1.

Introducere

Bun ziua i bine ai venit la acest workshop. Eu, Iaru Alexandra i colegii mei pe nume
Ion Nicoleta i Klmn Magyari v-om fi indrumtorii pentru acest curs ce const in contien
tizarea importanei dezvoltrii creativitii i exersarea unor modaliti de stimulare a ace
teia. Training-ul reprezint procesul planificat prin care se urmrete modificarea at
itudinilor, cunotinelor i abilitilor profesionale prin intermediul studiului, pentru
a atinge o performan corespunztoare ntr-o activitate sau un ansamblu de activiti.Scopu
l rezid n dezvoltarea abilitilor individului i n satisfacerea necesitilor curente.Tra
gul reprezint, de asemenea, procesul ce permite individului s gseasc soluii la ntrebri
e pe care i le pune n situaii de munc i s provoace o schimbare de care este contient.
in punct de vedere etimologic, termenul de creativitate i are originea n latinescul
creare = a nate, a zmisli, a crea, a furi; n psihologie, prin acest termen se nelege
capacitatea de a produce noul, dispoziia general a personalitii spre nou, o anumit or
ganizare a proceselor psihice n sistemul de personalitate. Prin creativitate se nel
ege capacitatea sau aptitudinea de a realiza ceva original. Actul creator este ns
un proces de elaborare prin invenie sau descoperire, cu ajutorul imaginaiei creato
are, a unor idei sau produse noi, originale de mare valoare i aplicabile n diferit
e domenii de activitate. Dac a fi creativ nseamn a gsi soluii pentru a face altfel ac
tivitile comune, a veni cu idei noi la probleme vechi, a recompune structuri noi d
in elemente desuete, atunci avem nevoie de creativitate. Avem nevoie de creativi
tate pentru a reui n ceea ce ne propunem pentru c viaa ntreag este un ir de probleme p
ntru care nu exist reete universal valabile. Workshop-ul i propune prezentarea ctorva
tipuri de exerciii de stimulare a creativitii, exerciii ce pot fi utilizate att indi
vidual, n scopul dezvoltrii personale, ct i colectiv, n activiti educaionale, organiz
ale sau psihoterapeutice, de ctre psihologi sau de ctre alte categorii profesional
e. Participanii la workshop nu au o profesie anume ci sunt toi cei care i doresc s de
vin mai creativi.In acest workshop ve-i experimenta diverse situaii n care v va fi so
licitat gndirea de tip creativ; v ve-i insuii un set de metode i tehnici de stimulare
a creativitii; ve-i putea adopta metodele creative nsuite n activitile pe care le des
i.

Cadrul cel mai important de manifestare dar i de stimulare a potenialului creativ

este jocul, cu toate tipurile sale. Conduita creativ ludic este o premis pentru vii
torul comportament creativ care se va materializa n produse noi, originale, cu va
loare social. Creativitatea n esen este o form de rezolvare a problemelor. Dar este u
na special deoarece implic probleme la care nu exist rspunsuri simple, probleme pent
ru care rspunsurile populare sau convenionale nu funcioneaz. Creativitatea implic ada
ptabilitatea i flexibilitatea gndirii este o capacitatea specific uman care se conc
retizeaz n transformarea deliberat a mediului de ctre om, ntr-o modalitate anticipat.
Lumea se mbogete permanent cu obiecte materiale sau spirituale (cunotine) care-i au or
ginea n mintea omului, cu lucruri fcute de mna omului n activitatea lui de creaie.A
punem un jocule creativ ,ve-i primii fiecare cte o foipost note din culoarea pe care o
preferai pe care vei nota prenumele vostru alturi de un adjectiv care v definete . 2.
Pentru a avea o minte deschis ctre o viziune nou mai inti de toate trebuie s fim rel
axai i s fim axai att cu trupul ct i cu sufletul asupra spiritului creativ din interio
ul nostru.

