Sunteți pe pagina 1din 34

I.

Ni flicut deja cuno~tinlA eu mai multe metode de alcatuire ale frazei i.llterogative.
Sa Illi Ie reamintim:
a

Putem forma 0 fra:l' interogativa prin inversiunea ordinei frazel, dcci


vcrbul va preceda substantivul:
E~ti

Es-tu content?
Achetez-vous des Ilvres?

- Voi curnparati carli'!

Marie est-elle une bonne eleve?


b.

Maria este

~sr-ce

que VOUS parlez fraJlais?

Astazi sear{\

e~ti

liber?

- Vorbili franceza?

Adcseori putem utiliza pronumele interogative:

OUI vas-tu-?

2.

eleva bun a?

Putem deasemenea, folosi construc!ia "esl-ce que:


Est-ce que tu es libre ce soir?

c.

mulrumit'?

Unde mergi')

OU habite-il?

- Unde locuie~te'? el?

Comment vas-tu en France?

- eu ce mergi in Franta?

Comment est-il?

Ce Fel de om este7 (Cum este elf)

Quel temps fait-il?

CUIn

c vremea'?

QueUe heure est-iI?

- Cat e ceasul?

A queUe heure va-t-il ala maison?

- La ce ora merge el acas~?

Combien de livres as-tu?

Cate ca'1i aj?

Combien font deux et deux'?

Cat fac doi cu doi'?

Sa revedem acutn forme Ie adjectivelor demonstrative.. Va r\!amintim faptul cii ele


preced substantivul ~i elimina articolul.

u
.e.ct

~.

gars;on est sympahique.

Acest barbat este imeresant.

homme est interessant.

II regarde

Acest baiat este simpatico

El

fille.

prive~te

aceasta

fal~i.

Adjectivele demonstrative subliniate se folosesc in fala substantivelor la singular:


ce-pentru
cct-penuu
cctte-pentru

substantivele de genul rnasculin care incep Cll


substantivele de genul care lncep ell 0 vocal1i;
san Cll un ,,11" mut
substantivele de genul feminin.

consoana;

Substantivele la plural sunt intotdeauna precedate de adjectivul demonstativ ,.ces,


pentru toate genurile.
Je cherche c.es livres.

Eu caut aceste

C&.s maisons sont modemes.


J'admire

ca.rti.

- Aceste case sunt Hoi (modeme).

~6tels:

Eu admir aceste hoteillri.

-1-

LECTIA 11. - PARTEA INTAI


a

~i

pan a acum. incepem leqia ell pn.:zenl rea noilor cuvinte:

Ie pelit dejeuner

- a lua mu. a
- micul dejull

Ie dejeuner

Ie repa'>

masa de prJnz

Ie diner

:>

[I

- cmu

Ie pain

:>

[I

- piiinea

- unrul

Ie bcurre
:>

nf}

Ie sucre

:>

[10 l1kR]

- zalluml

Ie lait

:>

[I

- laptete

Ie yin

>11

!'eau (f.)

:>

k pouIet

:>

la viandc

> [I

la salade verte

:>

[1

Ie from age

:>

[I

Ie dl:: ert

:>

[Il d

[a

confiture

~fil ':Rl

dulceata

VillUl

- apa

- puiul

[IL lui

VI":d]

ea

lad

tR\m

salata verde

t]

R]

c~cavalul.

de erlul

Repetati t:lIvintele noi, de data acca ta inlT-

Ita ordine:

Ie pain

:>

[I

Ie repas

:>

[I

k lail

:>

[10 I J

- laplc1c

Ie sucre

> lO sL R

- zaharul

Ie

> [I

Rl

- desertul

[I

- unlul

.'sert

Ie bcurre

:>

Ie diner

> [I

la salade verte

> (I

Ie pelit dejeuuer

> flO p(
d
n

Ie

pOll

et

- painea

(J

> [I

leejc ner

>[1

Ie vin

> (10 ",-]

t \:au f.)

> [I ]

Ie [T rn.t>

:>

1a 'iande

tl

k nfitl :R]

d 'en

III

ma~a

Cln3

- sale.La verde

- micul dejun
- plliul
aa

dlll

a de pninz

ill

- vinul

apa
m ~]

Iia \ ,;dl

-2-

iJ

put J

la contirure

[I

[I

brallZJ

~caval

- c, nll:a

II. filflza

Sa folosim cuvintele noi in propoZI}ii.


in limba ramana:
Je fais un repas

a la

itin pc pozitiiJe eu voae tare, fiind alenti la traducerea


Acasii manane a data pe

maison.

Zl.

Au pelit cfejeuner elle veut


un cafe.

La micul deJun ea vrea


cafea.

Souvent, lies enfimts J1'aiment > (


pas lie lait.
Ie I

Adeseori copiilor nu
place Japtele.

Mon fils aime Ie S\lcre.

Fiului meu ii place


zuMml.

Pierre adme Ie pain et Ie

~ E to

> [pi R iJU R I I

Petre adora painea ~i


untul.

hO:I{]

beurre.
C'est Ie paulet et la salade

>[ E If

. nlatl

Acesta estc puiul


verde.

Rj

verte.
Aime-t-il la viande au
dejeuner?

t.I oj

> em til lu v,-

~i

Du. dar ii place

Ces enfants veulent toujours


Ie dessert.

Ace~ti copii vor


i'ntotdeauna desertul.

~i

ca~cavalul.

'O[IUJ

- Noi prefcram acest Yin

Nous IPreferons ce vin it


l'ea\l.

apei.
>1~)J1t1J-mOI

Elle fai~ vite Ie dej,euner.

>1

J..~

et

lonut arata aceasia


dulceata pe masa.

UR sRI

Ces gan;;ons detestent Ie lail

Ea prepara repede masa


de pnillz.
I

.0 dEl. t I

Ie

sans sucre.

Ace~ti

baieti detesta
laptele f1\rl!. zahar.

Substantivul jolosit dupa cuvantul"sans (lara) este adesea lipsit de articol:


EllG va

salata

Ii place carnea la masa de


prfmz?

Oui, mais it aime Ie fromage > L i mT' ~I em 10


aussi.
I II

Le petit Jean montre cette


confirure sur la table.

a Ia: mer sans parents.

- Ea merge la mare Jari! par-inti.

11 ne veut pas aller au cinema sans amis.

EI nu vrea s1\ mearga la cinema tara


pricteni.

Pau habitc sans famille.

Paul

locuie~te

singur.

S~ re~inem:

au petit dejeuner

>

1a micul dejun

au dcjeuner

>r

Ja masa de priinz

au diner

> [0 din

'1

la cina

-3-

SA invatAm acurn un verb nou, care va llirgi posibilitAti1e de foJosire ale substa.nlivclor prezentate la inceputul lectiei. Este vorba de un verb neregulat:

R)

> [r

prendre

- a lua, a bea, a manca

lata cateva exemple de folosire ale acestui verb in propozi~i, la mai mulle persoane. Cititi
unnaloarele propozitii cu voce lare ~j traducerea in limba romana:
Au petit d6jeuner je pWlds

- Pentru micul-dejun beau


cafea.

du cafe.
. st-ce que ce matin tu

ASIAzi dimineata bei


lapte?

~ du lait?

Au d6jeuner Marc pr.en.d de

> In tlEj n' muRk

I'eau.
Marie n'aime pas Ie lair, eUe >

12W1d du

rr-:- )

loJ

apa.

rrn

Mali i nll Ii place luplcle,


ea bea cafeaua iliril lapre.

cafe sans lait.

