Sunteți pe pagina 1din 32

Determinarea presiunii

atmosferice.

Turculet
Alexandru-111

Particularitati generale.

Studierea regimului si repartitiei presiunii atmosferice prezinta o


importanta teoretica deosebita deoarece permite explicarea
circulatiei genereale si locale a atmosferei, precum si a unor
procese meteorologice cum ar fi: schimbul gazos intre atmosfera
si sol, evaporatia sau evapotranspiratia.
Forta gravitationala este aceea care mentine atmosfera in
jurul Pamantului si tot ea ii imprima acestuia o anumita greutate.
Valoarea sa intr-un punct oarecare de pe suprafata terestra este
egala cu greutatea unei coloane de aer cuprinsa intre acel punct
si limita superioara a atmosferei care apasa pe o unitate de
suprafata.
Astfel, se stie ca presiunea mijlocie a aerului, exercitata pe
1 cm2 de pe suprafata Pamantului, in conditiile normale de
observatie (latitudinea de 45o, temperatura apei de 0oC si la
nivelul zero al marii) este egala, conform experientei lui Torricelli,
cu presiunea exercitata de o coloana de mercur inalta de 760 mm
si cu sectiunea de 1 cm2. Aceasta este asa-zisa presiune
atmosferica normala si ea este egala cu 1033,3 gr.f/cm2

Presiunea atmosferica P este forta F cu care invelisul


gazos al planetei apasa asupra unitatii de suprafata S.

Daca presiunea atmosferica este echilibrata de o


coloana de mercur cu volumul V si densitate = 13,59
gf/cm, masa mercurului va fi:

Majoritatea aparatelor utilizate pentru determinarea


presiunii atmosferice sunt divizate insa in milimetri coloana
de mercur sau torr. Transformarea acestora in milibari se
face usor stiind ca:

Instrumente cu citire directa pentru determinarea presiunii


atfmosferice

In aceasta categorie se include barometrele cu mercur, barometrele


aneroide, altimetrele si hipsometerle. Ele sunt instrumente lipsite de
mecanism inregistrator automat, la care citirea se inregistrarea valorilor
presiunii se face de catre observator.

Barometrele cu mercur

Dateaza din anul 1665, cand tubul lui Toricelli a capatat numele de
barometru. Perfectionarile ulterioare au condus la aparitia diverselor tipuri de
barometre cu mercur folosite astazi pentru determinarea exacta a presiunii
atmosferice.
Alegere mercurului ca lichid barometric a fost comandata de concordanta
insusirilor sale cu exigentele carora trebuie sa le raspunda instrumentul. Astel,
densitatea lui mare (13,5957) il face sa prezinte o coloana relativ scurta, care
permite barometrului sa aiba dimensiuni reduse. Totodata, slaba volatilitate a
mercurului face ca vaporii sai sa prezinte o tensiune de saturatie redusa, care
favorizeaza masurarea exacta a presiunii serului. Poate fi observat in stare dubla
sau tripla prin distilare. Toate barometrele cu mercuri isi bazeaza functionarea pe
principiul ehcilibrarii presiunii atmosferice prin greutatea coloanei de mercur din
interiorul tubului de sticla.
barometrul cu rezervor fix
barometrul cu rezervor mobil

Barometrul de tip Robert Fuess

Asemenea tuturor barometrelor din categoria sa, este alcatuit


din urmatoarele parti mari:
tubul barometric
rezervorul cu mercur
tubul metalic de protectie prevazut cu scara
vernierul
termonetrul alipit
dispozitivul de suspendare

