International Computer School

Mone Firicel

OPERARE P.C.
Sistemul de operare Windows
Reele de calculatoare
Pachetul Microsoft Office
Word, Excel, Power Point, Access

Bucureti
2008

Copyright 2008
Reproducerea integral sau parial a coninutului din
aceast carte este posibil numai cu acordul prealabil scris al
INTERNATIONAL COMPUTER SCHOOL i al autorului.

ISBN 978-973-0-06043-0

Cuprins
Noiuni hardware i software ........................................................................................... 5
Noiuni elementare referitoare la calculatoarele personale........................................ 5
Sistemul de operare Windows .................................................................................... 21
Capitolul 1: Elemente de baz ale utilizrii sistemului de operare Windows......... 21
CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE SISTEMELOR WINDOWS ............................ 21
CATEGORII DE FERESTRE ...................................................................................... 21
ELEMENTE COMPONENTE DE BAZ ALE FERESTRELOR.................................. 22
ECRANUL SPECIFIC DE WINDOWS ........................................................................ 23
Desktop .............................................................................................................................. 1
CTEVA ELEMENTE ALE GRUPULUI DE PROGRAME CONTROL PANEL......... 28
CONFIGURRI POSIBILE PENTRU TASKBAR ....................................................... 33
Capitolul 2: Utilizarea aplicaiei Windows Explorer ................................................. 34
OPERAII UZUALE EXECUTATE CU WINDOWS EXPLORER ............................... 36
OPERAIILE DE BAZ ALE APLICAIEI WINDOWS EXPLORER ......................... 37
UTILIZAREA APLICAIEI RECYCLE BIN................................................................. 47
Capitolul 3: Reele de calculatoare............................................................................. 48
Capitolul 4: Paint.......................................................................................................... 52
Capitolul 5: Wordpad ................................................................................................... 57
Microsoft Word................................................................................................................ 61
Capitolul 1: Preluarea controlului in Word................................................................. 61
Elementele de baza: cum sa deveniti imediat eficient. .......................................... 61
Figura 1.1 ........................................................................................................................ 1
Figura 1.2 ........................................................................................................................ 1
Barele de instrumente Standard, Formatting si Drawing. ..................................... 66
Moduri de vizualizare ale unui document. .............................................................. 73
Capitolul 2: Formatarea Documentelor. ..................................................................... 75
Formatarea caracterelor si a paragrafelor. ............................................................. 75
Formatarea paginilor documentelor. ....................................................................... 90
Capitolul 3: Stabilire design-uri document ................................................................ 94
Crearea si editarea anteturilor si subsolurilor, notelor de subsol si comentariilor.
.................................................................................................................................... 94
Lucrul cu seciuni...................................................................................................... 96
Numerotarea paginilor dintr-un document. ............................................................ 97
Introducerea in document a imaginior. ................................................................... 98
Capitolul 4. Lucrul cu tabele ....................................................................................... 99
Crearea tabelelor in Word......................................................................................... 99
Microsoft PowerPoint ................................................................................................... 105
3

Capitolul 1: Prezentare .............................................................................................. 105

Capitolul 2: Realizarea unei prezentri..................................................................... 107
Stabilirea animaiei unui obiect: ............................................................................ 107
Animaia trecerii de la un slide la altul .................................................................. 109
Capitolul 3: Formatarea modului de rulare a prezentrii ........................................ 110
Microsoft Excel.............................................................................................................. 111
Capitolul 1: Prezentarea ferestrei programului ....................................................... 111
Capitolul 2: Utilizarea formulelor de calcul in Excel. .............................................. 114
Calcul cu formule .................................................................................................... 114
Calculul cu suprafee de date : .............................................................................. 115
Capitolul 3: Formatarea celulelor ............................................................................. 116
Formatarea rndurilor............................................................................................. 118
Formatarea coloanelor............................................................................................ 118
Formatarea foii de calcul ........................................................................................ 118
Capitolul 4: Trasarea de reprezentri grafice : ........................................................ 119
Microsoft Access .......................................................................................................... 123
Capitolul 1: Introducere, definitii .............................................................................. 123
Capitolul 2: Crearea unei baze de date in forma tabelara, utilizand Microsoft
Access......................................................................................................................... 125
Capitolul 3: Modificari in structura bazei de date.................................................... 128
Capitolul 4: Operatii cu inregistrari .......................................................................... 130
Capitolul 5: Crearea formularelor si a rapoartelor cu ajutorul modelelor de care
dispune Microsoft Access......................................................................................... 138
Capitolul 6: Relatii intre tabele.................................................................................. 143
BAZA DE DATE ................................................................................................................. 1
Caiet de Sarcini ............................................................................................................. 147
Noiuni hardware i software .................................................................................... 147
Sistemul de operare Windows .................................................................................. 148
Microsoft Word........................................................................................................... 151
Microsoft Power Point ............................................................................................... 154
Microsoft Excel........................................................................................................... 156
Microsoft Access ....................................................................................................... 158
Rspunsuri ..162

Noiuni hardware i software

Noiuni elementare referitoare la calculatoarele personale.
Un calculator l gsim sub dou forme: calculator de birou i calculator portabil
(laptop)

Laptop

Calculator de birou

Toate resursele unui sistem de calcul reprezint totalitatea componentelor necesare

pentru recepionarea, pstrarea i prelucrarea informaiei.
Componentele oricarui calculator se clasifica n: resurse HARDWARE i resurse
SOFTWARE.
A) UNITATEA CENTRAL (UC)
Resurse HARDWARE
B) PERIFERICE

Resurse SOFTWARE:

SISTEME DE OPERARE
LIMBAJE DE PROGRAMARE
PROGRAME UTILITARE DIVERSE
SISTEME DE GESTIUNE A INFORMAIEI
PROGRAME DE GRAFIC, TEHNOREDACTARE, CALCUL
MATEMATIC, PROIECTARE ASISTAT N DIVERSE
DOMENII
(inginerie,
construcii),
CONTABILITATE,
ANTIVIRUS, COMUNICAII etc.

SISTEMELE DE OPERARE constituie aa-numitul SOFTWARE DE BAZA.

Celelalte categorii de software sunt, la modul general, DE APLICAIE, utilizatorul putnd
s realizeze cu ele cele mai diverse operaii.
Prin resurs hardware nelegem orice component de natur fizic ce intr n
alctuirea UC.
UNITATEA CENTRAL
Este acea parte componenta definitorie a unui sistem de calcul. Far aceast parte nu
putem vorbi despre un calculator. Configuraia unei uniti centrale poate fi diferit de la un
PC la altul dar ntotdeauna exist cteva componente de baz care sunt absolut obligatorii
n funcionarea calculatorului.
5

Carcasa
Carcasa gzduiete toate componentele care intr n alcatuirea unitii centrale. Din
punct de vedere al formei carcasele sunt de doua tipuri : desktop (laimea mai mare dect
nlimea) i (mini)tower (nlimea mai mare dect limea)

desktop

tower

n orice carcas se afla sursa de alimentare care este de tip ATX (Advanced
Technology eXtension) i este de o anumit putere de exemplu 500 550 W.