Nous prenoos toujours un

>

dessert.
~-vous

de la viande'?

.- La micul-dejun Marc bea

u pr

R)

- Noi luamintotdeauna un
desert.

> fpR r L u d

Avant Ie dessert les FranlYais > [.1

Sen iri dio came?

db:R IE l"i

r n dE tR

prennent du fromage.

"]

- {naiole de desert,
francezii maoancii
branzeturi.

Observati fonnulele noi aparute dupa verbul "prendre":

. Ut pR

Je prends !ill cafe.

- Beau cafca.
(Beau din cafea).

II prend d.U.a viande.

Au diner, Marc prend

- EI mananca came.
(Mananca din carne).
d.~

Leall.
Lea Franyais prenneor ill!

>-

din.

Il

In

III
> [I

- Francezii mamindi
bnizeturi.

fromage.

CD

La cina 1arc bea apa.

Fonnele folosite mai sus, sunt articole partitive, care indica 0 canlilate nedetenninata din ceva
~i se folosesc lnaintea sub~lantivelor care denurnesc lucruri ce nu se pot numiir .
Articolul partitiv se formeaz~ prin unirea prepozitiei,.de" Cll fom,e1e articolului botanl!.

de + Ie cafe

:=

du cafe

de la viande

de

+ la viande

:=

de

+ I'eau

= de l'eau

de + les fromag

= des fromages

.- 4-

CD

In propozitiile in care aceste subl;tal:uj've apar 'in semnificatia lor generaHi, vom utiliza un
articol hotarat sau nehotAnit.
(toat~)

Je prends Ie pain.

- MlI..nanc painea.

Je prends un pain.

- MiUlanc

J e prends du pain.

- Mananc paine (catva.,

paine intreaga.
felie, putina,

ni~te)

s~

Acurn

invaJAm doua cuvinte noi care determina timpul:

apres

I{

avant

dupa
- 'inainte

'[1

in contmuare, oompletati frazele de mai jos cu un cuvan~ san


filtrul ro~u.
Diminea~

beau lapte.

- >

expresie convenabila. Folositi

je prends > I I tail.

LJ

ru prends >

Bei apa?

- Est-ce que

Dupa masa de pranz bern intotdeauna cafea.

- Nous >p nnn


Ie dejeuner.

Maria

~i

I'eau?

toujours du cafe>

- Est-ce que Marie et Sophie>


la viande?

Sofia mananca came?

Seara nu m.ananc niminc.

- >

Ii

r
t de

je ne prends rien.

Ei manancii intotdeauna desert dupa fiecare


masa.

Us >
11
apres >1

Acasa avem trei mese pe zi: rnicul dejun,


pranzul ~i rina.

Nous avons trois repas it la maison: > I


It
1~L1 l'r, I .
I un r t I
Hl,

II

toujours >

desserts

.1

Baietelul aceSla mananca paine cu unt ~i


d111cear.a.

- Ce petit gar~on prend > J pain avec


>Ju beurre et >J i! confiture.

Bei vin inainte de masa?

- Est-ce que tu prends >Ju Yin >,


Ie dejeuner?

Voi mancaJi intotdeauna branzli dupa


masa de pranz?

- Prenez-vous toujours >


>, [1r . Ie dejeuner?

Astazi seara mananc pui cu salata.

- Ce soir je prends >


>J
aJade.

Paul mananca paine fu1i unto

- Paul prend du pain>.

beurre,

El bea cafea cu zahlir?

Prend-il du cafe avec

Ju sucre?

Nu, tarn zahar.

Non, >

JI

Jilt

fromage
poulet avec

sucre.

jn continuare, sa rnai invatam doua verbe noi pe care Ie vom folosi imprcuna cu vocabularul
prezentat in leqia in curs.

manger

a manca

~j

boire

>[

, R1

- a bea

-5-

Verbul "manger este un verb regulat. Er se conjuga ca ~i cefelalte verbe ell tcnninatia in ,,-er".
V~ prezentam mai jos conjugarea sa. FiJi atenti 1a persoana Intai plural, unde pentru p3stran~a
pronunriei corecte a radacinei verbului, s-a introdus, un "e" in scriere ("g" inaintea lui, e se
pronunFi ,j"; in mod contrar "g" inaintea lui 0 se va pronunta "g").

m-j)
>
> [tu mij
-j]
>
> r I IllaJ 1
> [n I -~-]
> \'u m -J . ]
> il C1'ij]

je mange
tu manges
il mange
eUe mange
DOUS mangeons
VOllS mangez
ils mangent
elles mangen!

eu mananc
- tu mananci
el m~anca
ea mananca
- noi nlancam
voi mancati
ei rnananca
elemananca
-

'"

>[ I m~j)

Verbul neregulat "boire" estc putin mai gn~u de re~jnut. Cit1tlcu atentieconjugarea sa
urmarind pronunlia prezentata:
eu beau

je bois

> 1

IU boiS

> III
> il
> rib
> [nil I \
> l \'U bl v . ]
> [it bOll\]
>- [(;1 b
I

il boit
elle boit
oous buvons
VOllS buvez
ils boiveDt
eUes boivent

-lU bei

el be-a
ea bea
noj bern
voi beli
.- e,i beau
ele beau

Sa folosim verbele in proporzitL Completati urmatoarele fraz.e


verbului ,..manger" sau "barre". Fo'lositi filtml ro~u:

fonna covenabila a

Dimineata beau cafea fliril lapte.

Au petit dejeuner je >


lait.

Noi mandim intotdeauna la restaurant.

Naus >

Bei vinul eu apA'>

>

Dimineata Petre mananel\ paine eu dulcealiL

Le matin Perre > m llg


la confiture.

Sem-a voi
mull.

Le soir vaus ne > mltn


buvez trap.

01.1

miincati nimic, dar beti prea

E[e maruind\ prea put in [a pram.

du cafe sans

taujours au reastauranl.

-tll du yin avec de l'eaUl?

- lIes>

mCIfl

du pain avec de
~.

rieo mais vous

'm trop pell all dejeuner.

El nu bea deloe.

n ne:>

Ane} ji place sa mananee $i adesea mAnanca


prca. mull.

Anne aime > m' g:r et eile >


trop souvenl.

Ele beaUi eafea tare (neagra)

tara

zah~r.

E[ks >

La voi bern putin, vinu[ vostru nu este bun.

rlil

pas du tout.

lv~nt

du

Chez vaus nous:>


11' est pas bon,

cure fort,
U\

Ih

>

>

I\

tel

'uu'R so

-6-

sans sucre,

peu, votre yin

Rctineti urmi'itoarele expresii:


avair faim
avoir soif

n'iJ1[;;<:

- a-i fi foalT e
a-i fi sete

Citi~i

zilii in care am folosit expresiile noi. Atentia la tradueerea

eu voce tare urmatoarele

'ill <[imba romana:

rai faim.
IPierre, as-tu faim?
Non, je n'ail pas faim rna is

Mi-e foame.
- Petre, ti-e foame?
Nu, nu mi-e foame insll
rni-c sete.

mE J'

fai soif.

Les enfant.., boivent

Dimineata mamei Olele


nu-i este niciodata foame.

c;R n;J

Le malin rna mere n'a


jamais faim.
:> [IEz-l~

tUJu'R

beau coup, iis ont toujours

bl'U
I

bLlku ilz-

Copiii beau mult. lor Ie


este tot timpul sete.

11

soif.
Avez-vous faim, Monsieur?

>[

Je n'ai pas du tout faim.

>

En ete il fait c'haud et nous

> ri.In [

aVOIlS

soif.