Barometru aneroid Fuess - Germania a.f. 1935

Tubul barometric - sticla speciala, lungimea de 85-86 mm. Diametru 7-8 mm in dreptul scarii si scape
aproape pana la jumatate. La partea inferioara este prevazut cu o supapa Bunten (b) menita sa impiedice
patrunderea aerului in spatiu vidat deasupra coloanei de mercur. Are o garnitura metalcica (g) prin care se
fixeaxa de rezervor.
Rezervorul cu mercur - forma cilindrica, construit din fonta sau otel nealiat, compus din 3 piese distincte
care se insurubeaza etans una de alta : corpul, fundul si capacul.
corpul rezervorului (r) cilindru metalica prevazut la partea mediana cu o diafragma (d) confectionata din
metal. Rolul principal este acela de a diminua oscilatiile pe care nivelul mercurului din rezervor la poate avea
in timpul transportului; ea dezlocuieste o cantitate oarecare de mercuri a carei prezenta in rezervor ar spori
greutatea instrumentului.
Tubul de protectie (P) este un cilindru metalic cu diametru interior ceva mai mare decat cel exterior. La partea
superioara are o dubla deschidere longitudinala prin care poate fi observata pozitia coloanei de mercur. Pe
una din laturile acestei deschiri este gravata scara barometrului (s),.
La barometrul de tip R. Fuess, determinarea presiunii se face prin simpla citire a
nivelului la care se afla meniscul coloanei de mercur din tubul barometric.
Vernirul (V) este un cursos mobil care poate fi deplasat in sus si in jos, de-a lungul scarii gradate, prin
intermediul unui surub cu cremaliera (E). Vernierele barometreloc Fuess, frecvent utilizate la statiile
meteorologice din tara noastra sunt divizate in cate 10 parti egale, asigurand determinarile, precizia de pana
la o zecime de milimetru.
Termometrul alipit (A) are o conformatie speciala si este fixat pe partea inferioara a tubului metalic.
Rezervorul sau se afla in contact cu tubul barometric de sticla pentru a se putea determina temperatura
mercurului in momentul citirii presiunii atmosferice.

Dispozitivul de suspendare (D) reprezinta un capacel semisferic de metal, terminat la partea superioara cu
un inel de suspensie (I). El se insurubeaza la capatul de sus al tubului metalic protector si serveste la

Instalarea si intretinerea barometrulu


pentru a fi protejat impotriva deteriorarii, barometrul cu mercur se instaleaza in biroul
statiei, intr-un loc ferit de repidatii de variatii mari si rapide ale temperaturii si de razele
solare directe. Pozitia de functionare este cea perfect verticala. Rezervorul barometrului
sa se gaseasca la 70-75 cm deasupra dusumeleu.deoarece meniscul coloanei de mercur
din interiorul tubului barometric este mai vizibil pe fond de culoare deschisa, pe peretele
din stape se lipeste o hartie alba. Instalarea si montarea barometrului se realizeaza numai
de catre delegatul laboratorului al I.M.H
Efectuarea observatiilor intre orele 07, 13, 19.

Inscrierea si corectarea valorilor obtinute atat valorile citite la termometrul


alipit, cat si cele citite pe scara barometrica se inscriu in registrum RM-1M. Valorilor de
temperatura se aplica numai corectia instumentla care se gaseste in buletinul de verificare
al termometrului alipit. Valorilor de preisune li se aplica pe langa corectia instrumentala,
alte 3 corectii impuse de faptul ca lungimea coloane de mercur tin tubul barometric sufera
variatii nu numai datorita modificarilor presiunii atmosferice, cat si ca urmare a schimbarii
fortei gravitatiei si temperaturii.

Barometrul de tip URSS

Se deosebeste de R. Fuess prin doua amanunte de constructie. Primul


consta in faptul ca rezervorul sau este confectionat din material plastic, care
ofera posibilitatea eliminarii corectiilor impuse de influenta variatiilor termice.
A doua deosebire se refera la divizarea in milibari a scarii
barometrice. Limitele acesteia sunt cuprinse intre 800 si 1060 mb, in cazul
barometrelor cu scara scurta, folosite la statiile meteorologice de mica
altitudine si intre 550 si 1025, in cazul barometrelor cu scara lunga, utilizate
la statiile meteorogice de munte.
Pe prima coloana a acestuia tabel presiunea este inscrisa din zece in zece
milibari (intre 810 si 1050 mb) iar pe primul rand, din milibar in milibar (intre 0
si 9 mb).
Valoarea transformata in milibar se gaseste la intersectia coloanei
corespunzatoare unitatilor cu randul corespunzator zecilor de milibari.

Barometrele cu rezervor mobil

Sunt instrumente de mare precizie folosite mai ales


ca etalon pentru barometrele de statie cu rezervor
fix. Spre deosebire de acestea din urma, ele au
rezervorul mobil, prezentand in plus si tubur de
sifonare.
Printre barometrele din aceasta categorie
se numara barometrul insectorial, barometrul
normal si altele.
Barometrul inspectorial
Este un barometru cu rezervor mobil ( de
tip URSS, modul Vild Turetini) alcatuit din doua
tuburi metalice nichelate (1,2) care la c apetele
superioare se fixeaza intr-o garnitura de metal,
solidara cu dispozitivul cu suspensie (3), iar la cele
inferioare in rezervorul barometric (4).
Tubul metalic din dreapta protejeaza
tubul barometric principal (5), care are aceeasi
sectiune pe toata lungimea sa de 86 cm. El prezinta
la partea superioara o dubla deschidere
longitudinala prin care se pot urmari usor variatiile
de nivel ale mercurului din tubul barometric de