Placa de baz (Motherboard)

Reprezint cea mai important component hardware aflat n carcas. Pe placa de
baz se afl locuri speciale n care se conecteaz fie direct fie indirect toate celelalte
componente ale calculatorului; aceste locuri se numesc socluri i sunt de mai multe
tipuri acestea corespunznd i magistralelor (BUS):
a.
b.
c.
d.

ISA (Industry Standard Architecture)

PCI (Peripheral Component Interconnect)
AGP(Accelerated Graphics Port)
PCI-E(PCI Express)

Adugarea unui nou dispozitiv la calculator se face folosind aceste socluri.

Cupla pentru mufa de

alimentare

Soclu pentru procesor

Socluri pentru memorie

Soclu PCI-E
Socluri pentru
uniti de disk
Soclu PCI

Microprocesorul (procesorul) - CPU

Este un circuit integrat, care conine dispozitive semiconductoate (diode i
tranzistoare), care i permit s efectuieze operaii aritmetice i logice. Microprocesorul este
alctuit din 2 copmonente de baz : Execution Unit (EU) unitatea de execuie i Bus
Interface Unit (BIU) unitatea de interfaa.
Procesorul trebuie nteles ca un creier al sistemului de calcul, el asigurnd
prelucrarea datelor. Caracteristica cea mai important a unui procesor este viteza de
lucru, mai exact frecvena de lucru. Aceasta se masoar n Hertzi (Hz) i se definete
ca fiind: Numarul maxim de operaii pe care l poate executa un procesor n interval de o
secund.
La PC-urile actuale, frecvenele de lucru obinuite depaesc 1,6 GHz ajungnd pn
la 3,2 GHz (n mai 2008).
Procesoarele actuale pot avea un singur nucleu core sau pot fi cu 2 sau 4 nuclee
(Dual Core sau Quad Core)
La ora actual exist pe pia 2 companii mari care produc microprocesoare, acestea
sunt AMD i INTEL.
Compania AMD produce procesoarele de tip Sempron, Athlon64 X2 si AMD
Phenom, iar compania INTEL produce procesoarele Celeron, Intel Core2 Duo - Quad.
Dup forma procesorului i dup modul lor de cuplare pe placa de baz procesoarele
sunt de tip Socket AM2 de la AMD i Socket 775 de la Intel.
Pentru rcirea microprocesorului ntotdeauna se folsete un cooler care se monteaz
pe microprocesor.

Socket AM2

Cooler
7

Socket 775

Memoria
Este format din circuite integrate care au proprietatea de a memora informaie. Nu
toate cipurile care alctuiesc memoria unui calculator sunt n aceeai stare la pornirea
calculatorului. Unele sunt deja ncrcate cu date iar altele asteapt s fie ncarcate apoi
descrcate i acest din urm ciclu se repet continuu pn cnd se oprete calculatorul.
De aceea memoria unui calculator este de dou tipuri :
1) Memorie ROM (Read Only Memory) este ncarcata din fabric cu date
necesare sistemului de calcul la pornire. Aceste date pot fi doar vizualizate i
interpretate de ctre calculator. Aceast memorie nu poate fi scris de calculator
sau utilizator ci numai modificat folosind opiunile care sunt deja disponibile n
ea.
2) Memorie RAM (Random Access Memory) este numita si memorie cu acces
aleator si n ea vin i se stocheaz programele i datele utilizate la un moment
dat al lucrului de procesor i din ea pleac datele ce au fost prelucrate de
procesor ctre unitile de stocare. DECI, continutul memoriei RAM este n
continu schimbare, pe masur ce se lucreaza. ATENIE: la ntreruperea
accidental sau voit a alimentarii calculatorului, coninutul memoriei RAM
se pierde ireversibil! Pentru a evita pierderea datelor, se executa operaia de
salvare a datelor pe suporturi (dispozitive) de stocare.
Memoria RAM este utilizat sub forma unor plcue de memorie care se numesc
DIMM-uri i SO-DIMM-uri pentru laptopuri. Ele avnd capaciti de stocare diferite
512MB, 1GB, 2GB i viteze de acces la informaie diferite.

Memorie RAM

Memorie ROM

Memoria FLASH
Memoria flash este o memorie electronic, de calculator (sau alt aparat), nevolatil
(n care datele persist i fr alimentare cu energie electric), i care la nevoie poate fi
tears i reprogramat (rencrcat cu date). "Flash" mai desemneaz i tehnologia
folosit la fabricarea memoriilor de acest tip.
Memoriile Flash le putem gsi sub forma unor carduri de memorie sau sub forma
unor stick-uri USB. Cardurile de memorie sunt de mai multe tipuri cele mai folosite fiind
Micro SD, Mini SD i cele de tip SD (Secure Digital). Pentru a scrie i citi cardurile de
memorie se folosesc cititoare de carduri.
Memoriile Flash au capaciti de stocare a datelor cuprinse ntre 512 MB i 32 GB.

