LUCRAREA DE LABORATOR Nr.

2
SISTEMELE DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU BENZINA I GAZ
Scopul lucrrii: Studierea construciei, principiului de funcionare, demontarea-montarea
carburatoarelor i pompelor de benzin, reglrile dispozitivelor sistemelor de alimemotoarelor cu
benzin i gaz.

Utilaj i echipament:

Plane de studii, standuri, machete, ansambluri i subansamblurilor

sistemelor de alimentare a motoarelor cu benzina i gaz

Sarcina lucrarii:
2.1. Sistemul de alimentare a motorului cu carburator:
1. Construcia i prile componente ale sistemului de alimentare cu carburator. Destinaia,
principiul de funcionare i elementele componente ale sistemului de alimentare a
motorului cu carburator.
2.2. Sistemul de alimentare a motorului cu injecie de benzin:
4. Injectorul electromagnetic. Destinaia, construcia i principiul de funcionare.
2.3. Sistemul de alimentare a motorului cu gaz:
5. Sistemul de alimentare gazo-diesel, construcia, principiul de funcionare, destinaia,
elementele componente ale sistemului de alimentare gazo-diesel.
Mersul lucrrii:
1. Construcia i prile componente ale sistemului de alimentare cu carburator
Instalaia de alimentare sau sistemul de alimentare al unui motor cu ardere intern are
rolul de a alimenta cilindrii motorului cu combustibilul i aerul necesar arderii i de a evacua
gazele arse. Instalaia de alimentare cuprinde ansamblul organelor necesare alimentrii motorului
cu amestecul carburant n proporiile i cantitile cerute de regimul de funcionare. Combustibilul
poate fi benzin, motorin, gaz lichefiat sau combustibil sintetic. Se consider parte component a
sistemului de alimentare i piesele ce servesc la evacuarea gazelor de ardere.

UTIVAF 527.1 2.1 231

Mod
Executat

document.

Semnat

Iosip S.

Litera
SISTEMELE DE ALIMENTARE A

Controlat

Beiu I.

MOTOARELOR CU BENZINA I
GAZ

Coala

Coli

UTM
FIMIT gr.ITTA-131

Componentele intalaiei de alimentare sunt urmtoarele:

Rezervor de combustibil

Conducte de combustibil

Pomp de combustibil

Filtru de carburant

Carburator

Indicator de nivel

Filtru de aer

Figura 1.1- Schema instalaie de alimentare a motorului cu carburator:

1-rezervor; 2-filtrul de carburant; 3-pompa de carburant; 4-carburatorul; 5-filtrul aer;
6-clapeta; 7-colector de admisie; 8-colector de evacuare; 9-amortizor de zgomot
La funcionarea motorului carburantul din rezervorul 1 dup filtrare este aspirat de pompa 3
i debitat n carburatorul 4. La timpul de admisie n cilindru se creeaz depresiune, care prin
colectorul de admisie se rspndete n carburator i n filtrul de aer 5 instalat pe carburator. Aerul
filtrat sub aciunea depresiunii din camera de amestec se amestec cu carburantul care trece prin
Coala
Sch Coala document.

Semnat

Data

jiclorul i pulverizatorul carburatorului, formeaz amestecul, care umple cilindrul prin supapa de
admisie deschis. Dup compresie, aprindere i destindere, gazele apas pistonul executnd timpul
de lucru. Gazele arse prin colectorul de evacuare i amortizorul de zgomot 9 iese n mediul
ambiant.
Sistemul de debitare a carburantului este reprezentat n fig. 1.2. Include rezervorul de
carburant 16, conducta de aspirare 8, filtru 1, pompa 3, carburatorul 6 i conducta de returare 7 al
surplusului de carburant n rezervor.
La funcionarea motorului pompa aspir carburantul din rezervor i dup filtrare este
debitat n carburator. Surplusul de carburant printr-un jiclor cu diametrul de 0,7mm, furtunul 5 i
supapa de reinere 4 este returat n rezervor. Supapa de reinere nu permite scurgerea benzinei la
rsturnarea automobilului.
Rezervorul de carburant, conductele, filtrul. Rezervorul 16 de combustibilul se
folosete la nmagazinarea unei cantiti de combustibil, asigurnd un parcurs de 300...600 km.
Capacitatea este de 40...60l pentru autoturisme i 150...200l pentru autocamioane Este stanat din
dou pri din tabl de oel. Rezervorul este amplasat n dreapta portbagajului pe garnitura din
cauciuc i prin dou bride 17 cu uruburi se prinde la caroserie. La rezervor este racordat
separatorul vaporilor de benzin 10 nedetaabil. Pentru a evita scurgerea de carburant din rezervor
prin separator, la ieirea furtunului este prevzut o supap de reinere dubl. Supapa pe msura

