntem CU to tii ngr ijor-ati ca tata n-o
f"a dea ni ci o ateutie acestui Iucru".

Scrisoarea A, vezi p. 195


Charles Darwin cotre Henrietta Litch field
1 februarie 1880, Down, Beckenham. Kent
D r a g a H I' Il r i e t t a,
Te rog citeste si tu, si Litchfield, articolul din Atheruieum. $ riispunsul mcu. M-am h o trt sa r sp un d, dco arece
pot sa ma ap r de negl ijen ta mea. A~ <lori ca scr iso are a sa ap
ar n numru] urmator si 3$ mai dori sa vd oor ectur a.
Asa c, dac nu avet i nimic de obiectat, te rog mnlt s-o exp e rliezi lurri, 1w adr e sa redactorului re vistei Atlienaeum;
m- preu nii CU nota mea ctre redactor. Trimite-mi nrlr t r
e- vista, Daca tu sau Litchfield aveti de f cut vreo ohi ectie ser
io as, te rog nap o iaz -mi scrisoarea aci, s-o pot expcdia mart
i. Atlienaeum apare vineri se ar a. Este o singur fraz pe care
Frank 1 mi propnne s-o adaug. dar nu m-am ho tr-it,
:" tot neho t ri t e si marna. Fraza e scris pe o foaie scpa- rata,
si dac urrne az sa fie tip ri t, te rog lip este-o, tind

pagina 3 n doua in ain te a uiltimului alincat care ncepe asa ~


... Deoarece d-l Butler n11 crede n chip evident" etc.
E foarte neplou t '.'ia te p omenesti acuzat de dup1icitate
71 f alsit ate.
To t! cei de acas ap roh aceast scrisoare.
Dupa ce am scr is cele de mai sus, am transcris din nou
<cr iso area si am p re scur tat-o, dupa sfatul lui Frank si al lui
Leonard. Sper c tu ~i L[itchfield] o ve ti aproha. Dac nu
Francis Darwin. N. trad.

2Hi AUTOBIOGRAFIE
snteti de aceeasi p r ere CU mine, eu IlU va promit Ca 0 Sa va
urmez sfatul, ns sfatul vostru va fi bine analizat.
Sint sigur c nici unul clin voi n-o sa precupeteasc hataia de cap pe care .i-o aduce judecarea acestui caz, Scriso area d-lui Butler este foarte ahil : e1l Ias sa se nteleag peste
tot c eu as fi scris si partea d-rului Kra:use.
Al vostru eu drag,
C. DARWlN
Urnneaza rspunsur-ile foi R. B. Litchfield, ginerele lui
Dar- win, ~i al Henriettei, fiica lui Darwin, care nu snt de
aco rd eu oiorn a rspunsului nr. 1.

Scrisoarea B, vezi p. 197


R. B. Litchfie/d cotre Charles Darwin
l Iebruarre [1880] 4. Bryanston St., Portrnan Sq, W.
S t i m a t e D o m n u 1 e D a r w i n,
Henrietta mi ccre sa va scriu ce prere am despre
scrisoarea lui Butler si despre rspunsul propus de dvs.
C:nd am oitit ieri, la club, articolul lui Butler, m-am
linistit mult, deoarece am gsit c e de asa natur ncit, dupa
prere a mea, nu cere ahsolut nici un /el de rspuns,
Nici forma ~i nici continutul lui nu Ias sa se nteleag c
autorul ar astepta asa ceva. Veti vedea ~i dvs. c el nu p.re- tinde,
asa cum se ntmpl n generul eu atacurdle prin ga- zete, nici
o inforrnatie sau explicatie suplimentar 1~i nici nu
atinge vreun arnnunt de fapt, asupra cruia fie agresorul, fie
vreun cit itor oarecare, sa p oat sa pretind un rspuns. n .r
ezumat, nicio dat n-am fost mai Imur it asupra unui lucru

dect cum snt acum asupra acestuia, si, dac ar fi ca- zul meu,
n-as r sp unrle nimic.
Am nce rcat nc odat sa oitesc ce a ser-is. Buder, ca si
cum as fi un strin care nu stie nimic despre tot ce s-a intmplat, si m-am convins pe deplin ca aoeasta e concluzia jus
ta.
Nici nmu] la mie din cititori nu va gsi c necazud lui e n
en teles. Totul c amestecat eu plngeri mpotiva di.feri-

POLE:vlICA DARWIN-BUTLER 217


ti'lor crrtici. Acest singur fapt e de-ajuns sa ne utral.ieeze re almente o.rice ef.ect pe care altruintera ar fi putut sa-~ aib. Ap
oi, dac un cititor atent ar vrea neaprat sa se uite n urm si sa
vad n ce consta plngerea, ar vedea de asernenea
( desi n tr-o forma p rescur tat] r spunsul dvs, substan tial,
care, jud:ecnd la prima vedere, e suficient pentru scopul
urmri t. Toate celelalte insirruri ale lui B., citite cuiva din
afar, nse arnn doar sup r are a si vcninul unui om nfuriat
cure Ioveste slbatic n jurul lui.
Dac i rspundeti, o:btineti exact r ezuj ta tu'[ :pe care eei
mai mudti il doresc. ~i de ce sa umple ti cape tele oamenilor
eu idcca c lucrarea dvs. e, oarecum, un rspuns sau o rep
lic la
a Iui ? De fapt, dvs. f'aceti din aceasta un fel de "afacere
Darwirr-Hutler " cmn ar spun e frantuz.ii, - si e tocmai ce iar p lce a lui mai mult.
Asa cum stau Iucrur ile, nu este nici un fapt asupra cr uia
vreun p rieten de-al clvs., sau vreo perso an eu to tul str in, ar
putea sa ce ar exp lica'tii sau rspuns, iar tonul Iui Butler este
.p nin el nsusi suf'icient ca ~-~ deposedeze .de orice drept de
a pretinde un r spuns pe care ar putea s-I a:iha un corespondent leal sau un .p.rie ten.
Ceea ce ncer c sa va comunic n ace ast sor.isoare, e c
am privit problcma la rece, ca un om striiin, si c n aceastii
situatie snt mpotriva urrui rspuns lui B.
Dar snt .ntru totul de acord eu tot ce spune Henrietta eu
pr ivir e la ciorna rsp unsul ui dvs.
Al dvs. cu dragoste, R.B.L.

Scrisooreo C, vezi p. 197


4 Bryanston St., Portman Sq., W. 1 februarie 1880
S t i m a t c D o m n u 1 c D a r w i n,

Dupa ce v-am tr imis u'l timul paohet, m-am gnd.it c a r fi


bine sa ntreb prirmel trector pe care I-as ntlni curn l-a
impresionat scrisoarea [ui Butler n ce priveste nevoia unui
rspuns, si .atunci m-am dus si i-am artat revista Athenaeum
lui Polllock [care sta] pe aceeasi strad. ~tiindu-'1 un bun cun
osctor al literaturii si un om de lume, voi am sa stiu dac-rni
va mp rtsi p rere a. Binenteles c nu i-am spus

\lT.IOBlO(;RAI, IL
u im ic. n ain te de a-i da sa cit easc ar t.icol ul. 1-am spus ,doar
c . dupa ce l va citi vreau s-i cer p rer ea asupr a unui
a numi t pnnct. Si dupa ce l-a citi t 1-am ntrebat dac, dupa p
re re a sa, e necesar un r spuns. Pollock mi-a rspuns c
mai in t ii el ar putea fi p gubit, cleoarece mai st ia cite en a d
esp r e Butler~ -- ns c era convins ca art icolul nu
pretindea nici nn rspuns. (Binenteles c nu 1l-am Isat sasi nchipuie c era ceva mai mult dccit o chestiune pornitii de
la mine personal}.
Dupa cte se pure, el insusi a scr is arricolul 1din Pall
Mall. de asemenea ~i un articol n Saturday Review 1 despr e
car- te a lui Butler. Tot Pollock mi-a spus c Butler e cunoscut
ca unul caire da rspunsur.i grandioase tuturor crit icio r si
r face tot chip ul sa le afle numele. A scris si revistei de
mai sus cc rnrlu-i acelasi lucru, dar rev ista l-a refuzat formai.
Toate aces te a doverlesc ca Butler e un om o tr vitor ca o sa2.
Iamanrlr
care 0 1Sa lupte p n la cap t ~, dllipa cum
spunea
Pollock, cea mai mare fericirc pentru el ar fi sa se angajeze
n tr-o p o'lemic p uhl ic eu un om distins.
PoMock ns. desi i cuncstea caracteruL nu i-a rmrumalizat n nioiun fel valoarea cr'tilo r lui, pe care le gas,e.7te
pline de non sens, dar de un non sens foarte abil, ~i nu m
nrlo iesc Ca p rerea lui n Iegtur CU r spunsul a fost C.t se
p o a te de sincer . Dupa aceea, m-am uitat la ciorna dvs. eu
un o chi cri tic, si m-am nt rit n p rerca mea, de oau'ece nn
ga6csc c, n escnt , cior na dvs. co n tine ce va car e sa nu sr:
gaseasdi n fraza clin nota dvs. cit a t de Butler. Dar n timp
ce r spunsul nu adaugii n imi e la cont.inu tu[ e xp li cati.ei
dvs.. i ofer n schimb lui Butiler cea mai mi nuna t o caz ie de
a scric o alt scriso are jignitoare, avnd n vedere c-i pr ocur
/apte noi, n momentul de f'at, el nu stie, si nu trehuie sa sti e
nirnic, din simp lul am nunt mecanic al ntmpl r-ii car e

a pr icinuit omiterca. De Iapt, dvs. i le dati acurn. Asa cum se


p rezin t si tua tia, el nu poate sa afirme nirni c mai mult ! Diu
tot ce stic, a flicut tot ce se pu te a mai u r t. Unui om Iipsit de
scrupule, infam si bun rnnuitor de vorbe ustur to are ca el,
scrisoarea dvs. i ofer material pentru un atac pc de-a
ntregul nou, si dac Athenaeuni o vrea sa i-l puhlice. eil p o ate
ar ta CU usur in t ca procerleul dvs. e foarte Suspect si
misterios.
1 Revista de srnbt. N. trad.
2 n evul mediu se credea di sa1amRndrele ar fi extrem
de otravitoare. N. trad,

