Sunteți pe pagina 1din 22

Notiuni defrecareuzare amaterialelor metalice

Uzarea consta in pierderea progesiva de material din stratul de suprafata al unei piesei
sau scule fiind determinata de contactul si de miscarea relativa a acesteia cu un corp
aflat in stare solida, lichida sau gazoasa. Aceasta solicitare mai este cunoscuta sub
denumirea si de solicitare tribologica.
Uzarea suprafetelor metalice este un fenomen complex datorat unor cauze diverse si
determinat de un numar mare de factori si conditii:
procesele de uzare se desfasoara dupa mai multe mecanisme simultane sau
succesive;
duritatea, rezistenta, tenacitatea si compozitia chimica a materialului stratului de
suprafata al partenerului de uzare, care desi apar ca prioritare nu sunt exclusive pentru
comportarea la uzare
evolutia procesului de uzare in majoritatea cazurilor nu poate fi apreciata prin calcul.
Interventia concomitenta a compozitiei sau a naturii materialelor in contact, a
proprietatilor mecanice, a calitatii suprafetelor rezultate din tehnologia de executie a
parametrilor functionali (sarcina, viteza, temperatura, etc) a calitatii ungerii si
lubrifiantului si a multor altor factori perturbatori fac ca uzarea suprafetelor metalice sa
apara ca o consecinta a unor mecanisme diferite a caror actiune se suprapune.
Poate c cea mai mare provocare n rezolvarea problemelor de uzura este de a
anticipa tipurile de uzare a componentelor care vor fi afectate. Materialul poate fi
inlaturat de pe o suprafa solida prin trei moduri: prin topire, prin dizolvare chimic,
sau prin separarea fizic a atomilor din suprafaa.

Pentru usurarea studierii si intelegerii fenomenelor careintervin intimpul uzarii


suprafetelor metalice vom folosi urmatoarea metodologie deanaliza aprocesului
deuzare.

Forme deuzare

Criterii de
stabilire auzarii

Uzare

Metode masurare
auzarii

Factorii care
influenteaza
uzarea

Categorii si moduri principale deuzare

Metode de
masurare auzarii

Metode
discontinue

Metode
continue

Masurarea
dimensiunilor

Metoda indicilor
functionali

Cantarirea

Masurarea
cantitatii de
impuritati dinulei

Profilografiere

Metoda izotopilor
radioactivi

Tehnice

Tehnologice

Criterii destabilire
auzarii

Aparitia jocurilor
Aparitia zgomotelor
Scade precizia

Economice

Consum decarburanti
Consum delubrifianti
Cheltuieli mari de
intretinere

Calitatea materialelor
folosite
Calitatea suprafetelor
incontact
Calitatea si tipul
lubrifiantului
Factorii care
influenteaza
uzarea

Regimul delucru al
piesei
Viteza si presiunea
specifica apieselor de
frecare
Tolerantele dintre
piese
Duritatea
pieselor

Cauzele principale defrecareuzare intalnite sunt:


a) Intre doua suprafete metalice:
prin alunecare

uscata (discurile defrictiune aleambreiajelor,saboti defrana,etc)


lubrifiata (fusurile arborilor si osiilor incuzinti,etc)
prin rostogolire uscata (roti pe calea derulare)
lubrifiata (rulmenti,roti dintate,etc)

b)Intre osuprafata metalica si una nemetalica


prin alunecare
prin rostogolie

uscata (organele delucru alemasinilor agricole cusolul,etc)


umeda (transportoarele elicoidale ptdiversemateriale umede)
umeda (mori cubile,etc)
uscata (concasoare cufalci,valturi)

c)Intre suprafete metalice si diferite fluide


cugazeuscate (turbinecugazedeardere)sau umede (turbinecuabur)
culichide (elicele vapoarelor,pompe,turbinehidraulice,etc)

