Sunteți pe pagina 1din 15

Tema 1.

Abordari teoretice privind integrarea economica interstatala


Originile UE sunt strns legate de cel de-al Doilea Rzboi Mondial.

Europenii sunt ferm hotri s se asigure c masacrele i distrugerile la care au


fost martori nu se vor mai repeta niciodat. Imediat dup sfritul rzboiului, Europa se
mparte ntre est i vest. ncepe Rzboiul Rece, care va dura 40 de ani.

Popoarele din vestul Europei creeaz Consiliul Europei n 1949. Este primul pas
ctre cooperare, dar ase ri doresc s mearg i mai departe.
9 mai 1950
Ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, i prezint planul referitor la o
cooperare aprofundat. De atunci, ziua de 9 mai este srbtorit n fiecare an ca fiind Ziua
Europei".
Etapele de integrare:
Zona liberului schimb uniunea vamal piaa comun uniunea economic i monetar
uniunea politic.
Principalele obiective ale comunitatii economice europene:

Crearea unei piete comune interne


Asigurarea liberei concurente
Lichidarea restrictiilor cantitative si a taxelor vamale
Politici comune
Apropierea legislatiilor nationale
Constituirea Bancii Europene de investitii cu scopul dezvoltarii economice a societatii

Cauzele integrarii:

Revoluia tehnico-tiinific
Concurena agresiv
Dezvoltarea sau apariia firmelor multinaionale
Dezvoltarea rapid a SUA
Cauzele politice
Dorina statelor europene de a lrgi i de a menine relaii cu fostele economii

Avantajele integrrii:

Liberalizarea total a comerului


Asistena financiar n proiectele comune
Stimularea investiiilor strine
Eliminarea statutului de ar n curs de dezvoltare
Aplicarea tehnicilor i standardelor privind calitatea i sigurana produselor

Dezavantaje:

Investiii strine directe


Pierderea suveranitii
Suprimarea total a proteciei produciei autohtone fa de concurena furnizorilor din UE
Implementarea regulamentelor uniunii atrag costuri mari

Tema 2. Formaiuni integraioniste internaionale.


NAFTA (Acordul Nord-American de Comer Liber)
a fost semnat la 17 decembrie 1992 ntre SUA, Canada i Mexic.
NAFTA acoper o pia de 375 milioane de consumatori, cu perspectiva extinderii i mai
spre sudul continentului american, i o suprafa de 21,3 milioane km.
Scopul acestui acord este liberalizarea n 10 ani a comerului cu produse i servicii, prin
eliminare de bariere tarifare i netarifare ntre pri i prin liberalizare a investiiilor intra-zonale
Constatri:
NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergur.
Model de cooperare de tip interguvernamental, fr a avea organisme supranaionale.
Nu are obiective de natur politic.
Domeniile vizate de NAFTA sunt urmtoarele:
a) Comerul cu bunuri materiale:
n decurs de 10 ani, urmeaz a fi nlturate toate taxele vamale aplicabile produselor
considerate ca nord-americane, n conformitate cu regulile de origine, astfel ca n anul
2004 s se formeze o vast pia liber.
b) Comerul cu servicii:
Serviciile dein un loc important n comerul din zon - supus tratamentului naional.
c) Investiiile directe de capital - liberalizare.
d) Alte dispoziii se refer la urmtoarele: regulile de concuren, proprietatea intelectual,
sejurul temporar al oamenilor de afaceri, anumite aspecte privitoare la protecia mediului.
ASEAN
Asociaia Naiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) a fost constituit la 8 august 1967 n
Thailanda, n urma semnrii Declaraiei de la Bangkok (Declaraia ASEAN) de ctre membrii
fondatori asocieiei: Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore i Thailanda. La 7 ianuarie 1984
Brunei Darussalam s-a alturat asociaiei, la 28 iulie 1995 Vietnam, la 23 iulie 1997 Laos i
Myanmar iar la 30 aprilie 1999 Cambodgia, fcnd ca numrul membrelor ASEAN s ajung la
zece state.
Potrivit declaraiei de constituire, ASEAN are ca principale scopuri i obiective creterea
economic, progresul social i dezvoltarea cultural n regiune, pentru consolidarea unei
comuniti
prospere
i
panice
a
Naiunilor
din
Asia
de
Sud-Est.
rile membre ASEAN promoveaz pacea i stabilitatea regional, prin respectarea
justiiei i a statului de drept n relaiile dintre rile din regiune i cu respectarea principiilor
Cartei Organizaiei Naiunilor Unite. rile asociaiei promoveaz colaborarea activ i asistena
reciproc n domeniile economic, social, cultural, tehnic, tiinific i administrativ, asigur
asisten reciproc, n cercetare i educaie, formare profesional, tehnic i administraie.
Membrele ASEAN i propun s colaboreze eficient pentru dezvoltarea agriculturii, industriei,
dezvoltarea comerului i extinderea comerui internaional de mrfuri, mbuntirea
transportului i a mijloacelor de comunicare, totul pentru creterea nivelului de trai al popoarelor
proprii.
Piaa comun a Africii de Est i Sud-COMESA
Istorie
Piaa Comun pentru Africa de Est i de Sud ( COMESA) a fost stabilit pe 08 decembrie 1994 pentru
a nlocui zona de comer preferenial (PTA), constituit n decembrie 1981. Astfel, din 1997, COMESA a

