Sunteți pe pagina 1din 18

Tema: Explorari paraclinice

utiizate pentru depistarea


afectiunilor oro-maxilo-faciale

Coordonator :
mohab masarwa
gr 3208

Obiective:
1.Expoorari paraclinice loco-regionale si generale utilizate in
chirurgia OMF. Scopul si insemnatatea lor pentru precizarea
diagnosticului
2. Electroodontodiagosticul. Caracteristica. Indicatii si
insemnatatea clinica
3. Examene de laborator. Indicatii si insemnatate clinica.
4. Examenul bacteriologic. Caracteristica. Indicatii si
insemnatate clinica
5. Examenul morfologic, histologi, citologic. Caracteristica.
Indicatii si insemnatate clinica.
6. Biopsia. Definitia. Metode. Indicatii si insemnatate clinica.
7. Examenul imuno-biologic. Indicatii si insemnatate clinica.
8. Examenul alergologic. Caracteristica. Indicatii si
insemnatate clinica.

Explorari paraclinice loco-regionale si generale utilizate in


chirurgia OMF
Se pot enumera urmatoarele posibilitati de investigatii paraclinice ale
afectiunilor oro-maxilo-faciale.
Loco-regionale:
1 Examenul radiologic
2. Ecografia
3. Biopsia
4. Citodiagnosticul.
5. Scintigrafia
6. Punctia exploratoare
7. Stomatoscopia
8. Teste de colorare vitala a mucoasei bucale
9. Transiluminarea
10.Examenul secretiei salivare
11.Examenul bacteriologic
12.Craniometria
Generale:
1. Examene biologice generale a singelui si urinei
2. Electrocardiograma
3. Teste cutanate

Cele mai multe erori de diagnostic si tratament se


datoresc insuficientei cunoasterii a bolnavului, de
aceea niciodata nu este permis ca examenul clinic sa se
limiteze la dinti, paradontiu sau leziunile locale. El
trebuie sa cuprinda examenul amanuntit al intregului
teritoriu buco-maxilo-facial si examenul general
complet.
Examenul limitat numia la cavitatea bucala este
insuficient, determina concluzii eronate cu privire la
diagnosticul citologic, prognostic si indicatii de
traament , si poate da nastere la accidente si
complicatii grave. Numai un examen complet poate
depista originea sistemica a unor leziuni buco-maxilofaciale sau consecintele leziunilor buco-dentare asupra
altor organe sau siteme.

Pe de alta parte numarul pacientilor cu stare


generala aparent buna dar cu risc, care se
prezinta pentru extractii dentare sau alte
interventii de chirurgie stomatologica, este in
crestere. Un numar tot mai mare de
hipertensivi, pacienti sub trataent
anticoagulant, alergici la anestezie locale, cu
ast cronic, diabet, leziuni hepatice, leziuni
cardio-vasculare cronice, afectiuni metabolice,
endocrine s.a. se prezinta pentru interventii
stomatologice

Electroodontodiagnosticul
Reprezint un examen complimentar ce ne formeaz o imaginaie
mai ampl privind starea pulpei i a esuturilor
periodontale.Aplicarea curentului electric se bazeaz pe faptul
cunoscut c orice esut al organismului (viu) secaracterizeaz prin
excitabilitate sau prin facultatea de a intra n excitaie sub influena
agentuluiexcitant. Electroconductibilitatea esuturilor depinde de
coninutul apei n ele.
S-a determinat c n prezena unui proces patologic n pulp sau
esuturile periodoniului excitabilitatea acestor esuturi se modific
prin creterea pragului de excitabilitate.
Determinarea excitabilitii dintelui se efectueaz cu ajutorul a
dou electroade: pasiv i activ. Electrodul pasiv este aplicat n
mna pacientului,
iar electrodul activ, cu semnul minus, pepunctul sensibil al
dintelui.

Punctele sensibile sunt condiionate n sens histologic


de structura esuturilor dintelui isunt situate: la incisivi
i canini mijlocul marginii incizale, virf de cuspid; la
premolari vrful cuspidului vestibular; la molari vrful
cuspidului vestibulo-anterior. n cazul dinilor cu
caviticarioase sensibilitatea poate fi determinat de
pe fundul cavitii dup ce sunt nlturate totalmente
depunerile alimentare.
Nu este admis utilizarea oglinzii sau altui instrument
metalic, se
vafolosi un instrument din mas
plastic, iar medicul va lucra n mnui pentru a evita
pierderea decureni.