Barometrul normal
Face parte din categoria barometrelor de mare precizie,
motiv pentru care este folosit ca etalon.
Originalitatea lui fata de celelalte barometre cu rezervor mobil,
consta in formatul special al tubului barometric de sticla (1). Acesta
are diametrul de 14 mm in partea superioara, de 6-8 mm in partea
mijlocie si din nou de 14 mm in partea inferioara, care constituie si
ramura de sifonare (2). Portiunea ingustata a tubului barometric (1)
descrie o curba pe langa tubul de sifonare (2) cu care se sudeaza
putin mai sus, prin intermediul unui balonas de sticla (3)

Barometrele aneroide
Sunt instrumente usoare, lipsite de lichid barometric, care
prezinta avantajul intrebuintatii si trasnportarii lesnicioase. Ele mai
poarta denumirea de barometre metalice sau elastice si au o larga
aplicabilitate in determinarile expeditionare, fara a lipsi insa din
dotarea statiilor meteorologice, unde sunt folosite fie pentru
masurarea curenta a presiunii atmosferice, fie ca rezerve ale
barometrelor cu mercur..

Tubul manometric Bourdon are sectiunea eliptica si este


confectionat dintr-un metal elastic. El isi modifica forma in functie de
cresterea sau scaderea presiunii atmosferice. Barometrele aneroide
pot fi grupate in mai multe categorii folosind diverse criterii: cu
capsula Vidi, cu tub Bourdon., cu o capsula sau cu o coloana de
capsule orizontale, cu dispozitiv de compensare pentru temperatura
sau fara dispozitiv

Banerometrul aneroid cu o singura capsula Vidi

Barometrul aneroid cu coloana de


capsule
Barometrul aneroid trebuie instalat
numai in pozitia pentru care a fost
etalonat. La statiile meteorologice el
se etaloneaza si se instaleaza
orizontal, in propria cutie, care il
protejeaza atat impotriva variatiilor
bruste de temepratura cat si
impotriva deteriorarii mecanice. Se
verifica la intervale de 5 ani.

Altimetrele
Reprezinta niste barometre aneroide folosite in mod obisnuit pentru
determinarea altitudinii. Ele se deosebesc insa de barometrele aneroide
propriu zise prin faptul ca pe cadranele lor, in afara scarii divizate in mm si mb,
exista si o a doua scara, gradata in m. Constructia si functionarea oricarui
altimetru se bazeaza pe relatia invers proportianala care exista intre presiunea
atmosferica si inaltime.
Precizia diverselor tipuri de altimetre se afla in stransa dependenta
de inaltimea maxima pana la care pot fi utilizate, de dimensiunile lor si de
scopul pentru care au fost construite. Pentru determinarile altitudinilor absolute
ale unor puncte oarecare, este absolut necesar sa se cunoasca cu exactitate
inaltimea deasupra nivelului marii a punctului la care se porneste. Daca acesta
este situat chiar la nivelul marii, diviziunea zero de pe scara mobila a
intaltimilor se aduce in dreptul diviziunii de 762 mm de pe scara barometrica.
Altimetrul este un instrument relativ, indicatiile lui fiind, in general,
aproximative. El trebuie verificat periodic in comparatie cu un barometru cu
mercur.

Hipsometrele
Sunt instrumente cu ajutorul carora presiunea atmosferica se
determina indirect pe calea stabilirii cu exactitate a
temperaturii la care fierbe apa. Acest lucru este posibil
deoarece intre temperatura de fierbere a apei si presiunea
atmosferica exista o legatura ce poate fi exprimata prin
urmatoarea relatie, valabila pentru valori ale presiunii cuprinse
intre 710 si 780 mm.
T=100 + 0.0375 (p-760)
Hipsometrul nu este altceva decat un termometru gradat intre
80 si 103 C. El se mai numeste si termobarometru sau
termometru hipsometric. Fiind destinat determinarii punctului
de fierbere a apei, hipsometrul este confectionat dintr-o sticla
speciala care rezista la temperaturi mai mari de 100 C

Pentru efectuarea determinarilor, trusa hipsometrica se instaleaza in pozitie


verticala. Apoi, tubul prelungitor (2) se monteaza la vasul de fierbere, care este
umplut cu apa distilata in proportie de doua treimi. Termometrul hipsometric se
introduce in interiorul tubului prelungitor in asa fel incat rezervirul sau sa se afle
deasupra gurii vasului de fierbere.
Citirea se executa cu ajutorul unei lupe la aproximativ zece minute dupa ce apa
din vasul metalic a inceput sa fiarba. Ea se repeta de 3-4 ori, obtinandu-se astfel o
medie conforma cu realitatea.