Va este foame. domnule?

i nE
(1

dlJ lu

it

f~

- Nu-mi este foame deloe.

I nu

- Vara este eald !;Ii ne estc


sete.

J.

/]

Completati propoziliile urmatoare eu expresiilecorespunzatoare. Folosili filtrul ro~u:


- Ce matin nous >.

AstAzi diminea!a ne este foame.

Je ne mange pas, je

Nu mamlnc, nu-rni estt: foame.

ill

JI1

11 m.

>11" I

- Ce garc;:on >iJ to IJflnr "lim et il


> [llUj ur.. f.

Acestui baiaf ii este intotdeauna foarne


~i sete.
Doamna, Domnule, nu va este foame ?

Madame et Monseur, est-ce que vous


>n' \ 7 r ' r im ?
- Ces fiUes >n"on J'm

Acestor fete nu Ie este niciodatA foame.

f.

JJT1 .

VerifIcati daca a.ti retinut bine noilecuvintele ~i structun grama,ticale! Traduceti unnatoarele
propozitii in limba romanl1. Folosiri filtrul ro~u:

C' est un bon repas.

:> ~.l

Au petit dejeuner je prends souvent du cafe

> Lt micul d . n I

sa,ns laiL
Ce soir ils ont faim et ils maogent
beaucoup.

n veut

m:l

mnl,
[":\

l..lpt .

>

mrmir "

ll1uJt

du pain avec du beurre.

fi r ' IIna

Cette confiture est tres bonne.


Elle prend du Sucre.

:>

E.

Le matin Ie petit lean boiti du lait.

:>

l1imlll

NOllS rnangeons toujours Ie diner chez


MonsieUli Dupont.

:> N 11

Au dIner madame Duval boit du vin.

;;. LJ ci - D mn:J.

~Jl

I flul

lLum i lOlde un

"Int

II IJ

Dup.'nl

-7-

r uV.:J1

111

nH

III

Ces enfants ant tres soif, ils veulent de


reau.

>
p

Dans ce restaurant Ie paulet n'est pas bon.

l:.l

11

I'HII

LI

t,

IlU

lin

As-tu faim? Oui, un peu.


Nons prenons toujours un dessert.

>

Est-ce que tu prends de la viande?

>

Veux-tu de la salade vel1te?

>

Us boirvent trap.

>

':Ill

f}r

I:;)Ut I U

mull

lata ultimu1 exercj,~iy al primei p1\.t1i din lec~ia 11. Traduceli in limba franceZa unnAtoarele
propozi~ii. Folosi!i filtrul ro~u:

iti

> \ -ttl 01111\.'

este foame?

La cina manane Intotdeauna mult.

>

La mieul dejun ea bea eafea Ia~ zahar.

>

l11ongo

cUt

ur b~

lOllJ

'.I

In

r die

31n

U I

II

P LlU din
dLJ '

SU I

Ei manancA paine eu unt

~i

> (1

dulceatit

I
>

Inainte de desert noi maneam branzeturi


ftalJtl1Ze~ti .

Bei yin?

>

Mancarea aceasta este mai buna?

> l

'nd

-iU

Astazi seara avem invitati .la cin~.

> l

i:

Diminea'la beau lapte dar nu rtlAfJanc nimic.


m

> ,

Vreau sa beau, inti cste foarte sete,


Vrei apa?

>

Inainte de mese nu beau oimic.

r \;

Ei eonsumli ceva?
EI nu bea nimic, nu Ii este sete.
~apte ~i

Eu beau adeseori cafea la ora opt


\

....

I Mesele tale sunt mai bune deeM

~i

\10.

)ill

Noi coosumi1m adeseori pui la restaurant.

Noi 1ulim mieul dejun la ora


jumiHate..
Ea mananca, salata la priinz?

du

jumlitate.

la restaurant. >

Nu mananc nimic inainte de amiaza.

11

Nu imi este sete dar lmi este foame.

> J n

,.
~.

-8-

Doriti sa maneati eeva inainte e rfmz?


Ador

sa manane

> \l ul z
I

in restaurant.

Noi miincam rareori aeasa.


11 I

Astazi yeti lua micul dejun in grMina.

>

Ei iau mesele intotdeauna in bucatarie.

>11
1] .

-9-

m.

rnnnl
In .

Ir

1:]

LECTIA 11. - PARTE A A nOVA


Sa Incepem lecria cu Hoi Ie cuvinte:

Repetari inca
Incercali

sa

data cuvintele, prezentate aculll i'nlr-O ordine difentii.

rcrineri semnificaria lor.

[.

Ie legume

mJ

- leguma. zarzavatul

Ies pommes de terre;; [10m dO !cR J - cartofii

ul]

frl.lchll

pe~tele

Ie fruit

> llf

Ie poisson

> [I

les gateaux

>

IE g tIl

- prajilmile

la saupe

>

la u

- supa

Ie riz

>

10 Ril

la boisson

>

les frites (f)

> [I .

ill

- cartofii prajili

Ie gateau

> [I

10J

- prajitura

la glace

>

la pomme de terre

fla

II

b:l

- orenil
~]

rL ]

Iia pl>m Ie

- 10-

- bautum

i'nghetata

R] - ca.rtoful

na

Sa folosim cuvintelc in propozitii im


leelii.
Ce soil" nous voulons du
poisson avec du riz.

>1

Astazi searii \ rem


eu orez.

Ces pommes de terre ne. sont >


pas bonnes, jc prefere les
friles.

I F. pi md

I R n
U pR T 'R I

LlJ

pe~te

Cartofii aee~tia nu sunl


buni, prefer cartolii
praji~i.

Le soir oous mangeons de la::> II


soupe.
u ]
Tu prends des fruits au

III

dessel1?

d'

De la glace? Oui, volontiers. >

Ld

Nos parents preferenl les


legumes Ii la viande.

cu expresiile inlroduse in prima parte a acestei

>[
I

(1

Rum lJo l!

- Tu mananci fruete la
desert?

R::i d
Rj

Ingbetatii? Da,

lm

oj
1I111

Comme boisson je prends de > I


l'eau.
10

Rj

1m

ho l

ell

placere.

ParintiJor no~tri Ie plae


mai mult legumele decal
carnea.

paR-

Jls adorent les gateaux.

Je vC.ux un gateau cornme


dessert.

Seara mancam supa.

n.i

Ei adora prajitllrile.
Eu vreau
desert.

prajitura ea

- Ca bautura vreall apa.

Comme legume Robert


prend toujours de la sa lade

- Ca leguml, Robert
mananea i 1totdeauna
salata ver e.

verte.
in exercitiul precedent am folosit urmiHoarele expresii:
comme dessert

> [kum dE

r 'om bn .01

eomme boisson
comme legume

- ca desert, 1enlru desert

R]

> [kom I

ca

bautur~

- ca legume

m]

Deei yom spune:


Comme dessert je prends
de la glace.
Je prefere comme legume
la salade verte.

>

Pentru deoert iau


inghetata.

om

I Jln
> [II

pr 'I R
I
veR J

- Jl -

I'm

- Ca legumt, prefer
salata vcrce.

Sa invatfun acum cateva adjective. Unele dintre ele au aparut deja in lectia anterioara in
expresii legate de vreIDe (timpul probabi\):
chaud

> , J

chaude

>

froid

>

froide

'>

mauvals

>

mauvaise

>

excellent

>[

excellente

>

sa

- cald

10]

calda
- rece (m.)

lR

1m

til

- rece (f.)