.i'(>LL.\Ill;,\ DAR\\.l '.\-Bl 1LER


~"muai sa i se spun c un om e un esoroc, ~i el 0 sa g- se
asc material sa scrie la nesfirsit p e aceast tem, Ca sa
ilustrez acest lucru, am scris cteva f;aze cum mi-au venit in min
te, asa cum ar sti Butler sa le lege la un loc.
Ade vru] e c o relatare ca aceca a schimbri'i corec- tur
il o r n spalt. nu p o a te anul.tumi 1pe nimcni n cazul de fa t
dec:t num ai dac ar fi dezvlui t in ntregime. ~i binen teles ca ar fi ridicol sa faci asa ceva.
Tema .pr inoip al e ca un biet punct microscop ic, si a te
amesteca n aceast af accre ar fi prea greu de suportat.
Dar afar de asta, si mai p resus de toate motivele sp eciale, e c un rspuns ntr-un caz ca acesta e ineuitabil 0 a cti
une de scuze, iar dvs. nu ave ti de ce sa va cer eti scuz e.
n drz nesc sa adaug c multe din cele spuse aci snt
luate dupa pre.rile Henri.ettr-i. Iar PU sn t ru totul de acorrl
eu tot ce mi-a citit e a.
R. B. 1 .TTCHFlFl,,J)

Schita uriu, rospuns 1moginor al lw Butler [scris ]


de R. B. Utchfield
Don1nnlt'. Sp trnn a t.rr-r-n L. crnl v-am suri s etc., cr erleam c ~tU tot Ce se putea ~t n legturii CU comportarea
nemaipomcni t a d-lni Darwin Fatii de car te a mea. Dar scr i-o arca d-salc d.tre rlvs, adaug cteva amnun te foarte importante la aceast p ovesto ciurlat . D-11 Darwin rlecl ar ase
cil
n iriorlat nu i-a trecnt pr in m in te sa afirme etc. Nicio dat
nu i-a trecut pr in min te ! ! Dar iat c a cnm se :pare nu nu- ruai
ca i-a tr e cut pr.in minte, rlar chi ar a afirmat etc. etc. A
afirm at ace ast a n tr-o prefat tip r-it, si dupa aceea. n
chip mist er-ios, afirmatia sa a di-;parnt la cor ectur ! Poate c

d-l Darwin va cornp lcta aceastii p ovcste etc. etc. Frazele nu


disp ar dirrtr-o pagina tip r it numoi asa, in tmp ltor etc.
etc. $i con tin ua. spunud ca '.~e 0 iluzic sa presupui c ornitere a ar putea pr ilejui o deosehire" etc. etc. Ar fi putut fi o
i.luz ie dato ri t ign o runtei mele, dar arn nun tel e pe care le-a
p ro curat eu amabilitate d-I Darwin a rat acum c e vorba de
un Fap t care a provocat nt r-adevr o deosehire. Dad nu era
nici o deo sebire, .atunci de ce a Fost ornisii fraza ? Daca
omiterea frazei a fost ntmplatoare desigur c d-l Darwin nu avea nevoie ,sa ne sp un ca rlucrul acesta nu ave a nir i

AUTOl3IOGRAFIE
o ilegatura cu d-l Butler. De o'hicei, ntmpl rle nu trehuie
explicate n felul acesta etc. etc. ~i un maire naturaldst nu e
omul pe care s-l crerlem n stare de a uita eu totul a ctul de
anul a re al unor afirm atii personale fcute in tentionat !
D-1 Darwin ne spune apoi di adaosurile fuseser fcute
n chip independcnt etc. E ciudat ca un autor distins sa fie att
.de maleahjl n minile unei persoane oarecare ! Cine ar
putea fi aceast perso an oarecare ? Dac el dS . Krause,
sau etc etc., nu ni se spune. Si n cele .din urm, d-l Darwin e
destul de obligat sa spun c eu nu cred afirmatia sa inten- ti
onat etc. Din cite stiu, eu n-am adoptat aceast apr ecier e
asp r a veracittii d-lui Darwin, dar fr ndoial c dac el
a vrut sa creeze nencr eder ea pe care mi-o atrihuie in ohip
att de politicos, cel mai bun mijloc de a ajunge la rezultat ar
fi sa-mi furrrizeze ct mai multe explicatii din acelea pe care
mi le-a dat, de ncercare, n coloanele revistei de sm- bta
tre cut.

Scrisoarea D, nedatata, vezi p. 197


Henrietta Litch field cotre Charles Darwin
Dr aga tata,
Richard a venit acas foarte trziu, asa di ne-am sf tui t
i n gralba asupra scrisorii, si nu v-am mul tumit pentru grija
cle a ne ocre sfatui, grija pentru care va multumesc din toat
inima, indiferent de ce veti Face eu sfatul nostru. Yeti vedea
din prima mea scrisoare, pe carc am scris-o nainte de a o p
rirni pe a dvs., ct eram de sigur c nu va veti gndi s-i
r spundeti lui Butler.
Ca rezultat al scrisori .dvs., prcv d c Butler va spune
c v-ati Icut vinovat de nc un r spuns evaziv, - mai nti i
spuneti c nu v-a trecut nicio dat pr in minte sa afir-

mati ca dr. Krause ~i mo dificase .arti colul, apoi c, ntr-adevar, l-ati avut la corcctur dar, dupa cum spuneti, ati omis
ntmp ltor s-l puhl icati. Acum, Butler va arta care din
aceste doua afirmatii e cea a devr.at, - si n folul acesta i
dati prrlej pentru o ntr eag gam [e noi dnsul te, Cu pana
foi iscusita, el ar putea sa scoat .din acestea ceva foarte neplcut. Lumea va sti, sau n orice caz si va amirrti, di dvs.

POLDllCA DARWIX-BL'TLER 221


ati ntretinut o pulemic, n care Butler a avut ul timul euvnt. Daca lumea va ntclege bine toate acestea, va vedea c
nu exista nimic impo triva dvs. Dar dac va sti c a mai nrmat un
schimh de scrisori, lumea ar p ute a crede ca acu- z ati a lui
Butler mpotriva dvs., din gelozie pentru hunicul dvs., ar avea
oarecare temei.
Dac nu-i r spundeti la scrisoare, lucrurile rmn asa
cnm snt pen tru toti cei care vor sa le citeasc, ~i r mne
stabilit c Butler a spus cteva vorbe dusmnoase si ur'te h
care dvs. n-ati gsit de cuviint s ...i rspundeti.
La revcdere, dr ag tata. Acesta este sfatul nostru.
Cu mul t afectiune. H.E.L.
So tilo r Litchf.ield li s-a cerut din non aprobare.a atunci
cnd s-a pus prohlema de a-i supune lui T. H. Huxley o ntrehare n Iegtur CU r spunsul.

Scrisoarea E, vezi p. 198


R. B. Litch field cotre Charles Darwin
.~ februarie 1880 4 Bryanston St., Port.man Sq., W.
D r a g a D o m n u l e D a r w i n,
Cred c sentin ta lui Huxley CU priivire fa r sp uneul
pentru Butler este ntel eap t, numai s nu se ntirnpl e ca
el, [B] care e nsp imntto r de certre.t, sa se sim t. n /elul
acesta, .~i mai ncurajat la lup t.
Eu nc nu pot schita n.ici un rspuns care sa va fie
de un ct de mie folos, sau mcar sntos clin punct de
vedere Iogic, afar de cazul end s-ar mrgini doar la o simp.l
repetare a ceea ce i-ati spus mai nainte lui Butler. Daca un

asemene a rspuns orerleti c ar fi bun, ar putea sa rrnn n


forma n care l-am scris pe contr ap agin.
Cred c e un Iucru de osehit de important sa nu se fac nici
o al uzi e la scrisoarea [ui Butler in care sustine c nu snteti
vrednic de crezare, - ~i orice rspuns nu trebuie sa cup
rind absolut nici 0 jignire.
Al dvs. eu af ectiune, R.B.L.

.\lJTOBIOGI{ /\FIF.

Scrisociec F, ~'tZt v. 198


De scrisori se of/a raspunsuf sugerat de
Utch fie id
EVOLUlON OLD' AND NEW
Dorunulc, am citit afirruatia d-lui ButJer, ap rut suh ti tl
ul de mai sus, n co.loancle ul timului numr al revistei dvs.
Saturday, CU pr ivir e la faptul c am omis de a me ntio na. n p
refata wltimei traduceri a lucr rii rl-r nlui Kr ause des- pre
Erasmus Darwin, c articolul cl-sale fusesc o arecum modificat nainte de a fi puhlicat <lin nou. Deoarece d-1 Butler
citcaz scr iso arca moa, n care l inf.ormam c aceast ornitere era n tmp lto ar c si c va fi corecta t n cazul ond va ap
rca 0 a clona e di tie, nu n tel eg c ar fi nccesar sa tulhur
cititorii 11v~. ru observa tii upl imentare asupr a arcs- te.i ch e st
iu ni ,

Sctisooreo G, vezf p, 'f 98


cornentariile Ernrne1 Darwin fod de fiul ei George, c:are se of/a nca n
c:tralnJtate (scrisoare corticuiari: j
Down, luni, 2 februarie 1880
D r a g a G e o r g e,
...... Am fost foarte z d run cin ati din p ricina atacului lui
Butler'. .ap rut m ul t im ud numr al revistei Atlienaeum, Tata a
scr is un r spuns la acest atac si l-a trimis prin John. vizi tiul, ca
s-l a ra te lui Hichard si Henriettei. John a venit n apo.i eu o
scr iso arr- foarte ntele ap t din .par tea lui R,ichard. n care
el aduce toate argumentele mpotriva ideii de a lua
n seam acest atac. Scrisoarea lui Richarid e minunat, ~i

ma mira fap tul c un om CU atta judecat poate sa vorbeasc uneori att de fara sens ... Scrisoarea foi Butler cnre
Athenaeum e o scr.iso are nespus de rutcioas, dar att de
.greoaie si confuz n acuzatirle ei, .nct nici un om neirr-

i'ULE.\11(/\ U.\c,: \\ lS BL lU_l<

tt>re~at n-a r ave a r hdare s-o ce rce teze eu atentie.


Deoarece tata trehnia sa dea llll rspuns satisf ctor, am fost
de p r e re s-I dea, ns ne-am schimbat p rere a, si tata v re a sa
tr imi ta r sp.unsul su, ca ~i scrisoarea lui Richard, lui HuxIey si s-i cear si p rer ea sa.
Desigur c nimic nu .i-ar face lui Butler o pl cere mai
mare dect un rspuns din p artea tatii, la care el ar da o r ep li c
si s-ar naste o p olemic Butler-Darwin. La nceput
tata a fost grozav d13 plictisi t, dar acum va canta ;;;a alunge
aceast nep lcer c din mintea lui.