Au fost constatate indicele excitabilitii liminare a pulpei i


esutului periodontal nnorm i n stri patologice. Dinii sntoi
reacioneaz la cureni de 2 6 A.n stadiile incipiente ale cariei
dentare sensibilitatea dintelui nu este modificat. n caria medie
electroexcitabilitatea pulpei poate diminua pn la 7 9 A, iar n
caria profund pragul electroexcitabilitii deviaz i mai mult fa
de norm ajungnd la valorile de la 10 A pn la18 A.Scderea
electroexcitabilitii electrice pn la 20 A ne mrturisete despre
prezena pulpitei seroase pariale sau a unei pulpite cronice
simple. Valorile electroexcitabilitii pulpei lacurent de 60 A
denot o necroz a pulpei coronariene.Dac necroza ptrunde i
n pulpa radicular, atunci dintele reacineaz la cureni de 100A
i mai mult. Periodoniul normal este sensibil la cureni de 100
200 A. n cazul modificrilor morfologice brutale ale
periodoniului dintele respectiv reacioneaz la cureni de peste
200 A.
Indicii strii pulpei se refer la dinii care au apexul format.

Examenele de laborator.
Investigatiile microscopice se efectueaza pentru
aplicarea starii celulare a suprafetei plagii, a
modificarilor calitative ala celulelor din tunica mucoasa,
a a componentei bacteriene pe suprafata mucoasei sau
plagii. In functie de scopuri deosebim: metoda
citologica, biopsia si investigatii bacteriologice.

Examenul bacteriologic presupune recoltarea produselor


patologice direct de pe suprafata leziunilor, de la nivelul orifificiilor
fistulare, de pe traiectul fistulos sau prin punctie din colectii deschise. Se
izoleaza, cultiva si identifica germenii din leziune si se studiaza
sensibilitatea lor la antibiotice
Examenul bacteriologic da adesea si indicii referitoare la sursa de infectie
si permite deci, eliminarea ei.

Examenul citologic ( citodiagnosticul)


Consta in examinarea celulelor sperficiale recoltate prin amprenta
directa pe lama , prin raclarea cu o cpatula sau prin punctie cu un
ac subtire. Este folosit pentru a determina daca celulele au
caracter benign sau malign.

Examenul histologic
Este analizarea microscopica a unor fragmente de organe sau
tesuturi. Acestea se recolteaza prin biopsie, realizata printr-o mica
interventie chirurgicala (ca biopsia ganglionara). Fragmentele sunt
astfel prelucrate ca sa devina posibila examinarea la microscop a
structurii lor, facindu-se astfel un examen histopatologic

Biopsia este prelevare a unui fragment de


tesut sau de organ in scopul de a fi examinat
microscopic.
In stomatologie se folosesc diverse metode de
biopsie:
-Biopsia prin excizie este indicata pentru
leziuni mici superficiale, pentru leziuni
pediculate sau profunde de dimensiuni reduse
si bine delimitate
- Biopsia prin incizie este folosita pentru leziuni
intense, voluminoase sau profunde care pentru
rezolvarea completa necesita o interventie mai
importanta

-Biopsia prin chiuretaj este folosita pentru leziunile


ulceroasesau vegetante si indeosebi pentru leziuni
profunde exteriorizate
- Biopsia prin aspiratie cu un ac fin si forajul biopsic
se practica pentru leziuni profunde dificil accesibile
Biopsia permite, de asemenea, diagnosticarea unei
anomalii locale, de exemplu o tumoare, sau ale unor
simptome generalizate, ca in timpul unei boli de sistem
Nu se face biopsia unei leziuni presupusa maligna
daca nu dispunem de posibilitatea sau competenta de a
efectua tratamentul complet al cazului

Examenul alergologic
Penru determinarea reactiilor alergice imediate
se folosesc probele cutanate cu alergeni
bacterieni , testele leuco si trombocitopenice ,
reactia de hemaglutinare etc.
Pentru determinarea reactiilor alergice de tip
lent se folosesc probele cutanate , reactia de
leucocitoliza, testul de blastotransformare a
limfocitelor etc.