Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA DE TIINTE AGRICOLE I MEDICIN

VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI


FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECTARE TEHNOLOGIC
LA DISCIPLINA
CRETEREA SUINELOR
Coordonatori:
Prof. Dr. Ing. Benone Psrin
Dr. Ing. Hoha Gabriel

Student:
Balteanu Alina Ioana
Anul IV, Grupa 272

Cuprins
Cuprins ............................................................................................................................................ 2
1. Importanta cresterii suinelor ......................................................Error! Bookmark not defined.
2. Fisa individuala ..........................................................................Error! Bookmark not defined.
2.1. Baza de calcul.....................................................................Error! Bookmark not defined.
3. ntocmirea fisei Evolutia starii fiziologice la scroafele si scrofitele de reproductie ..... Error!
Bookmark not defined.
3.1. EVOLUIA STRII FIZIOLOGICE LA SCROAFELE I SCROFIELE DE
REPRODUCIE ........................................................................Error! Bookmark not defined.
4. ntocmirea fisei privind evolutia vrstei si greutatii corporale la tineretul porcin ............. Error!
Bookmark not defined.
4.1. EVOLUIA VRSTEI I GREUTII CORPORALE LA TINERETUL PORCIN PE
DECADE....................................................................................Error! Bookmark not defined.
5. ntocmirea fisei tehnologice la scroafe si vierusi .......................Error! Bookmark not defined.
5.1. FIA TEHNOLOGIC, Categoria: SCROAFE I VIERI.Error! Bookmark not defined.
6. ntocmirea fisei tehnologice la tineret ntarcat ...........................Error! Bookmark not defined.
6.1. FIA TEHNOLOGIC, Categoria Tineret nrcat ...........Error! Bookmark not defined.
7. ntocmirea fisei tehnologice la porci ngrasati ...........................Error! Bookmark not defined.
7.1. FIA TEHNOLOGIC, Categoria: porci grai ..................Error! Bookmark not defined.
8. Alimentatia suinelor ...................................................................Error! Bookmark not defined.
8.1. Alimentatia purceilor sugari ................................................Error! Bookmark not defined.
8.2. R0-1: Reet de nutre concentrat pentru categoria purceii sugari (pn la 10 kg) ... Error!
Bookmark not defined.

8.3. Alimentatia purceilor intarcati


8.4. R0-2: Reet de nutre concentrat pentru categoria purcei nrcai (10-25 kg) ........ Error!
Bookmark not defined.
8.5. Alimentatia porcilor la ingrasat
8.6. R0-3: Reet de nutre concentrat pentru categoria porci la ngrat- cretere (25- 60 kg);
....................................................................................................Error! Bookmark not defined.
8.7. R0-4: Reet de nutre concentrat pentru categoria porci la ngrat- finisare (60kgsacrificare); .................................................................................Error! Bookmark not defined.
8.8 Alimentatia scroafelor
8.9.R0-5: Reet de nutre concentrat pentru categoria scroafe gestante; ..... Error! Bookmark
not defined.
8.10 Alimentatia vierilor.
8.11 R0-6: Reet de nutre concentrat pentru categoria vieri de reproducie; ................. Error!
Bookmark not defined.
9.CALCULAII pentru numrul de zile furajate, cantitile de nutreuri i valorile lor (lei)
....................................................................................................Error! Bookmark not defined.
11. Concluzii ..................................................................................Error! Bookmark not defined.
12. Bibliografie..
Bookmark not defined.

Error!

1. Importanta cresterii suinelor


Inca din cele mai vechi timpuri, cresterea suinelor a constituit o preocupare importanta a
populatiei umane, mai ales pentru cei din mediul rural.
Atat pe plan mondial, cat si in tara noastra au existat cereri mari pe piata privind acoperirea
necesarului populatiei umane cu carne si preparate din carne de porc. De-a lungul timpului s-au
incercat perfonmante deosebite in cresterea suinelor,pentru a safisface cerintele legate de
sporirea cantitativa si calitativa a produselor alimentare; repartizarea lor echitabila, pe plan
general si zonal; gasirea de noi sortimente cu continuturi sporite in substante proteice.
Din estimarile facute de catre o serie de oameni de stiinta si de institutiile specializate din
tara si de peste hotare, in perspectiva anului 2000 pana in anul 2050, produsele alimentare
proteice provenite de la animale ( carnea, laptele, ouale, etc) vor continua sa detina ponderea
principal in alimentatia omului.
Importanta pentru comnsum a acestor produse, rezida in aprecierea nivelului de trai si de
dezvoltarea unei tari, avandu-se in vedere un complex de indicatori, intre care sunt incluse si
nivelurile productiilor animaliere, raportate pe locuitor. Carnea rezultata din cresterea suinelor va
continua sa aduca un raport substantial in acoperirea necesarului de substante proteice-indicator
de baza in aprecierea nivelului de civilizatie si prioritar in asigurarea sanatatii umane.

