Sisteme fotovoltaice folosite in

instalatiile pentru pomparea apei

- pompe -

Introducere
Instalatiile de pompare a apei alimentate de la generatoare PV reprezinta
una din cele mai raspandite aplicatii ale sistemelor PV autonome.
Exista multe variante de configurare a unui astfel de sistem, in functie de
motorul electric folosit si de pompa hidraulica pe care acesta o actioneaza.
Cel mai simplu sistem este acela in care motorul este conectat direct la
generatorul PV.

La conectarea directa a unui motor de cc, este nevoie de un curent relativ

mare pentru a pune rotorul in miscare. Aceasta inseamna ca iradianta
trebuie sa fie peste o anumita valoare (400 W/m2 in exemplul din figura de
mai jos, Ra fiind rezistenta infasurarii statorice ).

Dupa ce a pornit, motorul poate fi mentinut in functionare cu un curent mult

mai mic decat cel de la pornire(corespunzator iradiantei de 200 W/m2 in
exemplul considerat).
Aceasta inseamna ca o buna parte a diminetii, cand iradianta este redus,
motorul nu va porni si deci pompa nu va lucra. Pentru a elimina acesti timp
morti este necesara suplimentarea puterii generatorului PV, ceea ce nu este
foarte economic.
Solutia practic folosita utilizeaza un MPPT special, numit amplificator de curent
(Linear Current Booster- LCB). Principiul este urmatorul: MPPT mentine
curentul si tensiunea la intrarea LCB la valorile MPP ale modulului PV. La
pornire insa puterea maxima se obtine la curenti mici si tensiuni mari, exact
invers de cum ar avea nevoie motorul. LCB converteste aceasta putere in una
de aceiasi valoare, dar la curent mare si tensiune mica.
Asa cum se observa din figura urmatoare, LCB poate porni motorul incepand
cu o iradianta de 50 W/m2 (neglijand pierderile in LCB), ceea ce reprezinta un
castig important.

O varianta mai evoluata consta in alimentarea motorului prin intermediul unui

convertor cc-cc, de regula si cu functie de MPPT. Majoritatea producatorilor de
blocuri pompa-motor furnizeaza si blocul de conditionare a puterii.

Dimensionarea unui astfel de sistem are loc, in principal, in doi pasi:

1. Alegerea puterii pompei, respectiv a motorului de actionare, care
sa asigure debitul si inaltimea de pompare impuse prin datele de
proiectare. Aceasta faza este usurata de tabelele si diagramele pe
care producatorii de pompe le pun la dispozitie
2. Stabilirea puterii generatorului PV necesara alimentarii motorului. Si
aceasta faza beneficiaza de asistenta producatorului de pompe,
care recomanda si puterea modulelor PV necesara.

1. Inaltimea echivalenta de pompare

(a.k.a. head, lift)
Un parametru important al sistemului de pompare este inaltimea la care
pompa poate ridica apa, la un debit dat.

1.1 Principiul lui Bernoulli

Principiul lui Bernoulli este legat de energia necesara deplasarii unei coloane
de fluid. Are la baza principiul conservarii energiei
Ipoteze de lucru :
curgerea este stationara
fluidul este incompresibil
nu exista frecari

Principiul lui Bernoulli

Presiunea totala in orice punct din fluid

are aceiasi valoare:

p reprezinta presiunea statica

gy reprez. pres. pozitionala (coresp.
en. pot. grav. mgy)
v2/2 reprez. pres. cinetica (coresp. en.
cinetice mv2/2)

1.2 Inaltimea echivalenta de pompare (headul, lift-ul)

In hidraulica este uzuala exprimarea presiunii totale printr-o inaltime
echivalenta a unei coloane statice de fluid, numita, in engleza, head sau lift.
Prin definitie, celor trei presiuni din ecuatia lui Bernoulli le corespunde o
inaltime echivalenta totala (un head total)

hechiv

ptot
p
v
=
=
+ y+
= h p + y + hv
g g
2g

unde hp este head-ul presiuni hidrostatice, y este head-ul elevatiei, iar hv

este head-ul vitezei.

Ecuatia lui Bernoulli se refera la un sistem izolat. Aceasta inseamna ca in

sistem nu "intra" energie si de asemenea nu "iese" energie.
Pentru a tine cont si de pierderile din sistem, la head-ul total se mai
adauga o inaltime echivalenta, numita head-ul pierderilor.
De asemenea, daca conducta este racordata la o pompa, in sistem se
injecteaza energie, termen de care se tine cont printr-o inaltime
echivalenta numita head-ul pompei.
Cu aceste precizari, daca 1 reprezinta punctul de intrare a fluidului in
conducta, iar 2 cel de iesire, legea conservarii energiei are expresia:

(1hp42
+ y + hv )1 + h pompa = (h p + y + hv )2 + h pierderi
4 43
4
14
4244
3
en . hidr .init .

en . hidr . fin .