Sctisoareo H, vezi p. 198


rs~)unsul lui Charles Darwin cotre R, B. Litchfie/d
2 f'ebruarie
1880
< aataui
gre$it)

Down, Beckenham.
Kent

D r a g a L i t c h f i r l d.
Am numai un m inut sau doua ca sa va nrul tumesc si tie.
? Henr iet tei, eu cca mai mare cl dur, pentr u to t necazul pe
care vi-I fac. Consider prima vo astr scriso are ca fiind cea
mai intel cap t din cite am citit vreo dat. Rspunsul imaginar
al lui Butler c spleudid. Snt aproape convins sa nu r spund,
si en nu crcdeam ca m-ar fi pntut convinge cineva. n tradevr,
snt convins, aproape tot att ct e si marna si, n
parte,
Leonard. Frank nc mai susti.ne c dac ar fi el n
cauz, ar rspnnde. Ne-am gndit la Huxley, si i vom expedia
prin post r evista Ath.enaeum. si rspunsul meu, la

care voi anexa ~i prima vo astr scriso are ( cred di nu aveti


nimic
impo tr iv}. Nu voi anexa si scrisoarea a doua, numai ca sa nu-1 deranjez pe Huxley si.lindu-l sa citcasc prea
mult. mi pun ndejdca n durnn ezeu c Huxley va s:pune
~,Nu''. Daca r spunsul meu va fi tjp t-it, nu sntem de parere sa Ism la 0 parte cele doua fraze.
Arnndoi ati fost foarte drguti eu mine. ''o at p ovestea
asta m-a durut prosteste,
Al vostru eu afectiune,
CH. D~WrN

..:2 j AUTOBIOGRAFIE

Scrisoarea I
sct is n stilul stiintiic ~i artistic din Kensington-ul
de Sud
T. H. Huxley cotre Ch. Darwin, ca raspuns la
ntrebarea acestuia daca ar trebui sa rispundo atacului lui
Samuel Butler din revista Athenaeum,
vezi p. 187 brosuro lui Festing Jones
3 februarie
D r a g a D a r w i n.
1880
Asear am citit scrisoarea lui Butler, cror na dvs. ~i scriso a rea so tilo r Litchfi.eld; am mcditat asupr a Ior si, dup .ce
am fcut o lectur despr e rechini si dcspr e himere (su:biecte
care i se potrivesc lui Butler), am citit d.in nou scr isori'le, $i
va spun fiiira cea mai rnic ezitare sa aruncupi ciorna pe foc si
sa nu dati nici o atentie d-lui Butler p n nu va ap re a noua
cdrtie a cr tii dvs., cnd cea mai scur t nota explicativ
asupra
celor petrecute va fi tot ce i se cuvine. Litchfield ar trebui sa
fie numit "judi.c.iosuil" asa cum a fost numit Hooker (nu ma
refer la Sir J oe, ci la Divinul-). Drnpa prerea mea, nimic nu
poate fi mai sntos dect sfatul su : ,,Snt un Olll ca re a
cnnoscut sup r r ile ~i necazur
i.le".
Snt ulu:it de purtarea lui Butler, - pe care 1-am socotit Ull
gentleman~ CU toate Ca ultima lui carte mi S-a p 'rut O SU- p
rern prostie.
L-a muscat M.ivart ~i i-a transmis darwinofohia ?
E o bo.al cump lit , si eu as ucide fr mil orice

pe care 1-a~i gsi alergnd dezlegat. Dar nu te ne caji eu aisemenea lucrur i. Adu-ti arniute ce a spus htrnul Goethe desp re
Butlerii :~i Mivartii lui :
Hat <loch del' W all.fiisch seine Laus
Muss aueh die l\foine haben". 1
1 Dupa cum balena si are pduchele ei, tot asa trebuie s-i
am si eu pe ai mei. N. trad.'

POLEMICA DARWIN-BUTLER 225


Noi sntem tot att de bine dispusi ct pot fi oamenii care
trieso de 0 sptmn n ntuneric si sper c snteti CU totii
sntosi.
Al dvs., T.H.H.
Atacurile lui Hutler au fost reluate CU 0 putere spor it
mai trziu, n 1330, cnd a puhlicat cartea Unconscious Memory. Linistea f.amiliei Darwin a fost din nou tulburat. La
inceputul anului 1881, Darwinii au cutat din nou un sfat din
afar,

Scrisoarea J, vezi p. 203


Henrietta Litch field citre Les lie Stephen
.anuarie 1881 2 Bryanston St., Portman Place
S t i m a t e D o m n u l e S t e p h e n,
Am tinut un mare consiliu de famille, si n cele <lin urm
am ajuns la preri att de deosebite, nct tata m-a autor izat sa
va scriu si sa va ntreb dac ati fi att de bun
~a analizati ucmtoarea ntrebare ~i sa va dati prer ea, spuundu-i cum ar fi mai bine sa fac ...
ntrebarea e dac-i recomandahil, sau chiar necesar, sa
rspun d ntr-un fel oarecare aousatiidor lui Butler cum c
ar fi Icut o afirrnatie fatlsa n pref'ata cartii Life of Erasmus
Darwin, afirrnatie pe care Butler o consider c-i aduce un
mare prejud:iciu ...
Singurul punct la care urrii din noi socotesc c tata ar fi de
acord sa rspund, e pretinsa implicaic clin prefata cr tii
Life of Erasmus Darwin, cum c articolul original al d-rului
Krause din Kosmos nu fusese modrificat ~i nici ex tins nainte
de a fi tradus ...

Doi sau trei dintre fratii mei tin mult sa introduca o foaie
Iiber n exemplarele nevndute din Life of Erasmus Darwin,
artnd c fa p. 1, rndul 10 de sus, e o greseal, c articolul foi
Krause din Kosmas fusese modificat si ex tins nainte de a fi
fost trimis d-Iui Dallas, spre a-I traduce,
Pe de al t parte, sotul meu ~i eu mine sntem foarte
hotrti sa nu ntreprindem nimic.
$ -- Charles Darwlrt

2~6 AUTOBIOGRAFIE
Fratele meu, Leonard, va fi avocatul din oficiu si va
Va tine a la curent CU tot Cie trehuie Sa spun ...
Henriette Litchfield arat apoi n alte trei p agini
veder:ile e i personale si ale sotului ei.

Scrisoarea K., vezi p. 203


Les/ie Stephen citre Charles Darwin
V napoiez
13 Hyde Park Gate South, S.
cr tile prin
W.
post
12.I.80 (ar trebui sa fie 81)
S t i m a t e D O m n u 1 e D a r w i n,
Sper c n-o sa va sup rati c la ntr ebarea dvs., ncep a
va rspunde printr-o introducere, si anume c totdeauna voi
fi mgulit si c-mi va face p lcere sa va fin de o ri ce folos.
Datoresc att de mult opcrelor dvs. ( ca si alti multi oameni
distinsi}, nct as fi hucuros sa va pot face ~i eu, n sehimh, un
ct de mie serviciu. Va .po r t si eu ( dac pot spune asa) acel
adnc respect personal, .pe care or icine din cei ce va eunosc,
trebuie sa vi-1 poarte.
Cnd mi spuneti cii va doare faptul c snteti socotit
mincinos la vr sta dvs., va rrtelcg foarte .bine. Cnd aud c
cineva pretinde cii ati fi mincinos, asa mi vine s-I p
lmuicsc ca sa ma ti n minte. Dar n acelasi timp ma
gndesc ca att dvs, ct si prietenii dvs. aveti datoria sa
tineti se.ama de situa tia dvs. ~i sa evi tati cer turile lipsite
de demnitate. n
un om care va insulta n felul
acesta
nu
1
d
ovede~te
dcct
lipsa o
p re ten tii de a fi
dcfinitiv,
resp ect at.
ricrei

Pr erea mea n accast ch est.ie e ct se p o ate de lim- pede


si cle ho tr-t : cred di n-ar trebui sa mai dati nici 0 impor
tant, de rii.ci nn fol, d-lui Butler.
Poate a r fi mai cuminte .sa nu spun nimic mai mult. To
tusi va ofcr .argurncntcle mele pe o foaie al turat : citi- ti-le
sa n dat i-Ie pe foc, cum vre ti,
Cartea dvs. va st a n hihlioteca mea .la loc!1l cel mai
<le cinste. Cnr] v oi ave a prilejnl sa va v d, va voi cere

POLE.MICA DARWIN-BUTLER 227


sa scziti pe 1ea numele meu, deoare ce mai sn t vreo doi
Stepheni mici, care ar putea sa se bucure ntr-o zi de oricc
semn al stimei dvs. pentru tatl Ior.
Al dvs. credincios,
L. STEPHEN
lat aeum argumentele foi Leslie Stephen scrise pie alta
foaie.
Cred c d-11 Darwin nu trebuie sa mai dea llLCI 0 im- por
tantii d-Iui Butler. Argumentele mele snt urmtoarele :
Butle1r si-a rp it lui insusi o nice drept la o co nsider ati e
personal pr in [ipsa ce.lei mai elementare curtoazii.
Desigur c orice nedreptate i s-ar fi fcut, trebuia sa i se Fac
dreptate. Totu~i, el nu trebuia sa ,fie .oonside rat ca
judectoru]
a cee a ce constituia o nedrcp tate. Dac s-ar fi men tinut !1
limita po ld te tei, s-ar fi cuvenit sa se tina seama de '.parerile ca
si le argumentelie lui. Dar deoarece a dep sit eu mult aceste
limite, singura pr oblem rmne dac i s-a fcut sau nu
vreo nedreptate. Dupa prer ea mea, de data aceasta, nu i s-a
facut
nici o neclreptate r e al. Dac inexactitatea clin
pre- fata p gubesto pe cineva, pe d.J Darwin l p guhest e,
de- oarece
p.refat a nu p om enes te de revizia si de o p
resup us mbunt tire a articolului d-rului Krause. Oni ce
afirmatiie
ar face Butler, ar r mne a fara nici un rezul tat, fie c este
sau nu merrtionat. n pref'at. Cnd rni public din non
articole de prin reviste, le corectez asa cum e n o.rm a] ~i nu ma
'81mt obliigat sa informez p e oin ev a eu p rivi rc la ceea ce
fac. Faptul c d-I Darwin a publicat scrisoarea
si a promis c va introduce 0 modificarc n e d itiile viitoare
este, Iup p rerea mea, eu totul suficient p ent.ru ordce intent,,ie. n o rice caz, Butler nu este un nedr ep t tit. El aopare ca
un nedrep tti t clin p ricina unei r efer'inte care nu .i-a fost
fiiga<luita n prefat. Cred c acesta e motivul pln- gerii ielin

cap itulul lui personal. n reaJitate, Butler nici nu pr eti nde c i


s-a fcut vreo nedreptate. Arlevr a ta nat ur a plngerii lui e limpede. 0 spun e singur (p. 70) : d-1
Darwin nu 1-a socotit vrednic de a fi luat n se am si n-.a
nddiznit s-I atacc deschis. Acesta e punctnl principal
si con tin utu] argnmentului su, Adevarul arlevr a t e di a
fost r ni t n vani tate a lui. C1nd a vzut cii i s-a anuntat
c a r te a, s-a astep tat la un rspuns forrnad. Dar n-a gsit

