Geneza si structura politicii.

Politica este domeniul de studiu al politologiei , este un domeniu de activitate umana care
inglobeaza relatiile sociale , inclusiv cele personale-familiare . Dupa cum sublinia Platon
Politica e domeniul de activitate a celor alesi . Platon considera ca De politica se pot ocupa
oamenii cu o cultura desavirsita care cunosc experienta statelor dezvoltate si pot face
deosebirea intre interesele de grup , de stat si cele personale . In opinia lui Aristotel Politica e
o invatatura practica , e stiinta si arta conducerii omenirii .Etimoloogic , politica , polis , polites,
politeia , politicos desemneaza : polis cetate , stat ; polites cetatean ; politeia constitutie ;
politicos om de stat .Pentru a descifra continutul politicii este necesar sa apelam la conceptele
filosofice si stiintifice , care abordeaza diverse problem ale politicului.
In istoria gindirii politice si in stiinta politica contemporana sunt expuse mai multe definitii ale
politicii si politicului . Acestea pot fi clasificate in definitii sociologice , substantiale si
functionale . Politica este modalitatea de organizare a vietii publice , intemeiata pe integrarea
diferitor interese , pe coordonarea lor in baza unui interes comun .
Politica este domeniul relatiilor puterii , care reprezinta activitatea elitelor si a liderilor ,
orientata spre conducerea si dirijarea procesului dezvoltarii sociale la toate nivelurile prin
intermediul institutiilor puterii politice .
In literaturaengleza de specilitate , politica este definite prin nottiunile polity , policy , politics.
Polity (politica) desemneaza organizarea politica a unei societati , statul in sens larg , ca
ansamblul a tuturor cetatenilor , ca mechanism integral al realizarii puterii . Polity reflecta
ordinea politica in unitatea componentelor ei , a institutiilor si normelor .
Policy caracterizeaza modelul actiunilor puterii , ale guvernului , tehnologia adoptarii
deciziilor politice . Ca domeniu al stiintei politice teoretice , policy reprezinta o investigare
despre modul de adoptare al deciziilor politice obligatorii referitoare la distribuirea valorilor si
bunurilor deficitare , analizeaza consecintele sociale ale acestor decizii . In sens larg , policy se
raporta nu numai la actiunile puterii centale , dar si la metodele comportamentului politic , la
procesul adoptarii deciziilor de catre partid , sindicate etc .
Politics ca analiza , se ocupa de subiectii puterii care isi propun sa influenteze deciziile politice
adoptate de partidele politice , de organizatiile sociale , de mijloacele de informare in masa , de
grupurile de interes , studiaza partile conflictuale , ideologice , scopurile si valorile , mijloacele
ereditare si politice de solutionare a conflictelor .

O perioada istorica indelungata , studiul politicii se reducea la acumularea informtiilor despre

monarhii , despre republici si alte forme de organizare statala . Traditii bogate cunoaste metoda
caracterizarii politicii in raport cu puterea . Este larg raspindita si metoda functionala de
studiere a politicii intemeiata pe dorinta de a-I oferi un anumit sens sau scop . Din aceasta
perspectiva , politica poate fi interpretata ca forma specifica de activitate umana , orientate
spre realizarea unor scopuri etice , printre care mentionam:
cresterea bunastarii materiale conducerea in corespundere cu dreptatea
constientizata Platon
realizarea gindiri rationale Hegel
mijloc de dominatie a unei categorii asupra alteia sau sustinerea integritatii
societatii si afirmarea echilibrului social - Debre
realizarea vointei commune Rousseau
In literatura de specialitate ctegoriei politica ii sunt atribuite trei semnificatii mai
importante :
problemele si evenimentele vietii sociale si de stat
activitatea statului in domeniul vietii interne si al relatiilor internationale ,
activitatea grupurilor si a partidelor politice
modelul actiunilor orientate spre realizarea anumitor scopuri.