Atat pe plan mondial cat si in tara noastra se inregistreaza un consum pentru carnea de porc
din ce in ce mai mare, aceasta datorandu-se anumitor insusiri biologice productive foarte
favorabile acestei specii, in comparatie cu alte animale.
In urma sacrificarii suinelor, rezulta in proportii mari tesutul adipos, adica slanina si osanza
dar si o carne cu valoare energetic mare, iar in proportii mici rezulta oasele si subproduse care
sunt utilizate in diverse industrii alimentare, de nutreturi combinate si farmaceutice.
Carnea de porc se caracterizeaza prin valoare energetic mare si continut in substante grase
care ii confera fragezime si savoare. Carnea reprezinta cca 54% din greutatea animalului viu,
aceasta se poate intrebuinta sub forma de semipreparate, mezeluri, afumaturi, conserve dar si ca
atare.
In prezent se apreciaza ca necesarul mediu zilnic de substante proteice pentru om este de
cca. 70g, din care cel putin 40g sa provina din produsele animaliere.
Datorita calitatilor sale biologice, specia porcina esste una din speciile mari producatoare de
carne, asigurand in prezent peste 44% din consumul mondial.

2. FIA INDIVIDUAL
pentru elaborarea PROIECTULUI DE AN la disciplina de
TEHNOLOGIA CRETERII SUINELOR
I. Efective stoc la 1.I. 2014 din care:
- Vieri de reproducie .2 cap.
- Scroafe gestante, total ..48cap.
din care, n perioada:
0-20 zile .10cap.
21-45 zile...10cap.
46-65 zile ..10cap.
66-90 zile ..10cap.
91-114 zile...8cap.
- Scroafe n lactaie, total .19cap.

din care, n perioada:


1-20 zile.8 cap.
21-45 zile .11 cap.
- Scroafe n ateptare, total ....28cap.
- Tineret de reproducie (scrofie) total .....24 cap.
din care, ntre:

60-90 kg ..12cap.

(spor cretere = 360 g/zi) 91-110 kg 12 cap.


- Vierui de nlocuire, total .1cap.
- Tineret sugar, total .95cap.
- Tineret nrcat, total ..238 cap.
din care, ntre

5-12 kg ....119 cap.

(spor cretere = 310 g/zi) 13-27 kg .119 cap.


- Porci grai, total...617 cap.
din care, ntre

28-50 kg .240 cap.


51-78 kg .250 cap.

(spor cretere = 555 g/zi) 79-110 kg ..127 cap.


Efectiv total..
II. Baza de calcul
Hrnirea se face cu nutreturi combinate sau amestecuri furajere specifice categoriei de varsta si
stare fiziologica.Furajele combinate se pot procura de la intreprinderi specializate.
- Consumurile specifice de furaje pot fi urmtoarele:

- Tineret nrcat: 5-12 kg = 1,8 UN/kg spor


13-27 kg = 2,3 UN/kg spor
- Scrofie de nlocuire: 60-90 kg = 3,4 UN/kg spor
91-110 kg = 4,5 UN/kg spor
- Porci grai: 28-50 kg = 3,0 UN/kg spor
51-78 kg = 3,7 UN/kg spor
79-110 kg = 4,5 UN/kg spor

- Retribuia muncii se face conform normelor in vigoare.