Pentru a ne relaxa v propun s v aezai intr-o poziie comod pe scaun cu minile pe ln

nchidei ochii i respirai uor ( de 2-4 minute )i concentrai-v pe dirijarea aerului,insp
rai pe nas i imaginaiv c devenii uor ca un balon ce se ridic in aier apoi expirai
mii cum suntei din ce in ce mai grei i cum v scufundai in scaun apoi scaunul v arunc
in sus.Rmnei cu atenia concentrata asupra ritmului respiratiei i simii cum toi muchi
relaxeaz ,concentrai-v in continuarea asupra respiraiei pentru inc cteva minute i apoi
cnd suntei pregtii dechidei uor ochii, privii ctre exterior i observai ct de relax
t,proaspt i calm v simii.In continuare lsai-v ptruni de atmosfera creat de peisaje
tate.

3. Am folosit proiectarea de imagini reprezentative pentru ai pstra pe participani

cu atenia in interior dup cteva minute le-am propus s priveasc o imagine ce descrie
un peisaj apoi s inchid ochi i s incerce s-i descrie mintal detalii ale imaginii. Aces
t exerciiu le induce in continuare participanilor starea de relaxare deoarece culo
rile deschise cum ar fi albul permite o mai bun concentrare; roul genereaz activism
mintal i ambunden asociativ;galbenul este un calmant al psihonevrozelor, stimuleaz i
treine starea de vigilen, sporete capacitatea de concentrare a ateniei;verdele facili
teaz ambundena de asociaii libere de idei, stimulnd imaginaia i albastrul favorizeaz d
zvoltarea proceselor de inhibiie i de ncetinire a ritmului activitii. V propun s incer
s ne eliberm mintea de modelele de gndire obinuite i s descoperim impreun ct de uor
s ne angajm creierul spre gndirea creativ.Luai fiecare cte o foaie de hrtie i alege
marker,pix sau creion i desenai cu mna nondominant un autoportret cu susul in jos. R
olul acestei activiti este acela de a le demonstra subieilor ct de uor ne putem angaj
a creierul intr-o activitate creativ i care s aduc participanilor o stare de satisfaci
e a reuitei in momentul in care ii vor prezenta autoportretul intregului grup.
Trainer: Iaru Alexandra

1. Challenging the Brain

Buna ziua, bine ati revenit, in continuare vom discuta despre blocajul asupra cr
eativitatii si asupra procesului creativ si despre explorarea procesului de gand
ire.Vom incepe cu un joculet numit Ce vezi?
Patterning System Challenging the Brain: CE VEZI?

S-a cerut s se descrie imaginea din figura 7, cei mai muli ar spune c este un cowbo
y pe un cal. Aceast hotrre este derivat din analiza creierului, care, avnd n vedere s
tilul de plrie pe capul figurii, cifra este probabil de gen masculin . Prea mult an
aliz. de multe ori duce la o interpretare eronat a evenimentelor, precum i concluzi
ile fiind incorecte.
Aceasta este rezolvarea imaginii de mai sus.

2. Blocajele creativitatii

Pentru a stimula creativitatea, trebuie sa fim constienti si sa combatem anumite

piedici aparute in calea manifestarii imaginatiei. Asemenea obstacole sunt denu
mite, de regula, blocaje Adeseori, pot aprea o serie de factori care pun piedici
att n calea dezvoltrii creativitii ct i n ceea ce privete manifestarea ei pe diferit
nuri. Apariia acestor factori de blocaj trebuie prevenit din timp sau acetia trebui
e nlturai ct mai repede.
Blocajele sociale (culturale)

Conformismul este dorina oamenilor ca toi ceilali s se poarte i s gndeasc la fel ca e