Politica este definita si prin formula arta a posibilului , iar ca stiinta este arta guvernarii. In
lucrarea Politica o vocatie si o profesie , Max Weber arata ca politica este presiune si intuitie,
este o lupta continua cu imposibilul . Ca stiinta sociala politica oricarei epoci are radacini
sociale. Cu timpul politica isi creaza propriile institutii pentru a sluji societatea . Politica este
echivalenta cu influenta , cu luptele cauzate de dorinta acapararii puterii , cu competitia
observata intre indiviizi si grupuri pentru alocarea recompenselor sau a valorilor dintr-o
societate . Politica implica un process de cirmuire sociala , de stabilire si atingere a unor scopuri
collective , a unui consens . Politica constitue un aspect inevitabil al convietuirii sociale ,
deoarece ea rezulta imperativele reciproce pe care oamenii le fac unul asupra altuia si din
eforturile implicite pentru rezolvarea unor situatii conflictuale , pentru distribuirea cu autoritate
a valorilor nedisponibile in cantitati mari pentru cirmuirea societatii spre realizarea unor scopuri
comune .
Structura politicii este complectata de putere , subiectii politicii , organizarea politica ,
constiinta politica , relatiile politice . In calitate de subiect ai politicii pot fi statele nivelului
global si regional , iar la nivel national cetatenii , liderii , grupurile politice , grupurile sociale ,
elita , organizatiile non-guvernamentale , grupurile entice , care direct sau indirect participa la
procesul realizarii puterii de stat sau care o pot influenta .

Ca fenomen social complex politica indeplineste un sir de functii :

a)
b)
c)
d)
e)

Defineste scopurile dezvoltarii comunitatii umane ;

Mentine stabilitatea in societate si distribuie resursele ei ;
Coordoneaza si conduce procesele sociale ;
Distribuie autoritar valorile;
Reflecta interesele paturilor si grupurilor sociale ; Politica ofera cetatenilor posibilitati
adaugatoare pentru satisfacerea necesitatilor si schimbarea statutului lor social;
f) Contribuie la realizarea intereselor de grup si a intereselor fiecarui cetatean , asigura
inovatia in dezvoltarea societatii .
Asadar , politica este un concept vechi , elaborate de gindirea politica universala , incarcat cu
multiple semnificatii.
Politica se regaseste in activitatea umana , influentind si fiind determinata de diversele ei
forme . Daca am analiza evolutia istorica a genurilor activitatii umane ar trebui sa constatam ca
fiecare treapta a dezvoltarii sociale a marcat cresterea continua a functiei si rolul politicii si
politicului in viata sociala . Lumea contemporana se caracterizeaza prin interdependenta
accentuata a structurilor si formelor de manifestare politica . Aceasta caracteristica a relatiilor
politice contemporane prevede : generalizarea conducerii democratice a statelor si extinderea
colaborarii lor pe multiple planuri , eradicarea subdezvoltarii si a conflictelor ; securitatea ;
ocrotirea mediului ambiant ; asigurarea circuitului optim , echilibrat al materiilor prime , al
resurselor energetice ; accesul cit mai larg la cunoastere si comunicare , democratizarea
societatii etc .
Politica a fost si ramine terenul de infruntare a pasiunilor, intereselor . Fiecare cetatean care-si
cunoaste libertatile , drepturile garantate de constitutie , este un subiect al politicii . Daca nu
dispunem de cunostintele necesare despre manifestarile politicului , raminem doar un obiect al
politicii . In orice situatie politica este un domeniu care ne cuprinde , care ne influenteaza
existenta . Iata de ce cu aparitia si afirmarea politologiei , omenirea intra intr-o perioada
calitativ noua a dezvoltarii sale .
Fara dubii prin politica s-a inteles un domeniu al activitatii umane orientat spre adoptarea si
implementarea unor decizii , investitie cu autorita societatii , careia ii sunt si impuse .
Politologia contemporana descrie politica drept drept o activitate de conducere a societatii prin
decizii , privind directionarea dezvoltarii spre anumite obiective , mobilizarea si alocarea
resurselor necesare , asigurarea stabilitatii sociale , promovarea scimbarii inovarii in contextul
dezvoltarii echilibrate .
T ermenul politologie este utilizat pentru prima data la inceputul anilor 50 ai secolului XX
de catre Eugen Fischer Baling , Andre Therive , Herman Heller si alti analisti . Studiul sistematic
al politicii este initiat in secolul al XIX lea , cind sunt infiintate : Scoala Libera de Stiinte Politice
din Paris ; Scoala de Stiinte Politice din Columbia (SUA) . In anul 1895 este deschisa Scoala de
Econome si Stiinte politice din Londra . Ultimele decenii ale secolului al XIX lea sunt
considerate decisive pentru afirmarea politologiei ca ramura autonoma a cunoasterii stiintifice .
3

Sub aspect metodologic aparitia politologiei este stimulata de necesitatea de a trece de la

studiul ideilor si doctrinelor politile ; de la istoria acestora , la analiza specifica si descrierea
metodica a modului lor de actiune , a impactului asupra dezvoltarii sociale .