Dupa modul in care se produce uzarea intalnim: uzarea prin adeziune, uzarea
prin abraziune, prin oboseala si coroziune.
Avand in vedere complexitatea deosebita a proceselor de frecareuzare,
niciodata nu apare un singur tip de uzare ci simultam mai multe precum si
existenta unor multitudini de factori de influenta care nu intotdeauna pot fi
luati in considerare.
Uzarea prin adeziune = gripaj se produce prin sudarea si ruperea puntilor de
sudura (microjonctiuni) formate intre microzonele (varfurile asperitatilor
opuse) in contact .
Structura metalografica influenteaza uzura:
granulatia grosolana favorizeaza uzarea
prezenta constituentilor duri mareste rezistenta la uzare
structuri in afara de echilibru maresc rezistenta la uzare
Uzarea abraziva se produce mai ales la masinile miniere (concasoare, mori,
transportoare, etc) instalatii pentru foraj, masini agricole, utilaje de constructii
si in general toate legaturile cinematice neprotejate de mediile abrazive cu care
vin in contact.
Obs. Rezistenta la uzarea abraziva este cu atat mai buna cu cat raportul HB/E
numit modul de uzare are valoare mai mica.
O influenta benefica o are tratamentul termic de calire +revenire, ecruisarea
suprafetelor, gradul de aliere, etc)

Uzarea prin oboseala apare la organele de masini in miscare si se produce


in urma unor solicitari ciclice a suprafetei in contact, urmate de deformari
plastice, tensiuni interne ale straturilor de suprafata si in final fisuri, de fisuri,
ciupituri sau exfoliere. Un caz tipic este uzarea prin Pitting usor de
recunoscut prin forma caracteristica de gropite.
Pentru cresterea capacitatii portante de Pitting este necesara marirea
duritatii in special a statului de suprafata prin tratamente termochimice
(carburare, nitrurare, etc) sau tratamente de suprafata CIF, etc
Uzarea prin cavitatie este procesul de distrugere al suprafetelor (si
deplasare de material sub forma de mici particule) produs de un mediu
lichid sau gazos fara prezenta celei de a doua suprafate de frecare ca in
cazurile obisnuite. Aceasta uzura se mai numeste si eroziune de cavitatie sau
chiar coroziune de cavitatie si apare in general pe suprafetele paletelor
turbinelor, rotoarelor de pompa, elicele navale, cilindrii motoarelor Diesel,
etc)
Pentru reducerea acesti uzuri o importanta prezinta marirea duritatii
suprafetei si placare cu oteluri cu Cr sau CrNi.

Tipuri dedegradari/deteriorari alesuprafetelor


1.Degradari alesuprafatei fara schimb dematerial

modificari structurale:deteriorari prin modificari


structurale,cumar fi imbatranire,revenire,
transformari defaze,recristalizari,etc.

deformare plastica :deteriorari cauzate de


tensiuni reziduale prezente instratul desuprafata
fielocalsau extensiv (potaparea modificari de
forma).

Fisurarea suprafetei:deterioare cauzata de


deformari excesive prin contactsau variatii ciclice a
tensiunilor termice sau mecanice induse

2.Degradari alesuprafatei incluzand pierderi de


material:uzare
Pierderea de material de pe suprafaa se
materializeaza prin urme de uzare de diferite
forme i mrimi. Elementele fundamentale n
procesul de ndeprtare a materialului pot fi
rupere prin forfecare, extrudare, formare de
aschii/solzi, crestaturi, ruperi fragile, ruperi prin
oboseala, dizolvare chimica i difuzie.