Cei care se poart sau au idei diferite sunt privii cu suspiciune sau chiar dezapro
bare, din cauza tendinei oamenilor de a fi nencreztori n fantezie, preuind exagerat r
aiunea logic, judecata critic. Acest lucru poate duce la descurajare pentru cei cre
ativi. De aici apare dorina de a se conforma modelelor sociale nevoia de apartene
n, de a reaciona la fel ca grupul de provenien.Orientarea exclusiv asupra succesului,
pentru a atinge permanent nite performane maxime poate duce la un blocaj intelectu
al.Ali factori de blocaj sunt: interdicia de a pune ntrebri i de a explora mediul ncon
jurtor; sublinierea permanent a rolului apartenenei la un gen sau altul; considerar
ea indivizilor divergeni ca fiind anormali; accentul exagerat pe competiie sau pe
cooperare .Slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile, de asemenea, du
ce la un blocaj de ordin cultural.

Blocajele metodologice.

Sunt cele care rezult din procedeele de gndire. Rigiditatea algoritmilor anteriori
: Din obinuin, oamenii aplic n anumite situaii aceiai algoritmi, chiar dac par a nu s
otrivi, fr s ncerce altceva.
Fixitatea funcional
Folosim obiecte i unelte aa cum am obinuit pn acum, fr s ne gndim c am putea s le
tfel, pentru a obine un obiect nou, sau o funcie nou a acestuia.Criticarea unor ide
i care apar n procesul de soluionare a unei probleme complexe, poate s blocheze apa
riia altor idei. Este bine ca, la apariia unor idei noi, doar s le notm, fr a le anali
za. n momentul epuizrii ideilor putem trece la analiza acestora. Acest procedeu se
numete ,,brainstorming, dup cum l-a numit Osborn i se folosete, mai ales, ntr-o activ
itate de grup.
Jocul acesta se refera la mentalitatea noastra bloc. Mentalitatea va orbi eficie
nt un individ la o interpretare alternativ a faptelor, i este astfel, un bloc subs
tanial de creativitate.Paradigma existent n cadrul unei organizaii va defini un mode
l, explicnd astfel interpretarea acceptat de date si observaii, n plus, cunotinele de
aceast paradigm va conferi un set de reguli care definesc cum facem lucrurile , in
diferent de relevana lor pentru situaie. Un exemplu simplu de la scoala este prevzu
t n figura 9. Nou puncte sunt prezentate ntr-o simpla matrice. Cu

creionul pe hrtie, provocarea este de a se altura nou puncte cu patru linii drepte
fr a lua stiloul pe hrtie. Creierul comunic provocare cu suplimentare, ne-declarate,
norme, cernd ca cele patru linii sa fie cuprinse n cadrul matricii de nou puncte,
sau "n caseta" formata de puncte.Sarcina este apoi imposibila.
Aceasta e varianta rezolvata a imaginii 9.

3. Blocajele emotive

teama de a nu grei;

teama de a nu se face de rs;

graba de a accepta prima idee;

descurajarea rapid;

dorina de a-i ntrece pe alii;

tema de a risca s fii n minoritate

Blocaje perceptive

incapacitatea de a se interoga asupra evidentului;

incapacitatea de a distinge ntre cauz i efect;

dificultatea de a defini o problem;

refuzul de a sesiza, de a releva;

dificultatea de a destructura o problema n elemente care pot fi manipulate, dirij

ate;

dificultatea de a diferenia ntre fapte i probleme;

prezentarea prematur a pseudo-soluiilor la probleme care nu au fost nc definite;

incapacitatea de a utiliza toate sensurile care ne pun n contact cu mediul;

dificultatea de a percepe relaii neobinuite ntre idei i obiecte;

incapacitatea de a defini lucrurile;

ngustarea excesiv a punctului de vedere;

credina negativ: Nu sunt creativ.