Card SD

USB flash
8

Cititor de carduri

Uniti de Disk - dispozitive de stocare a datelor

Acestea au o proprietate fundamental aceea de a pstra informaia pe termen
neliminat. n condiiile folosirii corecte a acestor componente ale calculatorului, datele se
pastreaz la nesfrit.
OBSERVAIE:
Pentru a putea manevra informaia cu ajutorul unui calculator, aceasta trebuie
organizat i msurat.
DEFINIIE:
Unitatea de masur pentru cantitatea de informaie se numete BIT i se noteaz
cu b. Un bit este o entitate care poate lua numai valorile 0 i/sau 1 i reprezint modul prin
care se codific intern informaia spre a putea fi utilizat de calculator. Orice informaie
introdus pe calculator este transformat n iruri de valori 0 i 1, pentru uzul sistemului de
calcul. Operatorul nu vede aceast transformare.
Prin definiie, un ir de 8 bii formeaz 1 byte un 1 octet sau caracter notat cu B.
Datorit capacitilor de stocare mari ale dispozitivelor actuale, se utilizeaz
multiplii :
1Kilobyte (KB) = 210 B = 1024 B
1Megabyte (MB) = 210 KB = 220 B = 1.048.576 B
1 Gigabyte (GB) = 210 MB = 220 KB = 230 B = 1.073.741.824 B
1 Terabyte (TB) = 210 GB = 220 MB = 230 KB = 240 B = 1.099.511.627.776 B
Pentru a v putea face o imagine mai concreta asupra ceea ce nseamna aceste
capaciti, gndii-v de exemplu la faptul c o pagin de text redactat cu caractere de
dimensiuni obinuite reprezint o cantitate de informaie de cca. 2 Kilobytes.
Se observ deci c pentru calculatoare nu se folosete sistemul zecimal (baza 10)
ci sistemul binar n baza 2. (totul se exprima n puteri ale lui 2).
Unitatea de Hard Disk - (HDD)
Este acel dispozitiv utilizat pentru stocarea datelor n cantiti foarte mari i pe
termen ndelungat. Capacitile de stocare actuale depesc valoarea de 160 GB
ajungnd pna la capaciti de 1 TB. Hdd-ul are att capacitatea de stocare a informaiei
ct i de scriere i de citire.
El se poate afla att n interiorul calculatorului fiind fix, dar i n afara lui atunci fiind
vorba de hard disk-uri externe.
Pentru o gestionare mai bun a HDD-ului el poate fi mprit logic n zone de
capacitate mai mic numite partiii, acestea fiind recunoscute de ctre sistemul de
operare prin litere din alfabet urmate de dou puncte (ex. C :, D :, E :, F :, , Z : ). Partiia
principal are litera C : .
n afar de capacitatea de stocare mare, este de dorit ca unitatea de hard disk s
permita o scriere i o citire a informaiilor ct mai rapid i un transfer al informaiei foarte
ridicat. Din acest motiv hard disk-urile sunt de tip IDE - Integrated Drive Electronics (ATA)
i de tip S-ATA (Serial - Advanced Technology Attachment) sau S-ATA II.

Mufa IDE ATA

cabluri ATA i S-ATA

Hard disk intern

Mufa S-ATA

Hard Disk extern

Unitatea de dischet ( FDD - Floppy Disk Drive)

Este un dispozitiv de scriere i citire a informaiei care este recunoscut de ctre
calculator prin literele A : sau B :. Nu are posibilitatea s stocheze informaia. Pentru acest
lucru se folosete un disk portabil numit dischet.
Acesta este un disc mic, utilizat n scopul de a pastra informaia n afara
calculatorului precum i pentru transferul de date de la un calculator la altul. Capacitatea
de stocare uzual a unei dischete este de 1.44 MB. Calculatoarele sunt dotate cu unitate
de discheta de 3.5 (inch), ns acestea nu se mai folosesc locul lor fiind luat de cititoarele
de carduri.
Procedeul de scriere citire este unul magnetic la fel ca al hard disk-ului. O
dischet poate fi scris i citit de un numr nelimitat de ori.
Unitile de discheta pot fi interne sau externe.

FDD intern

Discheta
10

FDD extern

Unitatea de disk OPTIC

Este un dispozitiv de citire i scriere a informaiei fiind recunoscut de ctre sistemul
de operare prin litera D :, dac nu exist o partiie cu acest nume. Nu are posibilitatea s
stocheze informaia. Pentru acest lucru se folosete un disk numit compact disk (CD) sau
digital versatile disk (DVD).
Acesta permite stocarea unei cantiti de informaie de aproximativ 700 MB pentru
un CD sau 4,7 GB pentru un DVD, pe termen nelimitat. Accesul la date se face foarte
rapid prin procedee optice (laser). Datele NU pot fi modificate de catre utilizator cnd se
afl pe disk. Pentru a putea scrie date pe un CD sau DVD, trebuie sa folosim o unitate de
disk care se numete CD REWRITER sau DVD - REWRITER.

Unitate de DVD-RW intern

Unitate de DVD-RW extern

Att unitile CD-ROM ct i de DVD-ROM sunt caracterizate prin vitez de citire,
scriere i rescriere. Acestea sunt exprimate n funcie de viteza iniiala care a fost notat
cu X. Astfel des vedem pe aceste uniti scris 48X-16X-48X (ceea ce nseamn la scriere
vitez de 48 ori mai mare dect cea iniial la rescriere de 16 ori, iar la citire vitez de 48
de ori mai mare dect cea iniial. Pentru a scrie un CD sau un DVD se folosesc programe
speciale de exemplu programul NERO.
Exemplu un CD are o capacitate exprimat n minute de 74, deci el poate fi scris
integral nu n 74 de minute (cum s-ar ntmpla la 1X) ci n aproximativ 2 minute (dac este
scris la 48X).
Acum se folosesc si unitati optice de tipul BLU-RAY. Numele Blu-ray sugereaz
culoarea albastru-violet a razei laser cu care se fac citirea i scrierea acestui tip de disc.
Acest tip de disk poate s conina o cantitate de 25 GB de informaie.

11

n afar de componentele despre care am vorbit pn acum n Unitatea Central se

gasesc i alte dispozitive de natur hardware care se conecteaz la calculator folosind
soclurile despre care am mai vorbit (PCI, AGP, PCI - E). Aceste componente se numesc
plci de extensie.
ntr-un calculator putem gsi :
Plac video sau adaptor video (video card - VGA)
Placa video este acel dispozitiv care realizeaz conversia imaginilor create de
calculator n semnale electronice recunoscute de dispozitivele de afiare. La ora actual
plcile video sunt de tip PCI-E, nume dat dup modul de conectare (soclul folosit). Pe
placa video ntlnim memoria video. Aceasta conine informaiile afiate pe ecran, dar i
o serie de date specifice pentru culoare, strlucire, etc. La ora actual exist plci video
care au memorii cuprinse ntre 128MB i 1GB. Dup mufa de conectare la monitor placile
pot fi D-SUB sau DVI. Plcile video pot avea ieire TV.

Mufa de tip D-SUB

Mufa de tip DVI

Placa de sunet (soundblaster) i Boxele

Placa de sunet este acel dispozitiv care realizeaz conversia informaiei digitale
(binare) aflat pe calculator n semnal sonor pe care l putem auzi folosind anumite
dispozitive numite BOXE ACTIVE. La ora actual plcile de sunet sunt de tip PCI. Ele au
deobicei 3 mufe una pentru ieirea semnalului sonor catre boxe, una pentru a introduce
semnal sonor de la un dispozitiv extern (casetofon, CD-rom, etc) i una pentru microfon.

12

Aceste echipamente mpreun cu unitatea de DVD-ROM constituie dotarea

multimedia sau kitul multimedia al unui calculator. Cu ajutorul lor calculatorul poate s
ruleze muzic i filme la fel ca un aparat destinat special acestor scopuri.

Placa de reea - LAN

Este acel dispozitiv utilizat pentru a putea conecta mai multe calculatoare ntr-o
reea. Dup modul n care se poate face conectarea plcile de reea sunt de tip UTP (mufa
de conectare seamn cu cea de la telefon). Dup modul de cuplare la computer sunt de
tip sau PCI sau USB. Exista si plci de reea WIRELESS care comunica prin unde radio.
Din punct de vedere al vitezei placile sunt de 10Mb/s, 100 Mb/s i 1000Mb/s.