avut 22 de state membre, i anume: Angola, Burundi, Comore, Djibouti, Etiopia, Kenya, Lesotho,
Madagascar, Malawi, Mauritius, Mozambic, Namibia, Rwanda, Seychelles, Somalia, Sudan,
Swaziland, Tanzania, Uganda, Zair, Zambia, Zimbabwe.
Obiective
a) realizarea creterii economice i dezvoltarea durabil a statelor membre prin promovarea
echilibrrii produciei sale i a structurilor de comercializare;
b) promovarea de politici comune de dezvoltare n toate domeniile de activitate economic,
precum i adoptarea n comun a politicilor macroeconomice, ridicnd astfel nivelul de trai al
popoarelor sale, precum i ncurajarea unor relaii mai strnse ntre statele sale membre;
c) atragerea investiiilor strine, inclusiv promovarea n comun a cercetrii i a adaptrii de
tiina i tehnologia pentru dezvoltare;
d)
cooperarea n promovarea pcii, securitii i stabilitii ntre statele membre n vederea
consolidrii dezvoltrii economice n regiune;
e)
cooperarea n consolidarea relaiilor dintre COMESA i restul lumii, precum i adoptarea unor
poziii comune n cadrul forurilor internaionale .
Mercosur -este o organizaie internaional n America de Sud. rile membre sunt Argentina,
Brazilia, Paraguay, Uruguay i Venezuela.
Mercosur a fost fondat n 26 martie 1991 de Brazilia, Argentina, Uruguay i Paraguay, n urma
semnrii Tratatului de la Asuncin, tratat dezvoltat n decembrie 1994 prin Protocolul Adiional
de la Ouro Preto, prin care se stabilete structura instituional a Mercosur i i se confer
personalitate juridic internaional. Originile Mercosur dateaza din 1985 cand presedintii
Braziliei si Argentinei, Jos Sarney respectiv Ral Alfonsn au semnat PICE - Programul de
Integrare si Cooperare Economica Argentina-Brazilia (engleza - The Argentina-Brazil Integration
and Economics Cooperation Program; spaniola - Programa de Integracin y Cooperacin
Econmica Argentina-Brasil).

Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador i Peru au statut de membri asociai.

La 9 decembrie 2005, Venezuela a fost primit n Mercosur ca membru cu drepturi


depline.

La 30 decembrie 2005, Bolivia a fost invitat s devin membru cu drepturi depline.

Obiectivele generale ale Mercosur sunt:

creterea randamentului i a productivitii pentru cele patru economii, cu


deschiderea pieelor i accelerarea dezvoltrii economice

perspective mai bune pentru folosirea mai judicioas a resurselor disponibile

conservarea mediului

mbuntirea comunicaiilor
armonizarea i coordonarea politicilor macroeconomice i complementarea diferitelor
industrii

APEC
Cooperarea Economica Pacifico-Asiatic, sau APEC, reprezint principalul forum pentru
extinderea cresterii economice, a cooperrii, a comertului si a investitiilor n regiunea AsiaPacific.
Cei trei piloni ai APEC se refer la trei mari directii de actiune ale organizatiei.
Liberalizarea schimburilor si investitiilor se concentreaz asupra deschiderii pietelor
si a reducerii sau chiar eliminrii a barierelor tarifare si non-tarifare impuse

schimburilor si investitiilor.
Facilitarea afacerilor se axeaz pe reducerea costurilor aferente desfsurrii de
afaceri si mbunttirea accesului la informatia referitoare la schimb. Practic ncearc
V ajute investitorii, importatorii si exportatorii pentru conducerea afacerilor ntr-un
mod mai eficient. Costurile de productie fiind reduse urmarea este: mai multe
schimburi, cresterea numrului locurilor de munc, bunuri si servicii mai ieftine.
Cooperarea economic si tehnic cuprinde activitti de training n scopul dezvoltrii
de abilitti att la nivel institutional, ct si individual n cadrul economiilor membre.
Membrii APEC au un PIB reunit de aproape 16 trilioane de dolari si intrunesc aproximativ
42% din comertul mondial.
In ultimul deceniu, APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat
comertul deschis si cooperarea economica. Rolul APEC a crescut in
ultimii ani si acum aceasta se implica atat in chestiuni economice (liberalizarea comertului,
facilitarea afacerilor, colaborare economica si tehnica), cat
si in rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului inconjurator, educatie, drepturile
femeilor in societate).
CSI
Comunitatea Statelor Independente este o alian format din 9 din cele 15 foste republici
ale Uniunii Sovietice, excepiile fiind cele trei ri baltice: Estonia, Letonia i Lituania, precum
i Georgia (2008) i Ucraina (2014).
Comunitatea Statelor Independente este constituit pe baza mai multor principii ca:

recunoaterea reciproc i respectarea suveranitii statelor-membre


egalitatea n drepturi

neamestecul n treburile interne

renunarea la aplicarea forei.[1]

