Sunteți pe pagina 1din 87
(Comuniune cu Dumnezeu NEALE DONALD WALSCH (COMUNIUNE CU DUMNEZEU Un dialog neobiynuit Mntreducere ‘Bine afi venit la aceasi carte. Ag vrea 4 acceptafi ceva extraordinar. Ag vrea ca Voi s acceptati pasibilitates ca aceasta carte s8 fi fost creald numai pentru voi. Dack puteyi accepta aoeasil idee, cred ch suntefi pe punctul de a tri una dintre cele mai puternice experiente din viata voasted Accum a5 vrea s8 acceptati ceva si mai formidabill ‘Ag rea s# accepiati posibilitatea ca aceastl carte si fi fost creat pentru voi, de cltre vod Dacd vi puteti imagina o lume in care nu vi se intémpla nimi voud, ci totul se inedmpla prin voi, vewi primi mesajul pe care afi imenpionat sa vi-l trimiteti voud ingiva, aici, in cadrul anestor gaple fraze. Nu ered e& 0 carte VA poate transmite un mesaj mai repede decdt ald fee Bine aji venit in acest moment, Sumtefi bine veniti" aici, deoarece acest moment a fostdestinat s4 va aducd ex periema binecuvintat pe care urmeazi sh o aveti ‘Afi clutat rispunsurile la cele mai importante intrebiiri ale viefii - le-aii cutat in per- ‘manen[f, plini de zel $i cu multd sinceritate - pentru ea, altfel, nu api fi aici “Aceast clutare s-2 desfigurat induntrul vostru - fie cB afi ficut din ea o parte impor- tant a vietli voastre din afara, fie cA nu; aceasta v-a determinat 58 luati in mand cartea de fap, ‘Odatd ce afi injeles aceste lucruri, ayi dezviluit unul dintre cele mai mari mistere ale Vielii: de ve se intdmpld luerurile, aga cum se intémpld. $i toate acesiea, in paisprezece fraze. Bine afi venit la aceasta intdlnire cu Creatorul. Este o intdlnire pe care nu afi fi putut-o evita, Topi camenii se intdlnesc cu Creatorul, Proble- ‘ma nu se pune dact aceastl intilnire are loc - ci doar cind are ea loc. ‘Cei care se striduiesc foarte mult si caute adevarul, tehiesc experienta intdlnirii mai curdind. ‘Onestitatea este un magnet, Ea atrage Viaja. lar Viaqa este un alt cuvant pentru Dum- nezeu. ‘Persoana care cautf in mod cinstit, primeste in mod cinstit, Viafa nu se minte pe ea in- sig Jat cum s-a intimplat c8 ati ajuns aici, in fata acestor cuvinte, Voi ingiva v-opi agezat aici - iar acest Iucru nu este intimplitor. Analizaji profund modul in care afi ajuns aici gi veti injelege ce vreau s& spun. ‘Credeti in procesul Inspiratiei Divine? Eu cred. Cred gi in cea ce va priveste gi in coea co ma priveste. ‘Unor cameni nu le place cind cineva spune ¢2 au fost inspirati de cate Dumnezeu. DupS cum vad eu lucturile, ef pandese astfel, din edteva motive. in primul rand, majoritatea oamenilor nu ered cB ef au fost vreodata inspirati de eatre Dumnezeu, cel pugin nu intr-un mod foarte direct - adied, prin comunicare directa - gi, prin urmare, oricine care ridicl 0 asemenea pretentie este suspectat pe loc. in al doilea rind, a pretinde c& Dumnezeu este sursa de inspiratie a cuiva pare 0 aro- ganff, infelepindu-se implicit faptul c& sursa de inspirafie este mai presus de orice indoiald gi 8, datorit& originii ei, nu are niciun fel de defect. (Comuniune cu Dumnezeu inal treilea rand, multi dintre cei care si-au arogat Inspiratie Divin’ nu au fost oameni cu care s-2 putut conviewi usor - si ne gindim la Mozart, Rembrandt, Michelangelo, sau la orice papi - ca si nenumfrafi altii, care au fcut nigte chestii destul de trisnite, in numele lui Dumnezeu. in final, noi i-am transformat pe cei care cred cw adevdrat cX au fost inspirati direct de catre Dumnezeu in persoane atat de sfimte, inedt nu prea mai stim cum sd fi abordam sau cum Sf wim alaturi de ei, fit-un mod normal. Spus mai simplu, oricdt sunt de minunagi, tot ne dau ostare de disconfort, Prin urmare, noi suntem destul de teticenti in ceea ce priveste chestia asta cu sursa- mea-este-Dumnezeu. $i aja gi trebuie 88 fim, pe bund dreptate. Nu vrem_ 32 inghitim tot cea ce ne spun ceilalti - dear pentru c& ei pretind cl adue un mesaj de la Prea inaltul. ‘Dar cum putem sti cu sigurant’ ce inseamn’ Inspirajie Divin’ si ce nu? Cum putem sti sigur cine anume rosteste Adevirul etern? Ei, aceasta este marea intrebare. Si aici se afl& marele secret. Nu trebuie s& stim. Tot ceea ce trebuie SZ stim este adewirul nostru - 5i nu al alteuiva. Cand ingelegem acest ucru, injelegem totul, injelegem ¢& ceea ce spun ceilalji nu trebuie 84 fie Adevarul: tebuie doar 38 ne conduea inspre adewarul nostru propriu. Si aga se va gi intimpla. Cu timpul, nu se poate s& se inukmple altel. Toate lucrurile ne due inspre adev drul nastru cel mai profimd. Acesta este seopul lor. inu-adevar, acesta este scopul Vietii Insdsi. ‘Viata este adevar care se reveleaz& Ei Insigi. Dumnezeu este adewr care se reveleaz4 Lui insugi, ‘Nu ati putea opri acest proces, nici dacd afi vrea. isa puteti st-1 grabigi. Asta faceti vai aieé. Din acest motiv v-afi adus pe voi ingiva cltre aceasta carte. ‘Aceastd carte nu pretinde ef ar fi Adevarul. Ea are intentia de a vi ghida inspre inje- lepeiunea veastra proprie, cea mai profund, Pentru ca sti fact acest Iucru, nu este necesar si fiti de acord cu conginutul ei, De fapt, a fi sau a nu fi de acord sunt lucruri complet irelevante. Dact sunteti de acord, aceasta se va intimpla deoarece vedeqi in ea propria voasird injelepeiu- ne, Dac nu suntefi de acord, aceasta se va intimpla deoarece nu vedeti in ea propria veastr’ injelepeiune. in ambele cazuri, verti fi condugi inapoi, inspre propria voastrA inelepeiune. Aducefi-vA vou ingiva mulfumiti pentru aceast carte, deoarece ea v-a readus deja la un punet de clatificare a unei probleme majore: Cea mai inalté autoritate se afld indtentrul vastru. Asta, deoarece fiecare dintre noi are 0 legatura directa cu Divinul. Fiecare dintre noi are capacitatea de a avea acces la injelepciunea eterna. inu-adevir, eu cred cd Dumnezeu ne inspird pe toyi, tot timpul. in timp ce unii dintre noi am avut aceasti experienpi altii am ales si onumim altfel: Descoperire intimplitoare, Coincident’, Noro. Ceva accidental. Aventura. ‘indinire inamplatoare. Probabil - chiar Imerventie Divind, Se pare cl vrem sf recunoastem faptul eX Dumnezeu intervine in viata noastr’, dar nu suntem in stare sine insugim idea ci Dumnezeu s-ar putea cu adevirat s& ne inspire in mod direct efind gindim, seriem, spunem sau facem un anumit lucru. Considerim & atunci mer- gem mult prea departe. Eu am de gdnd 38 metg prea departe. (Comuniune cu Dumnezeu Am de gind si spun cd eu cred.ci Dumnezeu m-a inspirat pe mine si scriu aoeasti car- te- si pe voi, so luati in mind, Acum, haideti si testim aceastd idee, ludnd in considerare citeva motive care v-ar putea face reticenti in primul rind, mie imi este foarte clar - dup cum spuneam mai sus - c& noi tofi sun= tem inspirafi de Dumezeu, absolut tot timpul, Nu sunt eu cel care gindeste cf voi gicu mine suntem unici, sau ¢4 Dumnezeu né-a conferit o putere deosebitd, sau c& ne-a dat © dispens& speciald care 58 ne permit 58 intram in comuniune cu Divinul. Eu cred c& noi suntem intr-o stare de astfel de comuniune continud 3i ¢8 putem trai in mod constient o asemenea experien- 14 oricdnd alegem si o facem. intr-adevar, inpeleg cf aceasta este o promisiune Mcutd de eatre multe dintre religiile Lumii in al doilea rind, eu nu cred 8, din cauza faptului c& cineva trlieste experient2 unui moment de contact direct cu Divinul, cuvintele, actiunile sau scrierile acelei persoane sunt infailibile, Cu tot respectul pe care il datorez oriclrei religii sau migcri care pretinde c& fon- datorul ei sau conductiorul actual sunt infailibili, eu cred c& este posibil ca oamenii inspirati pe cale divind s8 fact gregeli. Mai cred, de asemenca, c& ei fac aceste gregeli in mod curent. De aceea, nu cred cd fiecare cuvant din Biblie sau din Bhagavad Gita sau din Coran este ade- viral SUI la SUL, €3 fieeare rostire a papel atunci end vorbeste ex cathedra este corectl, sau cf fiecare acjiune pe care a feut-o vreodath Maica Tereza a fast cea mai potrivitd pentru ‘momentul respectiv. Eu cred cu adevirat ei Maica Tereza a fost inspiratd in mod divin - dara fi inspiratin mod divin gi a fi infailibil sunt dowd lucruri complet diferite Tn al treilea rind, ¢ foarte greu de convie(uit cu mine (nimeni nu tie acest lucru mai bine decat cei care lacuiese in preajma mea) gi dack nu vi acuz pe voi cl sunteti imperfecti, fu ered c& propriile mele imperfectiuni ma descalified gi m& fac si nu primese ajutor gi in drumare direct dé la Duminezeu. De fapt, cred ed adevarul este evact invers. in ultimul rind, eu nu cred cd sunt in pericol de a deveni flint” pind ino aga misu- 1H, fnedt si le creez celorlalii o senzatie de disconfort, De fapt, iarksi adeviirul este exact in- vers, Dacd oamenii nu se simt la largul lor in prezema mea, acest lucru se inukmpla, probabil, deoarece eu nu sunt destul de sin Pentru mine este o provocare sm comport dup cum vorbesc. Pot si scriu lucruri ca- resi inspir’ pe alpii, pot s8 rostesc lucruri care-i inspird pe alfii dar, uneori, mf surprind flednd ceva ce nu prea-i inspird pe alti ‘Md aflu pe o cBrare gi nu am ajuns in niciun caz ta destinatie. Si, dupa cum se pare, nu ‘mA aflu nici macar aproape de ea. Tot ceea ce difera intre eu cel de acum gi eu cel de anul irecut este faptul