Figura 1.2- Sistemul de debitare cu carburant:

1-filtru; 2-furtun de aspirare; 3-pompa de carburant; 4-supapa de reinere; 5-furtun ;
6-carburator; 7-conducta de returare n rezervor; 8-conducta de aspirare; 9-traductorul
nivelului carburant;10-separator vapori benzin; 11-suportul separatorului; 12-dop golire;
Coala
Sch Coala document.

Semnat

Data

13-furtunul separatorului; 14-eava alimentare; 15-furtun alimentare; 16-rezervor;

17-brida fixare a rezervorul.
scderii

benzinei comunic rezervorul cu atmosfera, iar la ridicarea presiunii n rezervor

comunic cu separatorul vaporilor de benzin.

n partea superioar a rezervorului printr-o garnitur se fixeaz flana traductorului de nivel
al benzinei 9 cu racorduri pentru conducta de aspirare i returare a carburantului. Traductorul
printr-un conductor electric este conectat la indicatorul nivelului de carburant i lampa de control
de pe panoul aparaturii de bord, care se aprinde cnd n rezervor au rmas 4...7 l de carburant.
Conductele de carburant 7 i 8 sunt confecionate din oel zincat i se racordeaz ntre ele,
cu rezervorul, filtru i carburatorul prin furtunuri din cauciuc. De prile automobilului se prind
prin bride cu uruburi i piulie.
Filtrul fin 1 este plasat naintea pompei de carburant 3. El este nedetaabil cu element
filtrant din carton gofrat instalat n corpul din mas plastic sau metalic. Are dou tue de
racordare la furtunuri. Instalarea se face dup sgeata de pe corp.

Figura 1.3- Pompa de carburant:

1,4-racorduri; 2-filtru sit; 3-corp superior; 5-capac;
6-supapa admisiei; 7-tija; 8-bra acionare manual;
9-arc; 10-cama; 11-balansier; 12-bra; 13-corp inferior; 14,
15 - garnituri distan; 16-supapa evacuare.
Pompa de carburant (fig. 1.3) aspir carburantul din rezervor prin conduct i filtru l
debiteaz spre filtru la carburator. La automobile mai frecvent sunt utilizate pompe cu diafragm
acionate mecanic, unele cu brae de amorsare a aerului din conducte.
Coala
Sch Coala document.

Semnat

Data

Pompa este alctuit din corpul inferior 13 cu flana de prindere la bloc, corpul superior 3
cu supape i racorduri de aspirare 4 i refulare 1, ansamblul supapelor i capacul 5. ntre cele dou
diafragme de lucru i cea de protecie, care este n contact cu gazele de carter sunt dispuse
garniturile de distan 14 i 15. Garnitura exterioar 15 are guri de scurgere a benzinei n caz c
au fost deteriorate diafragmele de lucru. n corpul 3 sunt amplasate supapele din textolit; de
admisie 6 i evacuare 16. Locaurile lor sunt din alam. Sub capac este prevzut filtrul din sit. n
corpul inferior 13 se gsete braul 12 cu balansiera 11 i braul 8 de amorsare a aerului, cu arcul 9
care acioneaz balansiera prin cama 10.
Acionarea pompei difer la diferite motoare; prin excentric de la arborele de distribuie
sau prin excentricul arborelui intermediar cu cam.
La funcionarea motorului cama arborelui prin intermediul mpingtorului acioneaz
braul 12, balansiera 11 i trage n jos tija 7 cu diafragmele. Sub aciunea depresiunii carburantul
prin tuul 4, supapa 6 umple spaiul de lucru deasupra diafragmelor. Cnd excentricul nu mai
atac mpingtorul, se elibereaz braul, balansiera i tija cu diafragmele. Diafragmele sub
aciunea arcului tijei 7, formeaz presiunea n camera de lucru, care nchide supapa de admisie i
prin supapa de evacuare benzina este debitat spre carburator. Cnd debitul este nu prea mare,
cursa diafragmelor nu este deplin de aceea cursa tijei 7 parial funcioneaz n gol.
Sistemul de debitare cu aer include filtrul cu dispozitivul de nclzire