Cei 11 membri fondatori ai CSI


sunt: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Krgzstan, Republica
Moldova, Rusia,Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina i Uzbekistan. n decembrie 1993 s-a
alturat i Georgia, n circumstane controversate, n urma unui rzboi civil n care trupele ruseti
au intervenit de partea guvernului lui evardnadze. n urma evenimentelor din august 2008, cnd
trupele ruseti au intervenit din nou n Georgia, pentru susinerea regimurilor separatiste sudosetine i abhaze, parlamentul georgian a votat n unanimitate retragerea Georgiei din CSI, pe
data de 14 august 2008. Ca urmare a anexrii Crimeii de ctre Rusia, Ucraina s-a retras din CSI
n 2014.[2]
Georgia, Ucraina, Azerbaidjan i Moldova au fondat GUAM n 1997, ca o organizaie care
ncearc s mpiedice influena ruseasc n fostele republici sovietice. n 1999, Uzbekistanul a
aderat la organizaie, ns pe 5 mai 2005, a anunat preedinia n exerciiu (la acel moment
moldovean) c se retrage din organizaie.
CSI mpreun cu China i SUA dein 80% din rezervele de crbuni ale planetei. CSI se nscrie
ntre cele mai mari productoare de crbuni din lume, deinnd totodat, intre 1/3 i 2/3 din
rezervele mondiale certe i probabile, din care 90% sunt localizate n partea asiatic. Producia a
crescut de la 66 milioane de tone n 1940 la 260 de milioane tone n 1950, pentru ca n anul 1991
s ating 700 de milioane de tone (70% crbune superior), urmnd apoi o uoar scdere (650 de
milioane tone n 1992, circa 500 de milioane de tone n 1996 i circa 443 de milioane de tone n
2000), dar meninndu-se ca al treilea productor mondial.

Tema 4. Instituii ale UE


UE beneficiaz de un cadru instituional unic n lume, n care:
prioritile generale sunt stabilite de Consiliul European, care reunete liderii naionali i
europeni
deputaii europeni, alei prin vot direct, reprezint interesele cetenilor n cadrul
Parlamentului European

interesele Uniunii n ansamblu sunt promovate de Comisia European, ai crei membri sunt
desemnai de guvernele naionale

guvernele promoveaz interesele statelor membre, n cadrul Consiliului Uniunii Europene.

Stabilirea agendei
Consiliul European stabilete direciile politice generale ale UE, dar nu are puteri legislative.
Este condus de un preedinte - n prezent Herman Van Rompuy - i i reunete pe efii de stat i
de guvern din rile membre, alturi de preedintele Comisiei Europene, de dou ori pe semestru,
n cadrul unor ntruniri care se desfoar pe parcursul mai multor zile.
Adoptarea legislaiei europene
Elaborarea i adoptarea legislaiei europene implic 3 instituii:

Parlamentul European, care reprezint cetenii UE i este ales direct de ctre


acetia, o dat la 5 ani, membrii Parlamentului European sunt reprezentanii
popoarelor Uniunii. Parlamentul este una dintre principalele instituii europene cu
puteri legislative, alturi de Consiliul Uniunii Europene (Consiliul).

Parlamentul are trei roluri eseniale:


dezbate i adopt legislaia UE, mpreun cu Consiliul
monitorizeaz alte instituii europene, n special Comisia, pentru a se asigura c acestea
funcioneaz n mod democratic
dezbate i adopt bugetul UE, alturi de Consiliu.

Consiliul Uniunii Europene, care reprezint statele membre. Preedinia Consiliului


este deinut, prin rotaie, de statele membre.

reprezint forul n care se reunesc minitrii din statele membre pentru a adopta acte legislative i
pentru a coordona politicile europene.
A nu se confunda cu:

Consiliul European alt instituie a UE, n cadrul creia efii de stat i de guvern se reunesc de
aproximativ 4 ori pe an pentru a discuta prioritile politice ale Uniunii
Consiliul Europei

instituie care nu face parte din UE.

Rol
1. Adopt legislaia european.
2. Coordoneaz politicile economice generale ale statelor membre.
3. Semneaz acorduri ntre UE i alte ri.
4. Aprob bugetul anual al UE.
5. Elaboreaz politica extern i de aprare a UE.
6. Coordoneaz cooperarea dintre instanele judectoreti i forele de poliie din rile membre.

Comisia European, care reprezint interesele Uniunii n ansamblu.