"1

r~u

z]

rea

1:1-1

excc!ent, foarte blm

I-lj

ld

- excelenta, foarte buna

folosim acum adjectivele prezentate in propozitii. Cititi-Ie di tinct

Ce repas n' est pas ehaud, il

~i

eu voce tare:

Aceastii miincare nu e
calda. e rece.

est froid.
rai tres soif, je veux boire
une boisson froide.

imi cste foarte sck vreau


sa beau 0 bauturii rece.

Le diner chez Pierre est


toujours mauvais.

Cina acasa (a Pelre este


I'ntotdeauna rea.

Ce vin est excellent.

- Acest vin este excelent.

>[

Imaloml exercitiu va dii posibilitatea sa verificati ultimele cuno~tinte in5u~ite. Completati


propoziti.ile unnatore eu cuvintele corespunzatoare:
Dimincata beau lapte foartc
cald.

Lc matin je boo
tres > .J I I

Noi mancam adesea pui eu


cartofi prajiti.

Nous prenons souvcnt


> I poulet avec> 1
frites.

Mariei ii place mai mult


orezul decit cartofii.

Marie prefer > k I ~ aux


>1

I I

II

Ca bautura, Petre bea apa.


Ace t pui e rece, supa e rece
de asemenea.
Pentm desert copiii
mananca prajituri.

no~tri

du lait

Ce poulet est>
soupe est> 1 I

n Pierre

>

la
aussi.

>

II,

I.

nos enfant

- >

rnangent

, III J

Vrei legume?

- Prends-tu >

Mananc ~i inghetat1i. Este


excdenta!

- Je > pr
aussi.

-- ,

nu

?
lie

lie est

I,.ll n "

- 12

I c

Vinul acesta e
bun).

traU

ea desen nOl1a ne

(nu c

- Ce yin est>

>
ai.mons > k

plac

fmctele.

111

\' 11

>

I..

;>

I 'om

f[

'J

lr

IlIl', .

nu:zElllO

Cunoa~teti deja mai multe feluri de a pune lntrebari. in continuarea lectiei, va prezentam
nollA forma de propozilie interogativl1. Este cea mai simpla constructie de acest tip:
Tu prends du pain?

- MAnanci paine?

A{i remarcal. probabil. cii'forma frazei interogalive poale Ii idenlica cu forma frazei
ajirmative. Singura diferen(G dintre ele esle semnul de in/rebare ce impune 0 inlonalie
inteerogalivii caraCleristica. (interogalia marcala prin ton).
'nnari~i

Exersati acesta tip de propozirie interogativa.


Vaus prenez des gateaux?

> Inl

Us mangent de la confiture?

;>

NOlls buvons du cafe?

> rnu b

[ll

traducerea til limba romana.


- Vreti prajituri'l

[!J[O

la kilfil

tTl'i)

- d . I.::lI

Ei miinanca dulcealii?

Bern cafea?

Observari umlatoarele propozilii interogative:

-n

Qu'est-ce que ttl prends au

Hi

Ce mAnanci la micull
dejun?

petit dejeuner?
Qu'est-ce que Marie prend
comme beisson?
Qu'est.ce qu'il visite

>

> ke"

I vi/h

e bea Maria?

paRi'l

- Ce viziteaza ella Paris?

Paris?
Qu'est-ce que c'est?

~F.J

>LK

- Ce este aeeasta?

Ati observat ca aceste firaze Incep eu construqia:


qu'est~ce

que...

> ke kr

cuvant ioterogativ pentIill mime de lucnui urmata de 0 propozi\ie ce are forma identica cu eea
afr.rmativa.
Fom1a\i acwn intrebari pentru raspunsurile unnatoare, folosind conslmcfia "Que'est-ce que",
Nu uitali sa Ie cititi corett,. fiecare In parte:
Vous mangel. de la salade
verte.

Qu' est-ce que veilS

::>

rc

kO \' m ~ ]

Ik

kO'

mangez?

J'aimc c,;c repas.

- Qu'est-ee que j'aime?

>

lIs prennent de I'a glace

- Qu'est-ce qu'ils prennent


comme dessert?

> [k

cemme dessert.

- 13 -

kil

'I 1]

rf~ n

dE R

>

QUI'est-ce que tu fais pour


'Ie week-end?

>1

Nalls ecoulons un bel opera.

Qu"est-ce que nous


ecoutons?

>

lk .' n

C'est de la viande pour

QU'est-ce que c'est'!

>

lk

a la

""
:1. ..

l:

Qu'est-ce que nous


prenons ie matin?

mer.

Le malin nous prenons Ie

Pour Ie week-end tu vas

.~

e kU

Qu'est-ce que c'est?

pelit dejeuner.

{!

C' est une soupe.

kU ow p

nn II

m 1-]

' I k.~ll

I lli:

litO]

Michel.
UrmAtorul exerciliu coo~Ui in traducerea propozitiior din limba franceza In limba romana.
Folosili mtml ro!;jU:

Ie prUere Ie riz: aux pommes de terre.


C~tte

:>

lllli

:>

lJ,

moll I11UIt 11

soupe est trap chaude.

Qu'est-ce que vous prenez comme boisson?


Les Fran9ais mangent souvent des legumes
et des fruits.
Ce cafe est froid,

:>

Je veux du cafe tres chaud.

LIHue

Elles prennent toujOFS de la glace au


dessert.

n...

Aimes-lu ces fruits? Oui, ils sont excellents,


Le dimancbe notre mere achete des gateaux.

>

DUI

[ll

Votre yin, Monsieur, est meilleur.

1 ':.I. TI!W[I[l III

Imp r

jltu .

in Ilium
m I hun

Tu veux du beurre?
Au restaurant je prends souvellt du poisson.

:> I

11m'!

OJ

r ':,l.mr m m 1

In continuare, iala un exercitiu care cuptinde toate infonnaliile ~i Intreg voca1)ularul leetei

1.
Daca rezolv3ti acest exerciti'iJ corecl, puteti fi sigur ca ati invlltal bine matl rialul cuprins in
leqie. Traduceti unn~toarele fraze In limba france" ':
Marna noastra face In:i mcsc acasa.

m'l

;;.

Diminea!a lluam micul dejrun.


La micul dejYn mancam paine cu unt $i bem >
lapte cald.

Petre rna-oanca paine cu dulcealii.

,,,IT'

mu"~

t:l1l111tllrl;;

- 14-

tim

~r

Ii rep

EI bea cafea tare, tara zahk

:>

Ce vrei ca bautura?

>

II b

Aces! yin este mai bun.


>

Prefer apa.
Dupa masa de pdinz
....

........
..
~

s0!U~

meu bea cafea.

rr

li.

In n m

>
>

Ce este aceasta?
Acesta este pui cu orez
Mananci adesori

J~

~i

salaH\ verde.

pe~te?

>

>

Cartofii tAi sunt reci.


Seara rna-ncaIn supa.
La desert mandun mghetata

:>
~i

fructe.

Acest ca$caval este exceLent.

>

La cina lzabela nu mlUuinca mull.

>

Ce rnancati la pnlJ1z?
Dupa cina bern yin.

>

imi plac legumele.

>

Lui Ii este intotdeauna foame.

>

Va este foame, doamna?

>

u ti-e sete?

>

Aceste prajituri sunt nu bune.

>

Bei apa inainte de masa?

>

Aceasti1 came este foarte buna (excelenta).