Omul dispune de un potential numit creativitate iar datoria lui este sa-l descop
ere, sa si-l dezvolte si sa-l puna in evidenta. Si aceasta, deoarece numai prin
creatie avem sansa de a deveni asemenatori Creatorului V.Belous considera obstac
olele de ordin psihologic (lipsa flexibilitatii, fluenta scazuta, rigiditatea fu
nctionala, frica de critica, frica de ridicol, timiditatea, descurajarea si auto
-descurajarea) ca fiind cele mai importante obstacole in calea creativitatii si
performantei umane. Din analiza vastei literaturi cu privire la obstacolele si b
arierele ce pot aparea in calea manifestarii creativitatii se desprind cateva id
ei: - Un blocaj, o bariera este un fenomen, o insusire sau orice conditionare, i
nterna sau externa, care obstructioneaza manifestarea potentialului creativ. Un
blocaj, "o bariera psihologica poate fi orice fenomen care interfereaza sau impi
edica abilitatile cuiva in rezolvarea creatoare a problemelor". - Orice insusire
a proceselor psihice cognitive, afective, motivationale, ca si anumite trasatur
i temperamentale sau caracteriale, pot deveni zavoare sau obstacole ale creativi
tatii in anumite conditii. Ca urmare, lista blocajelor poate fi foarte mare si e
ste necesara identificarea lor sau a conditiilor in care fenomenele pot deveni b
locaje. - Blocajele pot fi recunoscute, intelese si depasite prin antrenament, s
ustin specialistii, teoreticieni sau practicieni

Astfel, pentru reducerea barierelor strategice V. Belous propune brainstormingul

, asocierile fortate, cautarea combinatiilor diferite; pentru reducerea barierel
or de valori (gradul in care atitudinile, valorile personale si credintele, prin
flexibilitate redusa, se constituie ca blocaje ale creativitatii), acesta propu
ne: jocul de rol, simularea, sociodrama, ascultarea activa; pentru barierele per
ceptuale (gradul in care indivizii percep lucrurile intr-un mod rigid, acuitatea
senzoriala si de percepere a mediului) se propune: sinectica, sociodrama, vizua
lizarea, iar pentru reducerea barierelor imaginii de sine (modul in care indiviz
ii se autoevalueaza si isi utilizeaza resursele disponibile) se propune: privire
a in oglinda, gandirea pozitiva, sociodrama. Din conceptia cu privire la bariere
le creativitatii a lui Lee Jones si a strategiilor prin care ele pot fi depasite
am conturat ideea ca printr-o inlantuire a metodelor de creativitate intr-un an
trenament. de grup s-ar putea obtine reducerea unor blocaje sau depasirea lor, r
ezultatele validand si propunerile autorului.Gandirea presupune descrierea, ntele
gerea, explicarea, descifrarea i interpretarea informatiilor. Este o activitate s
pecific umana care prin abstractizare i generalizare ne informeaza despre relatii
le dintre obiectele i fenomenele lumii, n forma notiunilor, judecatilor i rationame
ntelor. Aceasta are capacitatea de a modela experiena n forme noi i diferite, capac
itatea de a percepe mediul n mod plastic i de a comunica altora experiena unic rezul
tat interaciunea optim, generatoare de nou, dintre atitudini i aptitudini un complex
de nsuiri i aptitudini pihice care, n condiii favorabile genereaz produse noi i d e v
loare pentru societate.
Aceasta parte a workshop-ului despre blocajul creativitatii i-a sfarsit,iar in c
ontinuare va prezenta colegul nostru dezvoltarea creativitatii.
Trainer: Ion Nicoleta

Nu am ales s ne nastem. Nu ne-am ales printii. Nu ne-am ales epoca istoric, ori tar
a sau circumstantele venirii noastre. Putem alege, totusi, cum ne trim vietile. C
eea ce ne face semnificativi este modul n care trim. Putem tri o viat care are un se
ns sau o viat fr. Noi decidem. Noi alegem. si, prin decizii si alegeri, vietile noa
stre sunt formate. n final, ne formm destinul, scopul.
(boost motivational, in introducere)

