Sunteți pe pagina 1din 53

CAIET DE SARCINI

MACADAM
GENERALITATI
ART. 1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
ART. 2 PREVEDERIGENERALE
CAP.I NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
ART. 3 MATERIALS GRANULARE

ART. 4 APA
ART. 5 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE
EXECUTIA MACADAMULUI
CAP.II COMPOZITIA MACADAMURILOR
ART. 6 MACADAM ORDINAR
CAP.III CONDITIITEHNICE
ART.7 ELEMENTE GEOMETRICE
ART.8 ABATERILE LIMITA SI DENIVELARILE ADMISIBILE
CAP.IV EXECUTIA STRATURILOR DE MACADAM
ART.9 PREVEDERI GENERALE
ART.10 EXECUTIA MACADAMULUI ORDINAR
ART.ll PERIOADA DE LUCRU SI DAREA IN CIRCULATIE
ART.12 VERIFICAREA LUCRARILOR EXECUTATE
CAP.V RECEPTIA LUCRARILOR
ART.13 RECEPTIA PRELIMINARA
ART.14 RECEPTIA FINALA

GENERALITATI
ART.1 OBJECT SI DOMENIUL DE APLICARE
1.1 Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia macadamului ordinar,
folosit ca imbracaminte provizorie la sistemele rutiere ale drumurilor comunale, asa cum
este si proiectul tehnic de fata.
El cuprinde conditiile tehnice de executie si de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca materialele folosite si straturile realizate.
1.2 Macadamul ordinar, conform STAS 179-84 este alcatuit dintr-un strat de piatra
sparta monogranulara, cilindrat la uscat pana la f ixare, impanat cu split sau criblura, udat si
apoi din nou cilindrat pana se asigura inclestarea pietrei.
1.3 Tipul de macadam ordinar, se aplica pe drumuri cu imbracaminti provizorii,
tin^nd seama de clasa tehnica si categoria acestora conform tabelului 1.

Tipul
macadamului

Modul de
penetrare

Macadam
ordinar

Tipul de liant
bituminos

Rolul
stratului

imbracaminte
provizorie

Tabelul 1
Clasa tehnica a
drumului
si categoria tehnica
a strazii
V pentru drumuri

ART.2 PREVEDERI GENERALE


2.1 Macadamul ordinar folosit ca imbracaminte provizorie la drumurile publice se
va proteja prin tratamente bituminoase conform STAS 599-87.
2.2 Macadamul folosit ca imbracaminte provizorie nu se prevede cu incadrari.
2.3 Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologia
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.4 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor incercarillor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
2.5 In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL I
NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
ART.3 MATERIALE GRANULARE
3.1 Materialele granulare folosite la executia straturilor de macadam sunt
urmatoarele:
- piatra sparta sort 40-63;
- split, sort 8-16 sau 16-25;
- savura, sort 0-8;
- nisip natural 0-3 sau 0-7;
3.2 Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau
inghet, fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, omogen in ce
priveste culoarea si compozitia mineralogica, cu structura omogena si compacta.
3.3 Caracteristicile mecanice ale agregatelor, precum si continutul lor de impuritati
trebuie sa respecte prevederile din tabelele 2 si 3.
NISIP - conditii de admisibilitate

label 2
Domenii de utilizare
Macadam ordinar

Sortul
Granulozitate
- continut de fractiuni sub 0,02 mm %
pentru imbracaminte
Continut de impuritati
- corpuri straine
- humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu)
- mica libera

Umplerea golurilor
dupa impanare

Protectie

0-7

3-7

15 ... 30

nu se admit

nu se admit

AGREGATE CONCASATE - Conditii de admisibilitate


label 3
Caracteristici
Conditii de admisibilitate

Corpuri straine
Fractiuni fine (parti levigabile)
Granulozitate
Aspect si forma granulelor

Savura

Piatra sparta
si split

nu se admit

nu se admit

conf . tabel 5

conf. tabel 5

conf. tabel 5

Rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete


in stare uscata N/mm2 min.
pentru imbracaminti

150

Rezistenta la sfar^mare prin compresiune pe


piatra sparta in stare saturata la presiune
normala, % min. pentru imbracaminti

70

Uzura cu masina tip Los Angeles max.


pentru imbracaminti

Uzura cu masina tip Deval (coeficient de


calitate) min. pentru imbracaminte

12

80

0,3
25

Rezistenta la sf aramare prin soc pe piatra


sparta
Rezistenta la inghet-dezghet
- coeficient de gelivitate
- coeficient de inmuiere pe epruvete, % max.

25

3.4 Din punct de vedere al dimensiunilor si formelor diverselor sorturi de agregate


trebuiesc indeplinite prevederile tabelului 4.
GRANULOZITATEA AGREGATELOR - Conditii de admisibilitate Tabel 4
Cantitatea de
Piatra
granule ce trece
Denumire Sortul
necorespunz.
prin ciur
Dimensiuni
curenta
dimen.
mm
Superior Inferior
% max.
Savura

0-8

0...8

95 ... 100

Forma

Poliedrica:
raportul 1: b:a
min.l:0,5:0,25
b/a>0,50c/a>
0,25

Split
Piatra
sparta

8-16
16-25
25-40

8...16
16...25
25...40

95...100
95...100
95...100

0...10
0...10
0...10

15
15
15

40-63

40...63

90...100

0...10

15

3.5 Caracteristicille fizice ale rocii de provenienta (densitate, densitate aparenta,


compactitate, porozitate totala, absorbtie de apa la presiune normala si coeficient de
saturatie, densitate in gramada si volumul de goluri) trebuie sa corespunda standardelor
sau documentelor tehnice normative de produs in vigoare, pentru roca respectiva.
3.6 Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in
conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi.
3.7 Aprovizionarea agregatelor de la furnizor se va face numai dupa ce se constata ca
acestea crespund conditiilor impuse de prezentul caiet de sarcini si se vor lua toate
masurile necesare pentru a le feri sa se impurifice in timpul transportului.
3.8 Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se face in conformitate cu
prevederile tabelului 5.
3.9 Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor
efectuate de laborator.
ART.4 APA
4.1 Apa utilizata la executia straturilor de macadam ordinar sau penetrat poate sa
provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa
indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.
Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi STAS 790-84.
4.2 Verificarea se face la inceperea lucrarilor si se repeta ori de c^te ori se observa ca
se schimba caracteristicile acesteia.
4.3 In timpul utilizarii pe santier se va urmari ca apa sa nu se polueze cu detergenti,
materiale organice, uleiuri, argile, etc.

