1 EVOLUTIA CONTROLULUI FINANCIAR

Evolutia controlului financiar sa realizat prin 3 etape.

I Etapa-pina in 1940
Indiferent de forma sa de organizare , statul si-a creat ntotdeauna un sistem de control ale carei
principalele obiective au vizat , de cele mai multe ori , activitatea de urmarire si de realizare a
obligatiilor financiare ale cetatenilor fata de institutiile sale .
Primele structuri de control ale statului in spatiul carpato danubiano - pontic dateaza din
secolul al XIV lea Statele medievale romnesti nou infiintate , dispuneau de structuri de control
fiscal formate din slujbasi , al caror rol principal era sa asigure strngerea birurilor ( dari percepute in
bani de catre un datornic ) si a dijmelor (dari reprezentnd a zecea parte din produse percepute de
catre stapnii feudali de la producatorii directi ) de la populatie .
Aceste structuri au fost mostenite de catre autoritatile domnesti de la mongoli si mauri , popoare
migratoare care , in perioada ct au controlat spatiul romnesc , au organizat o foarte sustinuta
activitate de urmarire a birurilor de tot felul impuse populatiei autohtone Dupa instaurarea dominatiei
otomane , ca urmare a intituirii de catre aceasta a unui apasator si nrobitor regim fiscal , situatia a
capatat accente deosebite prin obligatia de plata a haraciului ( tribut anual platit de catre tarile vasale
) impus Principatelor Romnesti.
n vederea satisfacerii exigentelor mereu sporite ale Portii Otomane att a celor materiale , ct
mai ales a celor financiare , domnitorii din Principatele Romnesti au fost constrnsi sa institue o
foarte puternica structura de control a ncasarii , de la populatie Actiunea nu avea nsa un caracter
organizat deoarece nu exista o evidenta foarte exacta a birurilor si a darilor la care populatia era
obligata si nici a nivelului acestora.
Prin reforma fiscala realizata de catre domnitorul Matei Basarab , n anul 1635 ,n Tara
Romneasca , a urmarit att diversificarea obligatiilor fiscale ct si repartizarea darilor pe unitati
teritoriale si realizarea evidentei contribuabililor Tot n aceasta perioada a aparut pentru prima data si
ideea de buget general sub denumirea de visterie a statului (institutie care administra tezaurul tarii )
ca instrument de gestionare a acestor obligatii fiscale , cunoscute sub denumirea de dajdii (impozite),
dijme , biruri .
Caracteristic acestei perioade este faptul ca nu exista un sistem organizat de control al ncasarilor
fiscale nici celor din visterie si nici al celor din caseta privata a domnitorului deoarece acesta ,
prevalndu-se de drepturile sale , dispunea n mod discretional de utilizarea acestora cu toate ca pe
lnga curtea domneasca functiona o autoritate ,denumita sfat , formata din sapte boieri care , nsa ,
aveau numai rol consultativ Primii germeni ai activitatii de control ncepusera sa apara deoarece
evidenta bunurilor aflate n visterie se facea prin ntocmirea unor situatii att pentru ncasari ct si
pentru cheltuielile efectuate de domnitor si functionarii domnesti , situatii care erau prezentate
sfatului boierilor Asemenea documente , cunoscute sub denumirea de codice de venituri si cheltuieli
ale tarii (culegere de texte , n manuscris) se ntlnesc, pentru prima data , n timpul domnitorului
Constantin Brncoveanu (1694 1704 ).
La sfrsitul secolului al XVIII lea au loc primele ncercari de organizare a sistemului fiscal
constnd n stabilirea unei dari , unice ce trebuia platita la anumite termene stabilite dinainte pentru