>

in

1:.Itlll.

incheierea lectiei unneza un cxercitiu de pronuntie. Citili-le eu atenli~

[I
r-j

vin, pain, faim


poisSQIl, baisso.o, confiture
[
sucre, clu, Ugume, confirure
III dejeuner, fromage, manger
fl prendre, avant, exeellimt
ll.ll poisson, billssan, sillf, frilld
r I paulet, la.i1, pomme de t.e.rre, dessert, mauvais
[ 1 d6.jeuner, di~, dessert
(1 gLa.ce, bo' on, poisson, saupe, salade, dessert

15 -

l It OU

.fe.

11. RECAPITULARE
11.1. Substantivul precedat de prepozitia "sans", se folose~te adesea rara art,icoil.
De exemplu:
- Eu beau cafeaua tara zahar.

Ie bois Ie cafe sans sucre.


11.2. Spunem:

la micul dejun

au petit ctejeuner
au dejeuner

1a pranz

au diner

la dna

COlJIDle dessert

ca desert

cOllune boisson

.~

ca bautura
a-il fi [name

avoir faim
avoir soif

a-i fi sete

11.3. Verbul ,.manger" (a manca), este un verb regula!. u toate acestea, trebuie sa
relinem fonna particulara a persoanei intai plural, unde ad1iug~ un "e" inaintea
tenninatiei:
nous mangeons

noi manciim

111.4. Verbele "boire" (a bea) ~i "prendre" (a lua, a manca, a bea) sunt veTbe neregulate.
je prends
je bois
eu beau, eu iau
(beau, mananc)
tu prends
tu bois
tu bei, tu iei

1l.S.

(bei, ml'lnanci)
d bea, el ia (bea,
manancli)
ea bea, ea ia

il prend

it boit

cUe prend

elle boit

nous prenons

nous buvons

(bea, maminca)
noi bem, noi luam
(bern, manciim)

vous prencz

vous buvez

voi beli, \loi !uali

ils prennent

ils boivent

eUes pennent

elles boivent

(beli, manc 3 li)


ei beau, ei iau (beau.
manandi)
ele beau, ele iau (beau,
mfuHinca)

limba franceza exista a~a -numitul articol partitiv. EI indica 0 cantitate


nedeterminatl'l din ceva ~i se folose~te inaintea substantivelor care denumesc lucruri
ce nu se pot numara. Articolul partitiv apare frecvent dupa verbele "manger",

In

"boire", "prendre" $i are in!e1esul de "putin", "cateva",

,,0

parte", .ceva" ni~te.

Je mange de la viande.

- Mananc came.

II boit du yin.

- EI bea vin.

Nous prenons des fruits.

- Noi mancam fructe.

- 16 -

11.6.

in limba francezA, este deosebit de frecventa interogalia rnarcata prin ton. Putcm
forma 0 intrebare aplicand intonatia interogativa frazei afmnative.
Tu prends de la glace?
Putem, de asemenea, lonna
inceputul propozitiei:

- Maminci

inghe~atlP

intrebare utilizand construclia "qu'est-ce que" la

Qu'est-ce que tu manges?

Ce man1inci?

Qu'est-ce que c'est?

Ce este aceasta?

Qu'est-ce qu'ils prennent


comme dessert?

- Ei ce mAnanca ca desert?

- 17-

11. TEMA PENTRU ACASA


A.

Tradllce~

I.
2.

B.

C.

D.

'in limba romana:

Au dejeuner elles mangent du poulet avec des friles.


'et enfant n'a jamais faim.

3.

Qu'est-ce que vous prenez comme dessert?

4.

n boit du

5.

Ce matin monsieur Dupont boit du cafe tres fort el sans bit.

vin avant les repas.

Traduceli in limba franeeza:


I.

l}i estc foame ~i sete?

2.

Ei ce fae disearii?

3.

La micul dejun miincam paine cu unt

4.

MaQcarea aceusta este rea insa vinul aeesta este exeelent.

5.

Noi mancam (consumam) adeseori pui eu orez

~i

bern

cafe~1.

~i

salata.

Raspundeti la tntrebarile de mai jos:


1.

Qu'est-ce que tu prends comme boisson?

2.

Ce repas est bon?

3.

Mangez-vous de la viande ce soir?

4.

Qu'est-ce qu'iI prend au dejcuner?

5.

Qu'est-ce que les Fran'Yais mungcnt avant Ie des elt?

Copiar.i propoziriile

~i

eorectati

gre~elile:

I.

II prend de la pais. on.

2.

NOlls magons beaucoup,

3.

Nous buvon. du cafe sans Ie sucre.

4.

Elles prenent de la confiture.

5.

Est-ce que tu prends au petit dejeu

- 1'8 -

r.

"

LECTIA ]2. - PARTEA INTAI


~i

Sa Incepem leeria cu noile cuvinte. Cititi-lc eu voce tare

distinct.

fiind atenp la transcrierea foneticii:


la boucherie

:>

fl

Ie bOllcher

la volaille

> la

i]

- maceIaria
macelaml
- camea de pasare

\01

- bmHiria.
magazinul de

la boulangerie

pfiin~

Ie boulanger

:>

[t

- brutaml

Ie croissant

:>

[I ) k

- comul

13 charcuterie

:>

II

- mezeliiria, mezeluri

Ie saucis 'on

:>

llO . . 0 'I 0]

- cama\ii

I 'i~picerie (f.)

> flEp!

- bikflnia

> II

- UipHiria

Ia

Cf(~merie

kREmRlj
n1

> (1

la creme
fa pharmacie

II I

Ie phannacien

[1\

Ie medicament

:>

nail

(I

- fannacia

'-J
am-J

f; Rm

Edi

fri~ca

miintana

- farmaci. tuI
rnedicamentul

Repetati cuvintele intr-o alta orcline:


la charcuterie

> l

Ie boucber

> [I

- mae-darn!

Ie croissant

> [I

- cornu I

la volaille

:>

1 il

,llepicerie

... [IE i

i]

[1'1

:>

Je saucisson

> [I

la creme

:>

la pham13cie

>rJ

la boul

- camea de pasare
- bacania

'1m

[I

Ie medicament

Rem]

la boucherie

> [1:.1 bu

Ie phannacien

> I

medicamenlul

smantan3.

.11

- brufuia,
magazinul de paine
macelaria

- I ptAria
> I

- 19-

lin .]

fri~ca

- farmacia

fannacistul

la cremerie
Ie boulangcr

. iso]

burjRI

gerie

- mezcUiria, mezeluri

'IRiJ

- brutaml

Sa exersam acum noile cuvinte in propozitii. Urmariti cu atentie traducerealor


romana:
Dans notre rue il y a deux
grandes boucheries et une
petite boulangerie.

lit

Ce boucher est grand et


gros.

>

II mange souvenl de la
volaille.

>

Au diner nous prenons <.iu

>

III

Ii mba

In strada noastra se afHi


doua macelarii mari ~i 0
mic brutarie.

- Acesl macelar este lnalt


$i gras.

III

-.uJ

ad

nu

11

EI mananca adesea carne


de pasarc.
no II

La cina mancam carna t,i.

sucisson.
III adore les croissants

fran~ais.

EI adora comurule
frant\.lze~li.

A la cremerie nous achelons


de la creme, du lait et du

La laptllrie cumpariim
smantana, lapte ~i unt.

Dimineata mama noaSlra


merge la blkanie.

beuITe.
Le matin notre mere va
l' epicerie.

>1
~rl

Ri

Le boulanger est un homme


toujours content et oai.

Brutarul este un om
intotdeauna multumit
vesel.

Marie prend des

til

medicaments avant les repas.

.*

La phannacie est del1"iere


I 'hopitaf.

> III

Je vais chez notre


pharmaeien.