ART.5 CONTROLUL CALITATII MATERIALELORINAINTE DE


EXECUTIA MACADAMULUI
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau in conformitate
cu prevederile cuprinse in tabelul 5.
Tabelul 5
Actiunea, procedeul de
Frecventa minima
Metod
verif icare sau
e
caracteristicile
determ
Materialul
care se verifica
conf.
STAS
La aprovizionare
La locul de
punere in opera
Nisip
natural

Agregate
concasate

Examinarea datelor
inscrise in certificatul de
calitate

La fiecare lot
aprovizionat

Natura mineralogica

Cate o incercare
pentru fiecare sort
si fractiune

O incercare la 5000 4606me


80

Granulozitatea

O incercare pentru
fiecare fractiune si
sursa

O incercare la 500
me

460680

Echivalent de nisip (EN)

O incercare pentru
fiecare fractiune si
sursa

O incercare la 200
me

730-89

Continut de impuritati

In cazul in care se
observa prezenta
lor

Ori de c&te ori


apar factori de
impurificare

460680

Examinarea datelor
inscrise in certificatul de
calitate

La fiecare lot
aprovizionat

Corpuri straine

In cazul cand se
observa

Ori de c^te ori


apar factori de
impurificare

Fractiunea fina O...0,09


mm

O incercare pentru
fiecare fractiune si
sursa

O incercare la 500
me

730-89

Granulozitatea

O incercare pentru
fiecare fractiune si
sursa

O incercare la 500
me

460680

Aspectul si forma
granulelor

O incercare pentru
fiecare fracti. si
sursa

O incercare la 500
me

460680

"

Rezistenta la sf ar&mare
prin compresiune pe
piatra sparta in stare
saturata la presume
normala

O incercare pentru
fiecare fractiune si
sursa

O incercare la 5000 730-89


me

Uzura cu masina tip Los


Angeles

O incercare pentru
fiecare fractiune si
sursa

O incercare la 5000 730-89


me

Rezistenta la sfar^mare
prin soc pe piatra sparta

O incercare pentru
fiecare fractiune si
sursa

O incercare la 500
me

Natura mineralogica

Gate o incercare
pentru fiecare sort

O incercare la 5000 460680


me

730-89

C A P I T O L U L II
COMPOZITIA MACADAMURILOR
ART.6 MACADAMUL ORDINAR
Granulozitatea sorturilor de materiale granulare si cantitatile orientative de
materiale necesare executarii macadamului odinar ca imbracaminte sunt aratate in tabelul
6.
Tabelul 6
Materiale
Piatra sparta, kg/mp

Nota *)

*)

Macadam f olosit
ca imbracaminte

175 ... 180

Split, kg/mp

20 ... 24*

Savura sau nisip, kg/mp

35 ... 40"

Nisip sau savura, kg/mp

15 ... 18

Apa, 1/mp

30 ... 35

Cand piatra sparta provine din roci cu densitate mijlocie (calcar, gresii, etc.)
consumul de split se poate reduce la 18 ... 22 kg si respectiv la 14 ... 18 kg/mp
micsor&ndu-se corespunzator piatra sparta
Numai savura sau numai nisip, ori dintr-un amestec in parti egale.

C A P I T O L U L III
CONDITIITEHNICE
ART.7 ELEMENTE GEOMETRICE

7.1 Elemente geometrice pentru straturile de macadam or dinar trebuie sa respecte


prevederile din tabelul 7.
Tabelul 7
Macadam
ordinar
Elementele geometrice
pentru imbracaminte
Grosimea in cm:
- inainte de cilindrare
- dupa cilindrare

12
10

Latimea

Conform prevederilor din proiect

Pantele transversale si
forma

Conform prevederilor din proiect

Declivitatile in profil
longitudinal

Conform prevederilor din proiect

7.2 Grosimile din tabelul 7 sunt orientative, la excutie se va realiza grosimea


prevazuta in proiect.
ART.8 ABATERILE LIMITA SI DENIVELARILE ADMISIBILE
Abaterile limita locale admise la grosime, latime si cotele profilului in lung precum si
denivelarile admise in profil transversal si longitudinal sunt aratate in tabelul 8.
Tabelul 8
Abaterea la:

Valoare limita admisa la macadamul ordinar

Grosime

10%

Latime

5 cm

Profil transversal
Cote in profil longitudinal

6mm/m

5 cm

max. 20 mm

Proile longitudinals (deniv. sub


lata de 3 m)

C A P I T O L U L IV
EXECUTIA STRATURILOR DE MACADAM ORDINAR
ART.9 PREVEDERICOMUNE
9.1 Macadamul ordinar prevazut in prezentul caiet de sarcini se aplica ca
imbracaminte provizorie care trebuie pregatita si compactata conform caietelor de sarcini
respective.
Executia stratului de macadam va incepe numai dupa ce a fost efectuata receptia
straturilor de fundatie sau a straturilor de baza de sub acestea.
9.2 Pentru o c&t mai buna realizare a macadamurilor se vor executa la inceperea
lucrarilor sectoare de incercare pe care urmeaza sa se stabileasca componenta atelierului de
compactare, numarul optim de treceri si viteza rulourilor compactoare folosite la cilindrare
si sa se definitiveze cantitatile de materiale.
Cilindrarea trebuie astfel efectuata ca sa se evite stabilirea impanarii prin rupere a
muchiilor si rotunjirii pietrelor cauzate de un numar prea mare de treceri.
9.3 Nu este permisa schimbarea de directie a compactorului in cuprinsul sectorului
care se cilindreaza. Deplasarea utilajelor va fi liniara si fara serpuiri.
9.4 Viteza rulourilor compresoare trebuie sa fie constanta si mai redusa la
cilindrarea la uscat.
ART.10 EXECUTIA MACADAMULUI ORDINAR
10.1 Pe suprafata fundatiei se asterne piatra sparta 40-63 in grosime cat mai
uniforma folosindu-se in acest scop ca reperi benzi din agregate asternute la cota si se trece
apoi la cilindrarea acesteia.
Cilindrarea pietrei sparte se va face cu compactori cu rulouri netede usoare (6-8 t) si
apoi cu compactori cu rulouri netede mijlocii (10-141) p&na la fixare.
Asternerea si cilindrarea pietrei sparte se face prin verificarea continua la sablon.
10.2 Urmatoarea operatie, obligatorie, este impanarea macadamului prin asternerea
uniforma a splitului in inimimum doua reprize.
Dupa asternerea fiecarei reprize se trece de 2-3 ori cu compactorul cu rulouri netede,
se uda cu apa si se continua cilindrarea pSna la completa inclestare a stratului de macadam.