Filtru de aer (fig. 1.4) este de tip uscat cu elementul filtrant de schimb. Const din corpul 8
stanat din oel, capacul 5 i elementul filtrant de schimb 7. Corpul se prinde la flana
carburatorului cu patru prizoane cu piulie prin garnitura de etanare. La corp uniform prin trei
uruburi se prinde capacul. De corp se sudeaz captorul de aspirare a aerului rece 2 sau nclzit 1.
Corpul are un tu de racordare a furtunului gazelor de carter. Elementul filtrant 7 are form
gofrat din carton instalat ntr-o mant metalic perforat. n partea interioar a mantalei perforate
se prevede un filtru sintetic cu rol de filtrare preventiv.

Coala
Sch Coala document.

Semnat

Data

Figura- 1.4 Filtrul de aer cu termoregulator:

1-captor aer cald; 2-captor aer rece;3-conduct aer; 4-termoregulator;5-capac; 6-garnitur
etanare capac; 7-element filtrant; 8-corp; 9- placa fixare a filtrului; 10-garnitura filtrului
Termoregulatorul 4 din mas plastic este amplasat ntre captorul de aspirare a aerului rece
i racordul corpului filtrului. El este prevzut cu o manet care schimb poziia clapetei instalate n
interior. n partea de jos este racordat furtunul gofrat de captare a aerului nclzit . Clapeta
termoregulatorului se poate instala n trei poziii: aspirarea aerului rece, aspirarea aerului nclzit
i poziia intermediar. La unele motoare se folosesc termoregulatoare cu comanda clapetei
pneumatic prin furtunul racordat la colectorul de admisie.
2.Injectorul electromagnetic. Destinaia, construcia i principiul de funcionare
Sistemele de injecie cu benzin reprezint o variant alternativ la sistemul de alimentare
cu carburaie. Acestea fac ca benzina s fie introdus n cilindru prin intermediul unor injectoare,
fie ntr-un punct central, fie separat pentru fiecare cilindru n poarta supapei. Iniial au fost
realizate dou subsisteme independente de alimentare i aprindere care controlau parametrii
individuali complet independent i care nu schimbau informaii ntre ele. Aceasta fcea ca
eventualele cerine contradictorii ale celor dou sisteme s nu poat fi rezolvat dect n interiorul
sistemului. n prezent exist sisteme care permit controlul combinat al celor dou procese, cum ar
fi MOTRONIC.
Din istoricul sistemelor de injecie se menioneaz: D Jetronic 1967-1979, K Jetronic 1973-1995,
LH Jetronic 1981-1998, KE Jetronic 1982-1996, Mono Jetronic 1987-1997, sisteme combinate
de injecie cu aprindere M- Motronic KE Motronic Mono Motronic.

Coala
Sch Coala document.

Semnat

Data

 Sisteme de injecie care utilizeaz principiul injeciei continue

Sistemul K Jetronic este de tip mecanic hidraulic i a fost utilizat din 1973 pn n 1995.
Acesta debiteaz combustibil n raport cu cantitatea de aer admis se poate introduce i o
sond lambda pentru a face controlul injeciei n bucl nchis.
Sisteme cu injecie intermitent
Sistemul L Jetronic este un sistem de injecie de benzin cu comand electronic bazat pe
tehnologia analogic care injecteaz combustibil n mod intermitent n raport cu aerul care
este aspirat n motor, turaia acestuia i un numr de variabile de acionare. Pornind de la
varianta L3 este utilizat tehnologia digital. De la varianta LH se utilizeaz un
anemometru cu fir cald pentru definirea debitului de aer aspirat. Sistemele de tip Motronic
realizeaz un management combinat al injeciei de benzin i al aprinderii.
Injectorul are rolul de a injecta combustibilul n stare pulverizat, cu picturi fine. uniforme n
camera de ardere. Motoarele cu injecie direct necesit o distribuie mai uniform a jetului de
combustibil, datorit lipsei de turbulen a aerului n camera de ardere. Spre deosebire de
acestea, la motoarele cu injecie indirect, pulverizarea combustibilului se impune a. fi sub form
de jet conic, corespunztor formei camerei de ardere auxiliare, i de o finee mai redus a
picturilor, datorit existenei turbulenei.
Constructia injectorului electromagnetic de benzina depinde in principal de locul de amplasare a
lui (in poarta supapei, cate unul pentru fiecare cilindru, sau in avalul obturatorului cand se
foloseste un injector pentru toti cilindrii), care determina de fapt si valoarea presiunii de injectie,
limitata inferior din conditia evitarii formarii dopurilor de vapori de benzina in injector si in
conductele de legatura a lui cu pompa de alimentare.
Exista mai multe tipuri de injectoare.Pot varia rezistentele lor,debitul,numarul de orificii, forma
jetului n fuctie de aplicatia pentru care au fost construite.
n functie de tipul de injectie comanda poate fi:

Simultana (toate injectoarele sunt comandate n acelasi timp)

Semi secventiala (doua cte doua),

Secventiala (unul cte unul).

Coala
Sch Coala document.

Semnat

Data

Figura 2.1 Injectore electromagnetice

Injector clasic. (top feed injector) (ex. Siemens DEKA sau BOSCH)
1. Acul injectorului.
2. Miez magnetic.
3. nfasurare magnetica.
4. Conexiune electrica.
5. Filtru.

Injector necat (bottom feed injector)

1. Conector.
2. Inel toric de etansare.
3. Guler de mentinere a inelului toric.
4.

Sita.

5.

Corp metalic.

6. Bobinaj.
Coala
Sch Coala document.

Semnat

Data

Injector cu alimentare pe sus (top feed injector)

Combustibilul intr n acest tip de injector prin partea de sus i curge pe axa sa vertical. Acest tip
este montat ntr-o construcie special aflat n conducta magistral. Etanarea realizat de un inel
aflat n partea superioar iar tot ansamblul este blocat cu o clam. Partea de jos este montat n
galeria de admisie.
Injector alimentat pe jos (bottom feed injector)
Injectorul la care benzina se introduce lateral si spala infasurarea bobinei pe care o raceste.ntreg
sistemul este montat pe galeria de admisie. Aceast variant constructiv ofer mai multe avantaje:
o bun pornire i un bun rspuns la modificrile de regim i o construcie cu o nlime mai
redus.
Avantajul injectorului necat este ca elimina riscul de vapor-lock, deoarece capul injectorului este
tot timpul alimentat cu combustibil proaspat. Aceasta permite demarajul usor la cald.
n cazul unei injectii multipunct indirecte,fiecare cilindru dispune de un injector care este dispus
n colectorul de admisie, si care pulverizeaza benzina n amontele supapei de admisie.
Pentru injectia directa, fiecare injector pulverizeaza injectia direct n camera de ardere.
Referitor la forma jetului de benzina, trebuie mentionata diversitatea solutiilor adoptate. In
Figura 2.2 se prezinta patru variante constructive de duze de pulverizare, varianta a) fiind specifica
obtinerii panzei conice de picaturi de benzina, cu injectoare avand ac si duza de constructia celor
prezentate in figurile anterioare.

Figura 2.2- Tipuri de jeturi de benzina pulverizata de injector

Coala
Sch Coala document.

Semnat

Data

Prin interpunerea unei diafragme notate A n care se practic un orificiu, se obine un jet
cilindric unic (fig.a), iar dac se folosete o diafragm-sit, se obine o multitudine de jeturi fine
(fig.c). n fig. d s-a reprezentat diafragma cu dou orificii care permite obinerea a dou jeturi.
Se obtine o solutie de imbunatatire a calitatii pulverizarii benzinei furnizate de injector prin
combinarea jetului de benzina cu un jet de aer la o viteza apropiata de cea a sunetului, cules dintro zona a traseului de aer situata in amontele obturatorului. Injectorul comporta un cilindru 1 care
imbraca exteriorul duzei de pulverizare, conectat printr-un stut 2 cu aerul la viteza sunetului, jetul
pulverizat fiind de fapt un jet de aer-benzina, aer care nu e controlat de obturator. Prin modul de
formare a jetului de aer, care presupune existenta unei diferente accentuate de presiune intre avalul
si amontele obturatorului (deci la sarcini partiale), efectul jetului este efectiv numai la sarcini
partiale.
Avand in vedere conditiile de lucru ale injectoarelor de joasa presiune, materialele din care
se executa elementele componente ale acestora sunt oteluri obisnuite. Supapele si scaunele lor se
supun tratamentelor termice si prelucrarilor mecanice de finete.
3.Sistemul de alimentare gazo-diesel
Instaltia de alimentare gazo-diesel asigura functionarea motorului Diesel cu amestecuri
formate din motorina si gaz natural sau motorina si aer.
Particularitatea procesului gazo-diesel consta in reglare calitativa a amestecului carburant:
cantitatea de aer aspirat la ciclu este aceeasi, variaza cantitatea de gaz proportional sarcinii
motorului.
Pornirea motorului si functionarea lui la mersul in gol se efectueaza conform ciclului
Diesel, la un consum minim de motorina.
Functionarea motorului la regimurile de sarcina, cresterea puterii, este asigurata prin
cresterea debitului de gaz. In acest caz aprinderea amestecului aer-gaz natural se executa prin
injectarea unei doze de motorina, numita doza (pilot) de aprindere", care reprezinta 15...20% din
consumul total de combustibil gazos.
Trecerea functionarii motorului de la un tip de combustibil (motorina) la combustibil binar
(motorin + gaz) se efectueaza printr-un comutator, care indica tipul combustibilului.

