19.12.

2012

TGD SIMONA CRISTEA

Dreptul civil a ramas in continuare un drept creat de legea scrisa (drept legal), pe cand dreptul
constitutional, considerat un drept fundamental al sistemnului este un drept jurisprudential creat prin
solutiile judecatorilor.
In concluzie dreptul francez are o structura unilaterala fiind fundamntet pe dretul scris (legea scrisa)
jurispdenta avand un rol secundar.
Sistemul jurisdictional:
Jurisdctii de ordin judiciar:
a) Jurisdictii de fond ( gr 1) - Tribunalele de Mare Instanta, Curti cu jurati, Tribunale corectionale
(delicate) Tribunal de police
b) Gradul 2 : - Curtile de Apel
Sunt organizate la nivel regional, judeca atat pentru stare de fapt ca si pentru motive de drept (formula
consacrata in doctrina este ca judeca in fapt cat si in drept)
Judeca apalurile impotriva tribunalelor de mare instant dar si contra hotararilor jurisdictiilor specializate.
In materie penala exista o CAMERA CORECTIONALA care judeca apelurile impotriva hotararilor
tribunaleor de politie si corectionale Exista o CAMERA DE INSTRUCTIE care judeca infractiunile atunci
cand acestea sunt crime de gradul 1 (crima este infractiunea cu cea mai mare gravitate)
Apelul contra veridictelor Curtilor cu jurati (Courts d`assisse)
Din 2001 verdictele pronuntate de aceste curti pot fi atacate cu apel la o noua Curte cu Jurati al carei
complect se compune din 3 judecatori de cariera si 12 jurati.
In varful ierarhiei se afla Curtea de Casatie (Cour de Cassation) care inseamnaa gradul inaltelor
jurisdictii, curte care judeca doar in drept faptele fiind stabilite de instantele ierarhic inferioare. Curtea
de Casatie verifica legalitatea hotararilor Curtilor de Apel, dar are si misiunea de a asigura aplicarea
unitara a legii.
Pe langa jurst. de drept comun exista si jurisdictii speciale, administrative: Tribunal administrative, gr 2
Curti administrative de apel si Conseil d`etat (curtea suprema administrative)

In afara celor doua jurisdictii, judiciara si administrative exista Tribunale de conflict (tribunal de
conflict). Acest tribunal a fost creat pentru conflictele de competenta intre jurisdictiile judiciare si cele
administrative si sunt alcatuite din membri ai Consiliului de Stat si ai Curtii de Casatie
Conflictul pozitiv = ambele instante se declara competente
Conflic negative = ambele instante isi declina competentea

Izvoarele dreptului francez:

Legea scrisa (lato sesu) este principlalul izvor de drept, dreptul frnacez este considerat un drept legal.
Jurisprudenta este izvor de drept in 2 cazuri:
-

Jurispudenta Consiliului Constitutional care se publica in Jurnalul Oficial si este obligatorie erga
omnes
Jurisprudenta Curtii de Casatie si a Consiliului de Stat in material interpretarii si aplicarii legii.

SISTEMUL GERMAN:
Structura sistemului, Formarea dreptului german
Dreptul german s-a forma tin mai multe etape:
-

Prima etapa de la sfarsitul Antichitatii si zorii Evului Mediu si pana la inceputul secolului 19

Dreptul germna a fost influentat de Imperiul Romano Germanic (Imperiu inf in 843) , inainte de a avea
acest nume si a rezistat pe timpul catorva secole dreptul din aceasta perioada este unul feudal.
In secolul 19 ( etapa a 2-a) dreptul a evoluat de la unul tipic feudal la un drept divizat, intai dupa ducate,
apoi state, dreptul penal are un carcater
In 1874 a fost creata o comisie pentru redactionarea Codului civil german (prescurtat BGB ) Comisie
care a luat decizia sa nu urmareasca nici un model prestabilit ci sa compare sitemul juridic din statele
germane, astfel incat sa gaseasca cea mi buna solute, dar aceasta comise a fost inlocuita de alta comisie.
Totusi in 1896 Codul civil a fost votat, a fost promulgat, dar nu a intrat in vigoare decat la 1 ianuarie
1900.
BGB este total diferit de Codul civil franacez : are 5 carti si cuprinde o parte speciala si una generala.
A treia etapa : perioada interbelica
Se observa un fenomen de criza a dreptului.