La cilindrarea din aceasta faza se vor folosi compactori cu rulouri netede mijlocii sau
grele (peste 141).
10.3 Dupa inclestare se face umplerea golurilor ramase cu savuri sau nisip asternut
uniform in doua reprize stropite cu apa si cilindrate concomitent pana la fixarea definitiva.
Fixarea definitiva a macadamului se considera terminata cand tamburii unui
compactor greu, cu rulouri netede nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata
macadamului, iar mai multe pietre de aceeasi marime si natura cu piatra concasata folosita
nu mai patrund in macadam si sunt sfaramate de rulouri (tamburi).
10.4 Dupa fixarea definitiva se asterne un strat de nisip grauntos sau savura in
grosime de 1 cm pentru protectie.
10.5 La macadamul folosit ca imbracaminte se va executa si acostamentul pentru ca
sa se realizeze o buna compactare a macadamului la margine.
ART.ll PERIOADA DE LUCRU SI DAREA IN CIRCULATIE
11.1 Este interzisa executia macadamului ordinar pe o fundatie acoperita cu un strat
de zapada sau cu o pojghita de gheata precum si cu agregate inghetate.
11.2 Antreprenorul lucrarii va lua masuri ca macadamul ordinar neprotejat, pe tot
timpul cat este supus circulatiei si pana la receptia lucrarii trebuie intretinut prin luarea
urmatoarelor masuri:
- indepartarea imediata a noroiului, frunzelor, paielor;
- readucerea pe partea carosabila a savurii sau nisipului de protectie, aruncate de
circulatia pe acostamente;
- repararea imediata cu split si savura a denivelarilor sau degradarilor aparute
evitandu-se in special stagnarea apei pe suprafata imbracamintei.
Materialul de intretinere si reparatii se asterne in grosimile necesare si se va bate cu
maiul mentinandu-se in aceste conditii pana la fixare, folosindu-se de preferinta split, sortul
8-16 si 16-25 sau amestec 8-25.
ART.12 VERIFICAREA LUCRARILOR EXECUTATE

12.1 Inainte de asternerea macadamului se verifica conditiile de suprafatare ale


fundatiei si cele de pregatire a acestora.
12.2 In cursul executarii lucrarilor se controleaza, la inceput si apoi la fiecare 0,5 km
executati cantitatile de materiale si dozajele prevazute in tabelul 6, eventual corectate pe
baza rezultatelor obtinute pe sectorul experimental.
12.3 La asternerea si cilindrarea materialelor granulare in diferite reprize si la
sfarsitul fixarii definitive - se verifica daca se indeplinesc conditiile prevazute in tabelul 8
privind abaterile limita si denivelarile admisibile la elementele geometrice, dupa cum

urmeaza:
- In profil longitudinal se verifica denivelarile pe axul drumului si pe doua
generatoare situate de o parte si de alta, la minimum un metru de la marginea
imbracamintii.
Masurarea se face folosind un dreptar de 3 m lungime si o pana de 20 cm lungime si
maximum 3 cm latime, cu inclinatie 1:10.
- Verificarea profilelor transversale se face la distanta de 25 m sau 50 m. Masurarea
se face prin constatarea denivelarilor sub sablon avSnd forma profilului transversal tip.
Masurarea diferentelor dintre sablon si stratul de macadam se face in axa drumului
si la distante de 1 m si 2 m de la margine. Pentru masurare serveste o pana de 30 cm
lungime si maximum 30 mm latime, cu o grosime la capete de 15 mm si respectiv 90 mm.
Pana are o inclinatie de 1:4 si fata superioara gradata corespunzator fiecarei diferente de 1
mm.
Verificarea profilelor transversale curbe se face fata de panta medie si fata de sageata
maxima iar verificarea celor cu panta unica se face cu dreptarul, in locul sablonului de
profil transversal - tip.
- Cotele profilului longitudinal se verifica prin nivelment geometric in axa drumului
sau a strazii.
12.4 Rezultatele verificarilor lucrarilor executate ca si a materialelor folosite se
inscriu in evidentele de santier.
12.5 Beneficiarul prin delegatii sai, are obligatia de a verifica periodic datele inscrise
in evidentele aratate la punctele 17.1-17.3 particip^nd si la verificarea principalelor date
(grosimi, cantitati, etc.).

CAPITOLUL V
RECEPTIA LUCRARILOR
ART.13 RECEPTIA PRELIMINARA
13.1 Receptia preliminara a macadamului ordinar care serveste ca imbracaminte se
va face la 2 luni dupa terminarea lucrarilor si darea in circulatie in conformitate cu
reglementarile legale in vigoare.
13.2 Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia tehnica aprobata
si fata de evidentele de santier, care constituie documentatia de control a executiei.
13.3 La receptie se va examina daca s-au respectat:
- conditiile prevazute pentru materiale;
- cantitatile dde materiale folosite;
- daca s-au ridicat la timp si in numar suficient probele de materiale, incit sa asigure
verificarea calitatii lor;
- daca lucrarile s-au executat conform documentatiei tehnice aprobate si
documentatiei de control intocmita in timpul executiei.
13.4 La receptie se vor verifica:
- denivelarile in profil in lung;
- denivelarile in profil transversal si respectarea pantei prescrise;
- respectarea cotelor in profil longitudinal;
- respectarea grosimilor prevazute pentru macadamuri.
13.5 Receptia se face numai pentru sectoare complet terminate.
ART.14 RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de verificare in exploatare a


comportarii lucrarilor si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare.