Coala
Sch Coala document.

Semnat

Data

10

In fig. 3.1 este prezentata schema instalatiei de alimentare conform ciclului gazo-diesel al
motorului KamAZ:

Figura3.1- Schema instalatiei de alimentare cu combustibil conform ciclului gazodiesel al motorului KamAZ: I - traductor inductiv de turatie; 2 - motor; 3 - pompa de
motorina; 4 - limitator doza de aprindere; 5 - supapa electromagnetica cu filtru; 6 - reductor de
presiune inalta; 7 - supapa de siguranta; 8 - semnalizator; 9 - incalzitor de gaz; 10 - ventil de
consum; 11 ventil de umplere; 12 - ventile; 13 - traductor de presiune al gazului; 14 manometru; 15 - reductor de presiune joasa; 16- butelie; 17 - dozator de gaz; 18 - amestecatordifuzor; 19 - traductor de blocare a gazului.
Funcionarea: Gazul natural comprimat este inmagazinat in 8-10 butelii sub o presiune de
20 MPa. Umplerea buteliilor cu gaz se executa prin intermediul ventilului de umplere I I . La
deschiderea ventilului de consum 10 gazul este admis spre motor prin ncalzitorul 9 si reductorul
de presiune inalta 6. In reductor presiunea gazului este redusa pana la 0,8...1,2 MPa si prin
furtunul elastic este admis spre supapa electromagnetica 5, la intrarea careia se afla un filtru de
gaz.
La deschiderea supapei 5 gazul patrunde in reductorul de presiune joasa 75, in care
presiunea este redusa pana la cea atmosferica. In continuare gazul este admis spre intrarea in
dozatorul de gaz, care asigura debitarea de gaz necesar in difuzor-amestecatorului 18, instalat in
conducta de admitere a motorului Diesel dupa filtrul de aer. Amestecul de aer-gaz din
amestecatorul 18 este admis in cilindrii motorului unde este comprimat. La finele comprimarii n
Coala
Sch Coala document.