AUTOBIOGRAFIE
dect o aluzie la sfrsitud articolului d-rului Kraus,e si re- ferin
ta asupr a crtii din prefat. Cnd a descoperit Iipsa
de p recizie, imediat a presupus c trebuie sa fie ceva premeditat : vreun complot care s-l jigneasc prin mijloace
ascunse. Cum era posibil sa nu se dea un rspuns serios
un ui antagonist asa de terihil ?
Ace as ta e, n rcalitate, tot "cazul Butler", Prin ur- mare,
dac ar trehui sa se intr oduc vreo schimbare, in nici un caz
aceast schimbare n-ar fi n fulosul lui Butler. Punctul
principal al acestei chestiuni e s-l scutim pe id-1 Darwin de
posihili tatea unei acusri. Lucrul acesta nu i-ar face nici un
serviciu lui Butler, ci dimpo- triv, l-ar lipsi de pretextul de aPrind-l
urmare,
dupade
parerea
toat
chestiunea
se
l acuza pie
Darwin
reamea,
crerlint.
rezum 'la att : are vreo irnp ortant pentru

d-11 Darwin

sa

fac mai mudt dect a fcut, ca sa nlture aceastii posibil in


terp re tare greait ? Eu cred ca nu. Mai nti, p entru c
d-1 Darwin a fcut p in acum destul ~i a dat faptelor o larg
publicitate. n al doidea 1rnd, interpretarea gresit e ceva att
de absur d, nct nirneni n-ar putea-o admite dect
in cazul cnd s-ar l sa orbit de am or-ul propriu lovit. Cine ar
putea crede di d-I Darwin a ncercat sa ascund Iaptul c
Butler 1-a atacat nentru c nu i-a mentionat cartea ~i pentru di
nu l-a socotit vrednic de un rspuns serins, deoarece
a puhlicat numai ref'er inta dispretuitoaro a d-rului Krause ?
Iar ,,aJunecarea penitei", 'Pe care se sp rijin aceast teorie
absurd, e co nfirrnat si n scrisoarea p ubl ica t n revista
Athenaeum, si n cactea personal a lui Butler. Prin ur- mare,
nu pot sa cre d c e nevoie de o corectare n interesul d-lui Darwin, si nici c aceast corectare e cerut de
faptul c Butler ar avea drep tate, lar a face atta Zgomot pentru
un amnunt att de neinsemnat, ar fi ca o recu- noastere a
unei mari nedreptti,
LESLIE STEPHEN

Scr isoarea urmtoare dateaz din 1904, cnd d-na Litchfield ~i pregtea .pen tr u tipar cartea ei, Emma Darwin.
Evident ca s-a pus .n .discut.e ~ .ncfoder.ea unei 1dal'! de
seam CU privire la ntelegerea gresit a lui Samuel Butler, si eu toate di
Frank f usese tot timpul de prere sa ,j se dea 0 extiridere
mai mare dect i se dduse atunei, - de data aceasta, du;pa

POLE.MICA DARWIN-BUTLER 229


douzeci de ani de la nentelegerea initiaUi, el e cel care recomanrl re.ticente. S-o fi gnd1it pr ohabil, di scriso rile alese
sp re a fi tip ri te n-ar aduce nrin ele nsile vreo Iumin asupra
ntregului incident.

Scrisoarea L., vezi p. 206


Francis Darwin cotre sora lui, Henrietta Litch field
23 ianuarie '04 11 Egerton Place, S. W,
D r a g a H e n r i ,e t t a~
A9 zice ca scandalul eu Butler air putea fi foarte bine Isat la
o parte. L-am dat la o parte, eu totul, si clin cartea More
Letters. ntre noi si Butler s-a ncheiat un fel de armist.itiu.
Acum, ea a murit. ~i n defirritiv, n momentul acesta cred c
a avut ~i el oarecare motive de a se pl inge, cu toate ca si-a
pierdut capul CU totul si s-a purtat odios. Scrisoarea lui
Huxley
e hun, si n~eleg foarte bine c vrei s-o puhlici. Dar tot ma
gndesc s-o las la o parte ... Snt ap.ro ape sigur c L. Huxley
rn-a ntrebat dac sa vo rheasc despre Butler n car te.a lui
Life of T. li. Huxley, ~i eu l-am sf tuit sa nu Iac asa ceva.
n si tua tia no astr , ar fi greu sa puhli cm scrisoarea lui T. H.
Huxley.
Constat c n cartea foi Huxley, despre Viafa lui T. H.
Huxley, pe care am r sfoit-o acum, nu se vorbestc nimic
despre Butler.
Cu dragoste, F. D.

n cartea despre Emma Darwin, nu se p omeneste nimic


despre polernic.
n felul acesta Francis Darwin, biograful lui Charles
Darwin, a ajuns pn la urm sa cread c Butler a avut un
motiv real de a se plnge. Documentele de mai sus, care au
trecut de la unul la altul dintre generailii taherei lui Darwin,
trehuie sa ajute posteritatea sil judece pe protagonisti departe
de cmpul de Iupt, Zarva clin spatele scenei, provocat de
nchotrre, si nelinistea isc at din dorinta de a face exact
ceea ce trehuie, ilustreaza in aceste scr isor.i epo ca trecut : n
cartierul general Iinist it al lui

AUTOBIOGRAFIE
Darwin de la Down a Fost o perioad ide neho trr e si ide
cors- p orulc nt , n timp ce alianta prietenilor ~i a rudelo r
perrtru a-i o fe r i un sp rijin unanim, reflect cali ttile lui
nobile ~i p line de af e c t iune.
n ultimele .rnduri ale "Sonetului'' 1 su, Butler p revedea
di fantoma cer tei sale eu Darwin nu va pieri curnd, deoarece
chiar ,~n gilasul viu .al celor ce triesc" aceste .dou chip uri
vie- toriene nu pot fi eu totul mp cate, Amndo u erau
rebede in fat a p rer.ii contemporane : Butler ca un vesnic
rzvS tti care "'-a ridicat mpo triva lui Darwin numai dupa
ce Darwin a ajuns prof etul recun.oscut, Darwin r scnla t
mpotriv.a concep'tirlo r hio.' ogice en rente [-a asez at pe orn in masin a evolu'tio nist.
Darwin
,1 r esp ins ca efcmer e p rer ile cel o.r ce fceau speculatii uso
are,
-i pentru el Butler si teoridle lui au mas cfemcre, n adevr,
in cartea Li.fe and Habit, Butler mersese dep arte .in ten tionat
~i
ru tci os pen tru a-si defini p oz iti a sa antisti intif ic. Butler
<cri a : ,,Nu stiu nimic despre stiint, si e bine asa, deoarece nu
voi face nici o greseal eu privi re la acest capitol, Nu stiu, si
nici nu vreau sa stiu mai multe amnunte dect am nevoie sa ma
ajute ca 1sa dan subiectului meu un pmnct de vedere mai nalt
5
mai cupr inz
tor".
Sp iri tul satiric al lui Butler hi ciui a pr efctor ia si
ipocrizia epocii. Scrieri~e lui pe terne quasi-stiintifice, ca si
filozofia lui
eu p rivir e la arta de a tr i, se hazau pe exp er ientu lui Iuntri
e
impo triva mate.rialismului faptic. Eficacitatea selectiei
naturale, este dependent de o variatie ntmpl toare - nsusi
Darwin osoila asup ra acestui punct, dupa cum foarte /bine

sta Butler. n aceasta, Butler a vzut 10 capi tulare total Iat


de 0 lume mecanic, omul fiind m asin a suprern, ~i orice
Influent a gn- di rii ~i a nzuintei - ca Iort cluzi.to are fiind cxclus. El -a format teoria sa asupr-a .gndi:rii si
memoriei n folul specu- lativ al seco.ludui trecut, urmnd si
dezvol tnd i.deile lui Lamarck
si ale dr. Erasmus Darwin, eu recunost.int fat de
contemporarml
su, d.r. Hering. Butler p rezen.ta vechile teorii suh un aspect
non si-si asuma r olul mnui maltratat, ,~enfant ter oible"
postum al fizicoteologilor se colului al XVIII-1lea.
Interventia [ui Butler n ingr dire.a sti intif ic ce nconjoar
acest hihrid al st iintei si filo- zofiei, nu putea fi tolerut de
noua sco al bi ologdc a foi Darwin
:n
Huxley.
1 Este vorba despre sonetul ,.A~a va fi" redat la p. 211. N. trad.

POLEMICA DARWIN-BUTLER 231


Exista o s'trns Iegtur ntre aceast ceart si cele dou
dezmirrtiri a'le lui Darwin pe care Ie-am d:iscutat mai nainte :
n primud rnd ta!gaduir,ea influentei bunicului su asupra p
renilo r sale personale, si n al doilea rnd negarea ,pe
jumtate a afir- m atiei c "i1deHe evolS ttiei p.luteau n
aec". Dar For'ta simpfici ttii ~i hotrrea concep tiei sti.irrtifice a lui Darwin !}ea1ga
aces te trei pro'bleme la un Ioc. El respmge influenta
huniculud su pentru c respingea metoda speculativ a lui
Erasmus Darwin ; si neag faptul c ideile evolutioniste e.rau
coapte, deoarece aceste idei carie p luteau n aer nu er au
stabildte prin dovezi, si socotea lu- cr r ile Jui Butler ca Iipsite
de importanta, pentru c Butler iarsi
nu se spr ijinea p,e fapte 1
Charles Darwin ajunsese exponentul constient al teoriei
evo- lutioni ste ntr-o forma noua, si n ultimii si ani a supr
avegheat nceputuri'le aplicrii acestei teo rii n domenii de
cunoastere mai largi. Faptele vechi trebuiau examinate din
nou pentru a le n- te lege sensul evol'utionist. El nsusi a
nceput sa Iucreze n do- meniul 1botamicii, curnd 0 baz n
faptele din ho tanic pentru aceast noua con cep ti e,
Respingerea de ctr e Darwdn .a celor care si tes tcor iil e
fara amnunte faptice ca o diseiplin constant,
a fost inevitabil nso tit de credinta sa n st iint.

REFERINTE LA ALTE LUCRRI


:v.remoir of Samuel Butler, n doua volume de Henry Festing
Jones,
Macmillan & Co., 1919. Oearta eu Darwin e tratat foarte pe
larg, ~i formeaz subiectul brosurii din 1911, retiprit acum.
Charles Darwin, the Fragmentary Man, by Geoffrey West,
Routledge
& Co., 1937.

Samuel Butler, a mid-Victorian Modern. de C. G. Stillman.


Martin
Secker, 1932.
Amndou euprind un scurt si foarte bun rezumat al polernicii.

1 Oredem c N. Barlow are dreptate. Buffon, Erasmus


Darwin sl Lamarck foloseau aproape exclusiv rnetoda
deductiv. Pentru vremea lor aceasta reprezenta o culme a
generalizrti filozofice. Numrul enorm de fapte care s-au
adunat intr-o jumtate de secol a permis
lui Lyell - ~i ntr-o msur si mai mare lui Darwin - sa ajung la
generalizrimaterialiste pe baza metodei introductivodeductive, Butler propovduia
ntoarcerea ndrt
la metoda deduotiv, depsit. N. trad,

A UTOBIOGRAFIE
The Earnest Atheist, a Study of Samuel Butler, de Malcolm
Mugge- rrdge. Eyre and Spottiswoode, 1936.
Uf e and Letters of Charles Darwin, n trei volume, de Francis
Darwin. John Murray, 1887. Polemica e mentionat foarte pe
scurt n vol. III, p. 220, iar n More Letters Samuel Butler nu e
men- tionat de loc.
Pe lng scrisorile ctre Athenaeum ~i Nature, Samuel Butler
c;;i
prezint cazul su n urmtoarele crti : Life and Habit, 1877,
Evolution Old and New, 1879, Unconscious Memory, 1880, Luck
or Cunning ?,
1885-1886.