1.
nainte de a v prezenta o serie de exercitii foarte eficiente n dezvoltarea procesul
ui creativ, vom face o mic recapitulare a conceptelor prezentate in primele dou et
ape ale acestui training. Intrebati-v:
Ce este creativitatea? De ce dorim s fim creativi?
Dac cineva doreste s si dezvolte spiritul creator, primul pas const n definirea conc
eptului de creativitate.Creativitatea este un mod de gandire flexibil si origina
l, abilitatea de a acorda atentie detaliilor, abilitatea de a face fata incertit
udinii. Bineinteles, oricine definette diferit acest concept. Poate fi o sclipir
e, un proces bine pus la punct, o voce din capul nostru sau un proces bine struc
turat. Persoanele creative dispun de o motivatie superioara in depasirea obstaco
lelor si rezolvarea de probleme, consimt riscuri calculate si lucreaza mult in s
chimbul recunoasterii personale. Dezvoltarea creativitatii prin exercitiu este o
metoda foarte eficienta. Totodata, mediul in care se desfasoarea activitatile t
rebuie sa fie stimulativ, atat din punct de vedere vizual, cat si auditiv si, de
ce nu, tactil. Aceste exercitii ajuta si in motivarea studentilor care, devin m
ai putin predispusi unor stari psihologice negative ca si distresul sau plictise
ala.

2. Prejudecati.
Doar unele persoane pot fi creative. Geniul creativ neadaptat societatii moderne
este o imagine puternica a culturii Occidentale. Toata istoria este presarata d
e actiuni ale unor oameni creativi care s-au impotrivit gandirii de turma, au into
rs spatele maselor si gandirii conventionale pentru a aprinde torta progresului
si revelatiei unei lumi bolnave. Multe companii au departamente de creatie unde
nimeni nu poarta cravata, angajatii lucreaza pana tarziu, luptandu-se cu idei ce
trec de intelegerea oamenilor simpli. Aceasta imagine creeaza prejudecata diferen
tierii acestor persoane creative de restul populatiei si ne-ar putea influenta s
a credem ca marea majoritate a populatiei nu are capacitate creatoare. In opinia
mea, toate persoanele au capacitatea de a fi creative si politica marilor compa
nii este restrictiva si conduce la o exploatare partiala a potentialului creativ
prezent in absolut toti angajatii. Creativitatea se manifesta doar in domeniul
artelor frumoase. Intrebati-va un coleg sau prieten cum vede un om creativ si se
va gandi negresit la un sculptor, poet sau scriitor. Putini va vor spune ca siau imaginat un om de stiinta, un profesor sau un om de afaceri. Creativitatea nu
este exclusiv dedicata unor anumite activitati, ci este prezenta peste tot in j
urul nostru, de la pixul pe care il tinem in mana, masa pe care scriem si masina
pe care o conducem. Creativitatea implica exprimare libera, un flow de idei pe
care nu este aplicata o reflectie critica, ceva particular unei persoane. Creati
vitatea poate fi un proces bine structurat, sistematizat, regandit in cel mai mi
c detaliu.

Trainerul ideal? (paranteza)