Comisia European este una dintre principalele instituii ale Uniunii Europene. Reprezint i
susine interesele Uniunii n ansamblul su. Propune acte legislative i gestioneaz punerea n
aplicare a politicilor europene i modul n care sunt cheltuite fondurile UE.
Rol
Reprezint i susine interesele Uniunii Europene n ansamblul su. Monitorizeaz i pune n
aplicare politicile UE:
1. propunnd proiecte legislative Parlamentului i Consiliului
2. gestionnd bugetul UE i alocnd fonduri
3. aplicnd dreptul european (mpreun cu Curtea de Justiie)
4. reprezentnd Uniunea European la nivel internaional, de exemplu negociind acordurile
dintre UE i alte ri.
mpreun, aceste trei instituii elaboreaz politicile i legislaia care se aplic n toat Uniunea,
prin intermediul procedurii legislative ordinare (fosta codecizie). n principiu, Comisia
propune actele legislative, iar Parlamentul i Consiliul le adopt. Ulterior, Comisia i statele
membre le implementeaz, iar Comisia trebuie s se asigure c legislaia european este corect
aplicat.
Alte instituii ale UE- Dou alte instituii europene joac in rol vital:
Curtea de Justiie garanteaz respectarea dreptului european.
Curtea de Justiie interpreteaz legislaia european pentru a se asigura c aceasta se aplic n
acelai fel n toate rile UE. De asemenea, soluioneaz litigiile juridice dintre guvernele statelor
membre i instituiile europene. Persoanele fizice, ntreprinderile sau organizaiile pot, la rndul
lor, s aduc un caz n faa Curii de Justiie, atunci cnd consider c le-au fost nclcate
drepturile de ctre o instituie european.

Componen
Curtea de Justiie a Uniunii Europene este format din cte un judector pentru fiecare stat
membru.
Curtea beneficiaz de sprijinul a nou avocai generali care au sarcina de a-i prezenta punctele
de vedere cu privire la cazurile aduse n faa Curii. Pledoariile lor trebuie s fie impariale i
susinute public.
Fiecare judector i avocat general este numit pentru un mandat de 6 ani, care poate fi rennoit.
Guvernele trebuie s cad de acord asupra persoanelor nominalizate.
Pentru a ajuta Curtea de Justiie s fac fa numrului mare de cazuri care i sunt naintate spre
soluionare i pentru a le oferi cetenilor o mai bun protecie juridic, s-a nfiinat Tribunalul,
care se ocup de aciunile intentate de persoane fizice, ntreprinderi i anumite organizaii,
precum i de cauzele care in de dreptul concurenei.
Tribunalul UE al Funciei Publice se pronun n litigiile aprute ntre Uniunea European i
funcionarii si.

Curtea de Conturi controleaz modul de finanare a activitilor Uniunii.

Curtea European de Conturi verific modul n care sunt administrate fondurile europene. Rolul
su este acela de a mbunti gestiunea financiar a UE i de a prezenta rapoarte cu privire la
folosirea banilor publici. A fost nfiinat n 1975 i are sediul la Luxemburg.
Rol
Pentru a le garanta contribuabililor europeni faptul c banii publici sunt cheltuii n mod eficient,
Curtea de Conturi este abilitat s verifice (s auditeze) orice persoan sau organizaie care
gestioneaz fonduri europene. n acest scop, efectueaz frecvent controale pe teren. Concluziile
sale scrise sunt incluse n rapoarte adresate Comisiei Europene i guvernelor statelor membre.
Curtea de Conturi nu are putere juridic. n cazul n care descoper fraude sau nereguli, auditorii
si informeaz Oficiul european de lupt antifraud (OLAF).
Atribuii
Una dintre cele mai importante sarcini ale Curii de Conturi este s nainteze Parlamentului
European i Consiliului un raport anual privind exerciiul financiar anterior (descrcarea anual
de gestiune). Parlamentul examineaz minuios raportul Curii nainte de a decide dac aprob
sau nu modul n care Comisia a gestionat bugetul.
De asemenea, Curtea trebuie s formuleze un aviz privind legislaia financiar a UE i
posibilitile de combatere a fraudei.
Auditorii Curii de Conturi efectueaz frecvent controale n instituiile UE, n statele membre i
n rile care primesc ajutoare europene. Activitatea Curii vizeaz, n principal, fondurile de care
rspunde Comisia European, ns, n practic, autoritile naionale gestioneaz 80% din
venituri i cheltuieli.

Atribuiile i responsabilitile acestor instituii sunt prevzute n tratate, acestea constituind baza
a tot ceea ce face UE. Tratatele stabilesc, de asemenea, regulamentele i procedurile pe care
instituiile UE trebuie s le respecte. Ele sunt adoptate de ctre efii de stat i/sau de ctre primminitrii statelor membre i ratificate de ctre parlamentele naionale.