1.3 Evaluarea practica a inaltimii echivalente

de pompare ( a head-ului total)
In practica se definiste o
inaltime statica (head static),
respectiv una dinamica
(head dinamic) - v. fig.
alaturata):

TSH = A + B
TDH = A + B + C + Frecari
TDH trebuie data in corelatie
cu debitul fluidului.

1.4 Energia necesara pomparii

Inaltimea echivalenta permite calculul simplu al energiei necesare ridicarii unui
volum V de fluid la inaltimea hhead:

W pompare = mghechiv = gVhechiv

Daca notam prin Q=V/t debitul volumic al pompei, relatia devine

W pompare = gQthechiv
de unde rezulta puterea necesara:

Ppompare =

W pompare
t

= gQhechiv

Debitul volumic si inaltimea echivalenta de pompare sunt parametrii

hidraulici principali ai unei pompe.

Daca volumul este dat in litrii si se doreste exprimarea energiei in Wh, si tinem
cont de conversia unitatilor de masura, obtinem

Wh

1
=
10 3 9 ,8 V l 10 3 h m =
3600

1 l m
=
V h
367
(in care am luat =1000kg/m3 si g=9,8m/s2.)

In regim stationar, aceasta energie este furnizata de pompa. Relatia dintre

puterea pompei, debit si head nu este asa simpla cum pare la prima vedere
deoarece pierderile, deci head-ul (sau lift-ul) total, depind de debitul pompei, iar
debitul care poate fi asigurat de o pompa depinde la randul sau de head-ul
total. Fabricantul furnizeaza tabele sau grafice care permit alegerea corecta a
pompei.

2. Pompe folosite in sistemele PV de

pompare a apei
Din punctul de vedere al injectarii energiei hidraulice pompele se clasifica in
doua mari categorii:
1. Pompe cu dislocare: energia este transferata discontinuu fluidului,
debitul este discontinuu
2. Pompe dinamice: energia este transferata continuu, debitul este
continuu
Din prima categorie se folosesc pompele cu piston, pompele cu palete,
pompele cu membrana si pompele cu rotor elicoidal, iar din a doua
pompele centrifugale.

Pompe cu piston cu actiune simpla, respectiv

dubla

Pompe cu palete

Pompe cu rotor elicoidal

Pompa centrifugala cu absorbtie axiala si refulare

radiala

Comparatie intre cele doua categorii de pompe

Pompe cu
deplasare

Pompe dinamice

Debitul

Mic

Mare

Presiunea

Mare

Mica

Autoamorsare

Da

Nu

Functioneaza cu Da
fluide vascoase

Nu

Un alt criteriu de clasificare il reprezinta locul de plasare al pompei si al

motorului de actionare in sistemul de pompare. Solutiile cele mai folosite sunt
urmatoarele:
pompa si motorul formeaza un monobloc submersat : pompa este de
regula centrifugala; se folosesc pentru puturi de adancime medie
pompa submersata si motor de suprafata:se folosesc in special cu pompe
de tip Jack (pompe cu piston actionat printr-o tija)
motorul si pompa plutesc pe suprafata lichidului: nu sunt potrivite pentru
pompare din puturi forate dar se folosesc in cazul surselor deschise
(canale, lacuri, etc)
pompe de suprafata de aspiratie

3. Motoare folosite pentru actionarea

pompelor
3.1 Motoare de cc
Dat fiind ca generatorul PV are iesire in cc, solutia cea mai naturala consta in
folosirea motoarelor de cc. Exista diferite variante:
alimentare directa (cea mai simpla dar si cea mai putin performanta)
alimentare printr-un bloc de conditionare a puterii
In ceea ce priveste tipul motorului de cc, o buna alegere o reprezinta
motorul cu magneti permanent cu comutatie electronica.

3.2 Motoare de ca
In instalatiile de pompare de puteri mari se folosesc motoare asincrone sau
sincrone. Sistemul PV trebuie prevazut in acest caz cu un invertor.

4. Exemple de pompe disponibile

comercial

Pompa centrifugala de suprafata

Pompa submersibila in doua variante:

- cu rotor elicoidal (HR)
-centrifugala (C)

Pompa centrifugala submersibila

Pompa submersibila de mica putere