- Aciuni sanitar-veterinare minime pentru creterea industrial:
- scroafe i vieri: 2 vacc. antipestoase; 2 vacc. antirujetice; 2 vacc. antileptospirice; 4 vacc.
anticolibacilare; 2 vacc. Aujesky; vitaminizri (injectabile sau buvabile); antibiotice;
- tineret sugar: administrarea preparatelor pe baz de fier: (1,5 ml/cap) i a antibioticilor;
- tineret nrcat: 1 vacc. antipestos, 1 vacc. antirujetic, tratamente antipestos i pentru
expulzarea endoparaziilor;
- porci grai: 1 vacc. antipestos, 1 vacc. antirujetic, 2 vacc. antipasteurelice, tratamente antistres;
- scrofie i vierui de nlocuire: 1 vacc. antirujetic, 2 vacc. Aujesky, 1 vacc. antileptospirice,
antistress.
- Indicii de reproducie planificai:
- 2,2 ftri.scroaf/an;
- 9,0 purcei/ftare;
- procentul de fecunditate n sezonul rcros 75% i clduros 60%.

- Pierderi admise: 15% de la ftare pn la nrcarea purceilor i 5% de la nrcarea purceilor


pn la livrarea porcilor grai;

3. ntocmirea tabelului Evoluia strii fiziologice


la scroafe i scrofie
Tabelul privind evoluia strii fiziologice la scroafe i scrofiele de reproducie este astfel
conceput nct grupele de animale s treac dintr-o stare fiziologic n alta prin deplasarea lor pe
diagonal n jos. Acesta este mprit n perioade, din 5 n 5 zile (semidecade), att pe vertical
ct i pe orizontal.
n primul rnd, efectivele din fia individual se mpart pe grupe i se nscriu n tabel, la coloana
2, mai nti scoafele gestante, apoi cele n lactaie i n final cele n ateptarea montei, aa nct
adunate pe coloan s concorde cu datele din fia individual.
n continuare, grupele de animale se deplaseaz pe diagonal n jos conform perioadelor
calendaristice. Se va avea n vedere ca dup 21 de zile de la efectuarea montei (durata unui ciclu)
s se aplice procentul de fecunditate, care este (conform bazei de calcul) de 75% n sezonul
rcoros, (respectiv ntre datele de 1 februarie-30 aprilie i ntre 1 octombrie i 31 decembrie) i
de 60% n sezonul clduros (ntre 1 mai i 30 septembrie). Prin urmare, la trecerea de la rndul 9
la 10, se aplic procentul respectiv de fecunditate (n sezonul rcoros de 100 de scroafe, iar n cel
clduros de 60 animale). Prin deplasarea grupelor de animale pe diagonal n jos se poate
constata c grupa de scroafe montate n semidecada 1-5 ianuarie urmeaz s fete n semidecada

26-30 aprilie, cnd se totalizeaz 114 zile de gestaie. n aceeai grup, perioada de lactaie este
cuprins ntre 26 aprilie i 30 mai, iar cea de formare a grupelor pentru ateptarea montei se
ncheie la data de 20 iunie, cu o durat de 170 de zile.
De menionat c, n ateptarea montei, la rndul 33 (ncepnd cu coloana 3), se vor include i
diferenele dintre rndurile 4-5 i 9-10, care reprezint scroafele i scrofiele la care nu s-a
instalat gestaia (acine care se efectueaz ntre 18-22 zile de la data nsmnrii cu ajutorul
vierului ncerctor i ntre 36-42 zile cu aparatele cu ultrasunete.
Numrul de animale nsmnate (sau montate), att pe luni ct i anual, rezult prin nsumarea
rndului 1, a celor ftate prin nsumarea rndului 23, iar a celor nrcate prin nsumarea rndului
31. Se precizeaz c n componena fiecrei grupe de mont vor fi 85% scroafe i 15% scrofie.
Numrul de animale existente la un moment dat, pe categorii i stri fiziologice, se determin
prin nsumarea acestora, pe coloane. n cazul efectivelor de scroafe matc reduce acestea se
efectueaz numai la sfritul lunii, respectiv a coloanelor 7, 13, 19 .a.m.d. Aceast determinare
are importan n aplicarea alimentaiei, conform normativelor n vigoare. De asemenea, se poate
stabili cu exactitate spaiile de cazare pe sectoarele de producie, precum i nivelul retribuirii
personalului muncitor.
De remarcat c, fluxul tehnologic se stabilete n partea a doua a anului (dup luna iulie); n
prima parte se rezolv de fapt o situaie dat.
n general, nsmnrile se efectueaz ct mai grupat n cadrul semidecadelor (uneori a
decadelor) pentru ca i ftrile s aib loc tot grupate, dnd posibilitatea uniformizrii cuiburilor
de purcei pe scroafe lactante (n cel mult 2 zile de la ftare).
Cu privire la introducerea fluxului tehnologic de producie n scopul uniformizrii efectivelor de
purcei sugari i nrcai, de grsuni i porci livrai la sacrificare se face precizarea c elementul
de constan l constituie numrul egal de animale din cadrul grupei de ftare (N.g.f.) care se
calculeaz innd seama de efectivul matc (Ef.m.) din unitate, de indicele de utilizare a
scroafelor (I.u.s.) i de numrul grupelor de animale (N.g.a.) dintr-un an calendaristic.
n cazul nostru N.g.s. se calculeaz mprind 365 la 5, deci 73 de grupe de animale.