> JI1

. rll

si E d Ri

Maria ia medicamente'
inwnte de mese.
Farmacia este in spatele
spitalului.

I pI ' I]
n

~i

Mii due la fannacistu.l


nostru.

latA acum. urmlHoarele propozitii. Cititi-le ell voce tare acordand 0 atentie deosebiHi
cuvintelor subliniate $i truducerii lor in limba romanli:

Au petit dejeuner Paul ne


mange ~ croissants.
NOllS

n'achelons

>

- La micul dejun Paul nu


maniincli comuri.

- Noi nu cumparam fructe.

fruits.

II

prend pas...,d'eau.

Mon pere boit beaucoup~


vin.

> fll

>

- EI nu bea apa.

lm- r "

- Tala! meu bea vin mull.

\-\

- 20-

Ta soeur prend tIQp...jk


medicaments.

r
rnJ

Sora ta ia prea multe


medicamente.

La cinA beau putin yin

Au diner je prends J.IIl..I2CU


de yin rouge.

ro~u.

J e yeux Wl....lWu de pommes


et deux kilos de pommes de
terre.

Elle achete

un

litre de yin.

- Vreau un kilogram de
mere ~i doua kilograme
de cartofi.
> [ .J

Ea cumpara un litm de

'I

VID.

II y a unebouteille d'eau
minerale sur la table.

CD

- E

sticHi de apa minerala


pe masa.

> 1111
mill

Ali remoreat, ell siguranfa, ea nfrazele de rna; sus nufigureoza ortjeolulporti/h.: El (1/0S!
fn/aeuit elf prepoz;fia ,. de ". Prepozilia "de". se foloserte: dupa negafie:

Je ne bois pas de yin.


- dupii construcfiile ce precizeaza

- Eu nu beau yin.
canti/ate anume:

Je mange btaucoup de viande.

- Eu mananc muWi carne.

Jacbete un peu de chocolat

- Eu curnpar putina ciocolata.

Elle boit .Imp de vin.

- Ea bea prea mult vin.

Nous avons, deux kilos de pommes.


Voici )joe bOllteille de lail.

Noi avem doua kilograme de mere.


- rata

sticla de laple.

Sa folosim cele invatate IDtr-un exercit-iu care are ca scop completarea propoz:tiilor eu fonnele
articolului partitiv"du" "de 1a" sau Cl,l' prepozitia "de". Folositi filtrul ro~u;
La laptarie cumpiirfun
smantana

~i

un htru de lapt:

- A 1a cremerie nous
achetons > I I creme et
UJ1! litre> d lait.

Maeelarul nu are paine.

- Lc boucher n'a pas


> e pain.

La bmtar este se gase$te


paine ~i comuri.

- Chez Ie boulallger il y a
> u pain et > I
croissants.

La micul dejun el nu bea


cafea.

- Au petit dejeuner il ne
prend pas> J cafe.

AceSl Miat manancii. mllitil


'inghetata.

Ce garcyon mange
beaucQup >
glaces.

Ea mananca adeseori came


de pasare dar nu mananca
niciodata camati.

- Elle prend souvent > de:


volaiUe mais elle ne
mange jarnais >
sauciasson.

- 21 -

> [I

n I

H (

Callt

0 sticH~

de vin in

bucMarie.

>

- ie cberche une bOHteilie


>(
vin dans la cuisine.

La fannacie sunt multe

A la phannacie il

medicamente.

beaucoup >d...

>

y a

medicaments.
La

h~canie

nu se

g1lse~te

apa mineraHt

A l'epicerie

il ny a pas
d' eau minerale.

S1I ne imboga{im acum vocabularuJ eu urmatoarele adjective:


mineral, minerale

:> [mil Er

frais, fralche

>riRE fR

gras, grasse

>[ k

'1

cher, chere

>[ cR

pas cher, pas chere

>Ipa

I minEr

II

mineral, minerala
- proaspilt, proaspatii
- gras, grasa

R]
R pa

scump, scumpa

ieftin, ieftina

Sa folosim Doile adjective in propozitii. Cititi frazelecu voce tare incercand sa retine i fonnele
adjectivelor.
Nous achetons de l'eau
minerale.
Ce lail n'est pas frais.

Cumparam apa minerala.

>[11

z til d

- Laptele acesta nu este

I mill I' '11J


, I

IRE]

proaspiH.
A la cn~merie nom; pouvons
acheter de la creme fraiche.

CeHe viande est trop grasse.


Ce saucisson est gras aussi.

La laptarie putem
cumpara smantiina
proaspata (fri$ca).

>

- Camea aceasta este prea


grasa.
Carnalii ace$tia SUl!lI
deasemenea gra~i.

Chez votre boulanger Ie pairt - La brutarul vostru piiinea


est tOUjOUfS frais.
este Intotdeauna proaspiita.
Je n'acMte pas de fromage.
11 est trop cher.

Cctte annee les pomroes de

Nu cumpilr ca~caval. Esle


prea scump.

terre ne sont pas cheres.

ieftini.

C'est pas cher!

Nu-i scutnp!

C'c't tres cher!

- E foarte scump!

Sa invatilm un

pc IIll (Ill!

- Artul acesta cartofii sunt

ru R]
> l- pa ~ 'Rj
>1 I:: IR 'I']

verb: "vendee" a vinde. Acest verb este neregulat. Cititl


formele acestuia, aplicand regulile de pronunlare marcate IDtre paranteze:
nOll

je vends

- eu va-nd

- 22-

:.1

ell

voce tare

- tu vinzi

tu vends

> III

il vend

> fil \ 1

el vinde

elle vend

> ILl

-]

ea vinde

nous vendons

>r u -do]

vous vendez

>

ils vendent

> III

elles vendent

> [

noi vindem
voi vindeti

II

ei vand
- ele vand

ad]

In exereitiul unnator, completati propozitiile de mai jos eu fonnele convenabile ale verbului
"vendre" sau ale verbului "acheter":
~i

- Le boulanger > m.l du


pain et des croissants.

> 110 ul-J1'i \

Tu nu cl:Ul1peri nimie.

- Tu > n'

>[

Noi vindem ieftin.

- Nous
cher.

Brutarul vinde paine


comuri.

neo.

.J

Ace~ti maeelari vand multe


mezeluri ~i came.

I
Ces bouchers >
beaucoup de cbarcuterie et
de viande.

Parintii no~tri cumpara acum


medicamcnte de la
farmacistul vostn!.

Nos parents
\,;Jll
maintenant les
medicaments chez votre
pharrnacien.

Cititi eu voce tare urmatoarele propozitii

,.

het..:

~i

observati traducerea In limba r.)mana.

Votre phannacie est


modeme.

Fannaeia vOastTa este


modema.

> v(lli

Sa phannaeie est plus


modeme.

Fannacia sa este mai


modemli.

>[

Ma pharmacie est Ia plus


modeme.

- Fannaeia mea este eca


mai modema.

>

Cette creme est plus fralche.

- Aeeasta smiintiina este mai >1


proaspMa.

Mais ee lait est plus frais.

lill

J
t

h:

- Dar laptele acesta este mai


proasp1U.
Pierre est bOD, son ami Paul - Petre este bun, prietenul
E
> If!
est meilleur mais Marc est Ie
sau Paul este mai bun dar
n EIO
meilleur.
Marc este eel mai bun.
m ,0 I
Sophie est la meilleure arnie. -- Sofia este cea mai buna
>1 rEI
prietena.