Plac UTP

Plac Wireless
Placa de fax-modem

Aceast plac este folosit pentru a converti semnalul digital produs de calculator
n semnal analogic (i invers) n scopul transmisiei i recepionrii de informaie folosind
linia telefonic. Denumirea de modem vine de la modulator i demodulator de semnal.
Aceast conectare ofer posibilitatea accesului de la calculatorul propriu la reeaua
Internet, sau a transmiterii i recepionrii de faxuri cu calculatorul, evident utiliznd
software specializat. n funcie de modul de conectare la computer fax-modemurile sunt de
tip PCI. Modemurile sunt caracterizate prin vitez de transfer, adic cantitate de
informaie transferat n interval de o secund a carei unitate de msur este bps (bii pe
secund). Din acest punct de vedere la ora actual modemurile sunt de 33600 bps sau de
56000 bps (33.6 Kbps sau 56 Kbps).

Fax modem extern

Exist ns i fax-modemuri externe care se cupleaz la computer folofind un port
serial al acestuia (portul este un punct de acces la un calculator care se face printr-o muf
standardizat trapezoidal cu 13 pini sus i 12 jos sau 5 sus i 4 jos, n cazul portului
serial)
13

Placa TV FM TUNER
Este un dispozitiv care face posibil recepionarea posturilor Tv i a posturilor de
radio folosind calculatorul i bineneles programele specializate s fac acest lucru. Deci
cu o astfel de plac pot transforma calculatorul n televizor sau aparat de radio. O
asemenea plac poate dispune de teletext i chiar de telecomand. Exist asemenea
dispozitive i externe acestora fiindu-le necesar numai conectarea la monitor, deci cnd
el funcioneaz calculatorul poate fi oprit.

TV Tuner extern
Aici se conecteaz
mufa de la antena TV

Exist plci de baza care au inclus placa video, placa de reea i placa de sunet.
Aceste placi se numesc All On Board i sunt foarte utile pentru ca nu mai trebuie
achiziionate separat respectivele componente.

Video
Reea
Sunet
14

Dispozitivele ataate unitii centrale, cum sunt: monitorul, tastatura, mouse-ul,

imprimanta, scanner-ul, camerele web se numesc DISPOZITIVE PERIFERICE pentru c
se afl n afara UC, deci la periferia (la exteriorul) calculatorului.
Monitorul (display-ul)
Este unul din dispozitivele de ieire a sistemului de calcul. Prin intermediul sau putem
urmri vizual comenzile pe care le dam calculatorului i putem vedea rezultatele lor.
Monitorul este conectat la calculator prin intermediul placii video.
n legatur cu un monitor, utilizatorul poate fi interesat n primul rnd de:
- posibilitatea monitorului de a afia imaginea color;
- modul de afiare a imaginii;
- fineea afirii imaginii;
- mrimea diagonalei monitorului;
DEFINIIE:
Imaginea pe un monitor este compus dintr-un numr de puncte elementare numite
PIXELI. Totalitatea pixelilor care intr n componena imaginii afiate pe lungimea i
pe limea monitorului reprezint REZOLUIA monitorului. Cu ct rezoluia este
mai mare cu att imaginea este mai clar, ea fiind o expresie a fineii imaginii.
Monitarele dispun n mod obinuit la ora actual de urmatoarele standarde video:
VGA (Video Graphics Array), care permite o imagine formata din text i grafic color
cu o profunzime de culoare de 8 bii (256 de culori). Rezoluia unui astfel de monitor
poate fi de 640x480 pixeli, sau de 800x600 pixeli.
SVGA (Super VGA) reprezint o variant mbuntit a standardului VGA acceptnd
o profunzime de culoare mult mai mare 64 de biti i avnd posibilitatea s lucreze i la
rezoluii mult mai mari 1024x768 pixeli mergnd pn la 1900x1600 pixeli.
Rezoluia monitorului depinde i de mrimea diagonalei sale, ca la televizoare. Uzual,
monitoarele au diagonala de 15, 17, 19, 21 inches.
ntre pixeli exist anumite spaii libere numite dot pitch. Cu ct dimensiunea acestor
spaii este mai mare cu att imaginea este mai proast. La ora actual dot pitch-ul este de
.27 sau .25
Monitoarele mai au o proprietate important i anume rata de refacere
(mprosptare) a ecranului (refresh rate). Aceasta se msoar in Hz. Rate de refacere
mai nalte nseamn imagini mai stabile, acestea trebuie s se potriveasc cu cele ale
placii video. O rat de mprosptare bun este peste 75 Hz.
Dup modul de formare al imaginii monitoarele sunt : cu tub cinescop, cu cristale
lichide (LCD) i cu plasm.

15

Tastatura
Este dispozitivul destinat introducerii datelor i prelucrrii acestora.
Dup modul de conectare a tastaturii la calculator acestea sunt de 3 tipuri :
a. tastatur de tip AT, folosit pentru plcile de baz de tip AT
b. tastatur de tip PS/2, folosit pentru plcile de baz de tip ATX
c. tastatur de tip USB, folosit pentru plcile de baz de tip ATX
Tastatura de tip AT are mufa de conectare rotund mai mare i dispune de 5 pini, iar
tastatura de tip PS/2 are mufa de conectare tot rotund dar mai mic i are 6 pini. Mufa
USB este dreptunghiular cu 4 lamele. Pentru a trece de la un format la altul exist
adaptoare AT PS/2 i USB PS/2.

Mufa PS/2

Mufa USB

Din punct de vedere al funcionalitii tastatura este mprit n 4 zone :

a. tastatura alfanumeric este alctuit din cele mai multe taste adic
literele, cifrele i semnele de punctuaie. Se afl n zona central-stnga.
Cea mai important tast de aici este Enter, apsarea acestei taste
semnific sfritul unei comenzi i nceperea execuiei unei aplicaii.
Pentru tergere ntr-un text se folosesc tatele Back Space (aflat
deasupra lui Enter) pentru a terge la stnga locului unde se afla cursorul
i tasta Delete (lnga Enter la dreapta) pentru a terge la dreapta
cursorului sau pentru a terge un obiect selectat. Sunt unele taste pe
care se afla dou semne (ex. pe tasta cu 1 se afla i !. atunci pentru a
obine 1 se apas direct iar pentru a obine ! se folosete tasta SHIFT
(inut apsat) i apoi se apas pe 1. Aceeai tast Shift se folosete i
pentru a obine literele cu majuscul. Pentru a scrie numai cu majuscule
se activeaz tasta Caps Lock.
b. tastatura funcional conine cele 12 taste aflate n primul rnd de sus
format din tastele F1 F12. Ele au roluri diferite n funcie de programul
n care lucrez.
c. tastatura numeric i de calcul se afl n partea din dreapta tastaturii
i conine cifrele si operaiile aritmetice de baz (* - nmultire, / - imprire,
+ - adunare i scdere) Aceaste taste pot fi folosite numai dac tasta
NUM LOCK este activ adic ledul corespunztor tastei este aprins.
Dac tasta nu este activ atunci se execut prin apsare funciile
secundare de pe taste adic cele de orientare i poziionare.
16

d. tastatura direcional i de orientare este format din tastele sus,

jos, stnga, dreapta i setul de taste aflat desupra lor, se folosete
pentru orientare i poziionare ntr-o pagin.