N 0 TE

PRIMA NOTA
Scrisoarea d-rului Erasmus Darwin
cafre fiul sou Robert, fatal lui Charles
Urm toarea scrisoa.re nepublicat a lui Erasmus Darwin
ctr e fiirl su Robert, tntl lui Chaeles, arunc o [umin asupra
cara c- ter ului deschis al lui Erasmus si arat vederile sade n
unele prnbleme mdicale, aJcoolismul ,~{ transmiterea [
ercditar a efec- tel or sale], Adaug aci ace as ta scr'iso are, deo
arece ea a rata n ce terrneni se gseau tatl eu fiul. Scrisoarea e
un 1raspuns la alta, care tr ehuie sa fi fost o cer ce.tare Icut
de Robert asupra mor-tii mamei ~i a hunicului su, Mr.
Howard. n 1792, cnd a fost scris scrisoarea, Erasmus avea
61 de ani, p.rima rl-n Darwin, marna lui Robert, murise ide 22
ani si Erasmus se recstor-ise, Robert avea 26 ani, si dup
patru ani s-a cstor it CU Susannah Wedgwood, marna lui
Charles, asa cii e posihil ca aceast scri- so a re de cerce tri sa
fi avut o arecar e intentie eugenetice, dU1pa
'UID bine a nte les tata} su.

D r a g a R o b e r t,

Derby, 5 ianuarie
[1792]

Nu-mi amintesc 'Ca tu sa ma fi ntrebat vreodat 1despre


1d-l Howard ,~i despre marna, p en tru c snt sigur c ti-as fi
ras- puns deschis ~i fr nici un scrupu l. Defunctwl d-1
Howard, dupa cte stiu, n-a f ost de loc nebun. 1-a pl cut sa
bea, att n oras ct ~i acas, iar dupa ce s-a rmrta t la Lon.dr a,
a n- tr e t inut Iegturi cu o femeie si a dus o via t ,desfrnata
n ce p riveste buturn. Dupa acee a s-a mbolnvit de gut,
din

AUTOBIOGRAFIE
prrcma creia a ~i murit, dar flira oeil mad usor simptorn de
nehunie sau epiepsi e, ci din pricina digestiei sla:hite si a
gutei, asa cum m o.r at ti a oameni care beau.
n ceea ce o p riveste pe maic-ta, povestea ei adevrat
e urmtoarea, pe care ni ci n-o voi exagera, nici n-o voi indulci de loc.
Avea un suf'let d'istins si un fizic frumos, despre care p o
ate-ti amin testi ntr-o o arecare msur.
Uneori o apucan dureri n par tea sting, cam Ing
marginea de jos a ficatuhn. Dupa aproapc o or aceste
dureri erau urmate de convulsii violente, care i se potoleau
uneori datori t unor doze mari de opium si cantitti de vin,
care-i
produceau ntoxicatii. Alteori, o cuprindea un delir
trector, pe care unii l-ar fi putut Iua drept nebunie. DeliruJ
tinca o jumtate
de o r', apoi ea si revenea la starea de
siintate de mai nainte si criza Iua sfr sit. Acestei boli unii
i spun sterie. Cred c hoala aceasta s-a comp licat CIU
epilepsia.
Boala i-a revenit de mai multe ori n ultimii patru sau sase
ani, ~ atunci ea a nceput Sa hea alcool CU ap Ca Sa-~ po
toleasc durerea, si am .aflat (cnd er a prea t irzdu) ci
Folosise alcoolul n canti tti mari. Ficatul i se mrise si
ncepuse a slhi treptat. Cu cteva zile nainte.a mor pii a avut
hemoragii hucale si sngera de cite ori se scrp ina, asa cum
li se rrtmp l tuturor holnavilor de ficat.
Toate ho lile care vin din hutur snt, ntr-o oarecare
msur, ereditare. $i eu cred c ep ilepsia si nebunia se datoresc la nceput buturii. Am vzut de m ult e ori cum se rn
ani- Fest epilepeia. Cteodata, o generatie cump tatii i
viin1dedi
pe acesti nenorociti, pe care i-a produs o ,generatie de he tivi.
Cunosc acum multe familii n care se iveau cazuri de
nebunie de o s1ingura parte, si cop iii, azi oameni .n vrst,
nu prezintii nioi un simptom de boal. Docii ar fi altf el, n-ar

mai exista n regat nici 0 j ami lie f ara sa aibii Un membru


ca gutii epileptic sa nebun.
mi aduc bine amirrte cnd marna-ta a lesinat in tiimpul
unor asemenea crize de iste.rie (pe care le avea adeseori, dar
nu-mi spunea) cum tu, care nu aveai atunci dect <loi ani sau
[o i ani si jumtate, ai alergat la huetrie sa chemi fata de
ser- viciu, sa 0 ajute.
Ti-am spus tot, asa eum mi aduc aminte, si cred c
poate acestea nu vor avea mici o consecint pentru tine ,~i
pentru

NOTE 237
fratele
tau, care duceti amndoi o viata bine cumpnit
ntre cele doua extreme.
Mai trziu, am nceput si eu sa beau la masa m loc de ap
simpl , ci te dou pahare de vin fcut n casa CU ap,
deoarece, CU doua luni n urm constatasem c slbesc. Dar
m-am fcut sntos, si acum ncep sa simt apropierea btrnetri,
Scr isoarea ta n-o sa i-o art lui Erasmus, p o ti sa ai ncredere n discretia mea ond mi-o ceri,
Gartea urmtoare o sa-mi apar n mai. Adio.
Cu dragoste, tatl tau
E. DAR.WIN

NOTA A DOUA
Cum au fost nvinse obiecfiunile d-rului Robert
impotriva calatoriei pe Beagle
La nceputul [urnolului su de pe Beagle, Char.les
Darwin a scris o relatare asupra felului cum familia W edgwoo
d, si mai ales unchiul J osiah, a fa eut sa se schimhe balanta n
favoarea lui si sa primeasc postul de naturalist :pe care i-11
oferea cpitanul Fitz-Roy. ,,Dupa ce rtiicisem prin nordul Tarii Galifor
n tr-o excursde gecfogidi eu profosorul Sedgwick, m-am
ntors
acas luni, 29 august. Snrorile mele m-au informat nti
despre scriso r ile :primite de la profeso.rul Henslow si d-1
Peacock, p rin ca re mi se oferea postul de pe Beagle, pe care ~l
ocup acum. Am rspuns ime.diat di ma voi duce, dar n
dirnineata urm- toare, gsin du-I pe tata att de pornit
mpotriva planului meu,

i-am scris d-lui Peacock c snt nevoit s-i 'refuz oferta. n


ultima zi a lunii august, am plecat la Maer, unde situatia era p
rivit eu totul altfel, F'iecare membru clin familie era de pairtr-a me.a CU atta ho trre, net m-am deC'<S Sa mai fac nc 0
in cercare. Seara, am nsemnat pe o hrtde toate ohiectiile
tata- lui meu, Ia care uncihiuil J os a adugat prerea si
rspunsul lui. A doua zi dis-de-dimineat am trimis
scrisoarea Ia Shrewsbury
si m-am dus la vntoare. 'Cam pe la ora zece, unchiul J os a
trimis pe cineva sa-mi spun c avea ide gnd Sa Sie duc la
Shrewsbury ,~i se oferea sa ma ia si pe mine. Gnd am ajuns

AUTOBIOGRAFIE
acoilo, totul er a aranjat si tatl meu, eu foarte mul t buna\ oint mi-a <lat consimtmn tul, ''
Urmeaz scrisoride tr irn.ise de la Maer Ia Shrewsbury,
pen- tru a fi cercetate de dr. Robert.

(Maer) 31 august, 1831


Dr aga tata,
Ma tem c srrt pe punctud .de a va face iarsi o nepd cere, - dar avnd in vedere si tuatiu, sper sa ma ier tati c mi
spun n c o data prerea eu privire fa p rop unerea de a pleca n
cltor ie. Scuz a si argumentul men e felul difer it n care
toat familia W1edgwood vede prohlema n compa- ratie eu
felul cum o vedeti .dvs. si surorile m ole.
I-am ncredintat unchiului J os ceea ce cred, eu to.at
tria, c ar fi 0 lista complet ~i p recis a obieciidor dvs.,
si el este destul de drgut s-si sp un si eil prerea asupra
tuturor punctelor. Lista si r spunsur-ile sale vor fi anexa te,
dar va rog sa-mi Faceti dac se p oa te, 0 favo.are care ma va
bucur a mult : sa binevoi ti a-mi trimite un rsp uns hotart :
da sa u nu. Dac .rspunsu] va fi cel din urm, as fi nerecunosc to r sa nu ma sup un flira nici 0 .rezerv judecatir dvs,
man hune [ca a ane a] si indulgerrtei dvs. deosebite, ve care
mi
Ie-ati ar tat to a t viata, ~i va pute ti bizui pe mine c ndciodat
n-o sa va amintesc de acest lucru. Dar dac rspunsul dvs. va
f da, ma vo.i duce de-a dreptul la Hensilow, ma voi sftui pe
ndelete CU el si apo i ma voi n to arce la Shrewsbury.
Primejclia nu mi se :.are mare, nici mie si rrici famidiei
Wedgwood. Chdtuiala nu poate fi exager.at si, o ri cum,
nu cred c-rni voi pierde timpul mai mul.t dccit dac as sta
acas. Dar va rog sa nu credeti c ma gndesc a tt .de mult la
plecare nct a~ ezi ta un singur moment sa .reuu nt dac
credoti di, dupa ctva timp, veti fi tot a'tt de nel in istit. Tr

ebuie .sa afirm clin non c nu pot sa-mi nchipui c ace ast
c21latorie ma va face inapt mai 'trziu pentru 0 viat asez at .
Sper cii ace ast scrisoarc n-o sa va nel inisteasc prea mult.
0 tr-imit en diligenta mine d1imineata. Daca va hot r-ti, va
rog sa-mi tr-imi te ti r spunsul a doua Z tot CU diligenta. n
cazul cnd n-o sa va gaseasca acas, sp er c-mi ve ti tmimi te
r spunsu dvs. n d at ce vet i putea.