Tema 3. Tratatele de constituire a UE


Realizarea unui spatiu integrat din punct de vedere economic indiferent de gradul
integrarii este rezultatul unui proces complex n cadrul caruia activitatea actorilor economici este
determinata n mod direct sau indirect de politicile guvernamentale si de cele adoptate n comun.
Principale instrumente utilizate pentru realizarea acestui deziderat sunt tratatele, politicile
comune precum si institutiile nationale si supranationale.
n capitolul de fata ne vom opri asupra tratatelor 10310g615k de baza ncercnd sa
prezentam principalele lor obiective si precum si asupra principalelor institutiilor ale Uniunii
Europene.
Tratatele pot fi clasificate astfel:
a). tratate de baza: Tratatul de la Roma, Tratatul de la Maastricht si Tratatul de la
Lisabona;
b). tratate care modifica tratatele de baza: Actul unic European, Tratatul de la
Amsterdam, Tratatul de la Nisa;
c). tratate care reglementeaza domenii specifice: Tratatul privind Constituirea
Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului(Tratatul de la Paris), respectiv Tratatul de
Constituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice.
Trebuie mentionat faptul ca diferitele forme de integrare au devenit operationale nu la
momentul semnarii tratatelor, ci doar n momentul n care si tratatele au intrat n vigoare.
Tratatul de la Paris privind crearea CECO
Primul tratat semnat la Paris la 18 Aprilie 1951 a pus bazele Comunitatii Europene a
Carbunelui si Otelului. A intrat n vigoare la 23 iulie 1952, principalul obiectiv fiind eliminarea
barierelor din calea comertului si crearea unei piete comune pe care carbunele si otelul produs n
statele membre sa poata circula liber pentru a satisface nevoile tuturor membrilor comunitatii,
fara discriminarii legate de nationalitate. Capitalul si forta de munca din cele doua sectoare
puteau de asemenea sa circule liber ntre tarile membre. Pentru ca acest obiectiv sa fie atins
Tratatul stabilea cteva reguli referitoare la investitii, ajutoare financiare, productie si preturi,
aranjamente si fuziuni, precum si cele referitoare la transport si institutiile Comunitatii.
Crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului a reprezentat un experiment
potrivit initiatorilor ei care ulterior sa fie extinsa gradual si la alte sectoare economice.

Durata tratatului a fost de 50 ani iar la 23 iulie 2002, cnd a expirat, reglementarile specifice din
domeniul carbunelui si otelului au fost integrate n sistemul de legi al Comunitatii, iar resursele
specifice, programele si obligatiile internationale au fost preluate de Comisia Europeana.
Tratatul privind crearea Comunitatii Europene a Energiei Atomice (EURATOM)
A fost semnat la Roma la 25 martie 1957 si a intrat n vigoare la 1 august 1958. Punctele
forte ale tratatului vizau crearea unei piete unice pentru materialele si echipamentele nucleare,
stabilirea legislatiei nucleare comune, introducerea unui sistem comunitar pentru vnzarea
materialelor fisionabile, introducerea unui sistem de supraveghere a folosirii energiei nucleare n
scopuri pasnice si standarde comune pentru siguranta nucleara si pentru sanatatea si siguranta
populatiei si a muncitorilor mpotriva radiatilor ionizante. Elementele cheie din acest tratat au
fost totusi coordonarea programelor de cercetare din statele membre si un program comun de
cercetare implementat n cadrul Centrului de Cercetare al carui scop a fost dezvoltarea
tehnologiei si stimularea productiei nucleare n Europa.
Desi a fost atent supravegheat n timpul stabilirii sale EURATOM-ul a experimentat
multe ridicari si caderi att ca urmare a deziluziilor privind aspectul economic al energiei
nucleare ct si al ambitiilor unor state membre de a-si dezvolta propria lor industrie nucleara si
nu neaparat pentru scopuri pasnice.
Tratatul privind crearea Comunitatii Economice Europene
Semnat n acelasi timp cu Tratatul privind crearea Comunitatii Europene a Eergiei
Atomice la Roma, la 25 Martie 1957, a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1958. Desi uneori se face
referire la tratatele de la Roma ca fiind EURATOM si CEE, "Tratatul de la Roma" este evident
Tratatul privind Crearea Comunitatii Euopene.
Tratatul privind crearea Comunitatii Economice Europene si propunea stabilirea
unei Piete Comune ntre cele sase state contractante (Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si
Luxemburg) spre a promova o dezvoltare armonioasa a activitatilor economice pe ansamblul
Comunitatii, o expansiune continua si echilibrata, o stabilitate sporita, o ridicare accelerata a
nivelului de viata si relatii mai strnse ntre statele pe care aceasta le reuneste.
Pentru realizarea acestor obiective, activitatile Comunitatii, asa cum apar ele n Tratat
cuprind:
(a)

eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor


exportului de bunuri dintre statele membre;

cantitative asupra importului si

(b) stabilirea unui tarif extern comun si a unei politici comeciale comune pentru relatiile
cu tarile terte;
(c)

abolirea obstacolelor privind libera circulatie a persoanelor, serviciilor si


capitalurilor ntre statele membre;

(d) adoptarea unei politici comune n domeniul transporturilor;


(e)

adoptarea unei politici comune n domeniul agriculturii;

(f)

instituirea unui sistem de mentinere a concurentei nedistorsionata pe piata comuna;

(g)

aplicarea procedurilor prin care politicile economice ale statelor membre pot fi
coodonate si prin care se pot remedia dezechilibrele n cadrul balantelor de plati
externe;

(h)

apropierea legislatiilor statelor membre n masura ceruta de functionarea pietei


commune;

(i)

crearea Fondului Social European n scopul de a oferi oportunitati egale lucratorilor


si de a contribui la ridicarea standardului de viata;

(j)

nfiintarea unei Banci Europene de Investitii n scopul expansiunii Comunitatii si a


atragerii de noi resurse ;

(k)

asocierea cu teritorii si state n scopul cresterii schimburilor comerciale si a


promovarii n comun a dezvoltarii economice si sociale.

