Pentru marea majoritate a produselor i serviciilor preul se formeaz pe pia ca un pre

de echilibru al cererii i ofertei. (Este preul care asigur vnzarea celor mai mari cantiti de
produs, satisfacerea celor mai muli ofertani care pot vinde la acest pre ca i satisfacerea celor
mai muli solicitani care pot cumpra produsul). Mecanismul de formare a preului funcioneaz
dup urmtoarele reguli:
-

Creterea preului unui produs pe pia atrage o cretere a ofertei (piaa devine
interesant, promite un ctig. n consecin va crete numrul ofertanilor i cantitatea de
produs adus pe pia);
Scderea preului unui produs determin reducerea ofertei (se reduce perspectiva de
ctig iar ntreprinderile se reorienteaz sau dispar);
Creterea preului unui produs determin scderea cererii pentru produs (la un nivel dat al
veniturilor consumatorilor se reduce consumul sau se opteaz pentru produse de
nlocuire);
Scderea preului unui produs atrage o cretere a cererii (veniturile disponibile fac
produsul mai accesibil pentru mai muli consumatori).

Relaia i influenele ntre pre, cantitate vndut, cerere i ofert nu sunt simple sau
liniare. Intensitatea covariaiei ntre pre i cerere este numit elasticitatea cererii fa de pre. La
unele produse i n cazul unor categorii de consumatori este foarte mare (de exemplu, cererea
populaiei srace pentru produsul Coca Cola ar crete mult la o reducere a preului) n timp ce
pentru alte produse cererea este mai puin sensibil la modificrile de pre (zahr, ulei, pine, de
exemplu).
Se consider c piaa unui produs este echilibrat atunci cnd cantitatea cerut este egal
cu cantitatea oferit. Preul de echilibru apare atunci cand se realizeaz egalitatea dintre
cantitile cerute i cele oferite dintr-un produs. n realitate, n permanen, pe pia exist fie o
situaie de penurie (c>o), fie o situaie de surplus (o>c).
Trsturile caracteristice ale preului de echilibru sunt: apariia spontan, ca rezultat al
jocului liber al forelor pieei, formarea lui este legat i de situaia pieelor independente,
echilibrul pieei nu nseamna stagnare, respectiv absena schimbrilor. Formarea preului de
echilibru se realizeaz n moduri diferite, n funcie de orizontul de timp, n care se confrunt
cererea i oferta (pe intervale foarte scurte de timp cererea este cea care se constituie din factorul
principal al formarii preului, oferta adaptndu-se automat la cerinele consumatorului, pe
perioade scurte productorii pot modifica dimensiunile ofertei prin schimbarea volumului
factorului munc. Preul astfel format se numete pre normal, adic acel pre ce presupune
egalitatea costului marginal cu preul de vnzare. La acest nivel de pre productorii pot vinde
orice cantitate de bunuri, pe termen lung, oferta reprezentnd factorul determinant al evolutiei
preului. Studiul mecanismului de schimb impune realizarea preului de echilibru, fapt ce va
1

influena reglarea prghiilor economice ale cererii si ofertei. ntrucat mrimea sau valoarea de
referin a preului stabilete cantitatea de marf tranzactionat pe pia, att ofertanii cat i
consumatorii vor cauta sa-i atraga maximul de profit. Studiul valorii de schimb in acest context
al mecanismului formarii pretului constituie un domeniu prioritar si de referinta al stiintei
economice. Nu exista fenomen economic care sa participe in piata in care sa nu fie implicat
preul.
Grafic, echilibrul pieei se realizeaz la intersecia curbelor cererii i ofertei.
Pre

Oferta

500

400
300
Cererea

200
100

10

20

30

40

50

Cantitate

Figura 2.7. Echilibrul pieei

n graficul anterior, echilibrul pieei este reprezentat de combinaia cantitate-pre (30;
300). n acest punct, cantitatea pe care consumatorii doresc s o cumpere este egal cu cantitatea
pe care productorii (vnztorii) doresc s o vnd. n realitate, aceasta ar fi situaia cnd, ntr-un
magazin de exemplu, produsul nu se mai gsete, dar nu exist nici un cumprtor nemulumit
care ar vrea s l cumpere i nu poate. S recunoatem, o situaie destul de greu de ntlnit.
n consecin, n realitate, pieele se gsesc n alte dou situaii cnd preul este fie mai
mare, fie mai mic dect preul de echilibru. Dac preul este mai mic dect preul de echilibru,
atunci cererea este mai mare dect oferta, deci va apare o cerere n exces. Pe pia, va fi penurie
i, probabil, va apare piaa neagr. Drept reacie, unii productori i vor diminua stocurile din
produsul respectiv, iar alii vor crete preul sau cantitatea produs.
2