Mouse-ul
Acesta este un dispozitiv ataat la calculator, utilizat pentru indicare pe ecran i
declanare a diferitelor aciuni. Se utilizeaz pentru lucrul cu programele ce dispun de
interfa grafic cu utilizatorul.
Prezint un cursor care are de obicei forma unei sagei.

Numim click de mouse apsarea o singur dat a butonului din stnga al

mouseului.
Numim dublu click apsarea de dou ori foarte rapid a butonului din stnga al
mouseului.
Numim click dreapta apsarea o singur dat a butonului din dreapta al
mouseului.
(Definiiile au fost date pentru varianta clasic de funcionare a mouseului pentru mna
dreapt, deci butonul de control fiind cel din stnga).
Dup modul de conectare la calculator i mouse-ul este de 3 tipuri :
a. Serial folosit pentru placi de baz AT ct i ATX (mufa de conectare
este o mufa mam trapezoidal cu 5 orificii sus i 4 jos).
b. PS/2 folosit la placile de baz ATX
c. USB - folosit la placile de baz ATX
La fel ca la tastaturi exist adaptoare de la un format la altul.
Mouse-ul poate fi mecanic, optic si cu laser.
17

Imprimanta
Este dispozitivul care se ataeaza la calculator i serveste la tiprirea pe hartie sau
pe folie transparent a coninutului fiierelor (tiprire de text, de desene, etc). Unitatea
centrala a sistemului de calcul transmite imprimantei ce are de tiprit i controleaz toate
etapele tipririi.
Dup formatul paginii pe care-l folosete imprimantele sunt de tip A4 i A3.
Dup modul de tiprire sunt de trei tipuri :
a. matriciale sau cu ace - folosesc pentru tiprire o band tuat (ribon)
b. desk jet - ink jet sau cu cerneal folosesc pentru tiprire cerneal aflat
sub forma unui rezervora cartu de cerneal
c. laser folosesc pentru tiprire toner (un praf negru identic cu cel de la
xeroxuri)
Dup modul de conctare la computer imprimantele sunt de tip paralel i USB.

imprimant matricial

imprimant cu cerneal

imprimant laser

Scanner
Acesta este un echipament destinat obinerii de fiiere utilizabile din punctul de
vedere al calculatorului, pornind de la informaia tiprit pe hartie, de la fotografii Pagina
tiprit sau fotografia este introdus n scanner, vzut i analizat de un program
software specializat, ceea ce determina obinerea de fiiere de tip imagine, utilizabile de
diverse programe. Scannerele sunt de tip USB, dupa modul de conectare. Putem gasi
scannere normale i scannere de mana.

scanner normal

scanner de mana

Camere Web
Acesta este un echipament destinat obinerii de fiiere utilizabile din punctul de
vedere al calculatorului, pornind de la informaia obinut prin captur video sau filmat.
18

Informaia este analizat i prelucrat de camer i de produse software speciale i

ajunge n calculator fie sub form de fiiere de tip imagine fie sub form de fiiere de tip
film.

RESURSE SOFTWARE
Prin produs software nelegem orice aplicaia aflat pe o unitate de disk folosit
pentru funcionarea calculatorului sau pentru a obine rezultatele de care avem nevoie.
Forma de organizare a informaiei n vederea stocarii si prelucrarii este FIIERUL
Orice date existente pe un dispozitiv de stocare sunt constituite n fiiere. Exemplele de
fiiere sunt multiple: un text, o imagine, o melodie, o baz de date cu diverse informaii,
etc., toate sunt fiiere.
Un fiier este alctuit din 2 pri partea logic i partea fizic.
Partea logic este alctuit la rndul ei din dou pri numele fiierului i
extensia. Pentru a exista un fiier este obligatoriu ca acesta s aib nume; extensia nu
este obligatorie, ns majoritatea fiierelor au extensie aceasta reprezentnd criteriul
fundamental de clasificare al fiierelor.
Dup extensie fiierele se clasific n:
o fiiere sistem acestea au extensiile sys, bin, dll, drv.
o Fiiere executabile i de comand acestea au extensiile exe, com, bat.
o fiiere text i document cu extensiile doc, txt, wri, etc.
o fiiere desen acestea au extensiile bmp, pcx, gif, jpg, etc.
o fiiere baz de date acestea au extensiile dbf, mdb.
o fiiere multimedia acestea sunt de dou tipuri:
fiiere de sunet acestea au extensiile wav, mp3, etc.
fiiere de tip film acestea au extensiile avi, mpg, etc.
Numele fiierului poate fi alctuit din maxim 255 de caractere. n nume nu trebuie
s folosim punct (.), virgula (,) ! @ # $ % ^ & * ( ) { } [ ] ? ; ~ tilda / slash \ back slash.
Se recomand folosirea literelor i a cifrelor, se poate folosi i spaiu n funcie de sistemul
de operare n care lucram.
Extensia aa cum am vzut mai sus este alctuit din 3 caractere.
Se observ faptul c numele fiierului se desparte de extensie prin PUNCT.
Exemple de fiiere bilet.txt, ana maria.bmp, 123.avi, aura 2001.mp3
Partea fizic reprezint efectiv coninutul fiierului: melodia, textul, filmul,
desenul, sau baza de date respectiv.

19

Deoarece din punctul de vedere al utilizatorului este necesara o pstrare ct mai

bun a ordinii printre fiierele de pe un disc, se utilizeaz sistemul de DIRECTOARE i
SUBDIRECTOARE. Un director este o zona pe disc, de dimensiune 0, n care se pot
introduce fiiere, conine deci, mai multe fiiere de acelai tip sau care aparin aceleeai
aplicaii.

!!!

Pentru o mai buna ntelegere, imaginai-v fiierele ca fiind foi de hrtie pline cu
informaie, iar directoarele ca fiind dosare n care se prind aceste foi pentru a nu se
produce dezordine. Gruparea fiierelor laolalta n directoare se face pe diverse
criterii, care pot fi inclusiv stabilite de utilizator. De exemplu, directorul fiierelor care
reprezint cereri; directorul fisierelor care conine desene; etc.