A patra etapa este cea de dupa Cel De Al 2-le Razboi Mondial:

Germnania s-a divizat in doua state. Republica federala germana si Republica democrata germna. Germ
de V a adoptat un model European si RDG un model socialist.
Etapa a 5a este dupa caderea comunismului:
Unificarea politica a Germaniei in 1990 a determinat si unificare dreptului german, unificare facuta sub
egida Constitutiei ( Germaniei federale) din 1949 ce a restabilit statul de drept pe teritoriul Germaniei
Rezulta 3 consecinte majore:
-

Promovarea dreptului constitutional a insemant si promovarea dreptului supranational adica

aplicarea dr European (in special a tratatelor fondatoare ale UE) si Conventia europeana a
drepturilor omului.
Toate dispozitiile din ramaurile de drept (in special cel civil) sunt aliniate dreptului
constitutinonal au avut loc reforme tehnice importante in dreptul penal si procedura penala
pornindu-se de la principiul legalitatii (nullum crimen sine lege) Procedura releva un sistem
intermediar, are element din familia anglo-saxona si din familia franceza. Este un sistem
acuzational dar care este inbunatatit sau atenuat prin institutii cum este dreptul la aparare,
detentia provizorie.
Au aparut noi ramuri : dr familiei, dr persoanelor handicapate, S-a reformat falimentul (in
comerical) si dreptul obligatiilor.

Sistemul jurisdictional
Exista jurisdictii oridinare si specializate
a) Jur odrinare/ de dr comun
Sunt in materie civila si penala, intalnim:
-

La nivel basic: tribunalul cantonal, de prima instnta, asigurand radul 1 de jurisdictie

De la 5000 eura compenta apartine Tribunalului regional (gr 2 de jurisdictie) Tribunalul care
judeca in complete de 3 judecatori litigii, atat in materie civila, cat si in materie penala. In
materie penala exista urmatoare structura : Marea Camaera Penala (judeca in prima faza) si
Mica Sectie/ Mica Camera Penala. Intalnim apoi, Tribunalul regional superior cu complete
formate din 3 judecatori (inseamna tot gradul 2 de jurisdictie) sunt echivalentul Curtilor de Apel
din sistemul nostru, judeca atat in materie civila, mai precis apelurile impotriva hotararilor
pronuntat de Tribunalul regional
In varful ierarhiei se afla Curtea Federala de Justitie (gradul 3) Curtea Suprema Federala judeca
atat in civil ca si in penal

Jurisdictiile specializate:

Exista 4 jurisdictii specializate: jur administrative, de dreptul muncii, sociale si fiscal. Tribunalele
administrative, tribunal sociale si tribunal de dreptul muncii au numai trei grade de jurisdictie, iar
tribunalele finnanciare numai doua.
In materie administrative sunt TRIBUNALE ADMINISTRATIVE, Curti administrative de Apel si Curtea
Federala Administrativa (din Leipzing), analog sunt indreptul muncii si in materie finnanciara fiscala. La
celelalte jurisdictii, al nivelul cel mai inalt se afla Curtea Federala de Finante (din Munchen), Curtea
Federala Sociala (Kassel) Curtea Federala a Muncii (Erfurt)
Desi exista jurisdictii ordinare si jursidictii special, aceste sunt organizate dupa principiul unitatii puterii
judecatoresti (toate sunt egal intre ele)
Jursdictia constitutionala:
Este exercitata de Curtea Constituionala Federala create in 1949 fiind constituita din 16 judecatori,
impartiti in doua camera (are sediul la Karlsruhe) In fiecare camera sunt cate 8 judecator. Desi nu face
parte din jurisdictiile ordinare , totutsi, face parte din puterea judecatoreasca (spre deosebire de
sistemul nostru), orice judecator poate sesiza Curtea Constitutionala. Jud. curtii const. sunt desenati de
Parlament, insa sunt judecatori de profesie.
Corpul juristilor este format din judecatori, procurori, avocati si personal auxiliar, judecatorii (Richter)
sunt exclusive de cariera se bucura de o mare independent si odata ce au promovat examenul ei sunt
numiti pe viata. Nu pot fi delegate,detasati sau transferati fara consimtamantul lot, adica sunt
inamovibili si irevocabili. Judecatorii sunt ierarhizati, recrutarea lor se face prin intermediul ministerului
justitiei din fiecare land, iar cel federal depend de Parlamentul federal.
Procurorii (Staatsanwalt) sun independenti, dar independent lor nu este la fel de mare ca cea a
judecatorilor
Avocatii (Anwalt) trebuie sa promoveze acelasi examen ca si judecatorii si procuroii. Profesia de avocati
este liberala.
Izvoarelel dereptului german:
Ca si cel fancez sistemul gereman este un sistem legal, unde legea scrisa este izvorul prncipal de drept.
Exista autoritate de lucru judecat, dar nu exista o hotarare judecatoreasca unica, in sensul ca nu poate
determina ea singura crearea unei norme de drept, pentru ca formarea dreptului de jurisprudenta se
pote realiza doar in urma unor hotarasi judecatoresti successive din care sa fie deduse reguli de drept pe
care ulterior legiuitorul sa le absoarba in acte normative. Contributia jurisprudentei la crearea dreptului
este deci globala, generala.
In cadrul legii scrise un loc special il are Constituia Federala, Constitutiile landurilor trebuie sa fie in
conformimtate cu aceasta.

