Notiunidemetalografie

Metalografia se refera la studiul acelor aspecte structurale care pot fi examinate prin
microscopie. Definitia poate fi extinsa atunci alte tehnici de investigare pot contribui la
furnizarea de informatii pertinente despre structura materialelor. Ex. Analiza cu raze X
poate furniza informatii asupra fazelor care sunt observate la microscop dar a caror
natura nu poate fi determinata decat prin microscopie.
In functie de scara de examinare a structurii intalnim urmatoarele aspecte:
structura macroscopica (macrostructur), adic examinarea cu ochiul liber sau la
puteri de mrire ce nu depesc 3040 ori, a neomogenitilor existente n material, a
defectelor care distrug compactitatea acestuia, a modului de rupere, etc
structura microscopica (microstructura) adic evidenierea prin microscopie optic
sau electronic a naturii, formei, mrimii i distribuiei fazelor aprute n interiorul sau
pe limitele grunilor cristalini ai unui material.
structura fin care definete modul de aranjare a atomilor n spaiu: structura
cristalina sau amorfa
structura individuala a atomilor se refera la atom, nucleu, etc.

Fig.3Tipuriledestructuriiordinedemrime

Instrumentulcelmaifamiliaralmetalografiei estemicroscopul optic metalografic,

cuputeredemriredela~501000 xicapacitateadearezolvacaracteristici
microstructuralecurezolutii de~0,2micronisaumaimari.
Altinstrumentmajordeexaminare folosit inmetalografie este microscopul
electronic,carepoate fi prin baleiaj MEBsau prin transmisie MET.
Obiectivulacestorinstrumenteestedeadescopericupreciziestructura
materialuluilasuprafaauneiprobei/saudintroprobseciunetransversal.
Principaleleaspectecarepotfivazuteprinanalizametalograficasunt:
impefectiuni cristaline care pot fi defecte punctiforme de tipul vacantelor,
insertiilor, impuritatilor;
defecte liniare de tipul dislocatiilor;
defecte de modelare;
defecte zonale care pot fi defecte de impachetare si subliniate de graunti
precipitari de faze
linii de alunecare
Componenta granulara ce se poate observa la microscopul optic metalografic =
structura materialului.
Grauntii au in general o structura celulara si sunt delimitati de limitele de graunti.

Grauntii suntcristalemicicareformeazaunagregatcristalin.Examinarea
grauntilorsefaceinmodnormalindouadimensiuni.Casicaracteristicigrauntele
secaracterizeazaprinmarime,formasianitotropiaformei(orientare).
Principaleleformedegraunticaresuntobservatiprinanalizametalograficasunt:
grauntidetipcolumnar caracteristicipentruproceseledesolidificare
(turnare,cusaturaimbinariisudate,etc),auoformaalungitacauzatade
crestereaunidirectionala
grauntiechiaxialiaparinurmaproceselordesolidificarecuvitezaderacire
mica
grauntideformatiaparutiladeformareaplasticalarece
formatiunidegrauntidetipduplexcandaparzonecugrauntimaimarisimai
mici
Macleleaparininteriorulgrauntilordatoritaproceselordecresteresauintimpul
deformarii.
Structurilemultifazice seintalnescatuncicand2saumaimultefazeaparin
aceeasiexaminaremicrostructuralasiestecazulcelmairaspandit.
Textura apareatuncicandininteriorulgraunteluiapareoorientarepreferentiala
areteleicristaline.

In functie de procesul prin care sa obtinut structura se pot pune in evidenta

microstructuri tipice de solidificare, de deformare si recoacere si respectiv
de tratament termic (rezultat in urma unor transformari de faza in stare
solida).
Deexemplu,seciunea transversala taiata dintrocomponentsauprob
poatfiexaminata macroscopicprinmicroscopie optica nscopuldea
descoperidiferitecaracteristicimacrostructuraleimportantecumarfi:
directia decurgere amaterialului lapiesele forjate
structurile desolidificare n produse turnate
caracteristici aleunei imbinari sudate,inclusivadncimeadepenetrare,
dimensiunea zonei dedifuzie, numruldetreceri,dimensiuneazonei
afectatetermic,precumitipulidensitateaimperfeciunilor din
sudur
marimeaidistribuiaincluziunilor dedimensiuni mari
imperfeciunidefabricaie,cumarfisuprapuneri,cuteincazul
produselordeformabile
porozitate si retasura incazul produselor turnate
adancimeasiuniformitateaunstratdurificat intrunproduscalit