Obiectul de studiu si problematica Stiintei politice .

Politologia este definite ca stiinta despre stat , partide si alte institutii care participa la
realizarea puterii si a altor fenomene politice . Politologia contemporana si-a largit considerabil
obiectul de studiu , incluzind dirijarea la nivel national si local , analiza inter-ramurala , teoria
politica , relatiile internationale si comportamentul organizatoric . Politologia este o disciplina
asemanatoare cu sociologia politica , cu filosofia politica , cu psihologia politica , adica este doar
una dintre stiintele despre politica .
Obiectul de baza al politologiei il constituie statul , organizarea si activitatea lui , alte organizatii.
Insa obiectul de studio al politologiei este dinamic , se dezvolta , incluzind si alte fenomene ,
cum ar fi :

procesul politic
comportamentul politic
sistemele politice etc.

Conform altor opinii , politologia este o stiinta unica despre politica , care nu include toate
cunostintele despre politic, dar selecteaza cunostintele formulate in baza utilizarii metodelor
strict-stiintifice , empirice . In asa fel din continutul politologiei sunt excluse disciplinele
teoretice , intemeiate pe utilizarea metodelor normative , axiologice , cum ar fi : filosofia
politica , etica politica , istoria ideilor politice etc . In definirea politologiei ca stiinta universala
despre politica accentul se pune pe functia ei integrativa , realizarea careia contribuie la
generalizarea diferitor cunostinte politice
Acceptind definirea politologiei ca stiinta unica , integrative despre politica si corelatiile ei cu
omul si societatea , este necesar sa definim statutul social al politologiei . Pentru a defini
statutul politologiei este necesar sa elucidam doua aspecte :
1. sa definim correct pozitia si rolul politologiei in structura stiintelor socio-umane , adica
sa explicam relatiile permanente , stabilite ale ei cu alte stiinte ;
2. sa explicam functiile politologiei , care-I asigura un rol il societate .
In opinia politologului german P.Noac stiinta politica este compusa din patru discipline
importante :

filosofia politica
teotia politica
invatatura despre institutiile politice
teoria politicii interne

Stiintele politice pot si divizate in doua grupuri :

1. Disciplinele care studiaza politica .
2. Stiintele ce studiaza corelatia politicii cu lumea .
In prima categorie sunt incluse : filosofia politica , teoria politica generala , istoria ideilor
politice , teoria politicii internationale , istoria politologiei . In a doua categorie deosebim
sociologia politica , psihologia politica , antropologia politica , geografia politica .
Obiectul filosofiei politice cuprinde trei clase de fenomene :
1. VALORILE POLITICE
2. PRINCIPIILE POLITICII
3. MODALITTILE SI MIJLOACELE CUNOASTERII POLITICE
Politologia contemporana evidentiaza teorii politice de nivel scazut , mediu si general . O teorie
de nivel scazut contine citeva propozitii teoretice ce abordeaza o subclasa concreta de
evenimente .
Istoria politica studiaza institutele , evenimentele in consecutivitatea lor cronologica si in
corelatia lor . Istoria omenirii este o politica veche . Multi autori occidentali subliniaza ca
politologia este intr-un anumit sens un amalgam de trecut si present , atit ca substanta cit sic a
metodologie .
Psihologia politica studiaza mecanismul comportamentului politic , influenta constientului si
inconstientului , a emotiilor si a vointei omului , a convingerilor , orientarilor si dispozitiilor
valorice asupra lor . Psihologia politica presupune ca actiunile politice , asemenea altor forme
de comportament , se produc prin interactiunea dintre individ si mediul social . Prin
comportamentul politic subintelegem un ansamblu de ginduri si actiuni legate de procesul de
guvernare .
Antropologia politica studiaza dependenta politicii de calitatile omului (biologice ,
intelectuale , sociale , culturale , religioase etc.). Ea studiaza influenta sistemului politic asupra
personalitatii .Antropologia studiaza institutiile si practicile de guvernare in societatile primitive,
relatia dintre comportamentul politic si cultura grupului etnic , examinind felurile in care apar
institutiile si practicile politice .
Politologia aplicata se afirma in anii 60 si secolului XX . Este o parte componenta si concomitent
un nivel specific al stiintei politice , orienata spre solutionarea sarcinilor practicii politice .
Politologia aplicata isi propune sa elaboreze recomandari concrete si previziuni efemere ale
unui subiect politic cu scopul ridicarii eficientei activitatii lui .