Semnat

Data

11

cilindru se injecteaza o doza pilot de motorina, astfel incat, doza pilot sa se aprinda inainte de
aprinderea gazului si apoi sa inflameze toata masa amestecului aer-gaz.
Motorul 2 este echipat cu o pompa de presiune inalta 3, care functioneaza in trei regimuri.
Pe carcasa pompei este instalat limitatorul dozei de aprindere 4 cu actionare electromagnetica.
La schimbarea tipului de combustibil limitatorul comuta pompa la regimul de functionare
selectat: debitarea dozei de aprindere la functionarea cu gaz; debitarea de motorina la mersul in
gol; debitarea de motorina la functionarea motorului in sarcina nominala.
Supravegherea functionarii normale a instalatiei de gaz se efectueaza prin intermediul
manometrului de presiune joasa, instalat in cabina autovehiculului si manometrului 14, instalat pe
prima butelie.
Presiunea la iesirea din reductorul de presiune joasa trebuie sa fie de 0,2...0,22 MPa.
Semnalizarea despre reducerea presiunii in butelii mai mica de 1,0 MPa o executa semnalizatorul
8, care informeaza conducatorul auto despre presiunea critica a gazului din butelii.
Limitarea turatii maxime se efectueaza prin limitarea debitului de gaz la atingerea acestui
regim, utilizand un sistem compus din traductor de turatie 1, amplasat pe coroana dintata a
motorului, un releu si supapa electromagnetica cu trei cai, care uneste cavitatea difuzorului cu un
mecanism cu diafragma al dozatorului de gaz.
La regimul turatiei maxime (2600 rot/min,) traductorul de turatie 1 (fig. 3.1) furnizeaza un
semnal releului, care deschide supapa cu trei cai si comuta cavitatea difuzorului cu colectorul de
admisie, ca rezultat obturatorul de gaz 6 (fig. 3.2) al dozatorului este actionat de catre diafragma 2
spre inchidere. La reducerea turatiei releul inchide supapa cu trei cai, astfel reducand influenta
depresiunii asupra diafragmei 2 si prin intermediul axului 7 si arcului 9 deschide din nou
obturatorul, marind cantitatea de gaz admisa spre cilindrii motorului. In sistemul de alimentare este
prevazuta protejarea motorului de la functionarea lui concomitenta cu gaz si motorina cu doza
maxima (nu cu doza pilot pentru aprindere).
Protejarea se face in felul urmator: in pozitia regim de functionare Diesel", reazemul
mobil se afla la distanta maxima de la limitatorul 4 al dozei pilot si nu poate actiona traductorul
electromagnetic de blocare 19, nchizand prin intermediul releului supapa de alimentare cu gaz 5,
motorul functionand numai pe motorina.
In regimul de functionare gazo-diesel reazemul mobil este deplasat spre limitatorul dozei
pilot 4, in pozitia regimului de functionare cu doza limitata de motorina (doza-pilot de aprindere),
Coala
Sch Coala document.

Semnat

Data

12

deschizand supapa de alimentare cu gaz 5. In cazul cand brusc se intrerupe alimentarea cu gaz
sistemul de protejare transfera automat functionarea motorului din regim gazo-diesel" in regim
Diesel". Pentru excluderea unor astfel de situatii este prevazut traductorul de presiune 75 al
gazului, care la presiunea din butelii mai joasa de 0,45 MPa intrerupe alimentarea cu gaz,
transferand functionarea motorului in regim Diesel".
Dozatorul de gaz (fig. 3.2) cu obturator este realizat in acelasi rp cu limitatorul de
turatie. Pozitionarea obturatorului este dirijata de catre conducatorul auto. Dozatorul de gaz
regleaza cantitatea de gaz admisa in amestecator prin intermediul obturatorului 6. La actiunea
pedalei, levierul 3, prin axul 4 modifica pozitia obturatorului 6, gazul fiind admis din reductorul de
presiune joasa spre amestecator.

Figura 3.2- Dozatorul de gaz:

1 - capac al limitatorului de turatie; 2 - diafragma;
3 - levier al obturatorului;
4 - ax; 5 - capac al corpului dozatorului; 6 obturator;
7 - ax al obturatorului;
8 - corp al dozatorului;
9 - arc; 10 - capac.
Amestecatorul reprezinta un corp cilindric (fig. 3.3) in interiorul caruia este instalat un
difuzor 1 perforat cu orificii in zona ingusta unite cu o cavitate inelara spre care se admite gazul.
Amestecatorul este instalat in conducta de admisie a aerului dupa filtru.

Coala
Sch Coala document.

Semnat

Data

13

Limitatorul de gaz cu diagrama dirijeaza cu modificarea pozitiei obturatorului indiferent de

pozitia levierului de acionare 3 (3.2), de exemplu, inchide obturatorul la turatia maximal a
motorului (2600 rot/min).

Figura 3.3- Amestector de gaz:

1 - difuzor;
2 - colector de admisie.
Incalzitorul gazului natural (fig.3.4). La reducerea presiunii temperatura gazului scade
considerabil, provocand dificultati in functionarea reductorului de nalt presiune ca rezultat al
congelrii vaporilor de ap aflai n gazul natural.
De aceea, gazul natural comprimat inainte de reducerea presiunii trebuie incalzit, utilizand
pentru aceasta gazele de ardere sau lichidul din sistemul de racire, incalzitorul autocamioanelor
KamAZ este compus din corpul 3, schimbatorul de caldura 4, racordurile 7 i 8, stuturile 1 i 6.
Lichidul cald din sistemul de racire este admis in racordul 7 si, trecand prin cavitatea
incalzitorului (vezi directia II-II), incalzeste gazul (vezi directia I-I) si este scurs prin racordul 8 in
sistemul de racire.
Lichidul cald din sistemul de racire este admis in racordul 7 si, trecand prin cavitatea
incalzitorului (vezi directia II-II), incalzeste gazul (vezi directia I-I) si este scurs prin racordul 8 in
sistemul de racire.