NOTE 239
Nu stiu ce sa spun despre buntatea unchiului Jos, nu voi
1putea sa uit niciodat ct de mult se intereseaa per- sonad
de mine.
Va rog sa credeti, drag tata, n afectiunea fiului dvs.,
CHARLES DARWIN
Iat ohicctiidc pe care le fcuse dr. Rohert plecrbi n
cltorie, asa cum le comunicase Charles unchiului J.os.
1. Dezonorant pentru situatia mea de viitor preot.
2. Un plan necugetat.
3. Cei de pe Beagle trebuie sa fi oferit postul de naturalist
multora naintea mea.
4. Si dac nimeni nu l-a prirnit, trebuie sa fie vreo piedic
serioas n ce priveste vasul sau expeditia,
5. Ca dupa aceea niciodat n-o sa ma mai pot hotr sa duc
o via ta stabil,
6. Cazarea pe vas va fi foarte Inconfortabil,
7. Ca dvs., adic dr. Darwin, veti socoti aceast cltorie
ca o noua schimbare de profesiune pentru mine.
8. Ca va fi o actiune inutil,
De asemenea, a fost ariexa t si scriso are a [ui J osiah
ctre dr. Robert CIU inrlicatia : "Cititi-o si pe aceasta din
urm", scris de mna lui Charles.
Maer, 31 august
1831
S c u m 1p u 1 m e u d o c t o r,
mi dau se ama de r spundcrca pe oare 0 am prin faptul
c mi te-ai adresat mie n .privin ta ofertei care i-a p.lcut att
de mult Iui Charles... Charles mi-a nsemnat ceea ce
crede cil ca ar fi principalele dvs. obiectii, si ca cel mai bun
lu cru pe care pot s-l fac, e sa a rat cum Ie vd eu 1pe
fiecare.

1. Eu nu cred ctu si de pu tin c situati a n-ar fi ono r ahil


pentru un viitor cleric. Dimp o triv, nclin sa cred c ofe.rta 1l o
no re.azji. Iar studiul Isto niei Natnralc.
d esi snt sigur c n-o sa se ncadreze n p rof'ceic, e c.t
se poate de p o-tr ivi t pentru un ,preot.

AUTOBIOGRAFIE
2. Nu :prea stiu cum sa fac fata acestei ohiectii, ns
Charles va avea ohiective precise de care sa se ocupe ~i va
putea sa capete 1~i s-si ntreasc aptitudinie cptate
punndu-Ie n practic, prin urmare cred c nu s-ar ntmpla
nimic dac ar pleca, dup cum nu s-ar ntmpla
dac ar sta nc doi ani acas.
3. A~a ceva nu mi-a venit n minte. Dar citindu-i scr isor
ile ~i recitindu-i-Ie cu gndul la aceast obiectie, nu-i gsesc
nici un temei.
4. Nu-mi pot imagina di amiralitatea ar putea sa trimita un vas Inferior ntr-o misiune ca aceasta. n ce p riveste ohiectiunie Fat de expeditie, ele vor fi diferite de la
om la om, si cred c n-are nici 0 impo rtant pentru Charles
dac s-ar afla c altii au refuzat naintea lui.
5. Dvs. snteti un judector mult mai hun al caractcruhni lui Charles dect as putea sa fiu eu. Dac, corn- parnd
felul n care-si va petrece u rmtor ii doi ani n clto rie,
felului n care prohabil c si-i va p etrece dac nu p rimeste
oferta, ~i dac credcti c, plcond, se va transforma ntr-un om schimbtor !~i ncapahl sa se fixeze, fara ndoial c obiccria dvs. are greutate. Dar oare
oamerrii
mr-ii nu snt nclinati spre obiceiurjle casnice si Iinist ite?
6. Nu pot avea nici o prere asup.ra acestui punct, ns,
cdat ce va f numit .de amiral.itate, va cerc sa fie
cazat att dt vasul permite.
7. Dac a~ vedea c Chades e absorbit acum de studii
profesionale, cred c nici nu m-as gndi s-l sf- tuiesc sa si
le ntrcrup , Dar nu e cazul ~i socotesc c niei nu va fi.
Goana lui dupa ounostinte de acum e n- dreptat n aceeasi
dircetie pe care o va urma 1$ n expe ditie.
8. Actiunea va fi mutil, poate, .n ce prdveste profesiunea lui, dia1r judecndu-I ca pe un om eu curiozitate
neobisnuit, aceast actiune i va da p~i1lejul sa vad

oameni ~i lucruri oum putini oameni au norocul sa vad. Va


rog sa tineti seama c am avut Foarte putin timp sa ma gndesc
la toate acestea si c, .n defiuitiv, dvs. si
Charles snteti n drept sa hotrti,
Hmn al dvs. devotat
JOSIAR WEDGWOOD

NOTE

NOTA A TREIA
Note eu creionuf, dintre 1837 fi 1838.
,,lata ntrebarea"
Notelc urruiit o arc s iut scri sc n ccit e t, n graha ~i en crc io
n ul pe hue tel <le h ir tic, lk mna l ui Charles Darwin. Una d
iu de
1 scri s pe o scr iso ar c en arl r csa lui de pc ciurl stt c a n st
r a du
C rc at Marlborough, nr. 36. Prin u rm ar e, ace stc note trcLuie
::oa fi fost scrisc fie in anul 1837, fic in 1838. Darwin s-a csiito r
i t eu Emma -Wedgwood la 29 ia nu ari e 1839 ~i un se poatc sti
cum au scp a t <le distrngeri accst c ntrchr i t iucrost i.
Vor fi c z nt poa te n minile Emmci ?
Lucrare terminat
Dac nu ma cstoresc sii
cltoresc ? Europa - Da : America???
in cazul cnd cltoresc,
c- Itoria trebuie sa fie
exclusiv
geologic Statele Unite
Mexic.
Toate depind de sntate,
de putere si de msura n
carc voi ajunge zoolog. Dac
nu diltoresc - sa Iucrez la trans.nlterea speciilor microscop

- cele mai simple forme de


/iata - geologie ? - Cele mai
vechi forrnatii ?? Unele
expe'ierite
observatii
fiziologice isupr a
animalelor inferioare.
B) Voi Iocui n Loridra
leoarece nu se poate in alt
par'=' - n tr-o casa midi Ing Reen ts Park - sa tin cai - sa

Cliar\c, Darwin

Lucrare termiuat
Dac ma cstoresc,
mijloacele rni vor l'i
limitate - Ma voi
si mti obl igat sa lucrez
pentru bani. Viata
Ioridonez, nirnic
n af'ar de Societate, Ir
sa
ma pot duce la tara, Ir excursri, tara un domeniu
zoolo- gie mai larg : fara
colectr i ~;i Ir cr ti.
Cambridge profesorat,
fie geolog, fie zoolog :
accept toate conditiile de
mai sus - Din punct de
vedere zoologie n-as putea
sa fac sistematizrl att de
bune. Dar mai bine de- cit sa
hibernez la tara - ~i unde ?
Mai bine ch iar deci t linga
Londra intr-o casa de
tara - N-:<$ putea sa iau nepstor 0 casa de tara si s
nu fac nimic - A-? putea tri
in Londra ca un prizoriier ?

242 AUTOBIOGRAFIE
fac excursii, n timpul verii sa
adun specimene dlntr-un
anu- mit domeniu al
zoologlei : spe- culatii de
geograf : cunostinte
~i Iucrri generale de
geologie
- voi sistematiza si voi
studia afiriittile.

Dac as fi destul de bogat, as


sta n Londra, ntr-o casa
ma- re, frumoas si as face
ca (B)
- dar as putea sa lucrez n Ielul acesta, eu copii si srac ?
- Nu - Atunci unde
Iocuiesti la tara, Iing
Loridra ; mai bine ; dar
piedici n ce priveste
~ tiin ta si srcia.
Atunci mai bine
Cambridge, dar ca pestele
pe usea t, nefi ind pro- fesor
~i saracie, Atunci profesorat la Cambridge - :;;i sa
faci tot ce-ti st n putint s-ti taci datoria n felul
acesta si sa lucrezi n timpul
liber - Soarta mea va fi
profesor la Cambridge sau
om srac ; peri- feriile
Londrei, o mica piat oarecare etc. - :;;i voi lucra ct
voi putea mai bine.
rni place mult s fac
obser- vatii directe, ncit mas putea sa continui asa cum
face Lyell, sa coreotez si sa
adaug inforrnatit
noi la cele vechi, i;;i nu vd
ce linie poate urma un om
care e
Iegat de Londra. - La tara -

experient si observatii pe
ani-

male inferioare, - mai mult


spatiu

A doua hrtie .are ti tlul : Latii intrebarea :


Cstorit
Copii - ( dac vrea
dumnezeu)
- tovars credincioas
(prie- ten la btrinete) care
se va in- teresa de cellalt,
fiint pe care
s-o iubesti si eu care sa te distrezi - oricum mai bine decit

N eciisiitorit

Fr copii (Ir a doua


vlat)
nimeni care sa aib grj de
tine la btrnete. La ce Ioloseste sa luc:rezi fr
dragostea eelor din jurul tau
si a prie- tenilor dragi - cine
snt apro-

NOTE 243
CU un cine - Un cmin, sl cineva care sa aib grija de cas
- Atractle pentru rnuzic si
conversatie Iemi ni n usoar.
Toate acestea snt bune pentru
sntatea omului. Obligat sa
vi- zitezi sl sa primesti vizita
rudelor
dar grozavii pierdere
de timp.
Doamne, e insuportabil sa te
gndesti c 0 s-ti petreci toat
viata ca o albin lucrtoare,
muncind, muncind, si la
urrn
nimic. Nu, n-o sa fac asa,
S-ti nchipui c stai toat ziua
singur ntr-o casa londonez afumat. - nchlpuieste-ti
numai o sotie frurnoas ~i
pleut pe o sofa ntr-o camera
bine ncl- zit, cfu-ti .;;i muzic
poate - compara aceast
viziune eu locu- inta
ntunecoas din strada Great
Malborough.
- Cstorie - Cstorie
Cstorie - Q E D *)

piati sl prieteni dragi


pentru un btrn af'ar de
rude ?
Liber sa te duci unde-ti place. - S-ti alegt societatea,
ar
nu mult din ea. Discutii eu
oa- meni intellgenti la
cluburi.
Nu esti obligat sa faci vizite
rudelor ~i s-ti concentrez!
aten- tia la fleacuri sa ai
cheltuieli si nelinistea p.e
care ti-o fac
copiii - poate sl
certuri.
Pierdere de timp
Nu poti sa cltestl seara obe- zitate si lene neliniste si rspundere mai putini bani
pentru crti etc. dac-s mai
multi co- pii obligat sa le
cstigl existen- ta - (apoi, e
foarte duntor
pentru sntatea cuiva sa
lucreze prea mult).
Poate c sotiei mele n-o si plac Londra, atunci
sentinta este exilul sl
degradarea eu oa- rneni
nepstori, presti sl Ienesi.