3.Degradari alesuprafatei incluzand adaos de


material
Adaos de particule desprinse, transfer de
material intre membrii cuplei de alunecare, etc

Coroziune: degradarea materialui prin reactii


chimice cu elementele ambientale sau cu
elementele partenerului de uzare

Degradari alesuprafatei fara schimb dematerial


Degradari
cauzate
de
modificri
microstructurale, practic fr urme de
deformare plastic, se observ n inelele de
rulment dup mai multe rotaii la ncrcare
mare. La o adncime sub calea de rulare, care
corespunde la un efort maxim de forfecare,
oelul trece printr-o transformare de faza de la
martensit revenita ntr-o zon atacata
metalografic nchisa la culoare de granulaie
fin de ferit cu continut mare de carbon i
martensita ramasa. n centrul zonei, o a doua
transformare genereaz dou familii de discuri
de ferita orientate diferit. Excesul de carbon de
la martensita este redistribuit pentru a forma
carburi lamelare ntre discurile feritice. Fora
motrice pentru aceste transformri este oferit
de introducerea de variatii de tensiune elastica
asociate cu fiecare trecere a bilei care
promoveaz difuzia carbonului n matricea
martensitica.

Degradari cauzate de deformare plastica


Componentele tribologice suprancrcate pot suferi deformari plastice volumice. Un
exemplu n acest sens este cel al oelului nealiat cu structura predominant perlitica
din figura. Condiiile extreme de efort/stres i temperatur apropiate de suprafaa
nmoaie local materialul fcndu-l astfel predispus la deformare plastic. Stratul de
suprafa a atins o temperatur deasupra pragului de austenitizare, care este
evident din faptul c stratul revenit a avut o microduritate de aproximativ 1200 HV,
indicand astfel o transformare ulterioara la martensitic.

Micrografie optica a unei probe din oel carbon perlitic ca a suferit deformare plastica i transformare de faza prin contact la
o singura trecere prin alunecare cu un cilindru carbur dur. Un strat continuu de martensita datorata frecarii s-a format n
stratul de suprafata, n timp ce o faz duala cu graunti de perlita i ferita se gsete ntr-un strat intermediar. Spre suprafa,
grauntii de perlita au fost parial transformati in martensita i grauntii de ferita au recristalizat. Nu s-au inregistrat pierderi de
material la suprafata.

Degradari cauzate de fisurarea materialului


Fisurile din suprafetele supuse la solicitari tribologice sunt de obicei cauzate de
solicitari ciclice, care la rndul lor sunt generate de combinaii de variatii ciclice de
fore de frecare i nclziri prin frecare. Amorsarea fisurii necesit prezena unor
tensiuni de intindere i a unui material fragil la suprafa. n principiu, exist dou
moduri n care tensiunile de intindere pot fi generate ntr-un tribocontact:
- dilatarea termica a materialului dincolo de limita de curgere la compresiune
urmata de racire rapida introduce tensiuni de intindere in stratul deformat plastic
- fora de frecare genereaz direct tensiuni de intindere la interfata partenerilor de
uzare.

Micrografii MEB a suprafetei si sectiunii transversale arata fisuri


ntr-un piston de oel hidraulic.

Degradari alesuprafatei incluzand pierderi dematerial:uzare


Deformarea plastica prin forfecare a unei suprafete este unul din semnele de
uzura adeziva. Tipic pentru acest fenomen este ruperea prin forfecare severa
materializata prin generarea unei topografii scalelike. Acest tip de degradare
severa a suprafatei presupune frecare ridicata, rata mare de uzur, i un nivel
ridicat de zgomot. Scade de obicei durata de via a componentelor glisante i ar
trebui s fie cu orice pre evitat, cel puin printr-o selecie de diferite materiale
pentru cele dou suprafee conjugate dac nu prin reproiectare sau mbuntire
a lubrifierii.