CAIET DE SARCINI
SANTURIDALATE

OBJECT SIDOMENIU DE APLICARE


Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de colectare a apelor de
suprafaja (santuri dalate). Cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite la realizarea acestora,
controlul calita^ii materialelor si a lucrarilor executate conform proiectului de execute.
CONDITII GENERALE
Antreprenorul va tine evidenja calita^ii lucrarilor prin intocmirea si men{inerea la zi a dosarului
cu certificate de calitate si a registrului cu rezultatele incercarilor realizate in laborator. Cand este
necesar, la cererea dirigintelui de santier, antreprenorul este obligat sa efectueze verificari
suplimentare faja de prevederile acestui caiet de sarcini.
In cazul in care se constatS abater! de la cerinjele de calitate prevazute in caietul de sarcini,
beneficiarul va dispune intreruperea lucrarilor si luarea m&surilor care se impun.
SOLUTIA TEHNICA ADOPT ATA
Rigole pereate sau dalate din beton monolit, C25/30 , de 10 cm grosime, pozate pe un strat de
nisip fin de 5 cm grosime. Rigolele au sectiune triunghiulara iar santurile trapezoidala, cu
dimensiunile conform profilului transversal tip si celor curente. Se pot folosi si dale prefabricate .
MATERIALS COMPONENTS - CONDITII DE CALITATE, PREPARARE 1 TRANSPORT
Cimentul folosit la prepararea betonului este II A 32,5 , conform SRI 500:1996 si CODUL DE
PRACTICA NE 012-2007

Daca lucrarile se vor executa pe timp friguros, se recomanda utilizarea

cimenturilor cu intarire rapida (IIA 32,5 R).


Caracteristicile dalelor vor trebui sa fie atestate printr-un certificat de calitate de la producator,
ce va inso{i fiecare livrare. Certificatul va cuprinde:
- marca de fabrica;
- numarul si data;
- numarul si tipul dalelor;
- caracteristicile mecanice;
- semnatura delegatilor serviciului de control tehnic al calitatii din firma ce le-a confectionat.
La livrare, se va urmari de asemenea respectarea caracteristicilor geometrice (planeitate, unghi
al muchiilor), precum si defectele de suprafaja.
Transportul dalelor se va face cu vehicule deschise, avandu-se grija sa nu existe pericolul de
deteriorare.

Operatiunile de incarcare-descarcare se vor realiza cu atenjie, fiind interzisa manipularea prin


rostogolire sau aruncare.
Depozitarea dalelor se va face in stive de eel mult 1,5 m inaltime, fiind recomandata
amplasarea de sipci intre randuri.
MODUL DE EXECUJIE A LUCRARILOR
Execufia sapaturii
Inainte de pozarea dalelor pentru rigole se va realiza sapatura/umplutura necesara pentru a se
ajunge la cotele prevazute in proiectul tehnic.
Standardele care trebuie respectate in timpul acestor lucrari sunt: 2914-84 i 2916-87
(stabilirea condijiilor de realizare a pereerii anturilor).
Umplutura locals se va executa cu pamant recuperat din sapaturi, dupa indepartarea stratului
de pamant vegetal.
Prescript!! generate de amenajare a rigolelor
Dimensiunile si forma rigolelor sunt cele prevazute in proiectul de execute i au fost stabilite
din conditia asigurarii continuitatii locale a rigolei existente. Dimensiunile s.i alcatuirea constructiva a
lor este in conformitate cu standardele in vigoare. Acestea vor fi respectate intocmai de catre
antreprenor.
Se vor respecta cu strictefe cotele proiectate.
Execufia pereului din dale prefabricate si completare din beton turnat pe loc
Peste terenul bine nivelat se aterne un strat de nisip cu grosimea de 10 cm ce va fi pilonat.
Se aeaza dalele prefabricate cu rosturi Jesute i se compacteaza cu grija cu coada ciocanului
pentru o buna fixare in stratul de nisip, dar fara a se produce fisurarea sau distrugerea acestora.
Dup5 pozarea dalelor prefabricate se vor turna dalele monolite, pe lajimea necesara.
Se vor pastra rosturi de 2 cm, atat in dalele prefabricate cat i in cele turnate pe loc, ce vor fi
colmatate cu mortar de ciment, respectiv carton asfaltat.
Pentru dalele turnate pe loc se fac verificari atat la betonul proaspat cat si la eel intarit
- realizarea vibrarii betonului;
- temperatura betonului proaspat care la punerea in opera trebuie sa fie mai mare de 5 C
- calitatea betonului proaspat - prin recoltari de probe;
- lucrabilitatea betonului;
- la statia de betoane se ia cate o proba pe schimb si tip de beton;
- calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinind cont de concluziile analizei efectuate
asupra rezultatelor incercarilor probelor de verificare a clasei si interpretarilor rezultatelor incercarilor
nedistructive sau pe carote
Se va urmari si durata maxima de transport a betonului functie de temperatura si calitatea
cimentului.

Durata maxima de transport a betonului cu


Temperatura amestecului de beton

autoagitatoare , in minute
Cimenturi de clasa 32,5

Cimenturi de clasa
32>42,5

10<T<30

50

35

T<10

70

50

Durata de transport se considera de la terminarea incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul


descarcarii acesteia la punctul de lucru si nu poate depasi valorile din tabel decat daca se
utilizeaza aditivi intarzietori recomandati in acest scop de un laborator de specialitate.

CONTROL DE CALITATE 1RECEPTIE


Controlul calit&fii
Pe parcursul realizarii lucrarii este obligatorie verificarea in toate fazele de execute a
amplasamentului lucrarii, a dimensiunilor si calitatii lucrarii, a profilului longitudinal, secfiunii si
grosimii pereului.

Recepfia lucrarii
Recepjia pe faze se face atunci cand lucrarile prevazute in documentatie sunt complet
terminate si toate verificarile sunt efectuate. In urma verificarilor se incheie proces verbal de recepfie
pe faze care confirma posibilitatea trecerii la urmatoarea faza. Se efectueaza de dirigintele de santier si
antreprenor.
La receptia preliminara, comisia examineaza lucrarile i verifica indeplinirea condijiilor de
execute si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul execufiei de catre organele de control. Astfel, se incheie "Procesul verbal de recepjie
preliminara".
Se vor verifica in cadrul acestei opera^ii de recepjie urmatoarele:
-

amplasamentul lucrarilor conform proiectului de executie;

calitatea materialelor conform standardelor respective;

natura pamanturilor conform STAS 1243-88;

dimensiunile, pantele si calitatea execufiei lucrarilor.