Pentru determinarea numrului de scroafe i scrofie din grupa de mont (M.g.m.) se ine cont de
procentul de fecunditate (mai mare n sezoanele rcoroase i mai reduse n cele clduroase). n
cazul nostru, procentul de fecunditate este de 75% i, respectiv de 60%.
n mod practic ncepnd cu coloana 11 din rndul 5, numrul de animale din grupa de mont
(M.g.m.) trebuie s fie egal cu cel din grupa de ftare (M.g.f.).
De exemplu, dac M.g.f. este egal cu 9 scroafe atunci n sezonul rcoros M.g.m. va fi de 12
scroafe i scrofie, iar n cel clduros (1 mai-30 septembrie) de 15 animale.
Numrul de purcei obinui se determin prin nmulirea numrului de scroafe care fat (rndul
23) cu prolificitatea medie a scroafelor i scrofielor (n cazul prezentat 9 purcei).
Numrul purceilor nrcai se calculeaz prin deplasarea la dreapta, cu 7 coloane (35 zile) a
purceilor obinui dup scderea pierderilor (n cazul nostrum 15%). De menionat c, numrul
purceilor nrcai, din primele 7 coloane de la rndul 39 se calculeaz lund drept baz tineretul
sugar din fia individual (stoc la 31.XII din anul anterior) din care se scade 15% pierderi i se
mparte apoi la cifra 7 (dac nu exist date exacte asupra categoriilor de vrst i greutate
corporal).
Numrul total de purcei obinui sau nrcai att pe luni ct i anual, se obine prin adunarea
rndului 38 sau 40.

4. ntocmirea tabelului Evoluia vrstei i a greutii corporale la


tineretul suin (nrcat, la ngrsare i de reproducie)

n coloana 2 se nscriu datele din evidena zootehnic i economic a unitii, pe categorii de


vrst i greutate (n cazul dat din fia individual), ncepnd din coloana 3, rndul 1, datele se
nscriu din rndul 39 din tabelul anterior, dar nsumate cte 2 semidecade. Greutatea medie
iniial, n cazul nostru, este de 6 kg, iar cea final de 25 kg, ca urmare a unui spor mediu zilnic
de 310 g, ntr-o perioad de 60 de zile (ntre vrstele de 40 i 100 de zile). De menionat c,
numrul total al suinleor nrcate din rndul 39 (tabelul anterior) nu poate fi egal cu cel al
tineretului suin din rndul 1 (tabelul actual). La deplasarea pe diagnoal n jos, ntre rndul 3 i 4
se va aplica procentul de pierderi (n cazul nostru de 5% conform bazei de calcul).
Numrul de tineret suin trecut la categoria grsuni (la vrsta de 100 zile cu 25 kg greutate), deci
la ngrtorie, se determin prin nsumarea rndului 7, att pe luni ct i anual.
Prin adunarea pe coloan se determin numrul de animale existente la un moment dat, cu
importan n alimentaia difereniat, calcularea spaiilor de cazare, asigurarea forei de munc,
planificarea medicamentelor etc.

n mod identic se lucreaz i la categoria de porci grai, cu deosebirea c nu se accept pierderi,


animalele valorificndu-se la greutatea de 107 kg la intreprinderile de industrializare a crnii, iar
cele cu stri morbide nerecuperabile, prin sacrificri de necesitate.
Prin nsumarea rndului 23 rezult numrul de animale care se pot livra la abatoare, att pe luni
ct i pe ntreg anul calendaristic. De menionat c, de numrul relativ constant de porci grai
livrabili la abatoare nu se beneficiaz n acelai an, ci n urmtorul an de plan, ncepnd cu
decada 10-20 februarie.
n mod identic se lucreaz i la tineretul de reproducie (scroafe i vierui de nlocuire) ns se
ine seama de numrul de animale care trebuie s nlocuiasc scroafele i vieruii reformai.
Anual se va reforma 30% din scroafe i 50% din vieri, deci n fiecare grup de mont vor nlocui
15% scroafe cu scrofie. n cazul efectivelor reduse, procurarea se face lunar i chiar trimestrial,
acordndu-se o atenie sporit sezoanelor clduroase.