e& acum, cel putin, am gasét cArarea, Pentru ming acesta este un progres foar- te mare, Mi-am petrecut cea mai mare parte din viaph fird ca macar sd stiu income ma indrep- tam, iar apoi mi minunam de ce nu ajungeam la destinatie Acum stiu incotro mi indrept. MA indrept spre Cas, inapoi inspre constienta deplin’ si inspre tirea experienfei comuniunii mele cu Dumnezeu. $i nimic nu m& poate opri de laa ajunge acolo, Dumnezeu mi-a promis gi, in sfirgit, eu cred in promisiunea Lui, De asemenea, Dumtnezeu mi-a arttat si drumul, De fapt, nu drwmud, ci un drum, Asta, deoarece oel mai mare adevar al lui Dumnezeu este cB nu exist un singur drum spre Casa, ci mai multe, Exist o-mie de chi cate Dumnezeu gi fiecare va va duce acolo. ‘inw-adevar, toate chile duc la Dumnezeu. Asta, deoarece nu exist nicio alta destinatie. ‘Cartea de fafl vorbeste despre toate acestea. Ea vorbeste despre cum si mergem Aca- st, Ea discutt despre experienfa Unirii cu Divinul, sau ceea ce eu numesc comuniune cu Dumnezeu. Ea descrie o cale eltre aceast experienfi, un drum care treoe prin iluziile noastre clire Realitatea Suprem’. (Comuniune cu Dumnezeu Aveast carte vorbeste cu un singur glas, Eu cred c& el este glasul lui Dumnezeu, in- spiratia lui Dumnezeu, prezenja lui Dumnezeu care tree prin mine si prin voi, Dact eu mu a5 crede c3 vocea lui Dumnezeu, inspirajia lui Dumnezeu gi prezenfa Lui pot trece prin noi toti, ar trebui s& renunt la eredinta mea ck Dumnezeu a putut inspira toate religiile lumii, Eu mu vreau s8 fac acest lucru, Cred cB, de data asta, religiile au dreptate: Dumnezeu Vine cu adevarat in viaja noast - in moduri reale gi prezente - iar noi nu trebuie 58 fim sting sau fnjelepi, pentru ca 88 ni se iitdmple acest Lucru. ‘Nu e nevoie s8 va alsturati mie in aceasta convingere, sau s& credeyi vreunul dintre eu- vintele aflate pe aceste pagini. De fapt, ag fi mult mai fericit dae nu afi face-p. SA nu eredeti nimic din ceca ce gasigi aici. ‘SA stifi Pur gi simplu, s8 sti. ‘SA titi dec ceva din toate acestea inseamn& adevirul vostru, Dack ¢ aga, va suna ca un adevir - deoarece vefi fi reunifi cu infelepciunea voastrl cea mai profund’, Dect nu e aga, efi gti gi acest lueru - iardgi pentru c& vaati reunit cu inyelepeiunea voastrd cea mai profund’, in oricare dintre cele dou cazuri veti avea un beneficiu enorm, denarece - in acel moment de reunite - voli fi Wail experienja propriei voastre comuniuni eu Dumnezen Aceasta a fost imenpia voastr, atunci cAnd ati venit aici Aici, la aceste pagini. $i pe aceasta planett, Fifi binecuvantati? Neale Donald Walseh Ashland, Oregon lulie 2000 Preludiu ‘Dumnezeu qiea vorbit de multe ori gi in multe feluri in decursul a multor ani, dar rate ori a fllcuto aga de direct cum o face acum De data asta, ipi vorbese a gf caine ag ff Ti, iat aceasta a aparut doar de céteva ori in intreaga voastra istorie. Pufini oameni au avut curajul dea Ma auzi in felul acesta - ca 31 end ar vorbi ei ingigi. $i inc si mai putini au implridgit altora cea ce au auzit, Acei cdtiva care au ascultat si au inmpartigit gi altora - au schimbat lumea. Esop, Confucius, Lao Tze, Buddha, Mahomed, Moise gi lisus au fost printre ei, Tot aga au fost si Chuang Tzu, Aristotel, Huangpo, Sahara, Mahaviri, Krishnamurti, La fel gi Paramahansa Yogananda, Ramana Maharishi, Kabir, Ralph Waldo Emerson, Thich Nhat Hanh, Dalai Lama, Elisabeth Clinton. La fal gi Sti Aurobindo, Maica Tereza, Meher Baba, Mahatma Gandhi, Kahlil Gibran, Bahdu'léh, Ernest Holmes, Sai Baba ii putem include si pe Joana D'Arc, Francis D'Assisi, Joseph Smith... i mulji, mulji alii, care nu sunt numiti aig Enumerarea ar putea continua, ins, dac& ne gandim la numarul tow! al camenilor care au loeuit pe planet, lista este minuseuld, “Acesti cifiva au fost mesagerii Mei - deoarece cu tofii au adus Adevarul in inimile lor, pecatde bine lau putut ei infelege gi cit de bine au stiut ei s8 0 fact. Si, degi fiecare dintre ei ficea acest lucru folosind un filtru imperfect, ei au adus in constienta voastr’ infelepciunes extraordinard de care beneficiaz’ intreaga rast umand. ‘Este uluitor edt de asemdndtoare au fost viziunile lor, Cu toate ¢& au fost primite in timpuri si locuri foarte diferite, separate prin secole si distanje uriage, totul pare ea gi cdind at firostit in aceiagi moment - atét de infinit de mici sunt diferenjele dintre ele gi atat de imense sunt aseminiiile, (Comuniune cu Dumnezeu Acum esie momentul st completim lista, pentru a-i include pe alti care wiese astizi ca pe cei mai recenti mesageri ai mei, ‘Vom vorbi cu un singur glas. Doar dac8-nu o vom face. Tu vei alege, aga cum ai ficut intotdeauna. Asta, deoarece ai luat o decizie si ai pus-o in practic8, in fiecare Moment de Acum. La inceput, gindurile tale sunt ale Mele - $1 ale Mele sunt ale tale. Asta, deoarece la inceput nu se poate altfel. Evist numai o singurd Surst a Ceea Ce Este gi aceasti unica Sursl este Ceea Ce Este. Totul emana din acea Sursa, care patrunde in totalitate Starea de A Fi gi se reveleazi ca Individualizari ale intregului. Inierpretarea individual. a mesajului unic produce miracolul Unimii fn multe forme. Aceasi Unime in multe forme e ceea ce tu numesti Visi. Viafa este Dumnezeu, in- terpretat, Adic&, transpus in multe forme. Primul nivel de transpunere este de la non-fizicul unificat la non-fizicul individualizat. Al dailea nivel de wanspunere este de la non-fizicul individualizat la fizicul individua- lizat ‘Al weilea nivel de transpunere este de la fizicul individualizat la fizieul unificat. Al patrulea nivel de wanspunere este de la fizicul unificat la non-fizicul unificat Atunei, ciclul Vieqii este complet Procesul continuu de wanspunere a ui Dumnezeu produce versiuni infinite, tn intetio- rul unititii lui Dumnezeu. ‘Aceastf varietate in unitate este ceea ce Eu am numit ,individualizare”. Aceasta este exprimarea individualizara a ceea ce nu este separat, dar poate fi exprimatin mod individual ‘Scopul exprinarii individualizare este ca Eu si wiese experienta de Mine insumi ca intreg, prin tires experienpei partilor Mele, Deoaréce intregul este mai mare deedt suma par- jilor, Eu-nu pot tri aceast experienyd deckt cunosednd sum Siasta suntef! voi. ‘Voi sunteti Suma lui Dumnezeu. ‘V-am mai spus acest lucru de nenumirate ori inainte si multi dine voi ati auzit: fu! lui Dumnezeu.’ $i acest lucru este corect. Voi sunteti fii gi fiicele lui Dumnezeu, Nu conteazi ce etichetiri sau nume folosifi, totul sé reduce Ia acelagi lueru: Voi suntefi Suma lui Dumne- ze. La fel este gi tot coea oe se afld in jurul vostru. Tot ceea ce vederi gi coea ce nu vedeti, Tot Ceea Ce Este, Tot Ceea Ce A Fost Vireodata 5i Tot Coea Ce Va Fi Veeodata este Eu. Si tot ceea ce Eu sunt, sunt Acum, Eu Sunt Ceea Ce Sunt - dup cum v-am spus de atdiea ori, Nu am incetat de a fi to ceea ce am fost vreodati. $i mu exist nimic din ceea ce voi fi vreodatt, o nu sunt acum. Eu nu pot si devin nimic ce mu sunt acum - si nici nu pot 54 nu fiu ceva ce am fost odatl Aga a fost de la inceput, aga este acum gi aga va fi intotdeauna, o lume irk de sfirgit Aan, ‘Vin acum la voi, in aceastd 2i gi in aceste clipe - acum cénd incepeti un alt mileniu - astfel incat 88 putefi porni int-un mod nou in noua mie de ani: cunoscdndu-Ma, in stérgit, alegdndu-Ma pe Mine primul gi find imoweauna Eu in toate madurile, pe toate eaile, in toate felurile. Momentul nu este ales intémplator, Am inceput aceste noi revelatii la inceputul ulti- mului deceniu, am continuat conversatiile Mele cu voi pe parcursul ultimilor ani ai secolului i, in momentele finale ale mileniului trecut, v-am amintit cum putefi lega prietenie cu Mix ' joe de cuvinte: son fiu, sum =sum8. (pronun}iile sunt asemBnStoare) N.T. (Comuniune cu Dumnezeu ne, Acum, in primul an al noului mileniu, va verbesc cu un singur glas, pentru ca s& putem wii experienta comuniunii, in cazul in care alegeti siitrtiti aceasta experient’.a comuniunii cu Dumnezeu, vefi cunoaste, in sfirgit, pacea i bucuria neingriditt si dragostes exprimatt pe deplin, cat si libertatea total, ‘in cazul in care alegeti acest adevar, veti schimba lumea voastri. in cazul in care ale- gefi aceastl realitate, o vefi crea gi, in sf€rgit, veti Ai pe deplin experienta lui Cine Sunteti Voi cu Adevarat ‘Va fi cel mai greu lucru pe care il vei fi fcut vreodatd - gi cel mai usor lucru pe cate-l veti face vrendats. ‘Va fi cel mai greu lueru pe care il veti fi facut vreodatd, deoarece va webui 32 negaji cine credeti voi eX sunteti gi s4 incetafi de 2 MA mai nega pe Mine, Va fi cel mai ugor Lucru pe care-I veli face vreodatl, deoarece nu va trebui $4 face{i nimic. Tot cea ce trebuie si faceti este sf fifi - gi tot ceea ce trebuie st fifi este Eu, ‘Nici miicar acesta nu va fi un act de voinfS, cio simpli recunoastere, Ea nu va cere ac- fiune, ci numai ace ptare. ‘Aslept dintowdeauna aceastd acceptare. Cand imi acordayi acceptare, Ma lasaqi sa imtru in viaja voastra. Admitefi c& vai gi cu Mine suntem Una. -Acesta este biletul vostru spre cer. Peel serie: deceptati Unimea. Atunci cind Eu cdstig inwarea in inimile voastre, voi cdstigayi intrarea in cer. lar cerul vostru poate fi pe Pimdnt, Totul poate fi cu adevrat .precum in cer, aga si pe PAmint™”, alunci cnd se incheie timpul separBrii gi apare timpul unirii. ‘Unirea cu Mine gi unirea cu toi ceilalti gi cu tot ceea ce este iu, Acesta este Iucrul pe care am venit sB viel spun, ined o data, prin mesagerii Mei din ziua de azi ‘Veti sti o& sunt mesagerii Mei, deoarece cu topii vor aduce acelagi mesajs Suntem cu Topit Una. Avesta este unicul mesaj care conteazi, Este unicul mesaj care exist. Toate celelalte lucruri din Viayd sunt doar o reflectie a acestui mesaj. Toate il wansmit, Faptul cd pind acum nu api reusit s8-l primiqi (arf aucit adesea, dar nu ati reugit sd! -primipi) este cel care v-a provocat fiecare nefericire, fiecare triste{e, fiecare conflict, fiecare durere de inima din cadrul experienfei voastre, El a provocat flecare crim’, fiecare elzboi, figcare viol gi furt, fiecare atac gi violent& - pe plan mental, verbal gi fizic. Ela provocat fieca- re boald gi stare neplicut 5i fiecare intilnire cu ceea ce voi numifi ,moarte”. ‘Idea ¢& noi mm sunten Una este o iluzie. ‘Majoritates oamenilor cred in Dumnezeu. Numai cei nu cred intr-un Dumnezeu care Dumnezeu crede cu adevirat ini, $i Dumnezeu fi iubeste mai multdecat gtiu cei mai mulji.dintre ei, Idea 28 Dumnezeu S-a transformat in stand de piatr’ si a incetat, cu mult timp in urd, st mai vorbeascl neamului omenese este falsd. ‘Idea ¢& Dumnezeu este furios pe neamul omenesc gi <8 i-a aruncat pe oameni afard din paradis este fabs. ‘Idea c2 Dumnezeu S-2 instaurat ca judecttor gi avocat gi decide care membri ai nea- mului omenese merg in iad gi care merg in rai este fais ‘Dumnezeu iubeste ficeare fiimph umank care a whit vreodatd, care whiegie acum sau ca- re wa tri vreodatl. Dorinja lui Dumnezeu este ca fiecare suflet si se intoarcl la Dumnezeu si nu se poate ca Dumnezeu si nu-§i implineasc& propriile dorinte. * Mui, Vi, 10. Noul Testament. N.T. (Comuniune cu Dumnezeu ‘Dumnezeu nu e separat de nimic si nimic nu e separat de Dumnezeu. ‘Dumnezeu nu are nevoie de nimic, deoarece Dumnezeu este tot ceea ce este. “Acestea sunt vestile bune, Orice aliceva este 0 iluzie ‘Neamul omenesc a triit foarte mult timp cu iluaii, Asta, nu pentu c& oamenii sunt prosti, ci pentru c& sunt foarte destepfi. Ei au injeles in mod intuitiv cf iluziile au un scop, un scop foarte important. Majoritates oamenilor au uitat, pur gi simplu, ¢8 stiu acest lucru. Ei au uitat, de asemenea, 8 witarea este ea insdgi parte din ceea ce au uilat - gi, prin urmate, este parte a iluziel Acum e momentul ca camenii s4-3i amimteases. ‘Tu esti unul dintre cei care var conduce avangarda in cadrul acestui proces, Nu e nimic surprinzitor in asta, daci ulm in considerare ceea ce se int mp! fn viata ta “Ai venit la aceast carte pentru a-{i aminti Iuziile Oamenilor - pentru ca s& nu mai fii niciodat& prins in ele, ci s& realizezi inck o dati comuniunea cu Dumnezeu, prin faptul cB iti ‘rliesti viata ajungdnd la-constienta Real it8tii Supreme. E perfect c8 ai flcut lucrul acesta gi este foarte clar cd nu a fost o intdmplare. Ai venit aici ca 88 poji cunoaste, prin experfentd proprie. eX Dumnezeu se afld in tine - e8, oriednd doresti, pofi avea o intdinire cu Creatorul, Creatorul poate fi ait ca experienia gi descoperit induncrul tu si de jur imprejurul tu. Dar webuie si privesti dincalo de Huziile Oamenilor, Trebuie sf le ignari lati cele Zece Iuzii, Familiarizeazi-te bine cu ele, pentru ca si le recunosti, ori de cite ori le int nest: 1. Nevoia Exist 2. Byecul Exist 3. Lipsa de unitate Exist 4. Lipsurite Exist 5. Cerinja Exisit 6, Judecata Exist 7. Condamnarea Exist 8. Conditionarea Exist ‘9, Superioritatea Exist 10. Ignoranta Exista Primele cinei sunt Iuzii Fizice, flind legate de vias in corpul fizie. Urmatoarele einci sunt Huzii Metafizice, tiind legate de realitatile non-tizice. ‘in aceasti comunicare va fi analizati in detaliu flecare dintre aceste iluzii, Vei vedea cum a fost creat’ fiecate dintre ele gi vei vedea cum {i-a afectat ea viata. Si, inainte ca aceasta comunicare s4 se ff inchelat, vei vedea, de asemenea, cum poti anihila oricare dine efectete aoestor iluaii Acum, primul pas in procesul oriclrei comuniciri cu adevirat deschis’ este cf trebuie st vrei sf elimini neincrederes in ceea ce auzi. sAici fi se va cere s& faci acest lucru. Te rog si renunfi, pentru un timp, la orice nofiuni anterioare pe care le-ai fi putut avea in privinja lui Dumnezeu i a Vietii. Te poti imoarce oricdnd la ete. ‘Nu se pune problema s8 le abandonezi pentru towdeauna, ci doar 8 le dai deaparte pen- tru moment gi sd aevepfi postbilitatea ef ar putea evista ceva ce tu nu stit, far cunoasterea acestui iucru ar putea schimba tot. ‘De exemplu, analizeazi reactia pe care @ ai la idea ch Dumnezeu comunicd cu tine, chiar in clipa asta. in trecut ai gisit tot felul de motive ca s& nu accepti cA ai putea avea o conversatie rea- 14 cu Dumnezeu. ‘Te rog si lagi la o parte asemenea ginduri gi s8 presupui ch primesti aceast® comunica- re direct de la Mine, Ca sii ugurez ingelegerea, pe parcursul unei mari parti din comunicare (Comuniune cu Dumnezeu voi vorbi despre Mine insumi la persoana a tela, Recunose ci e posibil si te sperii clnd Ma auzi folosind persoana imdi singular. Aga ci, 0 s-o folosese numai din cdnd in cind (doar ca st-{i amintese cine aduce aceastl informatie), iar majoritatea timpului voi vorbi despre Mine insumi spundnd, simplu, Dumnezeu. ‘Chiar dac& la inceput poate prea putin probabil faptul c& primesti o comunicare direc- 18 de la Zeitatea Supremd, webuie s& intelegi c& ai venit inspre aceast’ comunicare pentru a-fi aminti, in sf€rsit, Cine Esti Tu cu Adevarat - cat $i iluziile pe care le-ai creat. in curand, vei injelege profund c&, intr-adevar, tu esti cel care ai fAcut ea aceasté carte 8 vind la tine. ‘Acum, ascultd-Ma doar efnd ii spun ea, in cea mai mare parte din momentele vietii tale, nr trdiegtio-ilucie, ‘Cele Zece Huzii ale Oamenilor sunt nigte iluzii foarte mari, foarte puternice, pe care le- afi creat in timpul perioadei de inceput a experien{ei voastre pe Pimént, in fiecare zi, voi creafi sute de iluzii mai mici. Dat fiind cB voi credefi in ele, ati creat 0 legends care vi permite si le trliti gi, In felul acesta, si le faceti st fie reale. Bineinjeles cB ele nu sunt cu adewirat reale. Afi creat o lume de genul Alice in Tara Minunilor, in care ele, intt-adevar, par a fi foarte reale. §i, la fel ca gi Palarierul Nebun, negaji cd ceca ce este Fals este fals gic ceea ce este Real este real De fapt, voi facepi acest lucru de foarte multé vreme, ‘O legenda este « povestire care a fost wansmis4 din generatie in generatie, pe parcursul secolelor i mileniilor, Este povestea pe care vi-p spuneti vai, despre voi ingiva Dat fiind c& legenda voastrd se bazeazi pe iluzii, ea di nagtere la mituri - mai degraba decit le o ingelegere a realithpii ‘Legenda Neamului Omenese este cB: 1. Dumnezeu are un plan ascuns. (Nevoia Exist) 2. Exist dubii asupra rezultatului viel. (Esecul Exist) 3, Sunteti separapi de Dumnezeu, (Lipsa de unitate Exist) 4. Nu este destul, (Lipsurile Exist) 5. Trebuie s4 faceti ceva. (Cerinya Exist) 6, Dack nu facei ceva, veri fi pedepsiti. (Judecata Exist) 7. Pedeapsa este condamnarea pe vecie, (Condamnarea Exist) 8. Prin urmare, dragostea este conditionat’. (Conditionarea Exist) 9. Cunoasterea si indeplinirea condiqiilor va fac: 38 fiti superiori. (Superioritatea Exist) 10, Voi nu stiti c& aoestea sunt iluzii, (Ignoranga Existay Aceast legend’ a fost implementatd atét de profund in voi, Tnedt acum o waiti deplin si towl, Va spunepi unul altuia: Aste, n-ai ce-i face!” ‘VA spuneti lucru asta de foarte mule secole incoace, De fapt, de milenii, De atdt de mult vreme, intr-adevir, inedt au fost create mituri in jurul acestor iluzii gi legende. Unele dinire cele mai importante mituri au fost reduse la concepte, cum ar fi + Fact-se voia Ta + Supravieuieste cel mai bine adaptat + invingatorii iau ttl * V-aji nascut din Pacatul Originar. + Rasplata pentru pcal este moartea * Razbunarea este a Mea, spune Domnul. + Ceea ce nu gtipi, nu vi face rt, + Numai Dumnezeu stie simulte altele, la fel de distructive si de fird rost. Pe baza acestor iluzii, legende i mituri - dintre care niciunul nu are wreo legdtur’ cu Realitatea Supremd - iat ce au ajuns multi cameni s& cread& despre Viafd: (Comuniune cu Dumnezeu »Ne-am niiseut intr-o lume ostild, condusd de un Dumnezeu care vrea ea nol si fucem amumite lucruri $i nu vrea sit facem alte lucruri si care ne va pedepsi cu tortura vesnicd, dacit nu infelegem care este voia Lui. Prima noastrd experientd in Viafd este separarea de mama noastra, de Sursa Vietit noustre. Aceasta creeazd contextul intregit noastre realitdti, pe care o simfim oa pe ceva care ne separd de Sursa intregit Viet. Noi nw suntem separati numai de intreaga Viagi, ci gi de orice altceva care existd fn Viata. Tot c0eea ce exist, exista separat de nai. lar nai suntem separati de orice alteeva care exist. Noi nu vrem ea luerurile sd stea in felul avesta, dar asta e n-avem ce-t face Am dori ca luerurile sd stea aitfel yi, realmente, ne strdduim in acest sens. Cautim s2 trdim din now experienta Unimil cw tot cvea ce existagi, in