Sunteți pe pagina 1din 3

Cursul 7

DETERMINAREA SI INREGISTRAREA RAPOARTELOR INTERMAXILARE.


Aceasta etapa e o faza clinica in care e stabilita pozitia fiziologica fata de maxilar nimita RC
(relatie centrica) care poate corespunde cu RIM.
Aceasta etapa e foarte importanta pt transferul si pozitionarea modelelor de lucru in ocluzor sau
articulator. Se pot intalni 3 situatii clinice referitoare la RIM:
1) RIM cu ocluzie stabila, cand contactele dento-dentare sunt multiple si simultane si DVO e
pastrat
2) RIM cu ocluzie instabila, cand contactele dento-dentare sunt reduse si instabile. In aceasta
situatie DVO fie e pastrat, fie e micsorat.
3) RIM fara ocluzie, in care dintii restanti sunt in nr mic si fara contacte dento-dentare. DVO si
planul de ocluzie nu mai exista.
Tehnici pt determinarea si inregistrarea RIM.
1) Pentru RIM cu ocluzie stabila avem 2 situatii :
a) Pozitionarea modelului in mod direct se poate realiza in prezenta unui nr mare de dinti intre
care se stabilesc stopuri ocluzale multiple si simultane, astfel incat cela doua modele se
aseaza in pozitie corecta. Pozitia se inregistreaza prin trasarea unor linii verticale cu creionul
traseul de la o arcada la cealalta. Aceasta insemnare e utilizata de medic pt a orienta
tehnicianul la montarea in simulator.
b) Pozitionarea modelelor cu ajutorul unor inregistrari interocluzale folosind diferite material
cum ar fi: ceara, paste ZOE, siliconi. Calitatile inregistrarii ocluzale sunt:
- Trebuie sa fie precise
- Sa prezinte indentatii putin adanci care sa redea doar fata ocluzala
- Sa cuprinda imaginea tuturor dintilor restanti
- Consistenta cat mai mica a materialului in timpul inregistrarii
- Consistenta rigida a materialului dupa inregistrare
- Lipsa modificarilor volumetrice ulterioare
- Durata de inregistrare mai scurta
- Comoditate pt pacient
- Manevrarea facila pt medic
2) Pentru RIM cu ocluzie instabila. Aceasta situatie este intilnita in prezenta unor edentatii
terminale si laterale cand la modelul antagonist exista edentatii intinse iar contactele dentodentare sunt reduse si instabile. Cu toate ca stopurile ocluzale nu asigura o ocluzie stabile
ele constituie puncte de reper dupa care se orienteaza planul de ocluzie si uneori DVO. In
acest caz se utilizeaza 2 sabloane de ocluzie in functie de edentatia maxilarelor.Impresiunile
dintilor la nivelul bordurilor de ocluzie precizeaza RIM.

3) RIM fara ocluzie. Reprezinta situatia in care intre cele doua maxilare nu mai exsta contacte
dento-dentare. Practic nu mai exista repere dento-dentare pt determinarea si inregistrarea
RIM (ex: un maxilar edentat total iar celalat edntat termino-terminal, ambele maxilare
prezinta edntatie subtotala). In aceasta situatie determinarea si inregistrarea RIM se obtine
utilizand sabloane de ocluzie dupa tehnica folosita la edentatul total.

INDICATII SCRISE PENTRU CONFECTIONAREA PPA.


1) Indicatii referitoare la dintii artificiali legate de forma, culoare si dimensiune
2) Indicatii referitoare la alegerea elementelor de mentinere si stabilizare
3) Indicatii referitoare la forma, dimensiunea si grosimea bazei protezei

1 - Indicatii referitoare la dintii artificiali legate de forma, culoare si dimensiune:


a) Culoare. Se insista la acest aspect mai ales in cazul edentatiilor reduse din zona frontala. Culoare
dintilor artificiali trebuie sa fie identica cu cea a dintilor restanti. In cazul edentatiei intinse se
utilizeaza criteriile de la edentatul total. Alegerea culorii se face in comparatie cu dintii restanti
si cu ajutorul cheii de culori si se specifica in fisa pacientului. Cel mai adesea zona de colet are o
nuanta mai galbena, zona centrala e mai alba, zona incizala e transparenta spre gri. In mod
exceptional dintii prezinta o singura nuanta de culoare. La cererea pacientului se pot face
anumite modificari de culoare. In situatia prezentei unei edntatii frontale la o arcada culoarea
dintilor se determina dupa dintii antagonisti sau dupa culoarea dintilor laterali. In cazul unei
edentatii subtotale se procedeaza ca si in cazul edentatie totale avand acordul pacientului.
b) Forma si volumul dintilor se stabilesc in functie de dintii restanti pe modelul de lucru.
c) Pozitia dintilor restanti. In edentatii frontale si laterale reduse pozitia dintilor artificiali depinde
de pozitia dintilor vecini si antagonisti. In edentatiile intinse sau extinse la maxilar transmit
laboratorului si urmatoarele repere:
- Linia mediana trasata pe bordurile de ocluzie in functie de linia mediana a fetei si a
filtrumului buzei
- Convexitatea bordurii de ocluzie reprezinta planul pe care se situeaza fetele vestibulare
ale dintilor frontali
- Se precizeaza montari atipice
d) La cererea pacientului se pot folosi mijloace care sa mascheze falsitatea protezei.

2 Indicatii in vederea alegerii crosetelor.

Elemente ce determina alegerea tipului de croseta:


1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)

9)

Convexitatea dintelui si gradul lui de retentivitate


Numarul si dimensiunile radacinilor
Troficitatea tesuturilo parodontale
Pozitia dintelui pe arcada
Calitatea fizionomica a unui croset depinde de traseul segmentului dentar la nivelul fetei
vestibulare a dintelui
Alegerea depinde de gradul de expunere in fonatie a dintilor stalpi
Vizibilitatea unui croset depinde de mobilitatea buzelor, a obrajelor si de dimensiunile fantei
labiale
Depinde si de dimensiunea de intindere a bresei edentate si de tipul de edentatie. In edentatiile
terminale saua se ancoreaza doar la extremitatea meziala. In edentatiile laterale ancorarea se
realizeaza la ambele extremitati, situatie in care crosetele pot fi mai putin puternice decat in
primul caz
Pentru dinti cu implantare parodontala redusa dar cu retentivitati coronare mari se prefer
crosete cu effect retentive mic. Crosetele cu actiune puternic retentive stabilizeaza proteza dar
produc efecte nefavorabile asupra tesuturilor parodontale

3 - Indicatii referitoare la forma, dimensiunea si grosimea bazei protezei


Forma. Exista situatii in care la maxilarul superior intalnim rascroirea distala,fenestrarea, decoletarea.
Grosimea placii palatinale si linguale trebuie sa fie aproximativ 1,5-2 mm. Daca e mai mica e favorizata
fracturarea placilor. Daca e mai mare se produce o lipsa de confort al pacientului. In mod exceptional se
pot realiza placi cu grosime de 2 mm (aprox. 2-2,5 mm la persoanele ce prezinta musculatura
mobilizatoare a mandibulei foarte puternica)

Montarea modelelor in ocluzor.


Modelele de lucru se fixeaza cu ajutorul sabloanelor in simulatoare (ocluzor, articulator)