5. ntocmirea Fiei tehnologice la scroafe i vieri

n prima parte a acestei fie se efectuez micarea animalelor pe categorii de exploatare i luni.
Efectivul de la nceputul lunii ianuarie este cel indicat de evidenele zootehnice i economice (n
cazul nostru din fia individual, prin nsumarea scroafelor gestante, lactante i n ateptarea
montei rndurile 24, 32 i 36* din coloana 2). Efectivul de la finele anului se detemin prin
nsumarea acelorai rnduri, dar din coloana 74.
Numrul anual de animale ieite pentru recondiionare.va fi de 30% din numrul iniial de
scroafe i de 50% din numrul de vieri, mprit pe luni i trimestre. Numrul de scroafe apte
pentru mont va fi cel puin egal cu cel al scroafelor recondiionate.
Numrul mediu lunar de scroafe se afl prin nsumarea efectivului initial cu numrul de zile din
luna respectiv, determinndu-se numrul de zile furajate.
Numrul de monte se extrag din fia ntocmit la punctul 1, rndul 1 (cumulate pe luni), iar cel
de ftri de la rndul 23.
Ftrile realizate pe scroafe (media) se determin prin mprirea ftrilor lunare la efectivul
mediu lunar, avnd grij ca pentru lunile urmtoare numrul de ftri s fie cumulat cu cele
anterioare.

Efectivul stoc de purcei nenrcai (sugari) la nceputul lunii este cel extras din evidene (n
cazul nostru din fia individual).
Numrul de purcei ftai se determin prin nsumarea rndului 38 (total lunar), iar a celui de
purcei nrcai din rndul 40 (total lunar), iar a pierderilor din diferena lor.
Producia medie de purcei pe scroaf furajat se obine din mprirea numrului de purcei ftai
la numrul mediu de scroafe (pentru lunile urmtoare numrul de purcei se va cumula i se va
mpri la efectivul mediu de scroafe din luna respectiv). n mod identic se va proceda i cu
numrul mediu de purcei nrcai. Pentru determinarea numrului de muncitori se mparte
valoarea retribuiei lunare la venitul mediu lunar pe muncitor.

6. ntocmirea Fiei tehnologice pentru tineret suin


nrcat

Datele cu privire la stocul de tineret suin la 1.I., i greutatea animalelor se extrag din evidenele
zootehnice i economice ale unitii (n cazul nostru din fia individual). Numrul de animale
intrate (mutaii) se extrag din fia anterioar - purcei nrcai la greutatea medie de 5 kg/cap, iar
livrrile la alte uniti sau mutaiile la alte categorii, la greutatea medie de 25 kg.
Numrul de animale livrate la alte uniti sau mutaiile la alte categorii se extrage din tabelul
ntocmit la punctul 2, cumulndu-se cele 3 decade pentru luni i a celor 12 luni pentru animalele
livrate anual. n continuare, se procedeaz la micarea pe luni a efectivului de tineret suin, dup
care se calculeaz efectivele medii lunare i a zilelor furajate. Sporul de cretere n greutate vie
se calculeaz prin nmulirea zilelor furajate cu sporul mediu zilnic (n cazul redat cu 310 g).
Dup calcularea sporului de greutate pe luni se trece la micarea greutii animalelor.
La capitolul II Munca retribuia se determin, conform normativelor n
vigoare, iar numrul de muncitori prin mprirea acestei valori la venitul mediu lunar.