Recep^ia finala are loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in condijiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

CAIET DE SARCINI
PODEJE TUBULARE

OBIECT 1DOMENIU DE APLICARE


Prezentul caiet de sarcini se utilizeaza la refacerea sau repozitionarea podetelor tubulare existente
degradate si la amplasarea altora noi, conform proiectului tehnic.
SOLUTIA TEHNICA ADOPTATA
Solutia adoptata in cadrul acestei lucrari prevede refacerea podetelor utilizand tuburi 0 1000 mm,
0 1500 mm, 0 1200 mm tip Premo rezultate din recuperari sau noi si tuburi de beton armat cu cep i
buzS, de aceleasi diametre sau tuburi din teava corugata i care sa asigure lungimea proiectata a fiecarui
podet.
Unele podete vor avea amenajari amonte si aval, care constau fie din camera de cadere, fie aripi
din beton de ciment si pereuri intrare si iesire in/din podet.
Betoanele folosite pentru lucrarile la podete au urmatoarele cerinte de durabilitate, conform
NormativuluiNE 012-1-2007 si NE 012-2:2009:
-

clasa de expunere 2.b. (mediu umed moderat) (tabel 5.1 din normativ);

grad de impermeabilitate P 4 (tabel 5.4. din normativ);

grad de gelivitate

tipul de ciment

dozaj minim de ciment 200 kg/m3 (tabelul 5.5 din normativ);

- valoarea maxima a raportului apa/ciment 0,5 (tabel 5.4. din normativ).


Amplasamentul, dimensiunile si alcStuirea constructive pentru amenajarile acestor podete vor
respecta prevederile din detaliile de execute ale proiectului.
PREVEDERITEHNICE GENERALE
Parole componente ale podetelor, infrastructura, suprastructura, se executS dupa aceleasi reguli ca
si pentru poduri.
Conditiile de fundare, modul de realizare al lucrarilor de sapatura, cofrare, betonare, urmeazS sS
indeplineasc& conditiile din proiect i pe acelea care fac obiectul prezentului caiet de sarcini.
Lucrarile ascunse nu vor fi acoperite inainte de a primi viza dirigintelui de antier.
Pentru a nu provoca strangularea circulatiei pe acest drum, toate lucrarile la podete vor fi
executate pe cite o singura banda de circulate, cu asigurarea corespunzatoare a semnalizarii provizorii pe
toata durata executiei.

ELEVATII DIN BETON


Se referS la realizarea camerei de cadere din beton C25/30.
CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA SAPATURILOR
Se recomanda ca lucrarile la podeje s& fie executate cu prioritate.
Lucrarile de sapatura se vor executa respectand prevederile Normativului C169-83 si prevederile
din documentatie. La terminarea sapaturilor se verifica dimensiunile si cotele de nivel realizate si se vor
compara cu dimensiunile din proiect, respectandu-se prescripfiile din STAS 9824/4-83 (trasarea pe teren a
lucrarilor de arta) si din Normativul C169-83 (executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor constructor civile si industriale).
In cazul in care la cota stabilita prin proiect, natura terenului nu corespunde cu cea avuta in
vedere la proiectare, continuarea lucrarilor se poate face numai pe baza unei dispozrfii scrise a
proiectantului (Normativ C 56-85).
Cu privire la verificarea cotei de fundare si a naturii terenului, se vor intocmi procese verbale
distincte intre beneficiar si constructor.
NATURA,

CALITATEA

SI

DEPOZITAREA

MATERIALELOR

UTILIZATE

LA

LUCRARILE DE BETONARI
Materiale utilizate
Agregatele:
- vor corespunde STAS 1667-76 "Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lian^i
minerali" si Normativului NE 012-2007.
- nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj. Partea levigabila este de maximum 2 %.
- se va folosi pietris de rau sorturile 7-16 si 16-31 mm, care se vor inscrie in zona foarte buna a
curbei granulometrice.
- partea levigabila admisa la pietri este de 0 %.
- in func^ie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate si
anume:
- 0-3;3-7 (la betoanele de clasa mai mica sortul este 0-7 mm)
- criblura 8-16 il6-25 sau pietri 7-16 si 16-31 (16-40).
- pentru betonul Be 7,5 se va putea folosi ca agregat i balastul de rau spalat, cu caracteristici
conform STAS 662-2007.
Amestecul format din cele trei (patru) sorturi de agregate se va inscrie in zona foarte buna a curbei
granulometrice.

Este interzisa folosirea agregatelor inghetate.


Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate i sortate.
Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
Cimentul:
- va corespunde SR 1500/1996 si Normativului NE 012.
Se va folosi ciment tip IIA 32,5.
Daca lucrarile se vor executa pe timp friguros, se recomanda utilizarea cimenturilor cu intarire
rapida (IIA 32,5 R).
- cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie consumat in
maxim 2 luni. Daca utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului va
fi insotita de o declarable de conformitate, in care se va mentiona:
-

tipul de ciment i fabrica producatoare;

data sosirii in depozit;

numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrierii in acesta;

garantia respectarii conditiilor de pastrare;

numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat


si datele continute in acesta, inclusiv precizarea conditiilor de utilizare in toate cazurile
in care termenul de garantie a expirat.

- in cazul cimentului in vrac transportul se va face numai in vehicule rutiere cu recipiente speciale
sau vagoane CF speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumatica.
- nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea lor ca atare.
Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un buncar separat, in vederea
protejarii lui de umezeala i impuritati, avandu-se in vedere asigurarea starii de conservare, care se
va verifica conform prevederilor din Normativul NE 012-2007, anexa VI. 1, pet. Al (la aprovizionare) i
anexa VI. 1, pet. Bl (inainte de utilizare).