Dac ns preul va fi mai mare dect preul de echilibru, atunci oferta va fi mai mare
dect cererea i va apare un surplus din produsul respectiv. Ca urmare, unii productori vor
accepta creterea stocurilor, alii vor reduce preul sau cantitatea produs. n consecin, n
realitate, preul tinde permanent ctre preul de echilibru, oscilnd n jurul acestuia.
Preurile, ca evaluari concrete reprezint masa monetar care trebuie platit pentru
consumarea unui bun sau serviciu. ntrucat preul este considerat ca expresie baneasc a valorii
de intrebuintare, el are la baza sistemului de calcul munca omeneasc incorporata in produsul
destinat tranzactionarii. In aceste conditii, pretul depinde direct de dou variabile: marimea
valorii pretului si puterea de cumparare a banilor. Relatia cerere-oferta trebuie privita in dublu
sens, deoarece orice modificare a variabilei cerere impune o modificare a variabilei oferta,
intrucat se incearca pastrarea pretului de echilibru pentru produsul de comercializat. In aceste
conditii, modificarea uneia este uneori cauza, alteori efectul modificarii celeilalte legi
economice. De obicei, cererea impune oferta. In conditiile pietelor normale, pretul determina un
mecanism automat de echilibrare a cererii si ofertei. In cazul pietelor imperfecte: piata de
monopol sau de oligopol stabilirea nivelului pretului este o variabila ce apartine fie
producatorului, fie consumatorului unic. Pe ansamblu, modificarea pretului la crestere
economica influenteaza deplasarea curbelor de vizualizare in sensul urmator: marirea pretului
atrage diminuarea cererii ceea ce ofera blocaj ofertei, deci realizarea stocurilor cu implicatii
asupra micsorarii ofertei deci si micsorarea pretului. Supraproductia va impune limitarea ofertei
sau cresterea cererii. Subproductia va impune cresterea cererii si a ofertei.
Pentru piee imperfecte pe termen scurt curbele de reprezentare sunt: cu ct preul e mai
redus cu att cantitatea este mai mare, iar unicul ofertant va acumula cifra de afaceri numai in
ipoteza stabilirii pretului real de echilibru in funcie de cerere. Pentru prognoza pe termen lung
nu se pot da verdicte cu privire la preurile de referinta datorita imposibilitatii prognozei
ansamblului cerere-ofert. Modificarea preurilor orienteaz att deciziile producatorilor, cat si
pe cele ale consumatorilor, deoarece posibilitatile de absorbtie pe pia sunt practic constante, iar
factorul care determina unitatea este doar cel al satisfactiei. In condiiile concurentei imperfecte,
firmele fac tot posibilul sa controleze nivelul pretului, adica intervin cu sisteme perturbatoare la
reglarea echilibrului preului. Astfel, in stabilirea pretului, n condiiile economiei contemporane
intervin urmatoarele serii de fundamente economice ce impun preurile: costul de producie
pentru produs ca fiind costul mediu al produsului comercializat; formele de concurenta privite ca
forme de impact al calitatii; capacitatea de productie privita ca oferta concurentiala; elemente ce
tin de politicile guvernamentale in acordarea unor anumite facilitati sau subventii similar unor
ofertanti si unor consumatori; mijloacele de informare si modul de penetrare pe piata a
produsului privit sub aspectul cunoasterii publicitare si a increderii consumatorului catre
producator.
De aceea, preul este considerat ca instrument bnesc ce reflect prin mrimea lui atat
cheltuielile de munca destinate obinerii produsului cat si cheltuielile de dezvoltare privite prin
prisma gradelor de utilitate sau raritate pentru un anumit bun sau serviciu. Masurarea unui bun
material sau serviciu ne confera pe de o parte gradul lui de trebuinta, necesitate, iar pe de alta
3

parte justifica masa monetara utilizata in obtinerea bunului respectiv. Fata de aceste conditii,
preturile cunosc la randul lor mai multa tipologii numite functii: funcia de justificare, evaluare a
cheltuielilor (in cadrul calculului acestei functii sunt incluse totalitatea cheltuielilor destinate
producerii fizice a produsului, cat si cheltuielile destinate dezvoltarii produsului ulterior); functia
de corelare justifica impactul pe care un produs il creaza pe piata cererii si a ofertei in stabilirea
nivelului pretului de echilibru; funcia de informare prezint gradul de utilitate al produsului
comercializat la care se adauga cheltuielile de publicitate sau informare (de tip Internet); funcia
de stimulare a producatorului permite producatorului sa modifice conform propriilor strategii
nivelul pretului, intrucat cresterea calitatii produsului impune o atractie de consumatori cu
consecinte asupra posibilitatilor de supravietuire a firmei pe termen lung si mediu; functia de
distribuire a veniturilor prin analiza careia producatorul poate stabili masa monetara pe care si-o
permita a fi dezvoltata in conditiile creterii calitatii produsului.
In concluzie, o pia este n echilibru atunci cnd cantitatea oferit i cantitatea cerut
sunt egale. Preul rezultat se numete pre de echilibru, iar cantitatea se numete cantitate de
echilibru.

BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.

http://www.economiaintreprinderii.ro/cap45/s2.htm
http://www.ebacalaureat.ro/c/8/80/312/0/Pretul-de-echilibru
http://www.preferatele.com/docs/economie/1/pretul-de-echilibru17.php
http://andrei.clubcisco.ro/cursuri/.../2_cererea_oferta_si_echilibrul_pietei