Integrind concluziile psihologiei , sociologiei , ale ciberneticii , politologia aplicata accentuiaza

atentia asupra solutiilor problemelor concrete si anume :

Elaboreaza mecanismul solutionarii conflictelor.

Concretizeaza tehnologia intretinerii tratativelor politice .
Modeleaza comportamentul alegatorilor.
Elucideaza importanta factorilor regionali pentru viata politica .
Creaza imaginile politicii favorabile .
Planifica si organizeaza campaniile electorale.
Elaboreaza tehnologia manipularii cu cunostinta maselor etc.

Asadar , politologia reprezinta o stiinta unica despre politica , care integreaza si generalizeaza
concluziile disciplinelor politice concrete . Ea include cunostintele despre politica , acumulate la
trei niveluri :
1. Filosofic care defineste sensul , natura si menirea puterii , a statului.
2. Theoretic care elucideaza locul si rolul fiecarei institutii politice si a subiectului ,
formele si tiputile functionatii relatiilor puterii.
3. Aplicativ la care sunt descifrate cauzele si motivele influentei politice si a
comportamentului individual si de grup.

Cetegoriile Stiintei politice .

Conceptele si categoriile reprezinta pietrele de temelie ale stiintei politice . Anume prin
categorii sunt identificate si clasificate fenomenele relevante , iar semnificatia lor este
comunicata altor indivizi . Ca stiinta politologia se constituie in baza unor principia , legi ,
axiome . Ea opereaza cu concept riguroase .
Prin concept subintelegem o imagine , o constructive mentala formata prin generalizari
rezultate din caracteristicile unei clase de lucruri . Unui concept ca abstractizare il corespunde o
eticheta descriptive , care poate fi aplicata membrilor individuali ai unei clase la care se refera
puterea , statul , sistemul si regimul politic , partidul si organizatiile nonguvernamentale (ONG) ,
grupurile de interes , grupurile de presiune etc .
In studierea fenomenelor si proceselor politicului savantii utilizeaza in primul rind metodele
filosofice : dialectica , metoda logica , istorica , sistemica , inductia , deductia , modelarea etc.
Dialectica este teoria dezvoltarii , ea cuprinde :

Procesele
Fenomenele
Actele sociale
Comportamentul persoanei

Legile dialecticii sunt urmatoarele :

Unitatea si lupta contrariilor

Negarea sau negatia
Schimbarea calitatii in cantitate si invers

Legile dialecticii cu principiile lor permit explicarea procesului social-istoric , descifrarea logicii
acestora .
Totodata politologia isi elaboreaza propriile metode de investigare , printre care mentionam:
secventa temporala , scopuri-mijloace s.a. Observatia stiintifica si analiza comparata sunt
utilizate pe larg de catre Aristotel . Ca metoda stiintifica analiza presupune procesul de separare
mentala a unui obiect de studiu in partile sale constitutive pentru a-I studia natura si a
determina relatiile dintre parti si in raport cu intregul . Analiza politica include diverse metode ,
printre care mentionam : aplicarea unei judecati informate la un set de fapte , utilizarea datelor
printr-o varietate de tehnici statistice . Spre deosebire de descriere , abordarea analitica a
cercetarii politice se concretizeaza pe relatii , cauze , pe consecintele actiunilor si evenimentelor
politice . In secolul XX stiinta politica completeaza analiza predominant juridica , istorica si
descriptiva in secolele anterioare cu metodele si perspectivele stiintei behavoriste .
Behavorismul reprezinta o adoptare a politicii in care accentul se pune pe aplicarea
metodelor si perspectivelor stiintifice in studierea politicii si a guvernarii .

Metodele Stiintei politice .