Micrografii MEB care arata degradari provocate de rupere prin


forfecare tipice pentru uzura adeziva severa

Micrografie optica arat morfologia sstratului de suprafata


al unei alame speciale afectata de ruperea prin forfecare ,
deformare plastic, i modificri microstructurale in urma
frecarii cu o componenta din oel

Degradari prin formare de aschii


Aciunea unei particule abrazive pe o suprafa moale poate cauza o deformare
plastic fr pierdere de material. Pierderea de material prin formarea de aschii
este, de obicei, nsoita de deformare plastic puternica a materialului in caneluri i
de modificri microstructurale n stratul de suprafa

Micrografie MEBaratand degradere prin formare deaschii provocate


departicule ceramice incontac cuosuprafata decupru

Degradari influentate de ruperi fragile


Ruperea fragila este un mod obisnuit de producere de avarii la suprafata
materialelor dure i relativ fragile, cum ar fi ceramica, acoperirile ceramice, carburi
cementate, materiale metalo-ceramice, si oteluri dure.
Aceasta este iniiat de tensiuni de intindere suficient de mari pentru a depi
rezistenta la rupere la suprafaa materialului. Acest tip de uzare poate varia de la
rupere in domeniul macroscopic pana in domeniul microscopic.

Micrografie MEBevidentiind ruperea fragila a


unei scule cementata cucarburi utilizata pentru
taierea Al

Micrografie MEBevidentiind ruperea fragila


prin eroziune suprafete deAl2O3laimpactul cu
particule deSiC

Degradari influentate de ruperi prin oboseala


Ruperea prin oboseala este de obicei rezultatul unor alunecari/frecari repetate
unidirectionale sau reciproce i este adesea vzuta pe aceleai tipuri de materiale,
care sufer rupere fragil. In plus fata de duritate si tenacitate, coeficientul de
dilatare termica la suprafata materialului joaca un rol major.
Figura de mai jos prezint un poanson folosit pentru a tia table din oel inoxidabil
austenitic. Acesta arata un model de fisura caracteristic perpendiculara pe direcia
de alunecare a materialului de lucru. Astfel, fisurile sunt cauzate n principal de
fora de frecare, i nu de ciclurile termice. Initial nici o pierdere de material nu a fost
asociata cu fenomenul de fisurare si prin urmare poansonul nu a avut de suferit.
Cu toate acestea, exfolierea a nceput s accelereze uzura, dup un anumit numr
de taieri, crescnd astfel jocul la poanson i deteriorand toleranele produsului
tiat. n cele din urm, una dintre fisurile transversale a iniiat o rupere la marginea
poansonului.

Micrografie MEBevidentiind ruperea prin


oboseala intrunpoason utilizat pentru taierea
detabledinotel inox de1mmgrosime

Degradari influentate de dizolvare si difuzie


Un mediu chimic agresiv poate ataca suprafetele aflate in contact i ndeprta
materialul prin dizolvare. n sistemele lubrifiate cu lubrifiani activi chimic,
dizolvarea suprafetei materialului poate, de fapt, influenta pierderea materialului.
Efectul este influentat de nclzirea prin frecare.
n general, este dificil de diagnosticat deteriorarile prin dizolvare sau difuzie, pentru
c nu las semne de genul urme de uzare sau sau transformri de faz.
Degradari provocate actiunea combinata
rupere si coroziune
Un exemplu tipic de apariie a suprafeelor
deteriorate de uzur coroziva este ilustrat n
fig., care prezint dou imagini ale zalelor
unui lan din oel galvanizat folosit pentru
ancorarea maritima.
n exploatare, lanul a fost frecvent supus la
ntindere i micare, ceea ce a dus la frecare
ntre zalele acestuia.
Zalele care au fost deasupra suprafeei apei
au suferit atacul coroziv i uzur neglijabil.
Zalele scufundate au suferit coroziune
usoara, si uzura foarte severa in acele pri
care au fost n contact mecanic.

Degradari alesuprafatei incluzand adaos dematerial


Transferul de material de la una din suprafatele aflate in contact la cealalta sau
de preluare a produselor/particulelor de uzura apare frecvent n multe situaii
tribologice, n special n uzarea adeziv intre materiale ductile.
n general, materialul adugat poate:

-acoperi suprafata

- deveni inglobata in suprafata

Construi succesiv unstrat maimult sau maipuincompletpe suprafaa

Degradari influentate coroziune