Solutia de sol este partea apoasa a solului, care

contine materie diz, care provine din procesele chi si

biochi ale solului si schimbul de materie cu hidrosfera
si biosfera.Acest mediu transporta speciile chi spre si
de la particulele de sol si furnizeaza continutul dintre
solutii si particulele de sol.
Solutia de sol este o cale esentiala pt realizarea
schimbului de subst nutritive intre radacinile plantei si
solul solid.

Aerul in sol: aprox 35% din volumul solului este aerul

care umple porii. Aerul uscat la nivelul marii contine
21% O2 si 0,03% CO2, iar aceste procente pot fi
diferite in sol din cauza degradarii materiei organice
{CH2O}+O2 CO2 +H2O se consuma O2 si se
degaja mult CO2
Acest fenomen are ca rezultat faptul ca aerul din sol
poate fi mai scazut, in jur de 15%, iar CO2
ajunge la cateva procente, continutul de CO2 scade
PH-ul si duce la dezintegrarea materialelor ce contin
Carbon
(CaCO3).
Prezenta
CO2
modifica
echilibrul procesului prin care radacinile absorb ionii
metalici din sol.

Reactiile de schimb ionic si acidobazice din sol

Una din cele mai importante functii chi din sol este
schimbul de cationi CSC. CSC reprez cantit de cationi
monovalenti schimbati pe 100g de sol. CSC despinde
de pE si Ph. Ambele portiuni de sol, organic si
anorganic schimba cationi. Mineralele de argila
schimba cationi din cauza prezentei particulelor
incarcate negativ rezultate prin substituirea unui atom
cu nr de oxidare mai mic de unul cu nr de oxidare mai
mare. Materialele organice schimba cationi ca urmare
a prezentei grupului carboxilat si a altor grupuri
functionale de baza. Huma are capacitate mare de
schimb ionic. Schimbul de cationi din sol este un
mecanism prin care se pun la dispozitia plantelor K,
Ca, Mg la nivel micro. Cand ionii absorbiti de radacini
sunt metale, se schimba ionul de H. Acest proces face
ca solul sa devina acid Sol ICa2+ + 2CO2 + 2H2O
Sol I(OH+)2 + Ca2+ + 2HCO-3
Solul actioneaza ca un tampon si rezista schimbarilor
de p.

 Reglarea aciditatii si bazicitatii solutiilor

Majoritatea plantelor cresc in soluri cu pH aproape
neutru. La solurile prea acide se adauga CaCO3. In
zonele cu ploi putine solul devine preaa alcalin
datorita sarurilor bazice de NaCO3 si poate fi tratate cu
sulfat de Al sau Fe care degaja acid in timpul hidolizei
Sol I(H+)2 + CaCo3 Sol I Ca2+ + CO2 + H2O - sol
acid
2Fe3+ + 3SO42- + 6H2O 2Fe(OH)3 + 3SO42- + 6H+
- sol bazic

Oxizi de azot din atmosfera Cei 3 oxizi de azot

intalniti in atmosfera sunt: Oxidul azotos N2O, NO si
NO2.
a) Oxidul azotos generat microbian este relativ
nereactiv si nu influenteaza in mod semnificativ
reactiile chi. importante din partile inferioare ale
atmosferei. Concentratia sa descreste rapid odata cu
altitudinea in stratosfera datorita reactiilor fotochimice
si a reactiilor cu oxigenul atomic. N2O + h N2 +
O; N2O + O N2 + O2; N2O + O NO +N O.
Aceste reactii sunt importante d.p.d.v. al diminuarii
stratului de ozon.
b) oxidul de azot: Incolor si inodor si NO2 caustic rosu
maroniu sunt foarte importanti in aerul poluat. NOx
vin in atmosfera din surse naturale cum ar fi fulgere
sau procesele biologice sau din surse poluante.
c) NO2 intra in atmosfera ca rezultat al arderii
combustibililor fosili atat din surse stationare cat si
mobile (automobile) insa concentratia a scazut mult
decand se folosesc catalizatori si motoarele
modernizate. Cea mai mare parte a NO2 din atmosfera
este generata de motoarele cu ardere interna unde la
temp foarte inalte din camera de ardere are loc reactia:
N2 + O2 2NO. Temp inalte favorizeaaza atat o conc
la echilibru cat si o rata rapida de formare a NO.
Reactii ale NOx in atmosfera. Reactiile chi.
atmossferice transforma NOx in HNO3, subst
anorganice, nitrati organici si nitrati de peroxicetil.
Speciile principale de oxid de azot reactive in
troposfera sunt: NO, NO2 si HNO3. Sarurile de amoniu
sunt printre cele mai corozive saruri din categoria
aerosolilor atmosferei.