- 23 -

"J

Jean est plus grand que


Pierre.
Paul est Ie plus grand.
Marie est 1a plus belle.
Mes amis sont les meilleurs.

in

> [II [ pi

Ion este mai InaH dedit


Petre.
- Paul este cel mai IDalt.
Maria este cea mai
frumoasa.
- PrieteDiil mei sunt eei mai
buni.

>
>

exempleJe de mai sus am folosit adjective la gradul:

po~itiv

- grand, grande

comparariv

- plus grand, plus grande

superlativ

Ie plus grand. 1a pIus


grande

i.nalt, inalta
- mal inah, mai Inalta
eel mai inalt. cea mai 10alta

SuperlativuJ adjectivelor se formeazA punand un articol homrat


(la singular sau la plural, dupa caz) inaintea gradului comparativ.

Re~ineti

Ie plus moderne

les plus modemes

la meilleure

les meiUeures

$i urmatoarea structura gramaticala:


- Paul este mai inalt dedit [OD.

Paul est pillS grand que Jean.


Marie est une meilleure alDie qus: Sophie.

Maria este
Sofia.

prietena mai buna decat

Completa~i frazele de mai jos cu gradele de comparatie corespunzatoare ale a,ljectivelor. Cititi
apoi co, voce tare frazele coroplctate:

Sofia este vesela.

Sophie est> '. I

-- [sabclle est.;- It

lzabela este mai vesela dedit Sofia.

l!UL

Smantaoa aceasta este cea maF proasplWi.

Cette creme est> t I I

Ace~ti

mei.

Ces gar~ons sont >


freres.

Prajiturile acestea sunt cele mai bune.

Ces gateaux sont > I

Aceasta masll este cea mai scumpa.

Ce repas est> I

bilieti sunt mai putemici decat fratii

Pentru verificarea gradului de asimilare a noului material,


urmatoarele fraze:
Nous allons souvent Ii la boucherie.

>

Tu manges trop de charcuterie et de


saucisson.

>

Ce boucher vend de la viande tres fraicbe


mais chere.
Nous ne vendons pas de volaille.

- 24-

traduce~i

Iffif'1Il

Iu

que Sophie.

"L:h .
que mes

II

m. III [ .
I

r.

in limba romana

llJ.ri

Ie ne prends jamais de medicaments.

>

Qu'est-ce que tu achetes chez Ie boulallger?

>

C'est cher? Non, c'est pas cher.

> I

C'est Ie restaurant Ie plus modeme dans


notre ville.

>

Le phannacien ne vend pas de framage.

> F nn

[ll

U 1

C'l

tul n

I ~'Indr,;

I.

Je De mange pas de repas gras.


115 achetent un kilo de saucisson. un litre
d'eau minerale, du pain, de lacreme et des
fruits.

>

Elle mange de la meilleure glace.

>

Cette charcuterie est trop grasse.

>

leo

i,;

t'" mez

in lncheierea primei a pal1i a lectiei 12. traduceti propozitiile Il1limba ftancez5 iar apoi citili -Ie
cu atenfie:
in ora~ul 110Stru se afla doua brutiirii, trei
bilcanii ~i 0 faml3cie.
Noua ne place sa eumparam comuri,
paine ~ brutanll nostru.
~ - EI vind

~i

>

ul.m' ne

DUll

);

III

du

> II \ r1 p'''' L:h or.

ieftin.

P<linea sa este eea mai proaspAt~ ~i


comllrile sale sunt cele mai bune.

Carnea de la aeest macclar estc intotdeallna


grasa ~i carnatii nu sunt niciodat~ proaspeli.
1 vinde eel mai scump.
Putem cumpara apa mineraHi?

fa nu cumpArA niciodata Yin

>

ro~u.

II

La laptarie voi cumparati doi litri de lapte $i >


o stic!A de smantiina.

l.1e

ILLI

Mama fa ia multe med.icameme.


Medicamentele de la fannacistul vostru nu
sunt scumpe (sunt ieftine).

>

Noi cumparam doua kilograme de cartofi


dar nu cllmp~ram fiucte.

:>

Anul acesta legumele sunt scumpe.

>

Maniinc carne de pasare

~i

ni;;te mezeluri.

1'[1

III

l~

111

'1 Wl

P u d

Ull

LECTIA

~2.

PARTEA A DOUA

Partea a doua a leet.iei I~ 2. este un rezumat al rezultatelor sflldiului Ieqiei I I ~i a primei parli din
leqia 12. Rezolvand exercitiile va veli da seama ill ce masura ali retlnut materia propusa.
Inva~rii iar daca constatu!i lipsuri in cuno~tilltcle Dumneavoastra, puteti reveni asupra vreunei
parti a lec!iilor II., t2. sau puteti consulta caietele anlerioare. Vom dedica, de asemenea, mai
muit timp Ins~irii lecturii. Citinll cursiv ~i pronuJ1!area corecta sunt elemente extrem de importante in IJ1valarea oricarei limbi, iar Iimba franceza, dalorita intonaliei, speciJice ~i a
melodiei sale caracteristice, impune 0 pregi\trre $i mai aprofundar.a. Daca utilizali mal,TJ1etofonul III timpul studiului inregistrati-va frecvent vocea ~i comparali-o eu 1l1registrarile de pe
cnsetele noastre. Este un exercitiu foarte bun care va va u~ura evaluarea rezultatclor muncii
Dumneu\ oaslra ~i va face posibila corectarea imedi,ata it eventualelor grc~eli. Sa trecem deci, la
leclurti! Nu uitarJ sa umliirifi indicafiile reprezentand intonatiu (sagcfile) ~i acccntul (caraeterele Iflgro:>ate).
~

Le matin.1

a7 heures et demie

II Au petit dejeuner Ije bois

je prends mon petit dejeuner.

~,

du lail sallS sucre j et je mange des croissants avec du beurre


~

A midi je vais au restaurant.


~

du poulet,

II

~,

C'est un petit restaurant.

II

du riz I et de la salade verte. " Je bois de I'eau minerale. 'le ne prends pas

,~,

11

~,

Comme dessert! je prends de la glace.

Ie dejeuner I je bois du cMe tres fort

"

de la confiture,

Au dejeuner I je mange souvent

,~

de \lin.l c'est trQP cher.

maison

I t:t

avec ma famille.

II

i avec

C'est Ie cfuter.

!I J'aime la glace. II Apres

,~

un peu de sucre. " Le sou! je mange

II Nous

mangeons de la soupe,

I des

a la

pOlnmes

,."
de terre, I de la viande, II At! diller I je prends du vin rouge. " Mon mari aimc aussi k
'~

."

vin1I Nos enfant,> bovent de l'ealf.1I II y a toujours lill dessert: I des t:ruits.1 des gateaux, I

de la glace.
~

- Paul,
."

."
all-m faim?

, ,

- Non ... oui, 100 peu .


."

."

- Tu ne veux pas de poulet?

.I'.J
- Du paulet? Oui,

I mais

,
avec des frites .

."

- Et camme legume')
~,

- Rien, I je ne veux pas de legume.

""

- Et comme boisson?

I De

""

I'eau?

- 26-

""

- Oui,

i beaucoup d'eau

-"

-"

tres froide

-"

,~

Nalls allons souvc:nt nux magasins.

II

Le matin

,-"

cremerie.

II

elk achete de la creme,


pere,

I va

-"

litres de lait et du benne,

du pai.n.

I sou vent

II Alia

[[ mange trop de v,iande

-"
achetons des legumes,

cremerie

II

dl.l fromage.

, - "

II Mais

ill vend de la viande tres chere.

-"

! est

I et

Man

II

Ce boucher est cher,

epicerie

I deux

chez Ie boucher.

