GESTIUNEA PORTOFOLIULUI-COMPL CURS 3 DEC

TIPURI DE PORTOFOLIU
Compoziia optim a unui portofoliu se consider a fi o rezultant a urmtoarelor
componente:
poziia agentului economic fa de risc;
compararea ratei de randament obinute cu rata de randament de pe piaa financiar;
anticiparea evoluiei ratei dobnzii pe piaa financiar;
nevoia lichiditii imediate;
cerine privind un nivel acceptabil al fiscalitii.
Pornind de la aceste considerente principalele tipuri de portofoliu analizate sunt
urmtoarele:
a) portofoliu de securitate maxim care urmrete protejarea capitalului i asigurarea
unui randament adecvat; n acest sens se are n vedere diversificarea portofoliului.
b) portofoliu avnd un randament regulat; are n vedere obinerea unor venituri
normale i eliminarea riscurilor;
c) portofoliu prudent: urmrete valorificarea capitalului i abinerea de la un risc
excesiv, prin mbinarea titlurilor avnd venituri normale i creterea nsemnat a
veniturilor pe termen mediu i lung;
d) portofoliu de cretere este format din titluri avnd mari perspective de ctig, dar i
un grad ridicat de risc. Acest tip de portofoliu se ntlnete la firmele cu investiii
foarte mari, unde se nregistreaz o cretere a cifrei de afaceri i a capacitii de
autofinanare;
e) portofoliu clasic (mai ales privind aciunile) urmrete valorificarea capitalului, dar
i rezultate mai bune dect media pieei, n condiiile unui anumit risc acceptat;
f) portofoliu ofensiv, avnd drept unic scop ctig ct mai mare, fr a ine cont de risc.
Acest portofoliu este mobil din punct de vedere structural i are tendina de a se
adapta la cerinele n continu schimbare ale pieei;
g) portofoliu speculativ care urmrete obinerea unor venituri rapide n condiii de risc
ridicat.
DIVERSIFICAREA SI SELECTIA UNUI PORTOFOLIU EFICIENT
Preocuparea de baza a managerului de portofoliu consta in faptul ca rentabilitatea unui
plasament financiar trebuie sa fie in toate cazurile, mai mare dect rentabilitatea altor forme
de investire. In cadrul acestei abordari se urmareste un anumit raport intre rentabilitate si risc,
ca obiectiv al performantelor investitionale. in consecinta, evaluarea si gestiunea eficienta a
portofoliului se vor exprima si anticipa in cadrul aceluiasi criteriu rentabilitate-risc. Intruct
portofoliul este o combinatie de titluri financiare, acesta detine aceleasi caracteristici ale
performantei titlurilor, caracterul aleatoriu al rentabilitatii, componenta de piata si cea
specifica a riscului.
Teoria moderna a portofoliului graviteaza in jurul a doua concepte fundamentale, respectiv
portofoliu eficient si portofoliu optim. Managerii de fonduri vor urmari intotdeauna
combinatiile eficiente de titluri sau astfel spus, portofoliile situate pe frontiera eficienta, care
sa satisfaca functia de utilitate a investitorilor, respectiv atitudinea lor fata de risc. Portofoliile
optime si cele eficiente pe o piata financiara sunt o rezultanta factorilor precum:
comportamentul rational, corelatia pozitiva intre rentabilitatea titlurilor, respectiv
evolutia aleatorie a pretului de piata al titlurilor si a rentabilitatilor.
1