7. ntocmirea Fiei tehnologice pentru porcii grai

Datele cu privire la stocul de porci grai i greutatea acestora la 1.I. se extrag din evidenele
zootehnice i economice ale unitii (n cazul redat din fia individual), iar cele cu privire la
intrri prin mutaii, din fia tehnologic a tineretului porcin ieiri prin mutaii (n cazul redat la
greutatea de 25 kg/animal).
Numrul de porci grai livrai lunar la abator se determin prin nsumarea celor 3 decade, din
tabelul ntocmit la punctul 2, rndul 23. Greutatea la livrare este de 107 kg/animal.
n continuare se procedeaz la efectuarea micrii efectivului de animale pe luni i apoi anual,
dup care se calculeaz efectivele medii i numrul de zile furajate. Sporul de cretere n greutate
vie pe luni se calculeaz prin nmulirea zilelor furajate cu sporul mediu zilnic (n cazul nostru
este de 555 g).
Retribuia lunar se calculeaz, conform normativelor n vigoare, avnd
drept baz acordul global, iar numrul de muncitori prin mprirea acestuia la venitul
mediu lunar.

8. Alimentatia suinelor

Utilizarea hranei la suine este un element decisiv al productiei acestei specii. Suinele reusesc sa
valorifice o gama larga de nutreturi, dar baza alimentatiei o reprezinta nutreturile concentrate,
respectiv cerealele si subprodusele lor si concentratele proteice.
Cele mai importante nutreturi folosite in hrana suinelor sunt porumbul, orzul, graul, secara,
ovazul. Subprodusele de cereal sunt folosite frecvent in alimentatie, deoarece contin cantitati mai
mari de proteine decat grauntele din care provin. De asemenea au si un continut mai ridicat si
mai echilibrat in aminoacizi. Datorita continutului ridicat in celuloza, sunt recomandate in
alimentatia suinelor de reproductive.
In alimentatia suinelor se mai foloseste melasa, sfecla furajera, cartofii, masalinele, iar ca surse
de proteine se folosesc sroturile, fainurile animale, drojdiile furajere, semintele de leguminoase.
In hrana porcinelor se folosesc multe alte nutreturi produse pentru a asigura cerintele de minerale
si vitamine, precum O gama larga de aditivi furajeri.
Porcinele in general si tineretul in special, sunt foarte sensibile la prezenta micotoxinelor in
hrana; cele mai mari probleme pentru sanatatea si productia suinelor O pun aflatoxina si
metabolitii produsi de Fusarium spp., prezenti mai ales in cerealele conservate necorespunzator.

8.1 Alimentatia purceilor sugari

Laptele supt de la mama poate satisface cerintele de nutrienti pana la varsta de 2-3 saptamani.
Dupa aceasta perioada, ata din cauza scaderii productiei de lapte cat si datorita ritmului mare de
crestere al purceilor, este necesara hrana suplimentara.
O importanta deosebita pentru purcei prezinta consumul de colostru, la cel mult 1-2 ore dupa
nastere.
Cu toate ca cerintele purceilor, in aceasta perioada, sunt foarte ridicate, consumul de hrana
suplimentara, solida, este relative redus. Nutreturile trebuie sa corespunda evolutiei anatomice si
functionale a tubului digestiv al purceilor.
Hranirea purceilor se face la discretie, in general cu nutreturi granulate, de tip prestarter, pentru
aprovizionarea organismului cu Fe, la varsta de 3 zile se administreaza intramuscular diferite
preparate cu Fe.

8.2 Alimentatia purceilor intarcati

Cerintele de hrana ale purceilor in aceasta perioada sunt ridicate atat fata de energie cat si de alti
nutrienti; concentratia energetic a nutretului combinat este de 3200-3300 kcal EM/kg, fapt ce
presupune adaugarea de grasime in componenta lui.
Nutreturile de tip starter trebuie suplimentate cu minerale; de asemenea, este necesara
suplimentarea corecta cu vitamine lipo si hidrosolubile.
Componentele de baza ale nutretului combinat starter sunt porumbul si grasimile animale si
vegetale ( pana la 10%), ca surse de energie, respective srotul si soia, laptele smantanit praf,alte
subproduse de lapte si faina de peste, ca surse de protein. La acestea se mai adauga aditivi
furajeri( antibiotic, probiotice, acizi organici, Cu, corectori de gust, etc). Ca stimulatori de
crestere sau pentru reglarea florei intestinale.
Alimentatia in aceasta perioada se face la discretie, cu nutreturi combinate complete, granulate.
Se acorda o atentie deosebita evolutiei consumului de hrana si de crestere in greutate, care dau
indicatii asupra calitatii nutretului si a eficientei lui.