Apa:
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate proveni din rejeaua publica sau altS sursa, dar in
acest caz va indeplini conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.
Aditivii:
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi in scopul:
- imbunat&tirii lucrabilitatii la elemente cu sectiuni subtiri;
- imbunStStirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau aflate in
medii agresive;
- obtinerii unor betoane de rezisten^a superioara;

- imbunatajirii comportarii la inghe|-dezghe| repetat;


- reglarii procesului de intarire, intarziere sau accelerare in funcjie de cerin^e tehnologice;
- cresterii rezistenjei, durabilita{ii si imbunatatirii omogenitajii betonului.
Tipurile uzuale de aditivi si condi|iile de utilizare sunt precizate in tabelul 4.4 si anexa 1.3. din
Normativul NE 012-2007.
Verificarea caracteristicilor aditivilor se va face in conformitate cu prevederile din anexa V.I., pet.
A.4. (la aprovizionare) si B.3. (inainte de utilizare), din Normativul NE 012-2007.
Betoanele
Prepararea si transportul betonului
Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect.
Compozijia betonului se stabileste pe baza de incercari preliminare, folosindu-se materialele
aprovizionate. Compozrjiile betoanelor se vor aproba de beneficiar.
Stabilirea compozifiei se va face:
- la intrarea in funcjiune a unei stajii de betoane;
- la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
- la introducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;
- la pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele
curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25 (Be 25).
In cursul prepararii betonului re^eta se va corecta de catre laboratorul sta^iei si cu acceptul
beneficiarului, in func|ie de rezultatele incercarilor privind:
- umiditatea agregatelor;
- granulozitatea sorturilor;
- densitatea aparenta a betonului proaspat;
- lucrabilitatea betonului.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Abaterile admise la dozare sunt:
2 % pentru ciment si apa
3 % pentru agregate
5 % pentru aditivi
3 % pentru cenusa de termocentrala
Abaterile admise la dozare se vor incadra si in prevederile Normativului C 140-86.
Pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului.
Folosirea plastifiantilor, antrenorilor de aer, etc., se admite numai cu aprobarea beneficiarului.

Umiditatea agregatelor se verifica zilnic. Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc.,


vor trebui pastrate curate si spalate dupa fiecare intrerupere a lucrului.
Pe timp de arsija sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculanta pe distanja mai mare de 3
km, suprafaja libera a betonului se va proteja pentru a impiedica evaporarea apei si modificarea
caracteristicilor betonului.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanizate de compactare ca: mase vibrante,
vibratoare de cofraj i vibratoare de adancime.
Depozitarea
Depozitarea agregatelor pentru betoane
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi si impurificarea
agregatelor.
In cazul aprovizionarii cu mijloace pe calea ferata se va asigura un spafiu (compartiment) pentru
depozitarea loturilor refuzate, conform anexei VI. 1. pet. A.2., din Normativ NE 012 -2007.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.
Pentru depozitele de consum se pot folosi silozuri.
Verificarea calita{ii agregatelor se va face:
- la aprovizionare, conform anexei VI. 1. pet. A.2.
- inainte de utilizare, conform anexei VI. 1. pet. B.2.
Depozitarea cimentului
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existence! certificatului de calitate sau
de garanjie i verificarea capacita^ii libere de depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment,
sau in incaperile special amenajate.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior
alte materiale.
Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenja loturilor de ciment depozitate
in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi as,eza{i in stive,
lasandu-se o distanja libera de 50 cm de la pere^ii exteriori i pastrand imprejurul lor un spajiu suficient
de circulate.
Durata de depozitare nu va depasi 60 zile de la data expedierii de catre producator pentru
cimenturile cu adaosuri i respectiv 30 zile in cazul cimenturilor fara adaosuri.
Cimentul rainas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta la elemente de beton si
beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si in conformitate cu prevederile din anexa VI. 1.,
Normativ NE 012-2007.

Verificarea calitatii cimentului se va face:


- la aprovizionare, conform anexei VI. 1. pet. A. 1.
- inainte de utilizare, conform anexei VI. 1. pet. B.I.
PUNEREA fN OPERA A BETONULUI
Lucrari preg&titoare (cofraje)
Date generale
Acest tip de lucrari sunt necesare pentru realizarea camerelor de cadere ale podejelor si a
elevatiilor (timpane) i coronamentelor turnate monolit la podeje.
In principiu, acestea pot fi de douS tipuri, care satisfac necesitatile cerute de lucrSrile proiectate:
- cofraje plane obinuite, utilizate la suprafejele nevazute;
- cofraje plane de fa{a vazuta, utilizate la suprafejele expuse vederii.
Antreprenorul poate propune solutii proprii de tratare a fejei vazute a betonelor, pentru care va
obtine aprobarea beneficiarului.
Cofrajele si sustinerile lor se executa in conformitate cu prevederile STAS 7721-76 i trebuie sa
fie astfel alcatuite meat sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor i gradului de finisare prevSzute in proiect, pentru
elementele ce urmeazS a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in
Normativul NE 012-2007.;
- sa fie etane astfel incat sa nu permM pierderea laptelui de ciment;
- sa fie stabile i rezistente sub acjiunea incarcarilor care apar in procesul de
execute;
- sa asigure ordinea de montare i demontare stabilita, fara a se degrada elementele de beton
cofrate, sau componentele cofrajelor i sus^inerilor;
- sa permit^, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza;
- sa aibS fe^ele care vin in contact cu betonul curate, fara crapaturi, sau alte defecte.
Din punct de vedere al modului de alcatuire, cofrajele care se vor utiliza pot fi:
- cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului i folosite, de obicei, la o
singurS lucrare.
Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confec^ionate, se vor putea utiliza:
- cofraje din lemn sau captuite cu lemn, pentru suprafejele nevazute.
- cofraje tego, pentru suprafetele expuse vederii.
In afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui sS mai indeplineasca si
urmatoarele conditii specifice:

- sa asigure posibilitatea de deplasare si pozijia de lucru corespunzatoare a muncitorilor care


executa turnarea si compactarea betonnlui.