Tratatul de la Maasticht
Trataul privind Uninea Europeana a fost semnat la Maastricht pe 7 februarie 1992 dupa
negocierile purtate n decembrie 1991, marcnd o noua etapa n procesul de creare a unei uniuni
nchise ntre locuitorii Europei. Bazele Uniunii Europene au fost puse prin crearea Comunitatii
Europene care a fost ulterior ntregita prin noi politici si forme de cooperare. Caracterul
economic esential al Comunitatii a fost pastrat n sopul realizarii unei entitatii cu caractere
globale. n acord cu articolul B al tratatului Uniunea si stabilea urmatoarele obiective:
- sustinerea progresului economic si social care poate fi sustinut n particular prin crearea
unei arii fara bariere interne, prin ntarirea coeziunii economice si sociale si prin crearea
uniunii economice si monetare culminnd cu moneda unica;
- ntarirea protectiei dreputrilor si intereselor nationale ale cetatenilor din tarile membre
prin introducerea cetateniei unionale;
- afirmarea identitatii sale pe scena internationala, n particular prin implementarea unei
plotici externe comune;
- dezvoltarea unei cooperari strnse n domeniul justitiei si afacerilor interne ;
- mentinerea integrala a "acqui-ului comunitar" si construirea lui n scopul asigurarii
functionarii mecanismului si institutilor Comunitatii.
Tratatul privind Uniunea Europeana cuprinde si modifica celelalte tratate, separnd
constructia Europeana n trei piloni distingnd bazele procesul de luare a deciziilor.
Primul pilon este Comunitatea Europeana, unde metodele comunitare prevaleaza, cel deal doilea pilon este reprezentat de justitie si afaceri interne, iar cel de-al treilea pilon este cel al
politici privind securitatea externa unde procesul de luare a deciziilor implica o cooperare
interguvernamentala.
n interiorul acestui edificiu numit Comunitatea Europeana, tratatul a adus profunde
modificari avnd n vedere ca a ntarit cteva din politicile comunitare existente si a instituit
cteva noi cum sunt cele din domeniul educatiei si ineretului, culturii, sanatatea publica si
protectia consumatorilor. nca nainte de definitivarea pietei unice statele membre au simtit

nevoia sa realizeze o moneda unica si sa o mbogateasca cu noi politici comune ceea ce


confirma natura multinationala a procesului integrationist.
Uniunea Europeana s-a largit la 15 membrii la 1 ianuarie 1995 prin tratatul de accedere a
Austriei, Suediei si Finlandei semnat la 24 iunie 1994 la Consiliul European ce a avut loc in
insula Corfu.Tratatul de acedere a Norvegiei a fost semnat la aceeasi data dar din nou poporul
norvegian voteaza mpotriva accederii acestei tari n Uniune.

Tratatul de la Amsterdam
La 17 iunie 1997, la Amsterdam sefii de stat si de guvern din cele cinsprezece tari
membre au revizuit Tratatul privind crearea Uniunii Europene.
Tratatul de la Amsterdam care este n vigoare si n prezent stabileste o Europa mult mai
democratica bazata pe respectul drepturilor omului si pe principiile democratice n tarile
membre. De asemenea s-a realizat un real progres referitor la libera circulatie a cetatenilor.
Pregatind largirea Uniunii Tratatul de la Amsterdam a adncit procesul integrationist prin
plasarea Justitiei si a Afacerilor interne sub orbita comunitatii, prin ntarirea politicii privind
securitatea si politica externa si initierea unei noi politici privind forta de munca si protectia
sociala.
Tratatul de la Amsterdam stabilea patru obiective principale :
plasarea drepturilor cetatenilor si a ocuparii fortei de munca n centrul Uniunii. Statele
membre si-au asumat ca principala responsabilitate ocuparea fortei de munca, si actiunea
mpreuna pentru a gasi solutii pentru reducerea somajului care este problema principala a
Europei astazi;
depasirea ultimelor obstacole din calea libertatii de circulatie a cetatenilor precum si
ntarirea securitatii prin consolidarea cooperarii statelor membre n domeniul justitiei si
afacerilor interne;
acordarii Europei o pozitie mai puternica n sfera economica prin responsabilizarea
Consiliului European pentru definirea strategiilor comune care urmeaza sa fie administrate de
Uniune si de statele membre;
eficientizarea structurii institutiilor unionale n perspectiva largirii Uniunii n special spre
tarile Europei de Est.
Tratatul de la Nisa
Consiliul European de la Nissa (7-9 decembrie 2000) ntrunit n cadrul Conferintei
Internationale a adoptat un nou Tratat care a adus modificari importante n patru probleme
institutionale: marimea si compozitia Comisiei Europene, ponderea voturilor n Consiliu,
nlocuirea unanimitatii n cadrul procedurilor decizionale cu majoritatea calificata si
intensificarea cooperarii.
Cele patru probleme institutionale modificate prin tratat au prevazut urmatoarele:

n privinta compozitiei Comisiei, s-a stabilit ca dupa viitoarea largire fiecare stat membru
sa continue sa detina cte un comisar pna n momentul n care va adera cel de-al 27 stat
membru. De asemenea se prevedea sporirea puterii Presedintelui Comisiei;
procesul decizional a fost modificat, modificarile intrnd n vigoare la 1 ianuarie 2005
dupa cum urmeaza: majoritatea calificata va fi obtinuta daca decizia obtine numarul
specificat de voturi si va fi aprobata de majoritatea statelor membre. Majoritatea
calificata va nlocui unanimitatea n cteva prevederi ale tratatului, cele privind
cooperarea judiciara n materie civila, politica comerciala comuna si politica industriala;

sporirea cooperarii unor state membre va fi rentarita si facilitata;

alte reforme institutionale importante vizau sistemul legal al Uniunii.

Statele membre ale Uniunii Europene au aratat o extraordinara abilitate de adaptare a


tratatelor la circumstantele interne si externe. Dinamismul procesului de integrare reiese lund n
considerare frecventa reformelor aduse tratatelor si imboldul adus progresului de fiecare
amendament din tratat.
Procesul multinational de integrare a nceput n Europa n aprilie 1951 cu Tratatul
European privind Carbunele si Otelul, care prevedea realizarea unei piete comune n aceste doua
sectoare.
Tratatul de la Lisabona
Tratatul este rezultatul negocierilor ntre statele membre, reunite n cadrul unei conferinte
interguvernamentale, la lucrarile careia au participat si membrii Cmisiei Europene si ai
Parlamentului European. Tratatul a fost semnat pe 13 decembrie 2007 la Lisabona, urmnd sa
intre n vigoare dupa ce va fi ratificat de catre toate statele membre potrivit propriilor reguli
constitutionale, stabilindu-se drept data probabila 1 ianuarie 2009.
Tratatul va permite adaptarea institutiilor europene si a metodelor de lucru, precum si
consolidarea legitimitatii democratice a Uniunii si a valorilor sale fundamentale.
Tratatul de la Lisabona modifica Tratatul privind Uniunea Europeana si Tratatele CE,
care sunt n vigoare n prezent, fara a le nlocui, venind n ntmpinarea provocariilor viitoare,
ale globalizarii, asigurnd cadrul legal si instrumentele juridice necesare.
Cele mai importante modificari aduse de Tratat se refera la:

consolidarea pozitiei Parlamentului European, care se va afla pe pozitie de egalitate cu


Consiliul Uniunii Europene n ceea ce priveste adoptarea celei mai mari parti a legislatiei
Uniunii Europene. Totodata Parlamentul va avea noi atributii privind legislatia, bugetul
Uniunii Europene si acordurile internationale;

o implicare mai ampla a parlamentelor nationale datorita unui noi mecanism care le
permite sa intervina pe baza principiului subsidiaritatii;

stabilirea relatiilor dintre statele membre si Uniunea Europeana, pentru fiecare


domeniu de activitate precizndu-se cui revine dreptul de actiune: statelor membre sau
Uniunii. Tratatul introduce o clasificare generala a competentelor n trei categorii:
-

competente exclusive: doar Uniunea are dreptul de a legifera n domenii precum


uniunea vamala, politica comerciala comuna sau concurenta;

actiuni de sprijin, de coordonare sau completare: interventia Uniunii limitndu-se


la sustinerea actiunilor ntreprinse de statele membre. Domeniu de aplicare fiind
educatia, cultura sau industria.

competente partajate n toate celelalte domenii, distribuirea puterii legislative ntre


Uniune si statele membre realizndu-se pe baza principiului subsidiaritatii.

Introducerea clauzei de retragere voluntara, care va permite fiecarui stat membru sa


decida n mod individual, n orice moment, daca ramne sau nu n Uniune.