Barometre inregistratoare (barografe)

Inregistrarea continua a variatiilor presiunii aerului se inregistraza la statiile meteorologice,


prin aparate cunoscute sub numele de barografe. Sunt aparate complexe care se
bazeaza pe principiul deformarii sun presiunea atmosferica a unei coloane coaziale de
capsule Vidi. Indiferent de tipul sau modelul de constructie, orice barograg este alcatuit
din trei parti mari si anume: Partea receptoare 1, partea transmitatoare 2 si partea
inregistratoare 3.

Partea receptoare 1 sau piesa sensibila la variatiile presiunii


atmosferice este o coloana formata din 4-12 capsule Vidii. Pentru ca influenta variatiilor
termice sa nu se denatureze, inregistrarile de presiune, unele barografe sunt prevazute
cu dispozitive bimetalice de compensare pentru temperatura.

Partea transmitatoare 2 este reprezentata printr-un sistem de


parghii metalice, care pe langa transmiterea deformarilor suferite
de coloana coaxiala de capsula Vidi, realizeaza si amplifica de
80-100 de ori aceste deformari.
Partea inregistratoare 3 este constituita din parghia penitei si
cilindrul cu mecanism de ceasornic. Ea se aseamana pana la
identificare cu sistemul de inregistrare al termografului si
higrografului. Pe cilindrul cu mecanism de ceasornic, care la
barografele zilnice face o rotatie completa in 24 de ore, iar la
barografle saptamanale, in 7 zile, se instaleaza o diagrama
divizata in unitati de presiune si de timp, numita barograma. La
statiile meteorologice din tara noastra se utilizeaza barografele de
tip R. Fuess (model nou/vechi), URSS (model nou/vechi), J.
Richard si W. Lambrecht.

Barograful de tip R. Fuess


model vechi

Protejat de o cutie de lemn al carei capac cu


geamuri laterale lasa sa se vada diagrama de pe
cilindrul cu mecanism de ceasornic, el are drept piesa
receptoare o coloana coaxiala formata din 8 capsule
Vidi (1). De mijlocul coloanei se leaga sistemul
parghiilor de transmisie si amplificare. Dispozitivul de
reglare al amplificarii (2) este fixat pe axul de
suspensie de care se angreneaza si parghia penitei
(3).
Pentru aducerea penitei inregistratoare la valoare
presiunii din momentul instalarii barogramei, se
foloseste dispozitivul de punere in valoare )4_ prin a
carui rotire coloana de capsule Vidi poate di ridicata
sau coborata.

Barograful de tip R. Fuess


(model nou)

Are cutia protectoare confectionata din metal si


pervazuta cu geamuri pe partile laterale. Piesa lui receptoare
este o coloana cu zece capsule Vidi (1) fixata la partea
inferioara pe placa metalica (2) care poate fi ridicata sau
coborata in scopul punerii la valoarea a penitei inregistratoare.
La partea superioara, piesa receptoare se continua cu un ax
vertical (3), care prin intermediul unor parghii cotite (4) se leaga
de primul ax orizontal de suspensie (5). De aici, sistemul de
transmisie este continaut printr-un brat pe jumatate
paralelipipedic (6), care prezinta pe cealalta jumatate un
dispozitiv (7) cu ajutorul caruia barograful se regleaza pentru
diferitele altitudini. La randul sau bratul mentional se cupleaza
printr-un stift (8) cu dispozitivul de reglare a amplificarii, format
dintr-o vergea indoita in unghi drept (9), care patrunde in
interiorul unei garnituri paralelipipedice (10), de care se fixeaza
cu ajutorul unui surub (11)

Barograful de tip URSS (model vechi)

Protejat intr-o cutie de lemn cu geamuri laterale, vechiul model


de barograf sovietic, are ca piesa receptoare o coloana coaxiala
formata din 4-5 capsule Vidi (1) insurubate intre ele cu ajutorul
unor suporti. La partea inferioara, coloana se fixeaza de o placa
metalica (2), iar la cea superioara se continua cu o vergea
verticala (3), care se leaga de o parghie orizontala (4), fixata
printr-o garnitura cu surub (5) de primul ax de suspensie (6) al
barografului.
La capatul sau opus, parghia orizontala (4) se leaga in
unghi drept de parghia verticala (7) legata de asemenea in
unghi drept de parghia orizontala (8) care patrunde in garnitura
cilindrica (9) prevazuta cu surub (10). Aceasta reprezinta
dispozitivul de reglare a amplificarii si este fixata pe al doilea ax
de suspensie (11) de care se prinde si parghia penitei (12).