In primul rand si cel mai important: Trebuie sa practici ceea ce predici, adica,
daca vrei sa stimulezi creativitatea cuiva, fii creativ! Arata-le, doar vorbind
. Fii un model in rezolvarea exercitiilor, implica-te si ei te vor urma! Creativ
itatea trebuie tratata cu respect si atentie. Asadar, trebuie sa creezi un mediu
potrivit pentru exercitiile ce implica creavitate. Un lucru mai important decat
mediul (fizic) este mediul emotional. Responsabilitatea ta este crearea unui lo
c sigur pentru exprimarea fara jena a ideilor; fa greseli, fii nataflet , nu jud
eca si nu vei fi judecat. JUDECATA UCIDE CREATIVITATEA. Minimizeaza gradul cu ca
re faci corectari sau dai sfaturi. Abandoneaza dualitatea bun-rau, nu gandi in a
lb si negru, ofera participantilor libertate in exprimarea ideilor, sublinierea
individualitatii.
Pentru a asigura un mediu propice pentru exprimarea de sine, incorporeaza in si
intre exercitiile tale urmatoarele ingrediente: umor, muzica, buna dispozitie, a
rta, drama, dans si miscare. O parte dintre exercitiile prezentete mai jos neces
ita materiale aditionale. Pune la dispozitie cursantilor orice material, chiar d
aca nu e legat de activitatile pe care le intreprind acestia, in cazul in care a
u idei noi ce nu pot fi puse in aplicare altfel. EXPUNEREA participantilor la or
ice tip de creatie, fie pictura sau sculptura, muzica, film etc. are efecte pozi
tive si este una din cele mai importante surse de inspiratie. Totusi, incearca s
a dozezi aceasta expunere, doresti sa ii stimulezi, sa le dai idei, sa-i faci sa
initieze un proces creativ, nu sa-i descurajezi.
Putem antrena creativitatea din oameni? Raspunsul este, cu siguranta, DA.
Oamenii sunt extrem de creativi atunci cand lucreaza intr-un mediu fara stres. G
anditi-va la Newton dormind sub mar. Asadar, pentru ca stimularea sa fie eficien
ta, cursurile trebuie realizate de persoane deschise, care stiu sa destinda atmo
sfera, dar sa balansam staff-ul training-ului astfel incat sa evitam suprasatura
rea unei anumite laturi a interactiunii cu participantii.

Procesul modelarii este foarte important in stimularea directiei in care vor sa

se intrepte cursantii, de exemplu:
Comediant stimulare cu imagini ce inspira o v
iziune relaxata asupra vietii. Sportivi dezvoltarea puterii de anticipare Politi
cieni strategii de dezvoltare pentru viitorul societatii in care traiesc
Un alt lucru demn de consideratie este faptul ca femeile tind sa fie mai creativ
e decat barbatii, emisfera dominanta fiind cea dreapta.

Nota catre profesor: Elimin in totalitate brainstorming-ul. Nu cred ca doriti in

aceasta lucrare sa auziti despre el, ci mai degraba alte tehnici de stimulare.
Exercitiul 1. Senzatiile
Acest exercitiu il veti face in perechi, un ascultator si un practicant. Inchide
ti ochii si puneti-va o intrebare legata de senzatiile pe care le traiti in aces
t moment, concentrati-va pe detaliile senzoriale. Ar putea fi un parfum aparte,
apasarea corpului pe spatarul scaunului sau un sunet necunoscut, intrigant. Ince
rcati sa detaliati in asa fel incat cel care va asculta sa traiasca acea senzatie.
Pentru a mentine generarea de imagini mintale, intrebati-va notiuni despre natu
ra obiectului, senzatiei, proceselor implicate si explorati-le in detaliu. Descr
ierea imaginilor trebuie facuta destul de repede pentru a evita judecata sau gan
direa critica.
Exercitiul 2. Povestea
In urmatoarele minute veti asculta o partitura a compozitorului X (ceva necunosc
ut, diferit). Inchideti ochii si ascultati cu atentie. Muzica va va spune o pove
ste. Urmariti schimbarile in atmosfera melodiei si incercati sa va imaginati ce
mesaj va transmite dumneavoastra. Apoi, voi opri muzica iar voi veti scrie cat m
ai detaliat aceasta calatorie.
Exercitiul 3. Cutia
Uitati-va in jurul vostru, luati un obiect ce vi se pare familiar si studiati-l.
Atingeti-l, ridicati-l, mirositi-l. Studiati-l pana cand gasiti ceva nou despre
acel obiect. Poate fi grosimea hartiei, modul in care este imbinat un birou, or
ice. Ganditi in afara CUTIEI. Cutia este ceea ce cunoasteti deja.