Tratatlee intrenationale la care Germania este parete sunt izorv de drept daca au fost aprobate de
Parlament, au forta egala cu legea nationala.
Conceptia germana este aceea ca toate regulile esentiale pentru societate trebuie cuprinse in legi scrise
Spre deosbire de franacezi, care sunt adeptii codficarii, germanii folosesc si reglementare in mai multe
legi scrise a aceleiasi materii.
Jursiprudenta in genrela in familia romano-germanica nu este izvor de drept, nu creeaza norme de
drept, judecatorul doar aplica legea. Dar, in dreptul german, exista doua cazuri cand jurisprudenta este
izvor de drept, in cazul interpretarii legii si in cazul lacunei legii, judecatorul are o libertate mai mare in
interpertarea legii decat cel francez.
Astefel, daca in urma folosirii metodelor de intrepretare rezulta mai multe interpretari posibile judec. o
va aplica pe cea care determinca ca acea lege sa fie conforma cu Constitutia. Regula de drept stabilita pe
cale de interpretare are aceeasi forta normative cu legea interpretata (are nivel de lege)
Daca legea este lacunara, judecatorii au libertatea de a crea o regula noua, in baza echitatii si principiilor
generale ale dreptului.

Sistemul musulman:
Dreptul Islamic este un drept religios care se caracterizeza prin doua aspect:
-

Sis. Islamic nu apartine unui stat, ci unei comunitati musulmane din intreaga lume, se aplica
acelor personae care sunt de religie musulmana si nu unui singur stat. Exista insa si state care au
adoptat ca religie nationala oficiala religia musulmana si atunci sistemul Islamic se aplica pe
teritoriul acelui stat
Cand sistemul Islamic se aplica pe teritoriul unui stat musulman acest lucru determina ca statul
respective nu are competenta de legiferare in toate domeniile, asupra tuturor relatiilor sociale
esentiale pentru societate, lasand ca anumite relatii sociale sa fie reglementat de normele
religioase.

Se calsifica in 2 categorii:
-

Calsic - cel al teologilor calsici musulmani, este mai putin aplicat in statele moderna, cuprinde
un ansamblu de norme desprinse din qoran (anumite versete sunt considerate ca fiind de drept,
precum si din iterpretari ale teologilor musulmani cu privire la invataturile profetului Mahomed
Modern presupune pe langa noremle religioase si aplicarea normelelor laice (statale) fenomen
caracterizat ca pluralism juridic, I se mai spune si dr pozitiv, contine elemente de dr islmic clasic
dar si alte norme care deroga de la acesta.

Din punct de vedere al structurii al sistemului Islamic acesta cuprinde 3 parti:

Prima parte = anumite versete din qoran (in mat. penal, dr de proprietate, dr familiei), in
materie penala sunt 6 infrcatiuni preluate din qoran (de a ucide, abjurare, adulterul femeii, de a
manca carne de porc), in mat propietetii (singurul prop. al terenului este Alah care l-a transmis
in administrare oamenilor conceptia islamica)
Idjmat = cup interpretari ale cuvintelor preofetului Mahomed, precum si ale faptelor sale, aceste
intepreteari au dat nasterea la reguli religioase considerate norme de drept
Idjid ihad un concept formulat d e intrepreti si judecaotri sau telogii musulmani

Jurisprudenta nu e izovr de drept, jud interpreteaza legea in vedera aplicarii ei dar nu are liberate celui
angelo-saxon.