Metoda secventei temporale ii permite politologiei sa urmareasca evolutia in timp a
fenomenului politic . Aceasta metoda impune cercetatorului doua conditii :se studiaza un
fenomen concret al politicului , sunt supese analize datele statistice inregistrate la interval egale
de timp . In rezultatul aplicarii secventelor temporale cercetatorul obtine o tabela , care reflecta
activismul politic al cetatenilor in timpul alegerilor parlamentare , locale .
Metoda scopuri mijloace , propusa si descrisa de Nicollo Machiavelli in lucrarea
Principele , plaseaza politica in afara morale . In conditiile actuale de functionare a institutiilor
puterii de stat utilizarea mrtodei scopuri mijloace este urmata de consecinte negative , de
aceea este respinsa de unii cugetatori .
Metodele filosofice ofera politologilor posibilitati largi de studiere a fenomenelor si proceseelor
politice , dinamice prin structura si esenta lor . Acestea permit studierea aparitiei , evolutiei ,
intensificarii rolului politicului in societate .
Stiinta politica studiaza fenomenele politice , descrie si analizeaza sistemul politic si
comportamentul politic al cetatenilor . Obiectul complex al politologiei este supus analizei si
explicat gratie aplicarii unei metodologii filosofico stiintifice si a utilizarii unui aparat
categorial .
7

Functiile Stiintei politice .

Aparitia si dezvoltarea politologiei este un process complex ,dictat de anumite necesitati
sociale. Intensificarea procesului contribuirii politologiei este corelata cu institutionalizarea
puterii politice . Politologia se dezvolta sub influenta unor factori sociali , a unor necesitati
obiective .
Nucleul tuturor conceptelor dedicate functiilor politologiilor il constituie :
1.
2.
3.
4.
5.

Functia teoretico cognitiva

Functia de prognoza
Functia axiological
Functia praxiologica
Functia educativa

Functia teoretico cognitiva a politologiei este realizata de un domeniu de investigare a

fenomenelor si proceselor politice . Rezultatul activitatii savantilor din acest domeniu este
cristalizat de teoria politica , de teoria relatiilor politice internationale . Aplicind metodologia
filosofico stiintifica , savantul ce studiaza fenomenele si procesele politice isi stabileste mai
intii problema , evidentiind relatiile a caror subiecti au determinat-o .
Functia de prognoza poate fi evidentiata ca indepententa , acceptind paranteza ca este
complementara celei cognitive . Intr-adevar fiecare investigatie a fenomenelor politice ,logic
finisata , contine prognoza evolutiei viitoare a procesului respectiv . Functia de prognoza are o
semnificatie majora pentru politologia aplicativa , pentru experienta politica . In procesul
organizarii si realizarii investigatiilor politice politologul nu este preocupat de scopuri pur
stiintifice , teoretice , ci de solutionarea unor probleme cu care se confrunta comunitatea
umana la nivel global , regional sau national .
Functia axiologica ii permite politologului sa sistematizeze normele si valorile , respectate de
fiecare individ si de intreaga comunitate . Functia axiologica de apreciere presupune
recunoasterea faptului ca politologia , studiind political , nu se opreste la o simpla constatare, la
o inregistrare neutra , la o contemplare a unui aspect sau altul , ci in temeiul celor constatate ,
formuleaza judecati de valoare , o interpretare critica in acord sau in dezacord cu cele
obiective-constatate . Prin functia axiological a politologiei scopurile si cunostintele , idealurile ,
actiunile si interesele individului sunt raportate la scopurile moralei si natiunii umane . Cele mai
importante valori politice sunt : liberatea , dreptatea , onestitatea , cinstea , demnitatea ,
egalitatea , achitatea etc.

Functia praxiologica este interpretata ca o rasfringere a teoriei politice asupra practicii