SISTEMUL DE OPERARE este acea componenta software, obligatorie pentru

funcionarea unui sistem de calcul. Sistemul de operare asigur coordonarea
funcionrii tuturor componentelor calculatorului i permite funcionarea celorlalte
categorii de programe existente pe calculator; face posibil deci comunicarea dintre
utilizator i calculator.
Sistemul de operare are i urmatoarele efecte:
1) Denumete automat unitile de disc ale calculatorului cu urmatoarele notaii standard:
C : pentru hard disc
A : pentru discheta
B : pentru a doua unitate de discheta, n eventualitatea c exist
D : pentru unitatea de disk optic, dac exist
E : - Z : pentru partiii, dac hard diskul a fost mparit logic n zone de capacitate mai mic
n cazul existenei mai multor dispozitive de stocare, ele se noteaz n ordine alfabetic.
2) Organizeaz arborescent directoarele i subdirectoarele existente pe disc. Structura
arborescent de directoare i subdirectoare pornete din directorul radacin (unitatea de
disk).

Categorii de sisteme de operare des utilizate pe calculatoarele :

Windows
Linux
MacinTosch
20

Sistemul de operare Windows

Capitolul 1: Elemente de baz ale utilizrii sistemului de operare Windows
CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE SISTEMELOR WINDOWS
Sistemele de operare Windows sunt produse de compania Miscosoft.
Windows-ul este un produs software cu urmatoarele caracteristici de baz:
1. Este sistem de operare.
2. Este o interfa grafic.
3. Este un mediu de lucru MULTITASKING, adic poate menine n stare de funcionare
mai multe programe simultan.
4. Lucreaz cu nume lungi, numele directoarelor i a fiierelor pot avea maxim 255
caractere cu tot cu spaiu, iar extensia are 3 caractere.
5. Formeaz nume scurte autogenerate pentru aplicaiile de tip MSDOS.
DEFINIIE:
O INTERFA GRAFIC este un program - ecran care permite operatorului s
utilizeze calculatorul cu uurin, prin intermediul unor simboluri grafice, fr a mai fi
nevoie de scriere de comenzi i uneori nici chiar de acionare pe meniuri. De
asemenea, interfeele grafice ofer utilizatorului posibilitatea de personalizare a
aspectului elementelor ecranului (culori, dimensiuni, sunete emise).
DEFINIII:
Programele create pentru utilizarea sub controlul sistemului de operare Windows
se mai numesc i APLICAII WINDOWS.
Fiecare aplicaie pornit lucreaz n propriul sau spaiu de ecran, numit
FEREASTR.
Simbolurile grafice prezente pe ecran pentru declanarea diverselor activiti se
numesc PICTOGRAME sau ICON-uri.
Pentru director se utilizeaza termenul FOLDER.
TASKBAR-ul (BARA DE PROGRAME) este bara pe care se situeaza ntotdeauna
butonul START. Pe taskbar se afl ntotdeauna NUMELE FERESTRELOR
DESCHISE N ACEL MOMENT.
CATEGORII DE FERESTRE

De grup sunt acele ferestre n care se gasesc adunate pictograme destinate lucrului
cu diverse programe i pictograme ale folderelor.
De aplicaie sunt ferestrele n care se desfaoara activitatea programelor.
De document o fereastra de document se afla n interiorul ferestrei de aplicaie i
este zona n care utilizatorul poate lucra cu acel program.
De dialog o astfel de fereastra se deschide pe ecran n situaiile n care utilizatorul
trebuie s confirme anumite aciuni sau s precizeze o opiune de lucru.

21

ELEMENTE COMPONENTE DE BAZ ALE FERESTRELOR

Chenarul (border) marginete orice fereastra i servete la redimensionarea

ferestrei prin tragere cu mouse-ul.

Bara de titlu pastreaz titlul aplicaiei sau al documentului deschis n respectiva

fereastr. n plus, se utilizeaz pentru deplasarea ferestrei prin trare cu mouse-ul.

Bara de meniuri - Meniul este o list caracteristic tuturor ferestrelor care cuprinde
opiunile de lucru corespunzatoare pentru folosirea respectivei aplicaii. Pentru a
accesa un meniu se d pe el un click; dac mouse-ul nu funcioneaz se poate lucra
din tastatur; intrm ntr-un meniu folosind combinaia de taste Alt i litera subliniat
din numele meniului. Opiunile din meniuri se aleg tot cu click de mouse iar dac
acesta nu funcioneaz se poate lucra i din tastatur apsnd tasta care corespunde
literei subliniate sau folosind sgeile direcionale (sus, jos), iar cnd am ajuns pe
opiunea dorit dam Enter

Barele de butoane utilitare butoanele utilitare sunt elemente caracteristice

interfeelor grafice. Multe opiuni din meniu au corespondent un buton grafic. Prin
apasarea butoanelor utilitare se obin aceleai efecte ca i la utilizarea opiunilor din
meniurilor. Totusi, afisarea acestor bare n ferestre este opionala. Ea se face deobicei
din Meniul View selectnd opiunea Tool Bars Standard buttons.

este o mic pictogram situata pe bara de titlu la

Cmpul de control
extremitatea stng. Se acceseaz prin apasarea combinaiei de taste ALT, SPACE i
conduce la un meniu pentru manevrarea ferestrei FAR MOUSE.

Butoanele de control
se situeaz ntotdeauna la extremitatea dreapta a
barei de titlu. Acestea sunt n numr de 4 ns vizibile pe ecran sunt ntotdeauna 3 :
Buton de minimizare prin apasare, determin reducerea ferestrei la
dimensiunea MINIM; din fereastra se mai poate vedea numai TITLUL pe taskbar.
Fereastra se restaureaz printr-un click pe numele sau de pe taskbar. REINEI! O
fereastra minimizat NU este nchis, NU este oprit din funcionare.
Buton de maximizare mrete la maxim fereastra; aceasta se va extinde
ocupnd suprafaa maxim posibil. Locul acestui buton va fi luat automat de un
nou buton, buton de restaurare pe care se poate apsa pentru restaurarea
dimensiunii dinainte de mrire a ferestrei.
Buton de nchidere se utilizeaza pentru nchiderea ferestrei. Dac este vorba de
o fereastra de aplicaie, programul respectiv se va opri din funcionare.

Barele de derulare (scroll bars) sunt elemente care se genereaz automat pe

latura de jos i pe latura dreapt a ferestrei n cazul n care dimensiunile ferestrei sunt
prea mici pentru a permite vizualizarea complet a coninutului ferestrei respective.
22

Pentru a vizualiza informaia se apas pe butoanele de tip sgeat la stnga, la

dreapta, n sus, n jos.

Bara de stare este o zona n partea de jos a ferestrei, n care se afieaz informaii
sumare despre coninutul sau activitatea desfaurat n fereastr la fiecare moment.

n aceast imagine se specific clar componentele unei ferestre.