Examinareamacroscopicasuprafeeunei componenteeste,deasemenea,esentiala
inevaluareastriiunuimaterialsau pentru aafla cauzaeecului.Aceastapoate
include:
caracterizare macrostructala asuprafetelor derupere pentru aidentifica locul
amorsarii fisurii si schimbarile aparute inprocesul depropagare alfisurii
evaluari ale rugozitatii,texturii dupa slefuire,siunghiurilor dehonuit
evaluareaintegritatiistraturiloracoperiresiauniformitatiiacestora
determinarea locului deuzura si araspandirii acestuia
estimareadeformariiplasticeasociatecudiverseprocedeemecanice
determinareagradului siformei deatacului coroziv incluzand pitting,crapaturi,
coroziune uniforma icoroziuneeroziune
evaluarea tendintei pentru oxidare
asocierea avariilor cusuduri,aliaje delipit,i alte operaiuni deprelucrare
MB

ZIT

CS

Zone
caracteristice
unei imbinari
sudate

Procesuldesolidificarelambinareamaterialelormetalice

Formareaisolidificareazoneitopitelaoperaiiledembinareprinsudare:
a pregtirearostului;b baiadematerialtopit;c sudurasolidificat

Structura nainte
de laminare

Cilindri de
laminare
Structura dup
laminare

duritate

Duritatea dup
laminare

Duritatea nainte
de laminare

lungime semifabricat

Deformareaplasticlarece
Deformareaplasticlacald

Structura de solidificare a materialelor metalice

Structura de solidificare este determinat de compoziia chimic a topiturii i de
condiiile de eliminare a cldurii (viteza de solidificare sau gradientul termic).
Se obine n acest fel o structur arborescent, denumit structur dendritic.
Pe msura avansrii solidificrii spaiile dintre ramuri se umplu cu axe de grade mai
mari i n final structura dendritic se pierde obtinanduse un graunte cristalin.

Cristaledendritice

1. Zona cristalelor marginale

2. Zonadetranscristalizaresauzonacristalelorcolumnare
3. Zonacristalelorcentrale

Germeni de cristalizare

Topitur

Crusta

Topitur

Gruni columnari

b Gruni echiaxiali

Topitur

Zoneledecristalizarelasolidificareaunuilingou

Zonecaracteristice unei piese turnate

Defecte conexe solidificarii

Retasura. Este un gol n form de plnie cu contur neregulat, care apare de obicei n
partea superioar a lingoului din cauza micorrii volumului cu 2...6% la trecerea
materialului din stare lichid n stare solid. Remedierea defectului se face prin
adaugare de prelungiri din material ceramic numite maselote.
Segregaiile
Materialulcareseobinenurmacristalizriinuesteperfectomogen d.p.d.v.chimic,
neomogenitate caresenumete segregaie sau licuaie.
Poroziti
Potfidatorate:
contracieidesolidificarecaresemanifest subformaunormicroretasuriicaresunt
spaiiinterdendriticermasenecompletate cumaterial,
gazelorconinutenlichidnuminduse sufluri.

Componenta rupta inbucati

Zone/urme radiale tipice pentru

propagarea fisurii (mai rapidlasuprafata )

Directia decurgere amaterialului in

urma forjarii unui carlig

Zone/urme inzig zag tipice pentru propagarea

fisurii (mai rapidsubsuprafata )

Structura cugraunti poliedrici si macle

Structura deturnare dendritica

Porozitate

Structura macrogranulara

Precipitari lalimita de
graunte

Incluziuni deoxizi

Rupere
intergranulara

Rupere
transgranulara

Rupere ductila incazul

unei fonte cenusii

Concluzie
Cunoasterea acestor structuri poate furniza informatii importante legate de traseul
tehnologic al materialului utilizat.