Portofoliul optim se regaseste pe frontiera de eficienta si reprezinta portofoliul care ofera cea
mai buna rentabilitate posibila pentru un anumit nivel al riscului sau prezinta cel mai scazut
risc posibil pentru o anumita rata de rentabilitate. Cu alte cuvinte, portofoliul optim are o
dispersie minima si satisface functia de utilitate a unui investitor cu aversiune fata de risc.
Acest portofoliu se afla la intersectia dintre frontiera eficienta si cea mai ridicata curba de
utilitate. In consecinta, un portofoliu optim este cel care armonizeaza cresterea rentabilitatii si
reducerea riscului, respectiv acea structura care determina rentabilitatea marginala cea mai
ridicata pe unitate de risc asumat.
Tipuri de portofolii
Cea mai simpl metod de a clasifica fondurile ar fi gruparea lor n portofolii de aciuni,
obligaiuni sau de pia monetar. Exist de asemenea i portofolii mixte.
Portofoliu de aciuni
Portofoliu de obligaiuni
Alte tipuri de investiii
Portofoliu echilibrat
Principalele caracteristici ale portofoliilor de aciuni sunt:
Cretere agresiv - urmrete aprecierea maxim a capitalului. Poate folosi strategii
speculative
Companie-mic - Urmrete aprecierea capitalului prin investiii n companii cu o rat
relativ mic de capitalizare pe pia
Cretere - Investete n companii mari, cu o cretere constant. Aprecierea capitalului
reprezint obiectivul primar
Cretere i venit - Investete n companii mai mari, consolidate, care ofer simultan
potenial de cretere i de venit
Capital - venit - Se concentreaz asupra aciunilor cu un randament mare al dividendelor
Tipuri de portofolii de aciuni:
Hibride - Acestea nu sunt fonduri de aciuni propriu-zise. Unele dintre ele se bazeaz n
mare msur pe obligaiuni
Specialiti - Aciunile deinute pot fi ncredinate companiilor care ndeplinesc anumite
criterii deontologice sau care aparin unei anumite regiuni geografice sau industrii.
Sector - Un tip de fond specializat care se concentreaz pe un grup specific de aciuni. De
obicei aparine firmelor din cadrul unei singure ramuri, cum ar fi sntatea
Indexul de pia - Are aceleai sau aproape aceleai caracteristici ca cele ale unui index de
pia particular, cum ar fi Standard & Poors 500
Internaionale - Investesc n aciuni externe, de obicei din mai multe ri
Investiii n instrumente de credit - tipuri de obligaiuni
Obligaiunile i titlurile pe piaa monetar reprezint circa 3/4 din totalul investiiilor
fondurilor mutuale.
Obiectivele primare ale acestora sunt:
Obtinerea de lichiditi
Stabilitatea capitalului
Venituri
Selectia unui portofoliu eficient
Practicile si uzantele unei riguroase gestiuni de portofoliu solicita ca alocarea capitalului unui
investitor prin diversificare sa implice selectia de titluri cu rentabilitati mai putin corelate intre
ele, care sa conduca la o diversificare de buna calitate si nu la o diversificare optimala.
Un portofoliu de active financiare este considerat eficient daca niciun alt portofoliu nu ofera o
rentabilitate estimata mai mare cu acelasi risc (sau mai scazut), sau nu comporta un risc mai
2

scazut la acelasi nivel de rentabilitate estimata (sau mai ridicata). In consecinta, criteriul de
eficienta defineste un portofoliu eficient cel care pentru o valoare data a ratei de rentabilitate
minimizeaza varianta rentabilitatii sau care pentru o anumita varianta a rentabilitatii,
maximizeaza speranta acesteia.
Ansamblul portofoliilor eficiente constituie frontiera eficienta care este comuna tuturor
investitorilor si care se situeaza in coordonatele criteriului medie-varianta. Fiecare investitor
depinde de alegerea pe aceasta frontiera a portofoliului corespunzator mai multor
caracteristici a functiei sale de utilitate, a propriilor preferinte in materie de rentabilitate
sperata si risc.
Pentru selectia unui portofoliu eficient sunt cunoscute modele precum: modelul H.
Markowitz si modelul W. Sharpe.
W. Sharpe, relund legatura operationala intre rentabilitate si risc, a construit un model
simplificat bazat pe modelul de piata initiat de H. Markowitz, prin inlocuirea matricei de
covarianta printr-o matrice diagonala, tinnd cont de relatia de dependenta a fiecarui titlu cu
piata globala (coeficientul sau beta si cu riscul specific).
Modelul de selectie a portofoliilor, dezvoltat de Wiliam Sharpe, porneste de la ipoteza ca
ansamblul covariatiilor din modelul H. Markowitz, poate avea un factor comun de
determinare, care poate fi un indicator macroeconomic care influenteaza semnificativ piata de
capital. Se poate afirma ca rentabilitatea fiecarui titlu financiar (Ri) este determinata de
evolutia factorului comun, cum ar fi indicele general al bursei (Rp), ca variabila exogena.
Astfel, Ri = f (Rp).
Metoda expusa de Sharpe determina selectia unui ansamblu de portofolii eficiente care, la
fiecare nivel de risc, maximizeaza rentabilitatea sperata, fara a indica un portofoliu optim
pentru fiecare investitor. Investitorul care doreste o rentabilitate mai ridicata este obligat sa-si
asume un risc mai mare in functie de atitudinea fata de risc (gradul sau de aversiune).
Cunoasterea preferintelor individuale ale investitorilor, poate sprijini determinarea
portofoliului optimal pe fiecare punct al tangentei curbei de utilitate la frontiera eficienta. In
mod practic, modelul poate propune fiecarui investitor o serie de portofolii eficiente cu nivele
de risc foarte diferite si sa lase alegerea la latitudinea investitorului in functie de atitudinea sa
fata de risc.
Modelul diagonal al lui Sharpe a avut o importanta deosebita pentru constructia altor modele,
precum modelul CAPM (Capital Assets of Pricing Model) de evaluare a activelor financiare
(elaborat de Markowitz si Sharpe), care la rndul sau a inspirat un alt model multifactorial
(Arbitrage Pricing Theory).
Exista opinii ca in vreme de criza, strategia diversificarii nu functioneaza pentru ca preturile
activelor financiare nu mai raspund la stimuli proprii specifici, ci intreaga paleta de
instrumente financiare incepe un dans sincronizat care mai raspunde doar la stimuli de ordin
macro-economic.
La inceputul anului, consensul pentru 2010 era in acest an sa asistam la o continuare a
revenirii economice si sa fim martorii unei continuari a cresterilor bursiere din 2009. Nu s-a
intamplat acest lucru.
O scurta privire pe evolutia graficelor de la inceputul anului pana in prezent releva imediat
faptul ca pietele financiare au batut pasul pe loc pe parcursul anului 2010 si 2011. Indiferent
unde ne-am uita, indicii de actiuni sunt aproximativ in acelasi loc fata de inceputul anului,
evoluand atat in teritoriu pozitiv cat si in teritoriu negativ.
S-a observat deasemenea ca nu cresterea sau scaderea PIB-ului unei anumite regiuni a generat
cresterea sau scaderea indicelui unei piete de capital. Evolutia indicelui S&P500 a fost
principalul factor de determinare al evolutiei celorlalti indici. Evident, specificul local si-a pus
amprenta, insa nu in mod principal.Aceste concluzii sunt sustinute de studii statistice. Gradul
de corelare existent acum la nivel global intre diversi indici de actiuni este la valori
remarcabile (apropiate de valorile inregistrate in vara lui 2007). Mergand pe aceeasi logica
3