Tema 5. Politica agrara comuna


Politica agricol comun a UE are numeroase obiective. Ea i ajut pe agricultori nu doar s
produc alimente, ci i s protejeze mediul, s amelioreze bunstarea animalelor i s susin
comuniti rurale viabile. Politica agricol a UE a evoluat considerabil ncepnd cu anii 1960,
pentru a ajuta agricultorii s fac fa noilor provocri.
Obiectivele PAC au fost definite de articolul 39 al Tratatului de la Roma si anume :
a) Cresterea productivitatii agricole, ncurajnd modernizarea exploatatiilor;
b) Garantarea unui standard de viata echitabil populatiei agricole la paritate cu alte sectoare de
activitate, mai ales, prin cresterea veniturilor celor care lucreaza n agricultura;
c) Stabilizarea pietelor produselor agricole evitnd alternanta dintre cresterea si prabusirea
preturilor;
d) Garantarea securitatii aprovizionarii cu alimente, la preturi rezonabile pentru consumatori.
Obiectivele PAC au fost concepute att n interesul producatorului, ct si al consumatorului. Dar
cum acestea se situeaza adesea n opozitie, cum este si cazul diferitelor interese nationale, PAC a
fost realizata pe baza compromisului.
Trei principii fundamentale stau la baza Politicii Agricole Comune:
a) Crearea si mentinerea unei singure piete si a unor preturi comune (o singura piata n care
produsele agricole circula liber);
b) Respectul notiunii de preferinta comunitara (n comertul agricol se manifesta preferinta
pentru marfurile produse n interiorul Comunitatii, cumparatorii de produse necomunitare
trebuind sa plateasca un supracost). Prin aceasta se urmarea protejarea pietei interne mpotriva
importurilor masive si la preturi scazute a produselor agricole originare din alte tari;
c) Solidaritatea financiara (statele membre participa mpreuna la constituirea resurselor si la
ansamblul cheltuielilor legate de PAC). Pentru a finanta cheltuielile PAC, n 1992, a fost creat
Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA)
Modul de transpunere practica a PAC
. Organizarea comuna a pietei

[1]Reguli comune n domeniul concurentei


[1]Coordonarea obligatorie din partea diferitelor organizatii nationale
. Organizarea europeana a pietelor
. Actiuni n domeniul formarii profesionale, cercetarii si diseminarii informatiilor
. Actiuni comune n cadrul programelor de dezvoltare economica
. Protejarea exploatatiilor defavorizate de conditiile naturale sau structurale
Marile etape ale PAC
. Perioada de formare (Stressa)
. Perioada maratoanelor si a crizelor
. Planul Mansholt
. Cresterea pericolelor
. Primii pasi pe calea reformei
. Reforma MacSharry
. Reforma reformei
Mecanismul functional al PAC
. Preturile indicative (orientative)
. Preturile de interventie
. Preturile prag sau de ecluza
. Restituirile comunitare

Tema 6. Politica monetara


Prin politica monetara se poate influenta activitatea economica, utilizandu-se
instrumentele disponibile bancii centrale: oferta de bani, ratele dobanzii si cursul de schimb.
Adesea, aceasta politica se poate afla in dezacord cu politica fiscala, care este asociata cu
schimbari ale cheltuielilor guvernamentale si respectiv, ale impozitelor guvernamentale. O
politica monetara buna este cea care furnizeaza economiei o moneda cu valoare stabila si care
evita perturbarea plati 252c24c lor in sistemul bancar. In Tratatul Uniunii Europene se specifica
faptul ca fara a prejudicia scopul stabilitatii preturilor, Banca Centrala Europeana trebuie sa
sustina politicile economice generale ale Comunitatii Europene in vederea atingerii obiectivelor
comunitare1[5].
1

Instrumentele politicii monetare ale Bancii Centrale Europene sunt: rezervele minime
obligatorii, operatiunile pe piata libera - open market2[6] si facilitatile permanente 3[7]. Banca
Centrala Europeana poate interveni direct si pe piata operatiunilor valutare. Spre deosebire de
perioada trecuta cand exista o cerere monetara semnificativa, rezervele minime ajuta la inducerea
unei lipse structurale de lichiditate in Eurosistem. Pentru a-si imbunatati lichiditatea, bancile se
imprumuta de la Banca Centrala Europeana fie pe termen scurt fie pe termen mai lung
Moneda EURO
Euro este moneda folosit de aproximativ 331 de milioane de persoane din 17 ri membre ale
Uniunii Europene, dar nu de toate.
State non-europene, precum Monaco, San Marino i Vaticanul utilizeaz euro ca moned
naional, de comun acord cu UE, ceea ce le d dreptul de a emite un anumit numr de monede
purtnd nsemnele lor naionale. Euro este, de asemenea, folosit n Andorra, Kosovo i
Muntenegru.
Printre principalele avandaje ale monedei unice Euro sunt considerate:
# Utilizarea mai multor monede creeaz bariere att comerului cu amnuntul, ct i celui cu
ridicata
# Posibilitatea de a cltori mult mai uor i mai ieftin, deoarece nu mai este necesar schimbul de
valut i cheltuieli pe diferene i comisioane
# Moneda unic euro este una relativ-stabil din punct de vedere economic
Dezavandajele monedei unice euro se regsesc n urmtoarele teze:
# Statul ce a adopotat moneda unica euro este dependent i de politica economic a Uniunii
Europene, astfel, reducndu-se din libertatea de decizie.
# Criza zonei euro afecteaz fiecare utilizator al monedei unice euro.
# Centralizarea puterii.

2
3