fiecare contribuabil n parte , acest sistem era cunoscut sub denumirea de ,, rupta sau ruptoare
(obligatie n bani sau produse stabilita pentru un grup,ce trebuia platita la anumite termene fixe). Ca
elemente de evidenta a fiscalitatii au fost introduse ,,samile visteriei , un fel de conturi financiare n
care se consemnau ncasarile si cheltuielile efectuate ntr-o anumita perioada , de regula un an.
Odata cu aparitia primelor prevederi constitutionale , sub forma Regulamentelor Organice , a mai
fost prevazuta n anii 1831 n Muntenia si 1832 n Moldova nfiintarea unei structuri legislative
numita Adunarea obsteasca ordinara Din documentele de nfiintare a acestei structuri rezulta doua
sarcini importante privind obligativitatea stabilirii de norme si prevederi de evidenta contabila si
pentru nfiintarea unui departament de control al carui rol era sa determine modul ,, tinerii si darii
socotelilor cu buna ornduiala .
Sistemul a functionat , cu destul de bune rezultate , pna la Unirea Principatelor Romne cnd a
fost elaborat , pentru prima data , un regulament de contabilitate publica care avea scopul de a
controla cu eficacitate administrarea banilor publici Controlul statului mbraca , pentru prima data n
aceasta perioada , o forma concreta prin aprobarea , n anul 1864 , a Legii asupra contabilitatii
generale a statului prin care a fost instituita verificarea permanenta si inopinata asupra serviciilor de
contabilitate si casieriilor de judete si care a fost atribuita Ministerului Finantelor.
n aceeasi perioada , domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea pentru nfiintarea unei
noi structuri de control financiar , nalta Curte de Conturi Aceasta era formata din doua sectiuni care
aveau rolul de controla socotelile de venituri si credite cu lichidarea conturilor administratiei
generale , administratiilor districtuale si comunale ,ca si de a realiza examinarea si controlul
cheltuielilor precum si cercetarea registrelor datoriei publice si a pensiunilor . Separat de aceasta se
aproba nfiintarea unei duble forme de control :cel obstesc si cel parlamentar.
Controlul obstesc se exercita de catre un corp de control specializat format din 13 functionari ,
avnd ca si principal obiectiv cercetarea n mod amanuntit a veniturilor si cheltuielilor in totalitatea
lor.Controlul parlamentar era mult mai complex , avnd printre obiectivele sale obligatia
domnitorului sa dea spre cercetare , la fiecare ntrunire a Adunarii Obstesti , socotelile veniturilor si
cheltuielilor visteriei si a celorlalte case ale tarii.
Prin Legea de reorganizare , aprobata n anul 1895 , naltei Curti de Conturi i-au fost atribuite si
sarcini jurisdictionale.Cu toate ca , odata cu dezbaterea initiativei de reorganizare a legii , s-a discutat
si problema controlului financiar preventiv , abia n anul 1929 a fost aprobata introducerea acestei
forme de control financiar ca atributie a Curtii de Conturi , alaturi de controlul de gestiune si cea
jurisdictionala.

1940-1991
Dupa anul 1940 controlul financiar att cel exercitat de catre stat ct si controlul propriu exercitat
la nivelul agentului economic au capatat alte dimensiuni determinate de noile legitati de organizare a
ntregii economi,dictate de catre conducerea de sus a URSS.
Bazat pe un sistem de proprietate de stat, economia sovietic era controlat
prin Gosplan (Comisia de Planificare a Statului) i Gosbank (Banca de Stat). De la dizolvarea
Uniunii Sovietice, aproape toate republicile sovietice au renunat la economia centralizat planificat
i proprietatea de stat.

In cadrul acestui sitem socialist de control,acesta era realizat foarte minutios si detaliat. Fiecare
intreprindere trebuia sa indeplineasca cerintele puse in fata lor la inceputul perioadei de activitate.
Deasemenea ea trebuia sa produca atita productie cit i se impunea la inceput:Nici mai mult nici mai
putin. Totul se realiza conform unui plan,unor cerinte stricte. In acea perioada agentii economici din
republicile component ale URSS, falsificau documentele ce contineau informative despre cantitatea
de productie realizatea sau produsa,introducind datele care i se cereau.

1991-prezent
Odata cu descompunerea URSS,fostele republici si-au consolidat pozitia ca si state
independente,fiind nevoite sa faca acest lucru. Odata cu acest fapt,in Republica Moldova sau creat o
serie de conceptii privind formarea organelor de control al statului. Neavind experienta in domeniu,
RM a creat organele de control pe exemplul statelor vecine,adaptindule la situatia interna la acel
moment.
Astfel la acel moment sau adoptat un sir de legi si acte normative (Legea nr.30 din 22 martie

1991 privind organizarea si functionarea controlului finaciar si a Garzii

financiare),menite sa reglementeze activitatea de control,cit si sa delimiteze organele competente si
reponsabile de efectuarea lui.
Legea respectiva,atribuia drepturi nelimitate Garzii financiare,care ulterior a fost inlocuita cu
Departamentul de control financiar si revizie a Ministerului Finantelor.
La etapa actuala,in Republica Moldova organele specializate de control financiar sunt:

Curtea de conturi.
Inspectoratul fiscal de stat.
Departamentul de control financiar i revizie a Ministerului Finanelor.
Poliia economic a Ministerului Afacerilor Interne.