Pe partes ceailaha 3 filei rle hrtie, rezumatul :

S-a doveclit ca e neccsar sa ma cstoresc - Cnd ? C11rnd sa


u trziu. Gnverua torul zice : curnd, pentru c altfel
e r n dac ai copii -- caracterul e mai flex:iihil - senbim entele mai vii, si dac nu te csto resti curnd, pierzi 0 hun parte
ddn adevrata fericire.
ns dac m-as cstori mine : ar fi multe necazur-i si
<heltuieli en obtinerv a si mohilatul unei case, - eu lupta de
a evita Societatea - vizitele de dimineat - stngcii
p ie rrle re de timp in fiecare ZI, (afar numai dac so tia nn este
'lm nge r ~i poate mentine harnic pe cineva)
Altfol cum as putea s-mi ndep linesc toate ocupatiile dac as fi
ohJigat da Ies la plimbare n fiecare zi eu sotia. - Vai mie ! ! Nici o
dat nu voi sti Irantuzeste, - nu voi vedea con* Quod erat dernonstrandurn (ceea ce era de demonstrat), N.
trad.

AUTOn!OGRAFIE
tinentul. -- san un ma voi duce n America san nu ma voi ur
ca ntr-un Lalon, san nu voi face o excursie de unul singur n
Tara Galilor. - Un hiet sclav, mai r u dect un negru - ~i
ap o i groazni ca siir ci c (a far a numai dac so tia ta e mai
buna
dcct un ngr-r si are si hani) - N u te necji haia tnle - Bncnra-te - Nn se poate duce aseme ne a vi at singur.at.i c .
la o vrstii n a in tat, suhrcrl, fara p r ie terri, ncp sto r l a t
o at c
::;i fara co p ii. privindu-ti ohraznl car e a si nccput a se
zhrci. N-are ni oi o irn p or-tant, nrrede-te n so ar tii - p
niv cst c foartc a tr-n t. --- Snt m n lti scl avi fer ici ti.

NOTA A PATRA
Nofele d-nei Darwin despre religie
Dupa moartea d-n ei Darwin, s-au gasit printre h r t iilr- ci.
doua sr-riso ri. am in don adresatc so tului ei si adnotate de
el.
Pr im a, far a cla ta pc o fo ai e de h r t ie dintr-nn carnet de m
orl ii
vcchr-. a fost scr is cur in d dupa cst o r ia Ior , asa dupa
cnm
a fi rm Charles Darwin n Au.tobiograiie. A clona a fost sor
isii iu aint e de 1861 s au chia r n acel an. cind Charles si-a
data t nota JH' car e a arl uga t-o. Scrisul rl-nr-i Darwin e o rrl
onat si fara str-r st n.r-i, ca <:; cnm ar fi o copie dnpa o ci o rn
. La sfqit11l ficcarii scr isor i si nt c iteva rn d n r i adau~atc
de Cha rl es Darwin.

SCRISOAREA NTl
Star eu mca de spirit fata de ti ne, pc ca re cloresc s-o p
strez, e sa crccl di n timp ce tu lucrczi co nsti incio s si sin cc r,
nznirid si ncc r cnrl sa afli arlcvr ul, nn p oti gn~~i, rl ar s in
t cteva motive ca re ma ap as si ma mpicdic sa-mi pot o Fe ri
to tdeauna accast Iiniste. mlr znesc sa spun c tn te-ai gndit
aclesea la ele nain tc, voi scrie to tusi ceea cc
am u mintea mea, sti inrl ca omnl cel mai scump mie va fi
ngaduitor eu mine. Mintea ta si t.imp ul tau snt pline de
cel e mai intcresan te prohleme si gndnri care te ahsorh m
ult. ~i anum e urm rirea pr opr-iil o r tale descoperiri - dar
cec a ce f> ~ mai gren pentru ti ne, e sa eviti ~ Sa nl tur'i

~OTF 2.15
g-ndnri de a.Ita natu r. care te ntrerup ~i car e nn au nici o
}egatnra CU ceea CC urmresti, sau Sa p oti da to a t aten tia
la arn n do nji Iatucil e
problemei.
Mai este $ alt motiv care ar avea un efect p ute rni c asnpr.a
u nci femei , dar nu sti n dac ar ave.a unul tot att rlrp n ternie asupra un ni hrhat. Ma gndesc la Erasmus~ dcspr e
a e r ui ntclep ciunc ai 0 p rere att de buna si 0 afectiunc a
t it de mare $1 care tj-a luat-o nainte 1 - Dar e putin pro.babil
c ti-a fcut mai usonr prohlema si ci:i ti-a alungat frica nsp
imn tto arc pc care ti-o da la ncepnt scn timcntul de n do
ial, scntinwnt pe care en nn-l consider ca irealiza- hiJ sau
de dorneninl sup er sti tiei. Mi se parc. de asemenea,
ca dir cctia pe care 0 urmr esti te-a dus, p oa te, sa vezi mai
Cil se arn greu t tile nnei singur-e laturi ~ c n-ai avut end
sa analizezi si sa studicz.i Iantul greutatilor celeilalte latnri.
Dar cred eu n.ici tu rm-ti consi<leri p re rea ca dopilin formata. Ohicei11l n cer cet are a strirrtific de a nu crede nimic
pma nu e dovedit. nu poate s-ti influenteze pr ea mudt
rnintea fata de alte lucrur i care nu pot fi dovcdite n ace- lasi
fel si care, dac snt adevrate, snt mai p resus de
pnterca no astr de nteJegere. A~ spnne ca e tot att de
p rim ejdios sa r enunt la revel atie, care nn exista cl.c cealal t
parte. adica teama de a fi ingrat respingnd tot ce a Fost facnt
pentrn bincle tau si al n tregii omeniri, te am car e a r t.re
hui sa te Fac ~i mai atent, p o ate chi a r fricos daca n n
ti-ai da to at silin ta sa judeci en sinceritatc. Eu nu sti n
<laca asta e 0 argnmentare clin care sa reiasa ca 0 parte ar
fi a devru ta si cealalt falsa, ceea ce am vrut sa cvit, dar
nn cred ca am reusi t. Nu sn t de acord eu tine asupr a cel o r cc ai
spus ailtadata, si an urne c, clin fericire, rm e xis ta
ndoieili asupra folului cum ar trehui sa actioneze n accastii
p rohl em cineva. Cred ca rugciunca e un exemplu carc
doverleste contra.rind : ntr-un caz e o da tor.ic p ozi tiv , dar

poatc c nu si n cel lalt. udr zncsc nsii sa sp un ca ai vrut sa


vo rbcsti desp re actiurrile ca r e-i privesc pe al tii ~i
a tunci sn t apr o ap e cle aceeasi p rcr e en tine, dacii nu
chiar
de tot. La toate acestea nu doresc ni ci nn riispuns, - si e o mare
satisfactie pentru mine sa ti le serin to.ate aces tea :
1 Erasmus era fratele mai mare al lui Charles. Emma Darwin
vrea
.;{t spun c Erasmus o luase naintea lui Charles n ce prive~te
ndoiula ~i necredinta. N.B.

24() AUTOBIOGRAFIE
cncl ti vo rbesc, nu pot s-ti spun, exact ceea ce doresc sa-ti
spun~ dcsi st.iu c vci avea r hda re en so ti a ta drag.
Sa nu crezi ra aici nn c ~i o prnhlema de a mea, si c ea
nu arc import an.ta 1wn rru m in e. Oriee te in te re sr-az pe tine,
ma intc rcseaz ~i pe mine, i:'i a~ fi foartc ncfer ici t llaca ai:' crer!e
ca Ill[ snt.ern unul al altnia ventru to tde aunu. Ma tern c scmnpnl
men Nigger va crede ca mi-am nitat
fagadniala ile a nu-l pl ictisi. Dar snt sigur c el ma iubeste,
.,i 1111 pot sii-i spun ct ma face de fe r-icit si rt l iuhesc
si-i mul trun esc pent ru to a t clragostca lu.i, car c e lot mai
mud t. ::;i n fiecare z i, hucu r ia vie tii mcle.
npa ce 0 sa m o r. sa afli di de mul te on am srut a t
:.H'easta scrisoar1 ~i aru pJns df-asnpra ei 1
CHARLES OAHWIN

SCRISOAREA A DOUA
Nn pot s-t i sp un mila arlnc .pe car e am sirntit-o pr-n t ru t
o at snfer.inta ta <lin aeeste din n rrn saptamni,
rnr] ai avut att de mnltc neajunsut-i. Si nici r e cunost inta
pc c a rr- am sim ti t-o p en tru privirea afectuous ~i vo
io as
}lf'
('{11"1' m i-o arunr-ai. rn d sti n ra te simt e ai
ni;;paimin- tiit o r de rjin.
Inima mea P d1 nrnlte on .prea p lin 1ca i;;a vorhesc sa n sa
o'hse rv ceva , Snt signra ca s ti r it te iuhe sc cle m ul t eu sa ma crczi
ca snferinta ta ma ngr ijoreaz apro ap e tot a tt
cle a.dn c ca ~i cum a r fi a mea, gsesc di singur a usur a re a iinimii
mcle c s-o consirler ca tr-irnis de d mrmczeu 'Si sa incerc a c re de
ca to at sufe rint a ~i boala an rost111l. lor. aju trnlu-no sa ne n
lt.m gmln1l ~i sa pr'ivim lot uainte,

('Il ndejde n vi ito r, Cncl vd .rbdarea ta, mil a ta aclnca p en


tru ailtiii stp nir ea de sine ~i, m ai presns de toate re cu- n ost.in
ta p ent ru cel mai mie lncru care-l facem spre a t e
ajuta, nu pot sa nu doresc rlin to at Inima ca acesto senti1 Ultimele doua r ndu ri snt scrise sub forma de vcrsuri. Ele
se terrni n eu initialele C. D. Iat versuri le :
When I am dead, know that rnany
tirnes, I
have kissed and cryed
over this. C. D. (N. t.rad.).