Bara de meniuri

Bara de butoane
utilitare

Butoane de
control
Bara de titlu

Cmp de control

Bara de stare

ECRANUL SPECIFIC DE WINDOWS

DEFINIII:
Suprafaa caracteristic ecranului care se vede dup ncarcarea sistemului
Windows se numete DESKTOP.
Pe acesta sunt poziionate simbolurile grafice numite PICTOGRAME sau ICON-uri,
destinate deschiderii diverselor ferestre (de obicei aplicaii). Pictogramele sunt, din
punct de vedere funcional, ci rapide de deschidere a ferestrelor sau moduri rapide
23

de pornire a aplicaiilor. Din acest motiv, unele dintre ele se numesc i SHORTCUTuri. (scurtturi) acestea se deosebesc de pictogramele normale printr-un ptrel
n stnga o pictogram
i
n dreapta un shortcut

mic alb aflat n colul din stnga jos. Ex.

La baza ecranului se afl poziionat de obicei BARA DE TASK-URI

(PROGRAME), numit i TASKBAR. Ea conine ntotdeauna butonul START i
pstreaz evidena aplicaiilor active la un moment dat, meninnd pe suprafaa ei
numele acestor aplicaii. Nu este obligatoriu s se afle n partea de jos a ecranului,
ea se poate afla i n partea de sus, n stnga sau n dreapta ecranului.

n continuare se va prezenta o fereastr specific sistemului de operare Windows

unde se pot observa toate componentele interfeei grafice.

Desktop
Pictograme i
shortcut-uri

Bara de
task-uri
Butonul
START

24

BUTONUL START
Acesta se desfoara la apsarea butonului START de pe TASKBAR. Acest buton
se poate aciona cu mouse-ul sau prin apsare pe tasta special
tastaturilor de Windows.

caracteristic

Elementele butonului START sunt urmatoarele:

Programs reprezint lista cu numele programelor disponibile pe calculator care
sunt instalate n directorul Program Files. Oricum, trebuie reinut faptul c un program se
poate afla pe disc iar numele lui sa fie scos din lista PROGRAMS. n PROGRAMS gsim
prompterul de Msdos (MsDos Prompt), gestionarul de informaii al sistemului de operare
Windows Windows Explorer, un navigator pentru internet Internet Explorer, un
gestionar de pot electronic Outlook Express i tot aici gsim cel mai important grup
de aplicaii al windows-ului Accessories. Aici gsim programele utilitare care fac parte
din pachetul sistemului de operare Windows, dintre acestea amintim:
Calculator un calculator stiinific pentru calcule aritmetice care poate calcula i funcii
matematice i logice complexe.
Imaging o aplicaie care permite s scanez i s vizualizez fiiere de tip desen.
Note Pad permite s realizez s vizualizez i s modific fiiere de tip text cu extensia txt.
Paint - permite s realizez s vizualizez i s modific fiiere de tip desen (n special cu
extensia bmp).
Word Pad - permite s realizez s vizualizez i s modific fiiere de tip document (n
special cu extensia doc).
Tot aici gasim grupul de aplicaii Games care conine 4 sau 5 jocuri.
Un alt grup de aplicaii este Multimedia sau Entertainment care conine aplicaia
Windows Media Player folosit pentru a asculta i pentru a vizualiza fiiere de tip
multimedia (muzic i filme).
25

Documents afiaz lista ultimelor 15 documente deschise. Reprezint o

modalitate foarte rapid folosit pentru a redeschide un fiier. Aceasta list poate fi
complet golit, caz n care se afieaz [ Empty ].
Settings conduce la programe sau grupuri de programe destinate pentru
stabilirea diverilor parametri de funcionare ai sistemului de calcul, ai programelor
existente i ai dispozitivelor ataate la calculator.
Control Panel deschide un grup de programe de gestionare a parametrilor
de funcionare pentru sistemul de calcul i pentru dispozitive periferice. Tot de aici
se pot instala i dezinstala corect pachetele software pe i de pe hard disc.
Printers and Faxes gestioneaz activitatea imprimantelor i permite
instalarea noilor driver-e pentru imprimante (Prin driver se nelege acel produs
software care face posibil comunicarea dintre calculator i respectiv
component hardware).
Taskbar and Start Menu gestioneaz modul de funcionare al taskbar-ului
i lista de programe din meniul START.
Find (Search) Files or Folders este o funcie de cautare pe unitile de disc a
fiierelor i directoarelor. Pentru a indica ce fiiere i/sau foldere s fie cautate, se va
introduce numele pe care-l cautm n linia Named, iar din linia Look In se alege unitatea
de disk pe care s se caute, dac se selecteaz i opiunea Include subfolders atunci
cutarea se face inclusiv n subdirectoare. Pentru a ncepe cutarea se d click pe butonul
Find Now.

26

Help pornete ghidul de utilizare al sistemului Windows, se poate cere un ajutor

direct calculatorului. Se poate parcurge coninutul help-ului folosind eticheta (tabul)
Contents sau se poate pune direct o ntrebare n legtur cu ceea ce dorim s aflm
folosind eticheta Search.

Run se utilizeaz pentru pornirea de aplicaii prin comanda, nu prin acionare pe

pictogram. Este necesar scrierea complet a caii de acces pn la fiierul executabil
care pune acel program n funciune. Deci dac nu se cunoate care este calea corect i
care este numele acelui fiier, nu putem beneficia de porniri prin RUN. (sunt unele aplicaii
care pot fi pornite i prin simpla scriere a numelui aplicaiei, de ex. calc, sol, explorer).

Shut Down se utilizeaz pentru:

1. nchiderea corecta a calculatorului ( SHUT DOWN )
2. Repornirea corect a calculatorului, n situaii n care acest lucru este necesar
(RESTART)
3. Repornirea calculatorului n modul de lucru MSDOS, NUMAI la sistemele Windows
95/98 (RESTART IN MS-DOS MODE)
4. Prsirea CONTULUI DE UTILIZATOR i eventual reconectare, n cazul sistemelor de
operare Windows 98, Windows NT ( CLOSE ALL PROGRAMS AND LOG ON AS A
DIFFERENT USER)
5. Trecerea calculatorului ntr-o satare de ateptare cnd consumul de energie este redus
la minim (STAND BY)