special, unul ew celdlalt. E posibil sii nu stim exact de ce » facem, dar pare a fi ceva aproape instinctiv. Con- siderdm cf ¢ un lucru natural, Singura problemd este ed ni se pare od nu exist destul din celdlalt ca sd ne satisfacd. Indiferent de ce anume este acest celdlalt, se pare 2d nu putem obfine destul, Nu pu- tem obtine destuld dragoste, mw putem objine desnul timp, nu putem abjine destui bani. Nw putem obtine destul din arice credem noi e& avem nevoie pentru ca sé fim fericiti si implinité. Tnmamentul in care eredem ef avem destul, decidem ef vrem mai mult. Jntruedt enw este destuls din ceva anume ce credem cd am avea nevoi, pentru ca sii fim foricitt, wrebuie sii facem ceva» ea sd obtinem mai mult Nise cere sd facem ceva, in schimbul oricdrui lucru pe care fl dorim - de la dragostea hu Dumnezeu, pand la darurile naturale pe care ni le face Viafa. Faptul of, pur gt simply dsuntem fi via/d nu este suficient. Prin urmare, $i noi -ca $f tot ee inseamnd Viata - au sun tem destul. Competifia incepe deoareve nu este suficient doar esd fimn. Dacd nu este destal din ceva, trebule sii intrim in competitie pentru atat edt este. Trebuie sd intriim in competitie pen- tru tatul - inclusiv pentru Dumnezen. Aceastd competitie este durd. Se reférdi la supravienuirea noustrd, tn eadrul ef supra- viewuiese numal cel mai bine adaptast tar invingttorli iau tonul. Dacd pierdem, writim iadul pe Pamdnt. Jar dupa ce murim, daed suntem piersdtori in competitia pentru Dumnezeu, trdim din now iadul ~ de data aceasta, pentru totdeauna. Maartea a fost creata, de fapt, de edtre Dumnezeu, deoarece strdmagii nagtei au facut oulegere gresiti. Adam sf Eva se bucurau de viata vegnied in Gradina Edenulut. Dar Eva a mdneat fruetul din paniul Cunoasterii Binelui gi Réwlui - §¢ atdt ea, edt si Adem au fast alten- guti din Gradind, de cdtre un Dumnezew fierins. Acest Dumnezeu i-a condamnat fa moarte ‘pentru vesnicie - pe et gi pe tori urmasil lor - en primd pedeapsd. De atunci inainte, viasa in wrup urma sé fle limitat ¢i nu mai era vegnicd - gf acelag! luerw se intimpla eu tot ceea ce insemna Viatd. Dar Dumnezeu ne va da fnapol viata vegnicd, dacd nu-J mal incdiledm nictodatd regu- Hie. Dragostea ui Dumnezer este necondisionatd, insd recompensele te! Dumnezeu sunt con- ditionate. Dumnezeu ne iubeste, chiar $i atunci cdnd ne condamnd la osdndd vegnied. Acest lueru il face pe Elsa sufere mai mult deedt pe not, deoarece El vrea cu adevdrat ca noi sa ne intoarcem acasd - dar nu poate sii faed nimi, dacd noi nu ne compartdm cum trebuie. Alege- rea ne apartine. Prin urmare, idea este sine campartim cum trebule, Trebuie si tritim @ viagd bund. Trebule sd ne strdidutm fn acest sens. Pentru a o face, trebuie s& stim adevdrul despre ce anume doreste Dumnezeu de la noi ¢i ce anume nu doreste. Dacd nu putem face deosebirea Intre corect $1 gregit, not nu putem sd fi facem hi Dumnezew pe pla sf nict nu prutem evita sd Lsupdrdm. Prin urmare, trebule s& stim adevirul in aceasté privinga. (Comuniune cu Dumnezeu Adeviirul este simplu de ingeles - sf usar de cunoseut. Nu avem de flicut altceva decdt sd-i ascultim pe profes, pe invapdtori, pe intelepti, edt si sursa sau fandatorul religiet noas- tre. Dacd exist! mai mult decdt 0 singurd religie gi, prin urmare, mai mult deedt o singurd sursd $i un singur fondator, atunci trebuie si ne asigurdim ed am ales-o pe cea potrivitd. Da- cdo alegem pe una grepitd, ajungem sd pierdem totul. Gind a alegem pe cea coreeté, suntem superior’, suntem mai bunt décdt semenii nostri, deaarece avem adevéirul de partea noastré. Aceasta stare de a fi emai huni ne permi- te sd pretindem cea mai mare parte dintre premiile oe pat ff obtinute in urma competified, faird sd ne luptim cu adevérat pentre ele. Trebuie sd ne declardm invingdtori, inainte de inceperea competitie? Aceasid convingere ne oferd toate avantajele gi, datoriti ei, sertem «Regulile Vietit noastrey intr-wn asemenea mod, incdt altora le devine aproape imposibil si célstige premiite cur adevrat importante. Noi mt facem acest lucru din rdutate et, pur si simplu, pentru a ne asigura de victorie - ff pe bund dreptate aga trebuie sii stea iuceurile, intruedt numai cei care apartin religiet noastre, nafionalititii noastre, rasei neastre, sexulué nastru, canvingerilar noastre polttice cunase adevirul sé, prin urmare, merit sd fie invingdtari. Din cauza faptulul cd meritiom sd edstigem, avem dreptul si-i ameningim pe ceilaltt sd ne luptiio cw ei chiar sd-4 omoram dacd e nevole, pentru a abpine aceste rezultate. E posibil sii existe gi un alt mod de a trd, un alt lucru pe care Dumnezeu sii-L aibd in minte, un alt adevdr sf mat extins, dar dacé acesta existi, not nuel cunoastem. De fapt, nu este clar dat se presupune mdear c& ar trebui sd-! cunoastem E posibil ca not si nici nu trebuiased sa incercdm sd-l cunoagtem $i, cu atdt met putin, ie! cunoagtem $i séi-l Infelegem pe Dumnezeu. A incerea si 0 faci este 0 dovadd de imperti- nen{d, iar a declara ed at flicut-o cu adevdirat este a blasfemie Dunenezen este Cunoscdtorul Necunoseut, Cel Care Miged Raméndnd Nemigeat, Ma- rele Neviizut, Prin urmare, noi nu putem cunoaste adevéirul care ni se cere si-l cumoasiem ‘pentru a indeplini condiiile care ni se cere si le indeplinim pentru a primi dragostea cate ni se cere sia primim peniru a evita condamnavea pe care ne striduim si o evitim, pentru a aves viata vesnicd pe care am avut-o inainte ca toate acesiea s3 inceapt. Ignoranja noastrd este o nefericire, dar nu ar trebui sd fie o problema. Tot ceea ce trebuie sd facem este s& ludime ceed ce crectem ca stim ou adevarat - legenda neastra - in pri- \in}a eredintel gid pravedcin in consevinpa. Aceasta am ineercat nat sd facem, fleeare patri- vit cu propria sa eredinga gi, in felul acesta, am creat viata pe care o trdim acum $i realitatea de pe Pamdnt, pe care 0 eream.” ‘Astfel esie construiti o mare parte din Neamul Omenesc. Fiecare dintre voi aveti vari- antele voastre minore, dar, in esenpi, in felul acesta vi wiiqi viaqa, vi motivati alegerile judecafi rezultatele, Unii dintre voi mu accept toate acestea, iar unii accept doar o parte. Voi aoceptati aceste afirmatii ca pe o realitate activi ~ nu pentru cf ele reflect infelepciunea voas- ‘tr. cea mai profunds, ci pentru ck alicineva va spus od ele sunt ade varate. ‘La uh anumit nivel, a webuit s& VA faceji pe voi ingiva in aga fel, inedt s2-i credeti Aceasta se numeste fed turd, ‘Acum este momentul s& va indepartati de fedturi gi s8 va indreptati inspre cea ce este real, Acest lueru nu va fi ugor, deoarece Realitatea Suprema va fi complet diferita de ceea ce ‘multi oameni din Iumea voastri au chgut de acord cb este real, Va webui si fipi, literalmente, in aceast i lume, dar sf nu apartineti ei”. * compari lean XV, 19. Noul Testament..6.T. 0 (Comuniune cu Dumnezeu ‘Sicare ar fi scopul acestui lucru, dack viaja voastrd merge bine? niciunul, Nu ar exista niciun scop. Dact sumteti mulumigi de viata voasw gi de lume asa cum este ea, nu afi avea niciun motiv $3 cSutaii si schimbaji realitatea gi s& opriti aceste Mchturi “Acest mesaj este pentru cei care nu sunt muljumifi de lume - aga cum este a. Acum vom examina Cele Zece Iluzii, una cite una. Vefi vedea modul in care fiecare iluzie v-a ficut s8 ereati viaya pe planets, aga cum o traipi acum. ‘Veli observa cd fiecare iluzie se construieste pe cea dinaintea ei, Multe par a fi la fel Asta, deoarece ele sunt asemingtoare. Toate iluziile sunt, pur si simplu, varigjiuni ale Primei luzii. Ele sunt distorsiuni mai mari ale distorsiunii originare. Veui observa, de asemenea, cB fiecare iluzie nou a fost creatd pentru aindrepta un defect existent in iluzia dinainte., In cele din urm&, obosifi s& mai indrep- tati defecte, ati decis, pur si simplu, c& n-afi injeles nimic. De aici, Iluzia finalt: Ignoranja Exist. Aceasta v-a permis s8 dati din umeri gi's renunfafi la 2 mai fncerca s& rezol vafi miste- rl Dar o minte evoluatd nu va permite pentru multd vreme o astfel de stare. Doar dupa cdteva milenii scurte- un timp foarte limitat, intr-adevar, in istoria Universului ~ayi ajuns intr- un moment fn care ignoranja nu mai este o binecuvdnare, Sunteti pe punctul de a iegi din ei- vilizapia primitiv, Suntoti pe punctul de a face un salt uriag in capacitatea voastri de injele ge- re, Sunteti pe punctul de a vedea prin si dincole de... CELE ZECE ILUZI. PARTEAIL ‘Cele zece iluzii ale onmenilor 1 Muzia Nevoit Prima flucie estes NEVOIA EXISTA Aceasta nu este numai Prima Iuzie, ci gi cea mai important, Toate celelalte iluzii se bazeaz’ pe ea Tot ceea ce afi trit in mod curent ca experienti in viaff - tot ceea ce simfiti clip’ de clipa - igi are rAdacinile in aceasta idee gi in gAndurile voastre legate de ea. ‘Nevoia este non-existent’ in Univers, Este nevoie de ceva, mumai atunel céd se aj- teapti un anumit rezultat, Universul nu asteapt un rezultat anumit, Universul este rezultatul ‘Nevoia este, de asemenea, non-existent in mintea lui Dumnezeu. Dumnezeu ar avea nevoie de ceva, numai dact ar asiepta un anumit rezultat, Dumnezeu nu agteapti niciun rezul- tat, Dumnezeu este cel care produce toate rezultatele. ‘Daci Dumnezeu ar