NOTE 247
mente
rare sa fo of'cr im cerului ,pentru fer ici.rcu ta de fiecar e zi. Dar gsesc c lucrul aces ta e des tul de grcn n cazu]
men personal. Adcsea ma gndeSC la cuvintel e "Tinc-1
tloamue, in pace pe ce-l ce-si n dreap t gndnl sp rc t.inc" !
Scuf.imen tul ~i nu r atiunea te ndr eap t spre rugaci1111e.
Crccl ca s int p rezumt io as scr i.intlu-ti aCC8 L Iucru tic.
E11 si m t iu in im a meu, calitti lo ~i sen timcu tolc tale m i n u- ua
te, ~i tot cc as ndjdui e sa le in alti tot mai sus ~i sa le iu dre.p ti
sp re cincva care sa le p re tniasc m ai nmlt dect
o ricc pe lurne. Voi pstru a ce.as ta peutr u mine pin c iu d
ma voi sim ti d in n o u vo io asii ~i eu in ima uso ar n ce p r iv1~~tc s.uta teu ta. Dar lucrurilc acestca mi-an trecut de
ati te a ori p rin mintc in ultimul timp, nct am so co tit di a r
trebui sa le serin mcar n parte, ca s-m.i usur ez sufletnl.
Dunmezeu sa te binccuvntezc.
C. D. 18611
Aces te scr iso ri snt incluse n lucrarea Emni Durioin,
vol. II, John Murray, 1915, p. 173-176. D-na Litchfidd serre
dcsp re marna ei :
n cop il r ia ~1 m tineretea no astr, ea nu a fost nuuun o
crr-d.inci.o as sin ccr : ea a fost to trleauna o cr cd'incio as. Lucrul
e vident n notele pe care le-a Isat c a fost arn - rta la
nccpntul cstoriei ei, aflnd c tata nu-i mp r tsea
crc1diuta. Ea i-a scr is doua scrisori asupra acestui suhicct.
Darwin vorbcsto n Autobiogra]ia lui desprc ,,frumoasa scriso ar e pe car e mi-a adresat-o, la scurt tirnp dupa cstoric, pe
car e o pstrez eu grija".

NOTA A CINCEA
Oespre boala lui Charles Darwin

Nelini~t,ea p ricinuit de starea sntt.ii sale ap a rc n


pagi- n i]e Autobiograiiei, de~i m ul ti consilieri medicali ai
lu.i Charles Uarwin lin au ajuns uicio dat la coucluzi i
clefinitive u ce p r i' este cuuz a cnize'lo r lungi de houl. Nu s-a pus niciotla t nici
1 Scrisoarea nu-i isclit de Emma Darwin. Sotul ei s-a
mul turnit sa puie pe scrisoare ini tialele sale si anul. N. trad.

~48 AUTOBfOGRAFIL
n n cliaguostic de twlhurare o rganic cauzal . Dupa moartea
sa, liiografii si doctorii deop o triv au di scu ta t sernn ifi cati a
holii
r ar e r: a tt de vizibi1a in scr ier ile sale persouale ca -7 n ale
Ernnu,i. so t ia sa, cla r n-a ramas nici o p r ere o ficial n ce p
ri- vr-ste cauz a simptomelor ho.lii. Greata, ametcala. insorun ia
si de- hi li tate a de c a re sufcr e a, nrrn caz a curn moddnl
familiar al
b o lil o r altor p e rso au e cmi ncn te din cpoca vi cto r ianii, en
Inst.it ut.i a hi d ro p a t i c Vi c to r i an , sofaua si ~a.J.111 ca semur cu ru
c to- r ist ice alt~ h oiul ui. Cci p a tr uz.eci de ani de inv al ulita
tc ai lui
Charles Danviu au fost o co nsecint nea~teptata a vigo rii
sale Jin t.i n cr e te, pcn t ru di puter e a ~i rez istcu ta sa e r a u mult
tlea- supra nivcl u lu i m ijloc iu, asa cum a nrcgistrat cpi tanul
Fitz- Roy n tlri!e d e se am in lcgtur eu diferitcle i
nt.impi ri d in
t impnl cltor ici ve Boug!.
''o tusi . ncl in iste a CU p rivi r e la s n ta te a sa, 1-a tulhurat pc
Ch a.rlcs Darwiu ohiar nainte <le cl tor ie. A~a ncit cstor ia
eu 0 sotie profun<l ntclegatoarc n-a put ut dccit s-i m
rcasc accast tcudint p ute ruic. Atitu<linca so tici sale p l
inii de grija
l-a ajutat sa rl c a simp toru ului a ce a uso ar aura de gloric, a ti t
ud in o carc a fost co n t.inu a t de cti v a dintre copiii siii n
vir st adult.
Au fost sco asc la ivc al ruuhc teurii c a sa exp li ce a nu clc
sufe rin t ai Iui Darwin, ncepncl eu posibilitatea un ci
apcndicitc, ul ccr duorlenal, piorcc s au urrnr i ale r ul ui de
mare din timpul clt or iei ; dar o af irrn a tie rccent sus tinc
canze psihice sau uc r vo.ase.
Nu snt ca lifi cat sa disent a ceste dif cri te puucte de veder c,

in s voi da informatii ~i rezumate foarte scurte pentru cei cc


poa te ar d or i sa continue cercetr ile n a ceste domenii.

1. ALVAREZ, WALTER C., M. D. Nervousness Indigestion and


Pain si Paul B. Hoeber Inc. Mdical Book Departament of
Harper Bros., New York and London. Ed. a VII-a, 1947.
Dr. Alvarez examineaz simptomele bolii lui Darwin si
deduce din faptul c deoarece nid un medic nu a putut sa
descopere nici o cauz organic, tulburrile lui erau
functionale ;;i datorite unei particularitti a sistemului nervos
mostenite. El a cutat o dovad de instabilitate psihologtc
printre strrnosii lui Darwin, si conchide c el a avut ,,o ereditate nervoas slab de
ambele parti".

NOTE.
2 BARLOW, N. Lancet, i, 195'1, p 414 (Vezi de asemenea a (a)
~i
4 (c) sl (d).
:t GOOD, dr. RANKINE (a) Lancet, l, 1954. :p. 106. De asemene
(b) ,,The Origin of the Origin" *).
Biology and Hu man Aff airs,
1954.
octombrie
Dr. Good m-a lsat sa citesc
manuscri dactllograat
sulnainte de
n-a fi aprut ntr-o
titulat ,,Psihologia revolutionarului"
forma mai prescurtat n Biology and Humari Affairs.
Dr. Good era de prere di boala lui Charles Darwin ,,er.a
alctuit din simptome de isterie, de depresiune, de obsesie ~j
de nelinlste, care, in cea mai mare parte coexistau ... " El
gseste
,,dovada care arat prcis" c aceste simptome erau ,,expresia
denaturat a atacului, urei, mniei, sirntite intr-un grad Inconstient de Darwin mpotrrva tatlui su tiranic ... " Dupa prerea
dr. Good, cel patruzeci de ani de boal au fost ca o pedeaps
pen tru revol ta sa.
4.

HUBBLE. Dr. Douglas (a) Lancet, 1943, i, p. 126. (b)


Horizon LXXX . 1946, p. 74. (c) Lancet, i i, 195:3, p. 1351, (d)
Lancei, , 1954, p. 467.
In 1946 dr. Hubble scria : - ,,Boa1a lui Charles Darwin a
ap- Put din pricina supr imrii :;;i a nerecunoasteril unei emot
dure- roase, O emotie de Ielul acesta e totdeauna alctuit din
Iric, vlnovtie sau ur ... La Charles Darwin aceast ernotie a
aprut datorit relatiilor sale eu tatl su". In ultimele doua
referlnte, dr. Hubble a adugat la aceast tem, si referintele 4,
(c) intitulate
,,The Life of the Shawl", provocnd o discutie n revista Lancet
sub
acelasi ti tl u.

ft. KEMPF, E, J. Psychopathology, London, 1921, p. 203.


Dr. Kempf se foloseste de istoria medical a lui Charles
Darwin pentru a arta c dorintele puternice atcctive aprute
<lin cauza rezistentei la constrngerea printeasc produc aces
stare de neliniste ; aceasta dovedeste, dupa prerea sa ,,meca~
nismul luptei interioare prelungite pentru a exalta nevoile .afective". Dr. Kempf accentueaz asupra pierderii mamei lui Char
les, care a murit cind copilul avea opt ani. Kempf de asemenea
struie asupra atitudinl i autor itare a d-ru lui Robert Darwin fata
1 Ortginea Origm

AUTOBIOGRAlIE
de farni lia sa, notnd n acelasi timp perspicacitatca sa neobis
nult in relatiile eu bolnavii. Kempf spune : - el practica pr'incipiul actual psihoanalitic de a induce un catharsis afectiv i;:i
vindecarca pacientilor s'l ca o metod de a trata tristetea prlcinuit de suprimarea neli nistei afective" *).
Se pare ca ul timul cuvn t nu a fost ncii spus n ce p riveste
boala lui Charles Darwin. l!n lucru este limpede ; el si-a dat
rcama eu p rofun d pcrspicacitate care a fost avantajnl si desivantajul su persona! cnrl a scris, la sf'rsitul
Autobiogra/iei:
"Chiar hoala, dcsi mi-a anihilat multi ani din via t, m-a ferit
le distr actiile societiirii si de petrecer i".

1 Toti acesti termeni si explicatiile date de Kempf, fac parte


n vocabularul $ psihoanaliza freudist - curent reactlonar,
res- ns de rnedicina materialist bazat pe conceptia lui
Pavlov. N. trad"

SU MAR
Preiai tetinic
lntroducere (S. L. Sobol)
Prejaia (Nora Barlow)
lntroducere (Nora Barlow)
AMIM1111 DESFRE DEZVOLTAREA GlNDIRll SI
CARACTERULUI
MEU - AU10BIOGRAFIA
Amintiri
despre dezvoltarea gndirii ~i
carac- terului
meu (Autobiografia)
Cambridge, 1828-1831
Cltoria pe ,,Beagle" : de la 27 decembrie 1331 pn
la 2 octombrie 1836 . , , . .
De la intoarcerea mea n Anglia, 2 octombrie
1836, pn la cstoria mea, 29 ianuarie 1839
Credinta reltgioas
De la cstoria mea, 29 ianuarie 1839, :;;i sederea in
Upper Gower Street, pn la plecarea noas- tr din
Londra i;;i stabilirea la Down, la 14 septembrie
1842
Sederea la Down, de la 14 septembrie 1842 pin n
prezent, 1876 ,
Diferitele mele pubhcatii
APENDICE.

Part
ea
nti,
Des
pre
Cha
rles
Dar
win
si
bun
icul
su,
dr.
Era
smu
s
Dar
win
Cita
te . . . ,
,
Part
ea a

doua, Polemica Darwin-Butler


Brosur scris de Henry Festirig Jones : Char- les
Darwin si Samuel Butler. Un pas spre

7
11
17
21
25
27
67
81
92
95

10
3
12
4
12
9
16
5
16
7
17
4
18
1
reconciliere ' 187
N 0 TE 233

Rediictor responsabtl : ECATERINA


S'.I'OENESCD
Tehnoredactor: ELENA NEORU
Da: la cules 16.04.1962. Bun e tfoar 07.08.1962.
p(iTUI 196? Tirai 5.900 e.e. legc.1te. HMie 'l!elind
e 80 g/m2 16/610)<.BtJO. r:vl-i ~J.itoriaTe 15.41. Coli
de tipar 16,76. Plan$e tipo 1. 0839/1962
C. z. pemTU biblioleciif? mari 575 r Darur;n, Ch.).
O, z. pentru
biliotecile mici 92 ( l>aTwin, cs.)
rnt.remi1Hiere:i !)r,]gra.firi'i, nr. 2, str. Brezoianu
23~25. Bucurest.i .
R.P.R. ',orn11.1:i<l11 nr. JRQ,