Pregatirea si recepjia lucrarilor de cofrare


Inainte de fiecare refolosire, panourile de cofraje tego vor fi revizuite si, in caz de necesitate,
reparate.
In scopul refolosirii, panourile de cofraj vor fi supuse urmatoarelor operajiuni:
- curajirea cu grija, repararea i spalarea, inainte si dupa refolosire;
-

tratarea suprafe|elor ce vin in contact cu betonul cu o substanja care trebuie sa uureze

decofrarea, in scopul desprinderii uoare a cofrajului. In cazul in care se folosesc substance lubrefiante,
uleioase, nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile.
In vederea asigurarii unei execujii corecte a cofraj elor, se vor efectua verificari etapizate, astfel:
- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare i elementele sau subansam-blurile de cofraje si
sustineri;
-

in cursul execu^iei, verificandu-se pozi^ionarea in raport cu trasarea, modul de fixare a

elementelor.
- final, recep^ia cofraj elor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale pentru
verificarea calita^ii lucrarilor ce devin ascunse", tinandu-se seama si de prevederile capitolului 17.
Controlul calitatii lucrarilor, din NE 012-2007.
Montarea cofraj elor, pregatirea in vederea turnarii betonului
Montarea cofraj elor va cuprinde urmatoarele operatiuni:
- trasarea pozi|iei cofraj elor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozijiei panourilor;
- incheierea, legarea i sprijinirea definitiva a cofraj elor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofraj elor reazema pe teren, se va asigura repartizarea
solicitarilor, ^inand seama de gradul de compactare si posibilita^ile de inmuiere, asfel incat sa se evite
producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghejat sau expus inghe^ului, rezemarea sus{inerilor se va face
astfel incat sa se evite deplasarea acestora, in functie de conditiile de temperatura.
Turnarea betonului
Reguli generale de betonare
Executarea lucrarilor de betonare poate incepe numai dupa ce s-a verificat indeplinirea
urmatoarelor condign:

- compozitia betonului a fost acceptata de beneficiar, iar in cazul betoanelor de clasa egala sau
mai mare de C 20/25 (Be 25) se dispune de incercari preliminare suficiente;
- sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate i verificate materialele necesare
(agregate, ciment, etc.) i sunt in stare de functionare utilajele s.i dotarile necesare;
- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje;
- suprafefele de beton turnat anterior sj intarit nu prezinta zone necompactate
sau segregate i au rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane;
- nu se intrevede posibilitatea aparrtiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente,
rurtuna, etc.);
- in cazul fundajiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau infiltrajii, astfel
meat acestea sa nu se acumuleze in zona in care se va betona.
Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act, care va fi aprobat de beneficiar.
Se va urmari si durata maxima de transport a betonului functie de temperatura si calitatea
cimentului.
Durata maxima de transport a betonului cu
Temperatura amestecului de beton

autoagitatoare , in minute
Cimenturi de clasa 32,5

Cimenturi de clasa
32>42,5

10<T<30

50

35

T<10

70

50

La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli generale:


- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi
udate cu apa cu 2-3 ore inainte i imediat inainte de turnare, iar apa ramasa in denivelari va fi indepartata;
- din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene, jgheaburi, sau direct in lucrare;
- daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate
admise, sau prezinta segregari, va fi refuzat, fund interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea
lucrabilita^ii numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant, dar cu acordul beneficiarului;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu va depai 3 m pentru elementele cu la|ime maxima de
1 m, respectiv 1,5 m inaltime pentru celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafaja de tip placa;
- betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai man de 3 m se va face prin ferestre laterale sau
prin intermediul unui furtun sau tub avand capatul inferior la maxim 1,5 m de zona ce se betoneaza;
-

betonul se va raspandi uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi

orizontale de maxim 50 cm inaltime;

- se va urmari comportarea i menjinerea pozijiei initiate a cofrajelor i susjinerilor acestora,


luandu-se masuri immediate de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau caderi;
- betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect (care sunt aceleai
cu rosturile dintre fundajie si elevajie);
- in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea turnarii este
permisa numai dupa pregatirea suprafejei rostului i cu acordul beneficiarului.
Compactarea:
Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite Compactarea manuals (cu mai, vergele, sipci, sau prin ciocanirea cofrajului).
La execute se vor respecta prevederile anexei VI.2. din Normativul NE 012-2007, referitoare la
compactarea betonului (procedee de vibrare mecanica).
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se execujia astfel ca
betonarea sa se faca fara intrerupere pe intregul element.
Pentru a se asigura condrfii favorabile de intarire i a se reduce deforma^iile din contracjie, se va
asigura menjinerea umidita^ii betonului, protejand suprafe^ele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protec|ie;
- stropirea periodica cu apa.
Pe timp ploios suprafejele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilena, atat
timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenja necesara, cu respectarea
termenelor minime recomandate la cap. 14, tabelele 14.1., 14.2., 14.3. din Normativul NE 012-2007.
Tolerance de execute
Abaterile maxime admise la executarea lucrarilor de betoane se vor incadra in prevederile
cuprinse in anexa III. 1., din Normativul NE 012.
Executarea lucrarilor de beton in condijii speciale
La executarea lucrarilor de beton pe timp friguros se vor respecta prevederile Normativului C 16-84.
CONTROL DE CALITATE 1RECEPTIE
Controlul calitajii
Pe parcursul realizarii lucrarii este obligatorie verificarea in toate fazele de execute a amplasarii
corecte a par^ilor componente ale pode|elor.
Se va verifica deasemenea pozi^ionarea corecta a prefabricatelor, dimensiunile parjilor
componente, pante longitudinale, cote de nivel, etc.
Recepjia lucrarii

clivaj.
3.3. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:
- rezistente la sfaramare prin compresiune
min 60%
- rezistente la uzura cu masina Deval
min 11
Determinarile se fac potrivit metodelor, din STAS 790/-84 si respectiv 667/1997.
3.4. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii materialelor astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;

asigura rigiditatea necesara, ele se vor acoperii cu capace alcatuite tot din impletitura cu
rama si rigidizari transversale.
2.9. Acoperirea cu capace mai poate fi utilizata si cand dimensiunile pietrelor sunt
mai mici decat cele necesare pentru a nu fi antrenate de curentul de apa. In aceste conditii
trebuie ca ochiurile impletiturii sa fie mai mici decat d 30 - d 40 in functie de forma
bucatilor de piatra, rotunjita respectiv colturoasa.
2.10. Stabilitatea cutiilor se asigura prin lestarea lor cu balast local, eventual cu un
beton slab de umplutura.

-sa lie prevazute cu aispoziuve speciaie peniru pnnaerea vioraiuareiur ue uuirty, uaiiu atcasia csic
inscrisa in proiect.
-Pregatirea si receptia lucrarilor de cofrare
Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea cat si numarul de
refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.
In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:
- curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cand spalarea se face in
amplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer);
2/Cofraje

consecinje grave asupra securita^ii lucrarilor.