8.3 Alimentatia porcilor la ingrasat.

Obiectivele urmarite la aceasta categorie de porcine sunt: spor maxim de crestere in greutate,
eficienta cat mai buna a hranei si O carcasa de calitate ( proportie mare de carne si redusa de
grasime).
Cerintele de energie pentru porci la ingrasat nu sunt sufficient de bine precizate; concentratiile
de energie estimate ca optime de NRC ( 3265 kcal EM\kg) sau de INRA ( 3040 kcal EM\kg) au
fost stabilite cu ratii pe baza de porumb\ srot soia, respective orz\srot soia. Cerintele de protein si
de aminoacizi in perioada de crestere\finisare sunt influentate de capacitatea genetica de a
depune proteina in corp.

8.4 Alimentatia scroafelor

Alimentatia scroafelor are ca obiectiv principal optiunea unor performante maxime de


reproductie, inclusive o buna productie de lapte. Specificul alimentatie scroafelor este determinat
de nivelul cerintelor acestora pe parcursul unui ciclu de reproductive.
In perioada pregatirii pentru monta, o crestere a aportului de energie, are efecte favorabile asupra
ratei ovulatiei. In perioada gestatie cerintele de hrana sunt date de cheltuielile de intretinere si
cele pentru dezvoltarea fetusilor. Cele mai ridicate cerinte de hrana pe durata unui cilcu de
productie sunt cerute in perioada de lactatie. Aplicarea unei alimentatii corecte scroafelor in
timpul lactatiei trebuie sa tina cont de unele aspect specife: cele mai mari efecte asupra
productiei de lapte O are cantitatea de energie ingerata; pentru sinteza laptelui este utilizata in
primul rand energia ingerata, cea din grasimile corporale fiind mai redusa; insuficienta proteinei
din ratie are influenta negative asupra productiei de lapte.
Folosirea nutreturilor verzi si a fainii de lucerna satisface cerintele scroafelor in minerale si
vitamine si nu mai este necesara utilizarea premixurilor vitamin-minerale; calitatea nutreturilor
trebuie sa fie foarte buna pentru a nu produce tulburari digestive sau sa schimbe compozitia
laptelui, ceea c ear putea afecta sanatatea si cresterea purceilor.

8.5 Alimentatia vierilor

n ceea ce privete alimentaia la aceast categorie trebuie avut n vedere s se menin un


echilibru ntre condiia de reproductor i producia caracteristic, reprezentat de cantitatea i
calitatea materialului seminal.
La vierii tineri cerinele sunt att pentru definitivarea creterii ct i pentru producia spermatic
iar la vierii aduli trebuie s se asigure un material seminal de bun calitate, evitndu-se variaiile
de greutate ale masei corporale i n special ngrarea peste msur.
Dac se utilizeaz nutreuri combinate, innd cont de regimul de folosire la mont i greutate
corporal, se recomand un consum zilnic de 2,5-3,5 kg nutre combinat. Astfel pentru un vier cu
masa corporal de 180-220 kg i n perioad intens de utilizare, raia trebuie s asigure: 5,4
U.N.; circa 720 g protein digestibil; 8000-9400 kcal. Desigur c aceste cifre sunt orientative,
calitatea furajul fiind influenat de calitatea componentelor sale. Administrarea ovzului n
hrana vierilor mbuntete valoarea biologic prin raporturile ntre aminoacizii eseniali,
creterea nivelului fosforului i vitamina E.
Se recomand ca reeta pentru aceast categorie s conin pn la 50 % un amestec de ovz i

orz, 2-3 % finuri animale, restul fiind completat cu roturi (n special de leguminoase), porumb,
tre, fin de lucern. Raia poate fi completat cu ou proaspete sau melanj de ou, morcovi
(n perioada de iarn) sau lucern plit (n perioada de var). Dintre vitamine un rol important l
au vitamina A i E iar dintre microelemente, seleniu.
Este extrem de important ca la vieri s se acorde o atenie deosebit furajrii, deoarece
alimentaia neraional sau insuficient poate provoca tulburri de comportament sexual i
modificri ale calitii spermei, ce se traduc prin indici de fertilitate redui, care perturb grav
fluxul tehnologic i determin pagube economice nsemnate.

Concluzii