Coala
Sch Coala document.

Semnat

Data

14

1 2 3 4

Figura 3.4 - Incalzitorul de gaz al automobilului KamAZ.

I, II - directii de miscare ale gazului si agentului cald; 1,6- stuturi de admitere si
iesire al gazului; 2,5 ~ inele de etansare; 3 - corp; 4 - schimbator de caldura;
7,8 - racorduri de intrare si iesire ale agentului cald.
Utilizarea motoarelor Diesel cu alimentare de gaz si pompa de injectie cu regulator de
turatie pentru toate regimurile de functionare nu asigura, fara dispozitive speciale, regimul necesar
de debitare ciclica a dozei pilot; eficienta de functionare in regim gazo-diesel si pastrarea
parametrilor esentiali la functionarea motorului in regim diesel.
Astfel, trecerea motorului Diesel cu pompa de injectie cu regulator de turatie pentru toate
regimurile este mai complicata fata de motoarele inzestrate cu pompa de injectie cu doua regimuri
de reglare a turatiei.
Consumul de combustibil, obtinut la incercarile autocamionului KamAZ in diferite conditii
de functionare si componenta, este prezentat in tab.1.

Automobilul

Consumul de combustibil la 100 km

motorin,

KamAZ 53208:

gaz, w'*

/
23

27

30

37

Autotren KamAZ 54118

33

42

Autobasculanta KamAZ 55118

24

30

individual

Rezultatele incercarilor automobilului KamAZ

Coala
Sch Coala document.

Semnat

Data

15

4. Partea practica a lucrarii de laborator

Partea practica a lucrarii de laborator include : controlul si regalrea nivelului combustibilului in
camera cu pluta a carburatorului si reglarea turatiilor de mers in gol a arborelui cotit.

Controlul si reglarea nivelului de combustibil in camera cu pluta a carburatorului:

1. In timpul functionarii motorului la turatii de mers in gol , desurubam dopul de control al
nivelului.
In caz de reglare corecta a nivelului , vedem combustibil in camera cu pluta , dar acesta nu
trebuie sa curga. In cazul in care carburatorul este echipat cu fereastra de control , urmarim
nivelul combustibilului prin aceasta fereastra.
2. Desurubam dopul , care se afla sub supapa economizerului cu antrenare mecanica. In locul
lui , insurubam un stutter cu o bucata de conducta de cauciuc.
In conducta fixam un tub din sticla. Cu ajutorul pirghiei de la pompa de combustibil ,
umplem camera cu pluta cu combustibil. Distanta de la nivelul combustibilului , pina la
planul superior al camerei cu pluta trebuie sa fie in limitele prescrise de uzina (18-19mm).

Reglarea turatiilor de mers in gol:

Reglarea turatiilor se face la motorul cald , cu incredere in faptul ca chiulasa cilindrilor

este strinsa normal , jocul termic intre culbutor si supapa este optimal , filtrul de aer este
curat , nivelul in camera cu pluta este normal si unghiul avans de aprindere este
corespunzator.
Cu bulonul de reglare a cantitatii , desurubam pina obtinem turatii minime posibile. Dupa
aceea se desurubeaza buloanele de reglare a calitatii. Iarasi desurubam bulonul de reglare a
cantitatii. Apoi desurubam buloanele de reglare a calitatii. Operatia se repeat de 2-3 ori.
Apasam pe pedala de acceleratie. Motorul trebuie sa reactioneze promt si turatiile sa
creasca. Daca nu cresc turatiile sau el se opreste , insurubam buloanele de calitate.

Concluzie: La etapa actuala automobilul in urma dezvoltarilor ingineresti dispune de o varietate

enorma de solutii constructive ,chiar si combustibilul folosit este de mai multe tipuri ca benzina,
gaz lichifiat sau comprimat ceea ce impune o buna cunoastere a lor atit in intretinere cit si
exploatare.

Bibliografie

Coala
Sch Coala document.

Semnat

Data

16

1.

Gh.Fratila si altii Automobile. Cunoastere, interese de exploatare. Editura didactica

si pedagogica, Bucuresti 2008.

2.

http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/INSTALATIA-DE-ALIMENTARE-CUIN93238.php

3.

www.wikipedia.ro

Coala
Sch Coala document.

Semnat

Data

17