-"

-"

I notTe mere va a la boulangcrie I el rl In


-",-"

Chez iJe boulanger I elle acbete des crois 'ants

-"
-"

"'lit.

et un grand gateau comme dessert!

I et

I des

beaucoup de charcuterie grasse.

-"

II

-"

"'lit.

I ailTIc In
-"

viande.

Nous allons

II

I nous

Nou, lies enfants,

-"

II

fruits et des boissons.

-"

mon pere

a I'epicerie. II Notre

la rneillenre dans notre vil1e.

lata aCllll1 u'ltimul exercitiu al lectiei 12. Traduceti urrnatoarele propozi!ii 111 limba
franceza. Dadl aveti vreun dubiu In ce privqte pronuntia, puteli consliita diclionaml de la
smr~itul caietului de curs. Pentrll traducere folosi!i filtml ro~u:
Miincarea aceasta este prea calda.

> Le r

Nu mana-nc supa, este prea rece.

>}

:>

Legumele acestea nu sunt proaspete.

:>

n',

J'ach

:> II

La cinn mananc paine cu camali.

>

ro~lI

pren

11

diner Je m In e du p

Au petit dej

zahar.

Fructul acesla nu este bun.


Acest vin

ha d.

t:

Qu'
hoi.

El nu maniinca piii.ne.

rara

uo

mrm:

>

cump:lr painea.

La roicul dejun bem cafea

'l

n m
wi

Ce doriti ca bautllrii.?

pll

>

UI1

or n

11

"

pr :n ms du (if'

~.

Ih=nt~

>

este bun? E excelent!

II

\. Ce mAnanci? Cartofi prajiti!


> L

Seara bern prea mult.

'at? Doua stide.


uJourd 'hu.I ce de t.:rt

AsHizi desertul acesta cste mai scump.

Apa minerala? Cu pliicere.

D I'

Camea la macelarul nostru este cea mai

her
frantuze~ti

h r.

scumpa.
Branzeturil

I p~u..

sunt cele mai bune.

:> -

-27

l:

r om

es

1 plu

lata acum
[u]

[J
[J
I

r1
[I

1.istii de cuvinte in care intalnim

acela~i

sunet. Cititi-Ie distinct

buucherie, buucher, billJlangerie, billJlanger, billJteille


cl1arcutene, boucberie, mer, fraicbe
vendre, croissant, mooicanumt
phannacie, phannacien, frais
s.aucisson, epicene, phanna.cie, grasse, croissant
charcutene, kilo, c.remerie, QJJ'est-ce que c'est

- 28-

~i

eu voce tare;

12. RECAPITULARE
12.1

Dupa locutiunile care exprimli cantitatea folosim, in locul art.icolului partitiv,


prepozipa "de". De exemplu:

J' achete un kilo de saucisson.


II boit beaucoup de yin.
12.2. De asemenea, dupa oegatie nu fo1osim articolul partitiv ci prepozitia "de".
De exempIu:

II ne boit pas de cafe.


Nous ne prenons jamais de volaille.
12.3. lata adjectivele lectiei 12 care au ferruninul ner-eglllat:
gras
~ grasse
cher
chere

frais

- fraiche

12.4. VCI:bul vendre "a vinde" este neregulat:


> 'r) "3:J
je vends
tu

vends

ill vend

eUe vend
vendons
vous vendez
ils vendent
ellcs vendent
DOUS

> l

\.

eu vand

1J

tu

[Ii \ a]
> [1:1 \'ii]
>

:> r u

- '(]

> lvu

Iii

-dJ

:>

vinzi

el vindc
ea vinde
noi vinde111
voi vinde~i
ei vand

ele vand

:> [ 1 '

12.5. SuperlativuI adjectivelor se fOIil11eaza adaugiind fa comparativ articollllhoUmlt

plus grand
plus belie

- mail inalt
- mai frumoasa

Ie plus grand
Ia p us belle

- c ~I mai inaIt
- cea mai fro

meilleurs

- mai buni

les meilleurs

- liloasa
- c ei mai bunj

- 29-

12. TEM.A PENTRU ACASA


A.

B.

'"

C.

D.

Traduceli in limba romana:

1.

Chez Ie boulanger j'achete du pain.

2.

lis vendent beaucoup de fruits.

3.

Ce boucher est Ie meilleur.

4.

Cette creme n' est pas du tout fraiche.

5.

Elle veut aUer Ii la pharmacie.

Traduceti In limba francezA:


1.

Nu mAnanc carne.

2.

Este carnea de pui cea mai buna.

3.

Eu beau apa mWerala.

4.

Camea aceasta este grasa ~i rece.

5.

Ce ml1nanci la pram?

Pune~i

mtrebiiri pentru urml1toarele raspunsuri:

1.

Au petit dejeuner je preDds du lail.

2.

Ces legumes DC sont pas frais.

3.

C'est ton diner.

4.

Le

5.

II mange.

SOiT

je ne bois rieD.

Copiati frazele ~i corectati gre~elile:

I.

TIs achetent beau coup des medicaments.

2.

11s De prennent pas de la viande.

3.

Tu vend ton chien?

4.

Qu'est-ce que

5.

Ce livre est Ie plus meilleur.

VOUS

avez faim?

- 30-

VOCABULARUL LECTlILOR 11.

SI

12.

au diner

>

1\ thn 1.1

- la cina

au dejeuner

>

r\ d

- la pram

au petit dejeuner

>

apres

>

la R I

avant

>

avail" faim

>

[ I

avoir soif

>

Ie beurre

>

[I

boir

>

bois (je)

>

blll

eu beau

bois (tu)

>

bOll

tu bei

la boisson

>

[I

boil (ii, elle)

>

boivent (ils, elles)

>

rbo \ 1

buvez (vous)

>

[b

buvons (nous)

>

Ihl oj

Ie 'boucher

>

[10 bu

.J

- mi1celarul

la boucherie

>

II h RI]

-- mAcelaria

Ie boulanger

>

[10 buJ- i

la boulangerie

>

[I h t-jR )

- bru tari a,
magazinul de paine

la bouteiUe

>

II h leI]

- sticla

la charcuterie

>

II

chaud

>

[ \]

chaude

>

eher

>

chere

>

r~

comme (hoisson)

:.>

[korn]

la confilUre

>

rJa k-

j n

p(l III JEj

nl~l

- la micul dejun
-

-j

tel

- a-i fi foame

Il

- a-i fi sele

R]

"(1

unlUl

RI

co.

0]

(delennina timpul)

- inainle (detemina tjmpul)

I)

dup~

bAutura

.1]

a bea

bea (el,ea)
- beau (ei. e1e)
betl (voi)

- bern (noi)

IHJ

IR

- brutarul

- mezelaria, mezeluluri
- cald

- calda

Rj

- seump
- scumpa
ea (bautura)
I

- 31 -

- dulceata

- 32-

- 33 -

la soupe

>

II

- supa

upl

10 U R]

Ie sucre

zaharul

vend (iI, elle)

> \.-]

vendent (ils,eUes)

>

vendez

>1

It! I

vcndons (nous)

>

LI

vendre

> [ -J

vends (je)

>[

I]

- vand (eu)

vends (tu)

> [

11

la viande

> II

Ie vin

;>

la volaille

> 11 01

(VOllS)

- vinde (el,ea)

r -d]

[I

- vand (ei.ele)
- vindc!i
vindem
- a vinde

Vl!lZI

j- ]

- camea

-]

- vinul

11

- 34

- camea de pasare

S-ar putea să vă placă și