Barograful URSS (model nou)

Utilizeaza ca piesa sensibila la variatiile presiunii, o coloana coaxiala


formata din 5 capsule Vidi (1), continuata la extremitatea superioara cu
o vergea verticala (2). Aceasta se leaga de o parghie metalica (3) al
carei capat din stanga este fixat pe primul ax de suspensie (4) al
barografului, cu ajutorul unui surub minuscul (5). La randul sau, axul
de suspensie mentionat este fixat de o garnitura metalica (6) in al carui
capat curbat se gaseste dispozitivul de punere la valoare (7) a penitei
inregistratoare. Capatul din dreapta al parghiei metalice (3) se continua
cu o vergea verticala curbata (8) ce patrunde intr-o garnitura cilindrica
(9), care reprezinta dispozitivul de reglare a amplificarii. Fixat cu
ajutorul unui surub (10) pe al doilea ax de suspensie (11) al
barografului, dispozitivul de amplificare este actionat prin intermediul
surubului de reglare (12) care se roteste intr-un sens sau altul,
apropiind sau indepartand vergeaua curbata (8).
De axul de suspensie (11), montat intr-o garnitura metalica speciala
(13) se angreneaza si parghia penitei inregistratoare (14). Toate
piesele barografului sunt fixate pe o placa metalica (15)

Barograful J. Richard

Are drept piesa receptoare o coloana de 8-10 capsule


Vidi (1) insurubate una de alta, la aparatele mai vechi si fixate pe
un ax central, la cele de constructie recenta. Aceasta se fixeaza
pe o placa metalica (2) prinsa in suruburi de fundul cutiei de lemn
a barografului. Capatul inferior, prismatic al axului coloanei de
capsule Vidi, strabate fundul cutiei de lemn si iese din aparat,
putand fi actionat cu ajutorul unei chei tubulare in vederea punerii
la valoare a penitei inregistratoare.
Capatul superior al piesei receptoare se leaga printr-o vergea
verticala scurta (3) de parghia orizontala (4), care este angrenata
de primul ax d suspensie al barografului (5) si prezinta la capatul
opus, o contragreutate (6) menita sa atenueze intertia sistemului
de transmisie.

Barograful W. Lambrecht
(model nou)

Foloseste drept piesa sensibila la variatiile presiunii atmosferice o coloana


formata din 6 capsule Vidi (1), care comunica intre ele printr-un ax central. La
capatul superior, axul central al coloanei de capsule Vidi se continua cu o
vergea verticala (2), care prin mijlocirea unui sistem format din 3 parghii
(3,4,5) se leaga cu axele de suspensie (6,7) sprijinite mobil in lagarele unor
suporti metalici verticali (8,9). Parghia verticala (4) reprezinta dispozitivul de
reglare a amplificarii, ea putand fi deplasata intr-o directie sau alta prin rotirea
unui surub special (10). Pe cel de-al doilea ax de suspensie (7) este fixata si
parghia penitei (11), ce poate fi indepartata de cilindrul cu mecanism de
ceasornic (12) prin intermediul unui buton (13) care actioneaza o vergea
metalica verticala (14

Instalarea si intretinerea barografului


Barograful se instaleaza in biroul statie meteorologice, pe o
consola fixata in perete la inaltimea maxima de 1,60 m deasupra
pardoselii. Asesat in pozitie perfect orizontala, alaturi de barometrul
cu mercur, el trebuie ca si acesta sa fie ferit de trepidatii, de variatii
bruste ale temperaturii, de radiatiile solare directe etc. Fiind un
aparat relativ, barograful trebuie comparat in permanenta cu
barometrl de statie cu mercur.

Efectuarea observatiilor si prelucrarea


barogramelor
Observatiile cu ajutorul barografului si prelucrarea
diagramelor acestuia se efectueaza la fel ca si in cazul
observatiilor cu termograful si al prelucrarii
termogramelor.

Bibliografie.
,,Cursul de Meteorologie manual practic-, Sterie
Ciulache
,,Meteorologie si Hidrologie lucrari practice ,
Adrian Amadeus Tiscovschi si Daniel Constantin
Diaconu.