3. Realizarea i utilizarea lucrarilor provizorii
Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi, trebuie sa corespunda
standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligafia sS prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrarilor
provizorii, atat cand se folosesc produse noi, cat i cand se refolosesc materiale vechi pentru care trebuie
sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi.
1/Schele si Esafodaje

2/Schele si Esafodaje

lotului, calitatea si poansonul CTC al fabricatiei, fiind insotit de certificatul de calitate al furnizorului.
3. Transportul si depozitarea
Transportul ojelurilor se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu prelate;
aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau murdarire
a otelului.

1/Armaturi

Distance minime intre armaturi precum i diametrele minime admise pentru armaturile din beton
armat monolit sau preturnat in funcjie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS
10111/2-87.
6. INNADIREA ARMATURILOR
Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si prevederilor STAS
10111/2-87.De regula innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudurS sau prin sudura
2/Armaturi

Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB, OB37 se utilizeaza ori de cate ori
este posibil la armarea elementelor de suprafafa in condijiile prevederilor STAS 10107/0-90.
Executarea i utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice in
vigoare.
Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite fara contact direct cu pamantul sau cu substance
care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de acleai tipuri i notate corespunzator.
Incarcarea, descarcarea i transportul plaselor sudate se vor face cu aten|ie, evitandu-se izbirile i
deformarea lor sau desfacerea sudurii.
3/Armaturi

4/Armaturi

utiuii aimai uti^ai uupa vti indent a auuii uc wuiiaci vaic ai 111 tumuiiiiiuuc tu pieveueiiie um iiuimauvui

012-1-07.
Verificarea calitatii cimentului se va face:
Metodele de incercare sunt conforme cu standardele SREN 196/1-95, SREN 196/3-97, SREN
196/6-94, SREN196/7-95, SREN196/2-95, SR 227/2-94 i SR 227/5-96.
3. Agregate
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2001 si 2500 daN/mc se
folosesc agregate grele, provenite din sfaramarea naturala sau/si din concasarea rocilor.
1/Betoane

sef de statie si functioneaza pe baza unui certificat de atestare eliberat de o comisie acceptata de Beneficiar.
Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie de eel mult 10 m3/ora sunt subordonate
direct conducStorului lucrarii pe care o deserveste si va functiona cu acordul beneficiarului.
Pentru lucrarile de beton, beton armat si beton precomprimat tipurile de beton se diferentiaza si se
noteaza in functie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat, marimea agregatelor, gradul de
impermeabilitate, gradul de gelivitate si tipul de aditiv adoptat.
In comanda de beton catre statie se vor inscrie tipul de beton, conform prevederilor din normativul
NE 012-1-07, ritmul de livrare, precum si obiectul (partea de structura) unde se va folosi.
Pentru lucrarile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul Antrepenorului.
Stabilirea compozitiei se va face:
2/Betoane

neaderente, armatura se va demonta, iar dupa curatire si remontare se va proceda la o noua receptie
calitativa;
- suprafetele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone necompactate si au rugozitatea
necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane;
- nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente,
furtuna etc.);
- in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau infiltratii, astfel
incat acestea sa nu se acumuleze in zona in care se va betona.
Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act care va fi aprobat de Beneficiar.
3/Betoane

betonului.
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se executia astfel ca
betonarea sa se faca fara intrerupere pe intregul element. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia
lor se va stabili prin proiect.
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie se va
asigura mentinerea umiditatii betonului protejand suprafetele prin:
- acoperire cu materiale de protectie;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protectie.
4/Betoane

propriu repararea sau inlocuirea acesteia si remediarea degradarilor cauzate de infiltra|iile de apa la
structura de rezistenja.
Materialele incluse in elementele sapei hidrofuge trebuie sa fie imputrescibile i sa fie pasive
chimic.
apa hidroizolatoare trebuie sa poata fi aplicata la poduri in exploatare, la care lucrarile se executa"
pe o jumatate a caii, iar pe cealalta jumatate se desfaoara circula^ia normala, asigurandu-se continuizarea
apei, cu pastrarea caracteristicilor tehnice.
apa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circula^ia de mica viteza a utilajelor de transport si
aternere a straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod.
apa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracamintii din asfalt la stratul sau superior.
1/Hidroizolatii

utilizata.
Hidroizolajia se aplica in camp continuu, asigurandu-se aderenja pe toata suprafafa pe care se
aplica. Nu se admit urnflaturi sau margini desprinse.
Se va asigura petrecerea si continuizarea prin lipire in camp continuu a membranelor livrate in fasii.
Se vor trata special racordarile la gurile de scurgere, asigurandu-se etanseitatea i scurgerea apelor
colectate.
La rosturile de dilata^ie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, funcjie de tipul
dispozitivului de acoperire a rostului de dilatable.
Lateral, merginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de etansare.
2/Hidroizolatii

3/Hidroizolatii

iniiiia m grusimea siraiumor iaia. uc vaiorue uin proieci vor n xiu yo.

Abaterile limita la panta profilului transversal sunt de 2,5 mm/m pentru


imbracarm'nti turnate mecanizat si de 5 mm/m la imbracaminti turnate manual.
Denivelarile maxime admise in lungul caii sub dreptarul de 3,00 m sunt de 3
mm in cazul executarii mecanizate si de 5 mm in cazul asternerii manuale.

prevederilor din STAS 11387/87 cap. 4 si Indicativ AND 546-99


Verificarea imbracamintii rezultate se va face prin metode nedistructive sau
prin carote i placi conform SR 174/2-97. Verificarea elementelor geometrice se va
face pe parcursul executiei conform SR 174/1-20
74/2-97.
se va face'c(0nform
Receptia preliminara si cea defini
" 74/2
prevederilor legale in vigoare, Jinand cont

1/Protectia muncii si P.S.I.

- pod 2

3. DISPOZITIE GENERALA

-pod3

4.

-pod 4

SECJIUNE TRANSVERSALA

5. PLAN TRASARE

- pod 5

6. PLANCOFRAJCULEE

-pod6

7. ARMARE CULEE SI ZIDURI INTO ARSE

-pod?

8. ARMARE BANCHETA CUZINETI SI ZID DE GARDA

- pod 8