Exercitiul 4. Cuvant aleator

Luati o carte din biblioteca (dispunem de asa ceva in spatiul desfasurarii train
ing-ului), inchideti ochii, deschideti la intamplare si concentrati-va asupra un
ui cuvant, ales si acesta la intamplare. Daca nu va place, aveti voie sa va aleg
eti altul, doar o data. Luati o hartie si un creion si incercati sa gasiti 15 mo
dalitati prin care acel cuvant apare in viata dumneavoastra. Daca e prea usor, i
ncercati sa gasiti cat mai multe, nu exista limita. Cand veti incepe acest exerc
itiu, veti gasi cateva idei care va vor sari in minte in mod natural. Sunt lucruri
obisnuite pe care deja le cunoasteti. Cand le veti epuiza, va deveni brusc greu
. Acela este peretele cutiei, locul in care trebuie sa apasati, sa spargeti bari
era conventionalului, sa ganditi in afara cutiei. Dupa ce ati trecut de acest pe
rete, noile idei va vor veni foarte usor. Veti gasi lucruri pe care nu credeati
vreodata ca le veti gandi macar. Eliberati-va mintea!
Exercitiul 5. Jucaria
Pe masura ce oamenii se maturizeaza, isi pierd abilitatea de a fi constant si co
mplet creativi deoarece societarea ii forteaza sa se comporte ca niste adulti. N
u suntem incurajati sa ne mentinem acel simt al curiozitatii din copilarie. O de
finire interesanta a creativitatii poate fi aceasta: abilitatea de a vedea lucru
rile din perspectiva unui copil. Cand retraiesti dorinta de curiozitatea si mira
rea pe care o aveai cand erai copil, iti poti imbunatati capacitatea de creatie.
Aduceti-va aminte cum era copilaria dvs., incercati sa va reamintiti numele col
egilor si a profesorilor, ganditi-va care va erau activitatile preferate. Care e
ra JUCARIA voastra preferata? Incercati sa realizati un design pentru jucaria vo
astra preferata, un logo / emblema si un slogan. Ganditi-va ce caracteristici at
i dori oferiti acestei jucarii. Puteti merge chiar mai departe, desenati-va juca
ria ideala a copilariei.

Exercitiul 6. Neconventional
Alegeti un obiect comun, obisnuit, gen surubelnita, furculita, minge de tenis, p
eriuta de dinti etc. si creeaza o lista cu 20 de intrebuintari originale pentru
el. Descrieti fiecare situatie in cate o propozitie scurta.
Exercitiul 7. Cu susul in jos
Luati o foaie de hartie, ce culoare doriti, si desenati-va portretul. Stati, nu
v-am spus inca tot, va veti desena cu capul in jos si mana folosita va fi cea no
n-dominanta (daca sunteti dreptaci cu mana stanga si invers). Si dupa aceea va v
eti semna la fel cum face un pictor. Scopul acestui exercitiu este eliberarea de
conventional, de pattern-urile comportamentale si antrenarea creierului in acti
vitatile creative.

Exercitii si sfaturi pentru stimularea creativitatii in viata de zi cu zi:

1) Petrece cat de mult timp poti studiind imprejurimile. Inchide ochii si, folos
ind un reportofon, descrie ceea ce vezi. In timp ce reconstruiesti vizual spatiu
l ce te inconjoara, incepe sa descrii detaliile. Cand ai terminat, deschide ochi
i, si asculta inregistrarea pentru a vedea cat de acurat ai descris. 2) Invata s
a-ti folosesti partea non-dominanta a corpului. Daca lovesti mingea la fotbal cu
piciorul drept, invata sa lovesti cu stangul. 3) Incearca sa comunici mai mult
prin miscarile corpului si expresia faciala. 4) Joaca-te cu Origami. Origami (hrt
ie pliat) constituie arta plierii hrtiei colorate n modele de creaturi vii, obiecte
nensufle ite sau forme decorative abstracte. 5) Joaca-te cu hartia. Transforma con
cepe bidimensionale in obiecte tridimensionale folosind lipici, hartie creponata
sau obiecte reciclate. 6) JOACA SAH. Invata sa joci, studiaza strategiile altor
persoane. Descopera cel mai puternic joc al mintii. 7) Esti blocat intr-o sala
de conferinte? Schimba locatia. Schimba perspectiva. Iesi in parc, la o terasa,
pur si simplu, plimba-te. Viziteaza un muzeu, du-te la cumparaturi. O schimbare
de peisaj iti va reactiva mintea creativa. 8) Observa lucrurile din jurul tau si
incearca sa le gasesti imbunatatiri, adu-le la forma ideala. 9) Reversibilitatea
proceselor. Gandeste desfasurarea unui proces de la finalizare la pregatire. 10)
Tine aproape de tine un carnetel si un pix, la birou, in masina, oriunde mergi
pentru a nota orice idee noua nascocesti. 11) Invata sa pui mai multe intrebari.
Intreaba-te De ce?. Nu te teme de faptul ca unele din ideile tale pot parea depla
sate. Einstein spunea: Daca la inceput, ideea nu este absurda, nu exista speranta
pentru ea.. Invata sa gandesti in afara spectrului logic, palpabil. 12) Viseaza
cu ochii deschisi. Invata sa-ti folosesti imaginatia. Trebuie sa vezi in minte i
nainte de a crea ceva in realitate. Vizualizeaza. 13) Fii spontan. Nu te ingrijo
ra cu privire la ceea ce cred altii despre ideile tale. 14) Foloseste-ti intuiti
a. Urmareste acea voce interioara, nu te va dezamagi. 15) NU te compara cu altii
. Acesta este un proces care ucide creativitatea. Fii bun cu tine. 16) CITESTE.
CITESTE. CITESTE. Orice. O carte. Un articol online, un tweet. Nu te opri niciod
ata din invatat. 17) Respira. Invata sa devii comfortabil cu linistea. Exploreaz
a-te. Cand esti singur in camera, opreste orice sursa de zgomot, aseaza-te comfo
rtabil, inchide ochii si doar respira. Gandestete la inspiratie, la expiratie, l
a schimbarile ce se produc, marirea respectiv, miscorarea cutiei toracice, contr
actarea si relaxarea. 18) Paradoxul somnului. Lipsa acestuia pe o perioada mai l
unga de timp poate activa puternic creativitatea. (nu sunt sigur totusi cat de s
anatos e) 19) Mananca lucruri noi. Laptele, spanacul, tofu, semintele de floarea
soarelui te vor face sa te simti mai fericit si mai creativ.

20) Asculta muzica. Oriunde. Oricand. Totusi, nu porni radio-ul, creeaza-ti un p

laylist de acasa. 21) Fa sport. 22) Iesi in natura, respira aer curat, lasa natu
ra sa te inspire. 23) Nu te mai indoi de abilitatea ta creatoare. Te-ai nascut c
reativ! 24) Daca, in timpul procesului de creatie, te lovesti de peretele CUTIEI
(despre care am vorbit mai devreme), ia o pauza, fa altceva si apoi revin-o la
proiect. Vei fi surprins cat de simpla era solutia. Lasa-ti creierul sa rezolve
inconsient problema. 25) Iubeste ceea ce faci. Acest lucru il au in comun toate
persoanele creative. Gaseste-ti pasiunea si pur si simplu fa ce-ti place. Apoi,
lucreaza mai mult. 26) Principiul Universului Paralel. Gandeste invers, bizar.
U
n tenismen serveste o minge. -> Intr-un univers paralel, mingea serveste cu teni
smenul.
Cum as putea sa fac, la un restaurant, ca cina sa fie servita cat mai gr
eu. Exagerarea unui produs pana la absurditate:
Produs: Telefon Nokia 3310.
Cara
cteristici: vechi, greu, dimensiuni relativ mari. Exagerare: daca il scapi din m
ana, se sparge... gresia. (satirizeaza smartphone-urile)
Trainer: Kalman Magyari