 Smogul fotochimic este un poluant atmosferic

secundar format cand hidrocarburile poluante, oxizii
de N si O din atmosfera interactioneaza sub influenta
radiatiei solare ultraviolete si in conditii de aer inert.
Primul oxidant in atmosfera este ozonul altii sunt
H2O2 peroxizii organici hiperproxizii organici nitratii
de peroxiacetil. Acesti oxidanti organici se produc in
atmosfere care contin alchene si NOx
Se observa ca la scurt timp dupa rasaritul soarelui
nivelul de NO scade, descrestere isotita de un varf al
concentratiei de NO2. La mijolcul zilei dupa ce
concentratia de NO a scazut la un nivel foarte jos
nivelurile aldehidelor si oxidantilor ajung relativ nici.
Concentratia totala a hidrocarburilor prezinta un varf
dimineata apoi descreste pe durata orelor de lumina
ramase.
In motoarele cu ardere interna in conditii de temp si
pres mari benzina arsa incomplet produce reactii
chimice care au ca rezultat formarea mai multor sute
de hidrocarburi diferite. Astfel se folosesc convertoare
catalitice pentru a distruge poluantii din gazele de
esapament. Un catalizator reductor este folosit pt
reducerea NO si dupa o injectie cu aer un catalit de
oxidare ce oxideaza hidrocarburile si CO.
Hidrocarburile ceilalti compusi organici sunt insolubili
dpdv termochimic si tind sa se oxideze prin mai multi
pasi. Oxidarea se termina odata cu formarea CO2 a
particulelor organice solide si care sunt indepartati de
catre speciile anorganice sut produsi secundari ai
acestei reactii.NO2 + h NO + O, CH4 +
CH3 + OH, CH3 + O2 + M H3COO + M.
Produsii anorganici ai smogului sunt: sulfatii si nitratii
care impreuna cu oxizii de S si N contribuie la ploile
acide , coroziune, vizibilitate redusa si efecte adverse
asupra sanatatii. Efectele daunatoare ale smogului apar
asupra sanatatii si confortului uman distrugerea de
materiale atmosferei, toxicitate pt plante.

 Apa in sol. Apa este mediul de baza pt transportul

nutrientilor esentiali pentru planta de la particulele
solide din radacinile plantei si mai departe catre
structura de frunze a plantei. Din cauza dimensiunilor
mici ale particulelor solului si a prezentei capilarelor
si porilor in sol faza apoasa nu este independenta de
materia solida a solului. Accesul apei catre plante
depinde de capilaritate di de catre fortele
gravitationale. Disponibilitatea nutrientilor aflati in
solutie apoasa depinde de conc si potential electric.
Apa prezenta in porii mai mici sau intre straturile
particulelor de argila este retinuta mai puternic.
Solurile bogate in materie organica pot retine mai
multa apa si aceasta este mai putin disponibila pt
plante din cauza absorptiei fizice si chi. Pe masura ce
solurile devin saturate cu apa au loc schimbari
importante ale propr fizice chi si biologice. O este
rapid utilizat de microorganisme pt respiratie ceea ce
duce la degradarea materiei organice a solului si
legaturile coloidale sunt rupte si duce la dispersarea
structurii solului. Cele mai marcante efecte chimice
ale saturarii cu apa este reducerea pE care in mod
normal este de 13.6 la pH 7 pentru ca potentialul
redox scade f. mult. Un alt efect al acestei schimbari
este mobilizarea Fe si Mn prin reducerea oxizilor
puternic infolubili de Fe si Mn. MnO2 + 4H- + 2 e-
Mn2+ + 2H2O; Fe2O3 + 6H+ + 2e- 2Fe2+ + 3H2O.