avea nevoie de ceva pentru a obtine un rezultat, de unde ar lua Dummnezeu acest lucru? ‘Nu exist mimic care 58 existe in afara lui Dumnezeu. ‘Dumnezeu este Tot Ceea Ce Este, Tot Ceea Ce A Fost gi Tot Ceea Ce Va Fi Vreodatt, Nu exist nimic din oeea ce exist - care 38 nu fie Dumnezeu. (Comuniune cu Dumnezeu ‘Ai putea reine mai bine aceasid idee, dact folesiti cuvdntul ,.Viagt”, in locul cuvantu- lui ,.Dumnezeu”, Cele dou cuvinte pot ti folesite unul in locul altuia, astfel incdt nu schim- bati infelesul; vi amplificati doar puteres de injelegere ‘Nu exist nimic din ceea ce este, care sB nu fie Viafl. Dac Viaja ar avea nevoie de ceva pentru a se objine un rezultat, de unde ar lua Viafa acest lucru? Nu exist nimic fn. afara Vietii. Viata este Tot Ceea Ce Este, Tot Ceea Ce A Fost gi Tot Ceea Ce Va Fi Veeodatd Dumnezeu nu are nevoie de nimic ca s8 se manifeste, th afard de ceea ce se manifest’ ‘Viaqa nu are nevoie de nimie ca 8 se manifeste, in afara de cea ce se manifesta. Universul nu are nevoie de nimic ca s se manifeste, in afar’ de ceea ce se manifesta , Aceasta face parte din natura luerurilor. sa stau fverurile, nu aga eum v-ati imaginat voi, in imaginatia veasir¥, voi ati creat idea de Nevoie din experienta care v-a arliat c, pentru ca s4 supravietuiti, ave{i nevoie de anumite lucruri, S& presupunem c4 nu v-ar psa dacd trhiti sau murifi. in acest caz, de ce anume afi avea nevoie? ‘De absolut nimic. ‘SE presupunem c8 v-ar fi imposibil sd nu teBiti, De oe anume afi avea atunci nevoie? ‘De absolut nimic. Jat, acum, adevarul despre voi: Este imposibil ca voi sd nu supraviepuiti. Yu se poate sd nu whiji, Problema nu se pune dacd vei thi, ci cum. Adic8, ce forma vei lua? Care va fi experienta voastrt? Adevar vi spun Eu voul: Nu aveti neveie de nimic pentru ca si supraviequiti, Supra- viefuirea voasird este garantat’, V-am dat viaiS vegnic gi nu v-am Iuat-o niciodatd inapoi. ‘S-ar putea ca, atunci end auzii cuvintele astea, s8 spunei c8 supravietuirea € una gi fericirea e cu totul altceva. S-ar putea si vi ginditi cB aveti nevoie de-ceva pentru ca sh supra- viefuiti find fericipi - c& puteti fi fericiti mumai tn anumite condifii, Acest luctu nu este adevl- rat, doar voi afi crezut ¢& este. Si, deoarece credinta produce experieny4, voi ati wait experienta Vielii in acest mod si, prin urmare, v-ai imaginat un Dumnezeu care si El webuie sd triasct experienja Vieiii in avelasi mod. Dar acesta nu este un adevar, niei eéind e vorba de Dumnezeu si nici cand e vorba de vei, Singura diferent este cd Dumnezeu stfe acest fucru, in momentul in care 5/ voi veti sti aceasta, veti fi asemeni lui Dumnezeu. Veti fi stipd- nii viefii voasire 5i intreaga voastrd realitate se va schimba. Tat un mare secret: Fericirea mu este creati ea rezultat al unor anumite condifit Anumite condifii sunt create ca rezultat al ferieirit. lat.o afirmatie important si care tebuie repetard Fericirea nu este creatd ca rézultat al unor anumite condipii. Anumite condipii sunt create ca rezultat al fericirit. ‘Acezasi afirmavie este adeviratd gi in cazul tumror celorlalte stiti de a fi, Dragostea nu este creatd ca rezultat al unor anumite condigit. Anumite condittt sunt create oa rezultat al dragostei. Compasiunea nu este ereatd ca resuat al unor anumite condijii. Anumite sonditi sunt create ca rezultat al compasiuntt Abundenta nu este ereati ca recultat al unor anumite conditii. A numite conditit sunt create ca rezultat al abundentei. ‘inlocuifi cu orice stare de a fi pe care v-o puteti imagina. in toate cazurile va fi adeva- rat cd Suatea de A Fi precede ex perienta - gio produce. ‘Deoarece nu ati injeles aceasta, v-ati imaginat cl, pentru ca vai 38 fiqi fericiti, anumite lucruri trebuie s8 apard - gi v-afi imaginat, de asemenea, un Dumnezeu pentru care este valabil aoelasi lucru. Dar dac Dumnezeu este Cauza Primordialf, ce anume se poate intimpla care s& nu fie de la inceput provocat de citre EI? lar dack Dumnezeu este Atotputernic, ce anume se poate intdmpla, ceva ce SA nu fie ales de catre El? 12 (Comuniune cu Dumnezeu E posibil, oare, ca ceva si apari si Dummezeu s& nu-l poati opri? lar dack Dumnezeu alege sdinu-! opreased, evenimentul respectiv nu este ceva ales de El? Binefnjeles cd este. Dar de ce ar alege Dumnezeu 64 se intimple anumite lucruri, care L-ar face st fie nef. ricit? Rspunsul este unul pe care voi nu-l putefi accepia. Nu existd nimic care sG-L facd nefericit pe Dumnezeu. ‘Nu puteji cfede aceasta, deoarece o asemenea creding’ v-ar pretinde 88 credeti ime-un Dummnezeu care nu are nevoie de nimic si care nu judeed pe nimeni - si nu va puteti imagina un asifel de Dumnezeu. Motivul pentru care nu va putefi imagina un astfel de Dumnezeu este cl nu VA puteti imagina o astfel de fling umand. Nu credeti cA voi putoyi wi in acest fel - gi mw vi putes! imagina un Dumnezeu care este mai mares deed! vot. ‘Cind veti ajunge s8 intelegeti cl putef! trli in felul acesta, veti sti tot cea ce este de stiut in legttur’ cu Dumnezeu. ‘Veli sti c¥ a doua afirmatie este corect. Dumnezeu mu este mai mre} decit voi, Cum a putea s8 fie? Dumnezeu este Ceea Ce Sunteti Voi, iar voi sunteti Ceea Ce Este Dumnezeu, lar vot suntefi mai mireyi decat eredeti. Maestrii gtiu acest lucru. ‘Chiat acum, pe planeta voustrd exist Maestti care gtiu avest Iucru, Acesti Maegtri vin din multe tradipi, religii gi eivilizayii, dar au cu topii un Tucru in comun, Nu existd nimic care si-i fucd nefertciti pe Maestri. ‘La inceputurile civilizajiilor voasire primitive, majoritatea oamenilor nu erau in stare de Maestru. Singura lor dorin{S era si evite nefericirea sau durerea. Congtienta lor era prea limitatd ca 88 infeleaga c& durerea nu produce in mod obligatoriu nefericire, aga c& strategia lor de viata a fost construita pe ceea ce mai trziu a fost numit Principiul Pllcerii, Ei s-au in- dreptat inspre oeea ce le flcea lor placere gi s-au indepartat de ceea cei Lipsea de placere (sau le provoca durere). ‘Astfal sa niscut Prima Iuzie, idea cd Nevola Exist. Aceasta a fost ceca ce s-ar putea numi prima greseald. Nevoia mu exist, Ea este o ficiune, in realitate, mu aveti neveie de ni- mic ca si fiti fericiti. Fericirea este o stare de spirit, Primii oameni nu au fost capabili s8 inje- leagh acest lucru. Din cauz8 ci simjeau cf avesu nevoie de anumite lucruri pentru a fi fericiti, au presupus cB acelagi adevr este valabil pentru intreaga Viaql. In aceasta presupunere, ei au inelus acea parte din Viat’ pe care au ajuns s-o injeleag’ ca fiind o Putere Mai Mare - 0 putere pe care generapii la rind au conceptualizat-o ca flind o find vie careia i-au dat o mare varieta- te de nume, printre care Allah, lahve, lehova $i Dumnezeu. Pentru primii cameni nu a fost greu s8 construiased 0 putere mai mare decdt ei ingigi Ba chiar, era necesar. Era nevoie de o explicaie pentru ceea ce li se tnudmpla, lucturi asupra cfrora nu aveau niciun fel de control Gregeala in acest caz nu era in a presupune ch exista ceva care arita ca Dumnezeu (pu- terea combinatf gi energia combinatf a lui Tot Ceea Ce Exist), ci in presupunerea cl aceast Putere Totalt gi Energie Complet ar putea avea nevoie de ceva; cd Dumnezeu era, intr-un fel sau altul, dependent de ceva sau de cineva pentru a fi fericit, satist&cut, complet si implinit Este ca gi cum ai spune ¢& Plinul nu este plin, 8 are nevoie de ceva pentru at face sa fie plin. Era o contradictie in termeni - dar ei nu puteau s8 0 vada, Muli mu.o vad nici in ziua de astazi. in urma crearii unui Dumnezeu dependent, camenii au imaginat o legend’ care spune ch Dumnezeu are un plan ascuns. Cu alte cuvinie, existd.anumite lucruri pe care le vrea gi are nevoie ca ele si aparl, cat gi moduri in care ele trebuie sh apark pentru ca Dumnezeu s& fie fericit, Oamenii au redus aceast& legend& la un mit care s-a cristalizat ca: Fact-se Voia Ta. Idea voastrd 8 Eu as avea 0 Voie v-2 fortat, apoi, si incercafi si vi imaginafi care ar fi Voia Mea. in cadrul acestui proves, a devenit repede foarte clar cf neamurile nu cldeau de 3 (Comuniune cu Dumnezeu acord in aceastd privintd. Nu toatt lumea stia sau era de aceeasi plrere asupra a ceea ce in- semna Voia lui Dumnezeu si nu toati lumea putea sd faed Voia lui Dumnezeu, ‘Cei mai inteligenti dintre voi au folosit acest mod rational de a gindi, pentru a explica de ce viefile unor cameni plreau c& functioneaz’ mai bine decdt ale altora, Atunci afi impus o nou intrebare: Cum era cu putini& s8 nu se fack Voia lui Dumnezeu, dact Dumnezeu era Dumnezeu? Devenise clar 8 exista un defect in acea Prima Muzic. Acesta ar fi webuit s& arate ¢8 idea de Nevoie era falsi, Dar oamenii stiau, 1a un nivel foarte profund, c& ei my puteau sd re- nunje la Huzie, deoarece, atunei, s-ar fi pus capat la ceva foarte important $i aveau dreptate, Dar, au facut o gregeala. Tn loc de a vedea Muzia ca pe o iluzie si de 2.0 folosi pentru scopul pentru care a fost creatl, ei s-au gindit 3 trebuia si fl indrepte defectul Astfel, prin indreptarea defectului din Prima Iluzie, a luat najtere Cea de-a Doua Tue tie. 2 Muzia Egecului A Doua Huie este: ESECUL EXISTA Ideea cl Voia lui Dumnezeu nu poate fi ficut& - presupuniind ch Dumnezeu are vreuna = Se opune oricirui luctu pe care ati crezut cB-l stiti despre Dumnezeu, gi anume cA Dumnezeu este Atotputeric, vegnic prezent, Flinga Suprem’, Creatorul, Cu toate acestea, este o idee pe care v-ati insusit-o cu entuziasin. Aceasta di nagtere La iluzia foarte puremnict, dar puyin probabil, ef Dumnezew poate avea eseeuri Duinnezeu poate dori ceva, dar se poate si nu-lobtina, Duinnezeu poate si vrea ceva, dar se poate sii nu-l primeasci, Dumnezeu poate avea nevoie de ceva, dar se poate $4 nu-l capete. Pe seurt, Voig lui Dumnezeu poate fi zidarnicita, Aceastl iluzie era atét de fortatd, ineat pana gi perceppiile limitate ale mini umane pu- teau s&-si dea seama de contradictie. Dar neamul vostru ate o imaginatie bogaté si poate s& depaseasc’, cu o usuringa uluitoare, linitele credibilitatii ‘Nu numai cd v-aji imaginat c& are nevoi, dar v-ati imaginat un Dumnezeu care nu reu- septe s& Si le indeplineascd, Cum ati ficut voi asta? larisi, folosind proiectia, V-api proiectat pe voi ingiva asupra Dumnezeului vostru, inci o dati, o indeminare sau o calitate - care de obicei apartine unei fiinje gi pe care i-ati atribuit-o lui Dumnezeu - a provenit direct din pro- pria voastrd experienS. Deoarece afi observat cl e posibil ca vo! si nu reusifi s& obfinefi toate lucrurile de care vi imaginati cX avefi nevoie pentru a fi fericiti, aji declarat c& acelasi lucru este adevarat gi in privinga lui Dumnezeu, Pornind de la aceasta iluzie, ati creat o legend’ care Va inva c& existé indofeli in privinja tezultatelor objinute in vial. E posibil sa mearga rea ba, e posibil s nu. Ar putea fi tow! in regula, si s-ar putea s& nu fie: pana la urmd, touul va fi bine - doar dacd nu va fi Atunei cind 1a toate astea ati adduget indoiala ch Dumnezeu gi-ar putea indeplini ne- voile (presupunind cl are vreuna) - a apSrut prima voastr intilnire cu frica. Inainte de a nis- coci aceastf poveste cu. un Dumnezeu care nu ar putea face intotdeauna ce vrea, nu vi era fricd. Nu exista nimic de care sd va fie fried. Dumnezeu detinea controlul, Dumnezeu era Pu- tere Deplin, Minune 5 Glorie Deplin& gi totul era in regulA pe lume. Ce ar fi putut si mear gi post? 4 (Comuniune cu Dumnezeu Apoi, ins’, 2 apirut ideea ct Dumnezeu s-ar putea si vrea ceva gi si nu ebtind, S-ar putea ca Dumnezeu si vrea ca tofi copii Lui s se intoarcd la El in cer, dar ch acest lucru at putea fi impiedicat de ingisi copiii Lui, prin propriile lor acfiuni, Dar chiar gi aceastl idee de- pagea limitele credibilithtii gi, iartgi, mintea uman¥ 2 vEzut contradictia. Cum puteau si se impotriveasc8 Creatorului creafiile [ui Dumnezeu, daci Creatorul gi creatiile erau Una? ‘Cum era cu puting’ ca rezultatele obtinute in viayl s& fie puse la indoiala, daca Cel Ca- re producea aceste rezultate, cat si Cel Care le trlia ca experient§ erau unul gi acelagi Fara discupie cd exista un defect la Cea de-a Doua Iluzie. Acesta ar fi soos 1a iveala ideea c& Esecul era fils, dar oamenii stiau, la un nivel foarte profund, ¢2 nu puteau renunja la Ttuzie - deoarece, aunei, s-r fipus capat la.ceva foarte important. Jarlgi aveau drepiate, Dar, iarlsi au ficut o preseall. in loc de a vedea Huzia ca pe o iluzie si de ao folosi pentru scopul pentru care a fost creati, ei s-au gindit c& trebuia sd ff fndrepte defectul. Astfel, prin indreptarea defectului din Cea de-a Doua Iluzie, a luat nastere Cee de-a Treia luzie. 3 Huzia Lipsei de Unitate A Treia Tlucie este: LIPSA DE UNITATE EXISTA ‘Singura scipare din dilema Celei de-a Doua Iluzii a fost de a crea o a treia: Creatorul gi creapiile mu eraw Una. ‘Aceasta core ca mintea umand sh nlscocease’ posibilitatea ca imposibilul sB existe - ca Cel Care Este Una si nu fie Una; ca Cel Care Este Unit sa fie, in realitate, separat. Aceasta este Iluzia Lipsei de Unitate - ideea of separarea exist ‘Neamurile voastre au rajionat e4, dacd ereatiile erau separate de Creator gi dack Crea- torul permitea creajilor s& fact orice doreau ele, anunci ar fi posibil ca aceste creapii s& fack ceva ce Creatorul nu ar fi wut ca ele sd fed. in aceste conditii, Voia Creatorului putea fi zidimicit. Dumnezeu putea si vrea ceva gi s8 nu objing. Lipsa de Unitate face Esecul posibil, iar Eyecul este posibil numai dact Nevoia exist, Oiluzie depinde de cealalta. Primele tei Tuzii sunt cruciale. Ele sunt atét de importante, atat de fundamentale in a le sprijini pe celelalte, incat li s-au dedicat legende separate pentru a le explica gi pentru a fi sigur e& ele var ff explicate clar i frecvent Fiecare dine civilizayiile voastre si-a creat propria legenda, dar tate au plecat de la aeleagi elemente de baz - fiecare in felul ei, Una dintre cele mai faimoase este povestea lui Adam gia Eve. S-a spus & primul birbat gi prima femeie au fost creafi de eltre Dumnezeu gi au trlit fericiji in Gridina Edenului, adict in Paradis. Acolo, ei se bucurau de vial eternf gi de comu- lune cu Divinul, ‘in schimbul acestui dar de Vial idilicd, se spune ch Dumnezeu le-a cerut un singur lu- cru, Ela ondonat ca ef s8 nu mindnce din fructul Pomului Cunoasterii Binelui si Raului. Po- rivit acestei legende, Eve a mineat din fruct. Ea nu s-2 supus erdinului, Dar nu 2 fost intru tomul vina ei, Ea a fost ispitith de un sarpe, care, in realitate, era o find pe care ai numit-o Satana sau Diavolul Gi cine este acest Diavol? O legend spune cf el este un Inger care a devenit ru, o ere- afie a lui Dumnezeu care a indrznit sB vrea sh fie la fel de mfret ca gi Creatorul su. Povestea spune cB aceasta este ofensa supremf, blasfemia suprem&. Toate ereatiile ar trebui s&-l cin- steascl pe Creator gis nu caute niciodata sf fie la fel de marete, sau chiar mai mult (Comuniune cu Dumnezeu ‘in aceasta versiune special a legendei principale, voi api deviat dela modelul normal, avribuindu-Mi anumite calittyi care nu sunt reflectate in experienya umand. ‘Creatorii umani chiar vor ca progeniturile lor s& se sirlduiascd $3 devin’ tot aga de im- portante, daci nu chiar mai mult decdt ei. Cea mai mare plicere a tuturor pArintilor stnBtogi este sf vad. cum copii lor ajung la fel ca ei sau chiar fi intrec fn privinja realizirilor in vias. Pe de alt& parte, sé spune ch Dumnezeu a fost profund dezonorat gi jignit de acest Iu- cru, Satana, ingerul cazut, a fost indepartat, separat de turd, inlamurat, condamnat gi, dintr-o dat, in Realitatea Suprema au apdrut dou’ puleri: Dumnezeu si Satana, edt gi douk locuri in care ei actionau, raiul gi iadul. Powrivit cu aceasta legends, a fost dorina Satanei si-i ispiteased pe cameni s& nu se supund Voii lui Dumnezeu. Dumnezeu si Satana erau in competitie pentru sufletul omului. Fascinant este fapiul c8 aceasta era o competitie pe care Dumnezeu o putea plerde. Toate acestea dovedeau c& Eu nu eram, la urma urmei, un Dumnezeu Atotputeric. sau ck Eu eram Atotputernic, dar nu voiam s8-Mi folosesc puterea, deoarece voiam s8-i acord Satanei o gans. Saw c& Eu nu aveam de gind s8-i aord Satanel o gansd, cic eram pe punctul dea le da oamenilor liber arbitru. Mumat ed. dae’ voi vd foloseayi liberul arbitru intr-un mod cu care Eu nu eram de acord, va dideam pe mina Satanei, care urma 38 va tortureze pe vecie ‘Cam aga aratt povestile comtorsionate care au fost elaborate in cadrul doctrinelor reli- ginase de pe planeta voastrd in cadrul legendei despre Adam si Eva, multi eameni au crezut ci Eu i-am pedepsit pe primul blrbat si prima femeie - deoarece Eva a mancat fructul oprit - aruncindu-i afar’ din Gridina Edenului, Ba chiar 8 (dact putefi crede aga ceva!) Eu am pedepstt flecare barbat 31 flecare femeie care au trait de atunci incoade, Impovardnduei cu priimul pcat omenese i condamndndu-i s8 fie separayi de Mine pe tot parcursul vietii lor pe Pamént Prin aceastd legenda gi prin altele La fel de pline de imaginapie, cele trei iluzii au fost wanspuse intr-o formd atdt de dramatic, incdt in special copiti nu le pot uita eu usuringd. Aceste legende au inoculat frica in inimile copiilor cu auét de mult succes, inedt au fost repeta- te, iartigi gi iardsi, fiecirei noi generayii. in felul acesta, primele wei iluzii au fost profund im- plementate in psihicul omenese: 1, Dumnezeu are un plan ascuns. (Nevoia Exist’) 2. Exist dubii asupra rezultatului vieii. (Esecul Exist) +3. Sunteti separati de Dumnezeu. (Lipsa de Unitate Exista) in timp ce ideea ch Nevoia 51 Esecul exist este una crucial pentru restul Iuziilor, ideea cA Lipsa de Unitate Exist are cel mai mare impact asupra activitiqii oamenilor. Impac- tul Celei de-a Treia Huzii este resimyit de eatre neamul amenese pand in 2iua de astBzi. Dact vai credeti despre Cea de-a Treia luzie ct este adeviratd, vei avea o amumitt experienth de vit. Dact voi credefi ci nu este adevirail, ci cl, de fapt, ea este o iluzie, veti avea o alt experient’ Aceste dou experiente vor diferi in mod dramatic ‘In mod normal, aproape toad lumea de pe planeta voastra crede e8 Tuzia Lipsei de Unitate este reala. Ca 0 consecinja, oamenii se simt separati de Dumnezeu si separayi unul de celalalt ‘Sentimentul de separare de Mine face ca relaia Mea cu oamenii 38 nu decurgt cum rebuie: fie ed Mi injeleg gresit, fie eX le este frick de Mine, fie c Ma implord sti ajut - fie cB MA neagd cu