mai in profunzime se poate constata ca gradul de corelare in interiorul lui S&P500 este unul
remarcabil. Actiunile componente ale lui S&P500 s-au miscat in tandem cu indicele,
indiferent de specificul propriu.
Evolutia indicilor bursieri ar putea conduce la falsa impresie ca evolutia lor este legata de
evolutia PIB, dar daca anlizam economiile altor state cum ar fi China sau Australia in care
cresterile PIB-ului au generat titluri de prima pagina in mass-media financiara.
Cel mai bun inlocuitor pentru indicele Shanghai Composite care nu este accesibil
investitorilor globali datorita regulilor administrative instituite de autoritatile locale este
indicele Hang Seng (Hong Kong). Mai mult de trei sferturi din companiile componente Hang
Seng sunt companii chinezesti membre ale Shanghai Composite..
Concluzia rezultata din analiza economice si date statistice este ca , diversificarea nu isi are
rostul pe acele perioade de involutie economica. Ce se poate face in schimb? Se pot
capta trendurile intermediare din piete din aceste perioade. Iar o piata de capital in care
certurile si scandalurile sunt predominante se pot gasi foarte multe chilipiruri pentru
fructificarea acestor trenduri intermediare. Pentru un investitor atent, aceste certuri si
scandaluri sunt usor de remarcat devreme si ca atare, de evitat. Ce conteaza este trendul
stabilit in alta parte, indiferent de specificul local. Iar, indiferent de ciclul de in/evolutie in
care economia mondiala se afla, intotdeauna in pietele de capital periferice trendurile de
crestere de pret se vor manifesta mai violent decat in pietele dezvoltate.
Exemplu de diversificare a portofoliului

Diversificarea portofoliului. Corelaia dintre ratele de rentabilitate ale aciunilor i

obligaiunilor
Rata rentabilitii

Situaia
economic
Recesiune
Normal
Avnt

Probabilitate

Fond aciuni

1/3
1/3
1/3

Fond obligaiuni

-7%
17%
+12
+7
+28
-3
(w=50% aciuni, 50% obligaiuni)

Rata estimat a rentabilitii

Dispersia
Abaterea medie ptratic

11%
204,7
14,3 %

7,0%
66,7
8,2 %

cova,o =

p
s 1

[Rs,a - E(Ra)][Rs,o - E(Ro)]

= 0,3333(-7-11)(17-7)+ 0,3333(12-11)(7-7) + 0,3333(28-11)(-3-7)

= -116,67
a,o = cova,o a40= -116,66 14,3(8,2) = - 0,99

Portofoliu
+5,0%
+9,5
+12,5
9,0%
9,5
3,1 %