politice. Daca pornim de la definirea praxiologiei , ca un domeniu al sociologiei ce studiaza
actiunile umane din perspecriva eficacitatii lor , apoi vedem ca interpretarea savantilor romani
este unilaterala si necesita o completare esentiala . Functia praxiologica nu limiteaza obiectul
de studio al politologiei la investigatii empirico- pragmatice , ci dimpotriva accentueaza
functiile cognitive , de prognoza si axiologica .
Functia educativa este amplu realizata de politologia ca disciplina de studiu . Politologia
initiaza , ii explica necesitatea si semnificatia , coordoneaza , orientind socializarea politica spre
anumite obiective , idealuri . Politologia , propaga cunostinte politice , explica continutul uman
al valorilor liberal- democratice . Politologia ca disciplina de studio isi propune obiectivele :
Ridicarea nivelului , deseori formarea culturii politice , a constiintei politice .
Descifrarea scopurilor, examinarea problemelor si evaluarea reallizarilor politicii interne
si externe a statelor dezvoltate , a Republicii Moldova in mod special .
Sa elucideze structura politicului sis a determine locul fiecarui cetatean in cadrul ei.
Sa ofere posibilitate tuturor cetatenilor de a se orienta in programele partidelor politice,
a miscarilor social-polirice .
Sa studieze problemele fundamentale ale relatiilor internationale .
Asadar , politologia este un domeniu de investigare teoretica , si in acelasi timp un domeniu al
activitatii practice . Este o disciplina de studiu . Intre aceste trei niveluri ale Politologiei exista o
relatie de interdependenta stabila .

Statutul politologiei .
Politologia detine relatii cu mai multe discipline :

Filosofie

Psihologie

Istorie

Politologie

Drept

Demografie

Economie

Relatia politologie drept trebuie valorificata din necesitatea de a cunoaste bazele normative,
legale ale comportamentului uman , ale functionarilor , ale liderilor de partide , ale cetatenilor .
Relatia politologie economie ofera stiinta politica , care studiaza relatiile dintre regimul politic
si forma de proprietate , care raspunde la intrebarea In ce masura statul se peoate implica in
activitatea agentilor economici .
Relatia politologie demografie este o relatie actuala in toate tipurile deoarece pentru
elaborarea strategiei dezvoltarii societatii este necesara cunoasterea statisticii demografice .
Demodrafia este stiinta despre natalitate , mortatilate si migratie . Aceste procese reflecta
structura vietii sociale si sint sustinute de politici publice , politici sociale a statului .
Relatia politologie geografie este materializata pe harta politica a lumii , dupa cel de-al II-lea
razboi mondial , sefii de state au decis ca orice schimbare pe harta politica a lumii sa se faca
prin mijloacele pasnice politice . Acest acord a fost incalcat la sfirsitul secolului XX , cind NATO
a bombardat Iugoslavia (practice distrugind statul intreg ). Mentinerea pacii este o conditie a
conservarii vietii pe pamint , din cauza ca la moment sunt acumulate , munitii (armament ) de
distrugere in masa , capabile sa distruga pamintul de 15 ori in praf cosmic , explozind odata .
Relatia politologie psihologie este necesara atit pentru conducatori cit si pentru mase .
Conducatorii pentru a-si realiza scopul , interesul , programul politic , au nevoie de cunostinte ,
studii , abilitati de a influenta , de-a convinge , de-a manipula oamenii( grupuri sociale ) . Pentru
mase relatia cu psihologia , aduce beneficii : putem constata , masura , manipula , influenta ,
putem analiza puterea autoritatii.
Relatia politologie etnogtafie este stiinta despre port - traditii .

Conluzii
Politica include procesul decizional si procesul de implementare a deciziilor de catre un grup
care emite si impune reguli pentru membrii sai. Mai concret, politica nsumeaza arta si stiinta
de a guverna.Concluzionnd cele afirmate mai sus, putem defini politica drept procesul n care
un grup de oameni, cu opinii sau interese initial divergente, adopta decizii colective care n
general sunt acceptate ca fiind angajante pentru grup si impuse acestuia.Restrngnd aceasta
definitie n sensul ce ne intereseaza, politica este o forma de activitate sociala, principala sa
sfera constituind-o participarea la trebuintele statului, determinarea formelor, functiilor si
continutului activitatii sale .Politologia devine astfel stiinta teoretica fundamentala care are
menirea de a elabora concepte care sa exprime esenta si complexitatea politicii, de a studia legi
si procese specifice domeniului politic, modalitatile n care acestea se manifesta n functie de
conditiile existente la un moment dat.

10

Cuprins :
GENEZA SI STRUCTUCA
POLITICII............................................................................................Error! Bookmark not defined.
OBECTUL DE STUDIU SI PROBLEMATICA STIINTEI POLITICE .....4
CATEGORIILE "STIINTE POLITICE "...6
METODELE "STIINTEI POLITICE ". .7
FUNCTIILE "STIINTE POLITICE "....8
STATULUL POLITOLOGIEI .9
CONCLUZII...............10

11