totul, Procedind astfel, oamenii pierd oportunitatea extraordinard de a folosi cea ‘mai puternice’ fori din Univers. Se supun ei ingigi unor viefi asupra cfrora igi imagineazi c& nu au niciun control, unor conditii pe care cred c& nu le pot schimba, objindnd experiente gi rezultate din care cred c8 mu au nicio seBpare 16 (Comuniune cu Dumnezeu ‘Trdiesc viewi pline de disperare ticutt, aducindu-si durerea ca ofrand’, suferind-o cu bucurie, creznd c bravura lor discret le va-cdstiga suficiente faveruri pentru cas ajungd in rai, unde igi vor primi rsplata, ‘Sunt multe motive care si fack sufletul s3 sufere fird si se plang’ - suferin{S care poa- te fi chiar beneficd pentru el - dar, afi asigura risplata in rai, nu face parte dintre ele. Curajul este propria lui risplaté gi nu poate exista niciodats un motiv bun care s& vA determine s8-i focepi pe altii s8 sufere - iar atunci end va plangeyi, exact asta faceti. Prin urmare, Maestrul nu se plinge niciodald gi, asifel, limiteaza suferinja existent in afara lui - cat si pe cea dind- untul su. Dar Maestrul nu se abjine s se pldngd pentru ca sa limiteze suferinpa, ei deoarece el nu interpreteaz# trairea experienjei durerii ca peo suferinya, ci ca peo simpla durere, ‘Durerea este © experient®, Suferinta este o judecat emis& despre aceasth experient3, Mulfi gandese ci durerea pe care o trliesc este un lucru rlu gi clin-ar trebui s4 apar’, In misu- rain care durerea este acceptati ca fiind perfect, in aceeasi misur’ suferinja poate fi elimina 18 din via. Datorit& acestui mod de @ infelege lucrurile, Maestrii deplgese orice suferint&, degi nu cap de durere. ‘Chiar gi oamenii care nu au atins starea de Maesiru au waitexperienta diferengei dintre durere gi suferinf&. Un exemplu ar putea fi extragerea unui dime care doare foarte tare. Exirac- tia produce o durere enormé, dar aceasta este o durere binevenith, Faptul ci se simt separati de Mine ti impiedicd pe oameni si Ma foloseascd, sh MA cheme, sa aibl.o prietenie cu Mine - impiedicind manifestarea imregului Meu potential crea- tor gi vindecBtor, fie pentru a le pune capi suferinjei, fie pentru orice alt scop. ‘Sentimentul de separare unul de cel8lalt le permite oamenilor s8-i fac unul altuia tot felul de ucruri pe care nu si le-ar face niciodatd lor ingigi. Nereugind s8 vada c& ei if fae lor ingigi.aga ceva, éi produc gi reproduc rezultate neavenite in viata lor de zi cu 2i, edt gi in expe- rienta lor la nivel planetar. Se spune ci:neamul omenese econfruntat cu aceleasi probleme eu care fost conftun- tat de la inceputurile istoriei - iar acest lucru este adevirat, dar de fiecare dat la un nivel mai scdzut, Lacomia, violenja, invidia si alte comportamente despre care credeti cf nu fac bine niminui sunt inc manifestari ale membrilor neamului voswru, dar care acum formeazi o mi- noritate, Acesta este un semn al evolutiei voastre. ‘Eforturile din cadrul societipii voastre sunt indreptate nu atdt inspre incerearea de a schimba aceste comportamente, edt inspre incercarea de a le pedepsi. Se crede ¢8, pedep- sindute, le vefi corecta. Unit oameni inc& nu ingeleg faptul cd ei nu vor corecta nimic, atdta timp cat nu corecteaz’ condipiile existente in. societate, condipii care creeazd i invitd La com- porlamente nedorite. © analizi cu adevirat obiectiva devedesie acest Iucru, tomsi multi oameni ignord aoeastd dovada si continu s4 incerce si rezolve problemele societijii, folosind aceeasi ener- gie care le-a creat, Ei cautl s4 pun capt omorului prin omor, violentei prin violenpf, s4 apla- neze ménia prin mnie, FicAnd toate acestea, ei nu reugesc sisi vad ipocrizia gi, astfel, devin insgi expresia ei ‘Recunoasterea primelor teei Iuzii ca find iluzii i-ar impiedica pe toyi 8 nege Unimea intregii Vieti si s8 ameninye cu distrugerea intreaga viaja de pe planeta voastra, ‘Multi cameni continua st se vada pe ei ingisi ca find separayi unul de celdtalt, de toate celelalte flinye vii gi de Dumnezeu, Ei vad c& se distrug pe ei ingisi, dar pretind cd nu imeleg cum fac acest lucru, Ei spun ci asta nu se intkmpli din cauza actiunilor lor individuale. Ei nu pot vedea legitura dintre decizitle gi alegerile individuale gi lumea in intregul ei ‘Acesiea sunt modurile dea gindi ale multor oameni gi depinde de voi, cei care injele- geti cu adevirat Cauze gi Efectul, sB le schimbati - dact vreti cu adevirat ca ele si fie schim- bate. “Asta, denarece semenii vostri cred cB, a thia sute de mii de copaci in fiecare sBptdmin’ pentru ca ei 84-31 poatd avea ziarul de duminied, nu are niciun efect negativ asupra intregului, 7 (Comuniune cu Dumnezeu Ci, a arunca impuritipi de tot felul in atmosferé, pemru ca ei s4 nu-si schimbe stilul de viard, nu are niciun efect negativ asupra intregului, ‘C8, a folosi combustibil fosil, mai degrab decit energie solar, nu are niciun efect ne- gativ asupra intregului, ‘C8, a fuma ori 2 consuma came rosie la fiecare mas, sau cantititi mari de alcool, nu are niciun effet negativ asupra intreguui gi e% s-au sBturat 8 li se mai spun’ de clire ceilalti cl aga stau lucrurilé, Nu ate nicéun effet negativ asupra intregului, zic ei - i s-au stutat 58 li se mai spund de cltre ceilalji cd aga stau lucturile! ‘Comportamentele umane individuale - isi spun ei Lor ingisi - nu au un efect atdt de ne- gativ asupra intregului, incdt'sd se ajunga ca intregul sf se prdbuseased. Accasta at fi posibil numai dac3 nimic nu ar fi separat - dacl, intr-adevlr, intregul gi-ar face aceasta lui fnsugi. Tar asia este o prostie! ‘A Treia Iluzie este adevitrat®, Noi suntem separayt Cu toate acestea, actiunile separate ale tuturor fiinjelor separate care nu sunt una cu ceilalti gi mu sunt una cu intreaga Via[h par 2 avea, de fapt, un effect foarte real asupea Viefii insagi, Acum, in sfr3it, din ce in ce mai muli oameni ineep 8 recunoased acest adevar, pe misurd ce evolueazi de la o gindire a unei civilizapii primitive spre o societate mai evol ual. Toate acestea se intimpli datorita lucrarii pe care o faci w gi alfii ca tine. Asta, deoa- rece voi ati ridicar glasul, Agi tras semnalul de alarma. V-aii unit intr-un efort de a vi treai unul pe cella, fiecare in felul lui, unii fn liniste si in mod individual, alti in grupuri, in zile- le de demult nu au fost atitde multi ca-voi, gate gi capabili de ai trezi pe ceilalfi. De aceea, 0 mare mast de oameni a tit cufundatd in iluzii gi uluit8. Oare de ce faptul c& sunt separati nul de celdlalt di nagtere la probleme? Cum se intémpli cd nimic altceva in afara vieqii im- preund.~unul pentru tofi gi tofi pentru unul - nu poate fi Meut s& actioneze fra lupta? ‘Acestea sunt intrebari pe care oamenii incep 88 ile pund Fark discutie cX exista un defect la Cea de-a Treia Iluzie, Acesta ar fi seas la iveald ideea 8 Lipsa de Unitate era falsi, dar oamenii stiau, la un nivel foarte profund, ef mu puteau sd renunge la Muzie, deoarece, atunci, s-ar fi pus caplt la ceva foarte important. larisi aveau dreptate. Dar, iartsi au ficut a greseald, in loc de a vedea luzia ca pe o iluzie gi de a o folosi pentru scopul pentru care a fost creat, ei s-au gandit c4 trebuia s8 if in- drepte defectul. Astfél, prin indreptarea defectului din Cea de-a Treia Iluzie, a luat nastere Cea de-a Patra Iluzie. 4 Muzia Lipsurilor A Patra luzie este: LIPSURILE EXISTA Aceasta provine dintra Treia Huzie, deoarece fara ideea Lipsei de Unitate, ideea Lip- surilor este insuportabila. Daca exist dear Un Singur Lucru, iar acel Un Singur Lueru Este Tot Ceea Ce Exist, nu pot exista lipsuri de niciun fel, deoarece acel Un Singur Lucru este totul si astfel.. Este suficient prin El fnsugi. Aceasta este 0 afirmajie despre natura lui Dumnezeu. ‘Totusi, aceasta nu este experienfa oamenilor, deoarece oamenil igi imagineazd cd sunt separati de Dumnezeu si separati de ei ingigi. Dar nicio fiint umand nu este separati de Dum- nezeu, intrucét Dumnezeu este Tot ceea ce exist. De aceea, camenii nu sunt gi mi pot ff sepa- api unul de celal (Comuniune cu Dumnezeu Aveasia este o afirmaie despre natura oamenilor. Ar fi nepotrivit s& ajungem la concluzia cd ideea Lipsei de Unitatea fost o,ideea rea”, care nu a servit soopului vostru. in realitate, ideea de separare a fost o idee bineeuvdntati, permitind intregului si injeleag cB el este suma plrfilor sale gi chiar mai mire decat ata. Tluzia serveste minunat scopului vostru, atune! céind folositi ihuzia ca pe o unealté pentru a crea experientd. ‘CAnd uitayi c& separarea este o iluzie, va imaginati c’ eae starea reala de fapt, Huzia nu mai creeaai experiengi, ea devine experien(d. Este.ca gi cind te-ai preface c& esti furios pentru a-] face pe celdlalt sd fie mai plin de solicitudine, iar apoi devii int-adevar furios. Sau cind te prefaci cd te imtereseazi cineva pentru a-l face pe altul gelos si descoperi cd imveresul iluzoriu a devenit unul foarte real. Unealta devine experientd Prin acest proces, afi ajuns cu adevirat s1 credeti c3 suntei separati; c& Lipsa de Unita- te este posibil in cadrul cdmpului unitar, pe care I-ai numit Univers ‘Eu veam descris Cea de-a Treia Iluzie ca fiind cea mai puternic’ dintre Huzii, iar aces- taeste un adevar, Ea a avut un impact enorm asupra experientel voastre dé zi cu Zi Mai mult decdt att, credinja voastr’ in separare v-a condus la idea 8 .nu este des- ul" ‘Cind a fost numai Un Singur Lucru ji ednd ari gtiut ef voi sunteti acel Singur Lueru, nu s-a pus niciodatd problema ci nu este desl. A fost destul din ceea ce erai voi. Dar, efnd ati decis ch exista mai mult decdt Un Singur Lucru, atunci (si numat atunci) s-a put vedea cl nu era destul din celflalt lucru. Acest ,,celBlalt Iucru”, care voi credefi ck exist, este tot ce constituie Viaja Dar voi sunteti Viaqa, ct gi ceea ce este Viaqa - adict Dumnezeu, El insugi. Cu toate acestea, atdta timp cAt vi inchipuiti c& suntepi separati de Dumnezeu, vB veti inchipui ¢& sunteti altceva decdt este Dumnezeu - adic’, decat Viata insasi. Puteri crede c& suntofi ceca og wrdigyte, dar nu vi veti imagina pe voi ingiva ca find Viata Insisi. Aveastl separare a lui Dumnezeu insugi de Viaqa insigi este cea ee voi ati numit alungarea din Gridi- na Edenului. Dintr-o dati, acolo unde exista viayi eter, acum existh moarte. Dintr-o data, acalo unde exista abunden}4, acum nu este destul, Dintr-o datl, se pare ch exist multe aspecte ale viefii care se luptd pentru Viata Insagi Acest Iucru este imposibil in Realitatea Suprema, dar ‘nu gi in imaginayia voaste. VA putefi chiar imagina c& vai va aflaji in plin& competitie - cu pasirile, cu albinele, cu toate celelalte fiinge vii gi cu toate flingele umane. VA puteti erea un copmar in care tot oeea ce va sprijind viata pare a o limita, in felul acesta, inoercati realmente sa subordonayi cea oe va sprijina. ‘Vi sa dat un domenit si voi ati hotdrit cd acesta inseamn4 dom/napie. Aga 4 ati tnee- put cu adevirat un rizboi cu natura gi cu ordinea natural a lucrurilor. ‘Afi folosit gtiinta si tehnologia pentru a manevra si manipula natura gi a o face si se supund voinjei voasire, Distrugeti cu incetul intreaga naturi aga cum este ea de fapt, intr-o incercare de a tri experienta de voi ingivi aga cum deja suntefi voi de fapt ‘Voi sunteti deja ceea oe V3 strEduii 38 fipi - etemi, neingradipi gi una cu totul - dar nu va amintiti acest lucru. Prin urmare, va sutduiti s8 supuneti Viala, pentru ca s& aveti 0 Viatt mai abundenta. $i nici mAcar nu vedeti ce faceti ‘Viaja devine singurul numitor comun, Toata lumea vrea Viaid si lucrurile care sprijina ‘Viaje. lar datorité faptului ef voi eredeqi cf sunteti mai multi gi mu doar unul, vi este teami c8 ar putea si nu existe suficienti Visti. Din aceastl frick creati voi urmitoarea realitate ima- ginat: moartea O viati despre care credeati cl ar fi eternf (pn cind nu v-aji imaginat 8 sunteti se- parafi, niciodat® nu v-a dat prin minte c nu vei ,fi” intotdeauna) - acum pare a avea un ince- put giun sfirgit, Aveaste este Mhuzia Lipsuriior, manifestata lt cel matt inalt nivel. 19 (Comuniune cu Dumnezeu Experienta vietii voasire care incepe si se termind au este, in realitate, nimic alteeva decit inceputul si incheierea ideii despre voi ingiva ca fiind ,.separati”. E posibil ca, la nivel constient, s8 nu stiti aceasta, La un nivel mai inalt, acest lucru este intotdeauna clar. Acolo, Ia acest nivel mai inalt, clutati voi si puneti caplt experienjei separtrii, $4 vi amintii vou ingivi c¥ aceasta este o-iluzie pe care vot afi creat-o. Desi v-amn mai spus-o de multe ori, acum ¢ un moment potri vit s& discutim ine’ o data de ce anume ati creat-o. ‘Ali creat Tluzia Lipsei de Unitate pentru a wai experienta realitayii Unimii, Purepi wai aveastd experien[2, numai atunci ednd sunteti in afara realitapii. Cand sunteti parte din intreg, ‘nu puteyi rai experienya de voi ingiva ca find intregul, deoarece nu exist nimie alteeva, lar in absenja 2 ceea ce voi nu suntefi, ceeace sunteti nu exist. ‘in absenja a ceva rece, ceva cald nu exist, in absenja a ceva inalt, ceva scund nu exis- 18. Dacd totul este scund, atunci némic nu este scund, deoarece ,,scund” nu exist ca ceva ce poate fi cunoscut. El poate exista ca un concept, dar nu este un concept care s8 poatt fi trBit ditect ca experient’. El poate fi numai o idee - niciodatd realitatea ta traitd ca experiengl ‘Tot aga, in absenta Lipsei de Unitate, unitatea nu exist Daca totul este trait ca experien}a ca fiind unit, atunci nimie nu poate fi wrdit ca experi- ent ca flind unit, devarece .unitatea” nu exist ca experientd separatd, Nu este ceva ce poate fi cunoscut. Ea poate exista ca un concept, dar nu esie un cencept pe care st-1 poi tri direet ca experiengd. El poate fi numai o idee niciodatd realitatea ta waitd ca experient’. ‘In acest context, tu nu te poti cunoaste pe tine insuti, ca Cine Esti Tu cu Adevirat ‘Dar doringe noastrl este s& ne cunoagtem pe noi ingine ca Cine Suntem Noi cu Adevi- ‘at. Prin urmare, trebuie s8 cretim, in primul rand, experienga lui Cine Nu Sumtem. fitrucdt nu pute crea aceasti experientl in Realitatea Suprema, trebuie s8 o face prin iluzie. in acest mod putem cunoaste ce este aga cu adevarat gi ne putem bucura 5i veseli intru acesia. In acest mod putem wi experienja lui Cine Suntem Noi cu Adevirat Torul in Toate. Singurul si Unicul ‘Noi sumem Ansamblul Colectiv, Realitatea Singulard in Forme Multiple - care a luat Forme Multiple pentru ca noi si. putem vedea si trfi ca experient splendoarea Realititii Sin- gulare, Aceasta este o explicapie simpla a scopului relativitatii, explicatie pe care v-am dat-o de mai multe ori in decursul dialogului nostru, Am repetat-o aici, pentru ca voi s& o Inyelegeti complet, ¢a 58 va treziti din visul vostru. Pand cind nu va treziti din visul vostru, lluzia Lipsei de Unitate cu Viaja va creao ne- voie clar perceputi de supraviewuire. inainte de separare, voi nu v-ati pus niciodatt la indoiala supravietuirea, Numai atunci cind v-ati indeplrtat de Viafl (de Mine) gi v-ati imaginat ca fi- ind separati, numai atunci Viaja instigi a devenit ceva care nu era destul”. Ati inceput sf luati decizii in leghturd cu ceea ce simfeati c¥ trebuia si facefi cas supraviefuiti - ca sB aveti mai smulta view Acesta a devenit scopul vostru primordial, noul vostru instinct primar. Ati inceput ehi- ar sd credeyi cl motivul pentru care vi imperecheati cu altii era pentru a vi se garanta supra- viejuirea Voastrd ca specie, Ati pierdut din vedere faptul e3 va imperecheatt ca rispuns la sin- gurul instinet real - care este dragostea ‘Afi numit nou! vostru instinct primar, Instinct de Supravietuire, pornind de la ideeact ar putea of nu supraviefuitt Aceastl idee este fals8, deoarece supraviefuirea voasiri este garantath pe vecie - si chiar mai mult decdt ait, Dar voi nu vi amintifi asta gi, prin urmare, nu credeti cl exist destull Viagi ~ dat fiind faptl c& sunt atat de multe aspecte din viafA care inte in competitie pentru ea 20 (Comuniune cu Dumnezeu ‘$i, intr-adevar, in felul acesta vedeti vei lucrurile, Vi imaginayi cd sunteti in comperitte pentru Viaqa Instsi cu tot ,.ceea ce formeaz’ Viaja". Sumeti in competitie cu propriul vostu sing, cas obtinefi mai mult din sinele vostru, Credinja voasted in Lipsuri v-a dus chiar la coneluzia cl nu este destu! Dumnezen. ‘Nu numai cl nu este destull ViafS (ceea ce voi traduceti prin credinja in moarte) gi nu umai c& nu este destul din ceea ce formeaz’ Viata (ceea oe Voi traduceti prin etedinga in Lip- suri}, dar nu exist destul nici mBcar din Ceea Ce A Creat Viaja (ceea ce voi traducefi prin credinja intr-un Dumnezeu limitat), Dat fiind fapuul e& toate aceste (ueruré sunt linvitate, webuie 38 intraji in competitie pentru ele, Din cauza aceste! credinge va distrugeti planeta gi pe vai ingiva. Va distrugelt pe vai ingiv chiar gi in cadrul competijiilor pentru Dumnezeu - competiii pe care le numifi reli- gii. in cadrul competitiei voastre bolnave pentru Dumnezeu, v-ati omordt unii pe alti - uneori afi incercat chiar s& anihilati civilizatii intregi. ‘Nu recunoasteti c¥ faceti aoeste lucruri, deoarece a le recunoaste ar insemna si accep- tati ch s-ar putea SA existe ceva nepotrivit in modul in care vedeyi voi viata gi lumes - gi, tn special, in modul in care-L vedeyi pe Dumnezeu - iar acest ucru nu sunteti in stare s2-I faceyi, Q astfel de recunoastere ar cere o smereni¢ enarmd, dar smerenia nu constituie acum o parte important din filozofia sau teologia planetei voastre. Teologiile voastre, in special, sunt cele mai arogame, pretinzind gi proclamind cf au toate rlispunsurile - nemailésind loc la nicio intrebare gi neacceptind niciun dubiu. ‘Cu toate acestea, ceva nu functioneazi in cadrul acestor credinje. Ideeact nu este des- tul - nu este destul Dumnezeu, nu este destul din ceea ce formea2 Vieja, nu este destul din ‘Viata insti --a dus la mai mult decdt o simpla competitie. A dus la reprimare brutald, la opri- mare gi la Oprimare masiv ‘Religiile au reprimat intrebarile cinstite gi directe, guvemele i-au suprimat pe dizidenti si, ca urmare, miliogne de ameni triiese in deprimare - aut econamicd, eit si psihologicd. Toate acestea provin din ideea c8 Lipsurile Enistd - deoarece imbeljugarea ar reznlva tol, ‘Dac voi ati crede ct exist desl, au ar mai fi compertamente auto-dlistructive, Luptt pentru resurse, ciorovaieli in privinga lui Dumnezeu. Dar mu este destul, Avest lucru vi este clar ‘Dar, dact nu este destul, cum ajungem