27

DEFINIIE:
Un CONT DE UTILIZATOR reprezint totalitatea drepturilor de folosire a
calculatorului de catre o anumit persoana sau grup de persoane. Aceste drepturi
pot varia de la puteri depline de utilizare a sistemului i pn la imposibilitatea de
folosire. Drepturile de utilizare a calculatorului se atribuie de catre administratorii de
sistem n funcie de multiple criterii
Orice cont de utilizator este caracterizat de un NUME DE UTILIZATOR i de o
PAROL. Acestea asigur securitatea datelor i imposibilitatea folosirii
calculatorului de catre persoane care nu dein cont personal.
CTEVA ELEMENTE ALE GRUPULUI DE PROGRAME CONTROL PANEL
Control Panel cuprinde o serie de programe cu ajutorul crora se poate interveni n
modul de funcionare al sistemului de calcul (componente hardware i software).
Multe dintre programele oferite de Control Panel NU SE RECOMANDA a fi
manevrate de catre operatori, ele fiind destinate pentru utilizarea de ctre persoanele care
administreaz sistemele de calcul. Totui, cteva programe sunt destul de des utilizate de
operatorii de calculatoare:
Programul MOUSE
Permite setari n funcionarea mouse-ului:
1. Eticheta BUTTONS LEFT-HANDED, comut funciile butonului stng pe cel
drept. Este o opiune de lucru util pentru persoanele stngace.
2. Eticheta BUTTONS DOUBLE-CLICK SPEED, permite modificarea vitezei de
rspuns la aciunea dublu-click.
3. Eticheta POINTERS, duce la o list cu scheme de cursoare de mouse; aceste
scheme reprezint totalitatea formelor pe care cursorul de mouse le adopta n
conformitate cu anumite situaii n care se afla programul cu care se lucreaz.
Forma cursorului de mouse se poate modifica folosind alte forme de cursor ce se
gsesc n subdirectorul CURSORS din directorul Windows.
4. Eticheta MOTION cursorul POINTER SPEED, permite reglarea distanei pe care
o parcurge cursorul de mouse pe ecran n raport cu distana pe care deplasam
mouse-ul pe pad. Este de dorit ca la o ct mai mic deplasare a mouse-ului pe pad,
cursorul sa parcurg o distan ct mai mare pe ecran.
5. Eticheta MOTION (POINTER OPTIONS) SHOW POINTER TRAILS; dac se
bifeaz aceast caset, cursorul de mouse va lsa o urm la deplasarea pe
28

ecran. Aceast urma poate face cursorul mai uor de urmrit n cazul ecranelor cu
cristale lichide.
6. Eticheta POINTER OPTIONS SHOW LOCATION OF POINTER numai n
Windows ME, dac este bifat, la apsarea taste Ctrl indic locul unde se afl
cursorul prin cercuri concentrice.

Programul DISPLAY
Permite setri referitoare la aspectul interfeei grafice i la elemente de funcionare
a monitorului.
La programul DISPLAY se poate ajunge folosind i funciile butonului dreapta, iar din
fereastra care apare se alege opiunea PROPERTIES.

29

1. Eticheta BACKGROUND butonul PATTERN, cuprinde modele de textur care se

pot aplica pentru decorul suprafeei desktop (aceasta ns s nu fie deja acoperit cu
imagini), nu prea se folosete.
2. Eticheta BACKGROUND lista WALLPAPER, cuprinde imagini care se pot aplica pe
suprafata desktop-ului. De la opiunea DISPLAY (Picture Display) se pot alege
modurile de plasare a imaginii pe desktop.
Modurile de plasare a unei imagini pe desktop sunt urmtoarele :
a. TILE plaseaz imaginea respectiv pe desktop, la mrime normal, de
mai multe ori pn ce desktopul este acoperit.
b. CENTER plaseaz imaginea respectiv pe mijlocul desktop-ului, la
mrime normal.
c. STRETCH plaseaz imaginea respectiv centrat i ntins pe tot
desktop-ul.
3. Eticheta SCREEN SAVER conine o caset cu acelai nume n care gsim lista de
screen saver-e disponibile care pot fi alese i folosite pentru a proteja imaginea de pe
ecran. Screen saver-ul pornete automat atunci cnd nu s-a mai folosit mouse-ul sau
tastatura ntr-un anumit interval de timp stabilit de utilizator. Prin butonul SETTINGS se
pot executa destul de multe modificari n funcionarea i aspectul acestor screen savere. Prin rubrica WAIT se poate modifica timpul de neutilizare a calculatorului dupa care
s intre n funciune screen saver-ul. Pe butonul PREVIEW se poate apsa pentru a
vedea imediat aspectul screen saver-ului.

4. Eticheta APPEARANCE conduce la lista SCHEME care cuprinde schemele de culoare

disponibile pentru elementele componente ale interfeei Windows. Schema clasic de
culoare se numete WINDOWS STANDARD.
Pentru definirea i pastrarea unei scheme de culoare proprii, se procedeaza astfel:
30

a. Din lista SCHEME se alege o schema de la care se va porni.

b. Din lista ITEM se aleg, pe rand, elementele de interfa la care dorim s facem
modificri de aspect.
c. Din butoanele SIZE, COLOR i din lista FONT se executa efectiv modificrile de
aspect.
d. Se salveaza schema prin apasare pe butonul SAVE AS. Obligatoriu se va da o
nou denumire proprie respectivei scheme; altfel, se va distruge prin suprascriere
schema de la care s-a pornit.

5. Eticheta SETTINGS permite alegerea rezoluiei de funcionare a monitorului,

profunzimea schemei de culoare (numrul de culori n care s fie afiat imaginea) i
rata de mprosptare a imaginii. Nu este indicat ca un utilizator s umble la aceste
proprieti; acestea sunt deja stabilite s funcionare la parametri optimi din momentul
n care au fost instalate driverele plcii video i a monitorului.

6. Eticheta THEME permite alegerea unei teme, un ansamblu de poze, culori, fonturi,
sunete, butoane, etc. folosite la personalizare.
Programul REGIONAL SETTINGS REGIONAL AND LANGUAGE OPTIONS
Se utilizeaz pentru localizarea Windows-ului; acest lucru nseamna ca sistemul Windows
va utiliza caracteristici legate de ara n care se folosete, ca de exemplu: moneda, modul
de scriere a numerelor, modelul de tastatura, modul de scriere a datei i a orei.
1. Eticheta REGIONAL SETTINGS conduce la lista de limbi corespunzatoare diverselor
ri. n funcie de ceea ce se alege, se vor constata schimbrile corespunzatoare n:
2. Eticheta NUMBER afieaz modul de scriere pentru numerele zecimale, pentru
numerele negative, indic sistemul de uniti de masur
3. Eticheta CURRENCY afieaz modul de scriere a valorilor ce reprezint sume de
bani.
4. Etichetele DATE i TIME indica modul de scriere a datei i a orei.
Aceste elemente pot fi vizualizate i modificate.
31

Pentru sistemele de operare Windows XP i Vista etichetele sunt modificate, astfel apare
eticheta LANGUAGES de unde se pot aduga modele de tastatur specifice unor anumite
limbi (chirilic, evrit, francez, spaniol, german, romn,), se poate alege o combinaie
de taste (de obicei ALT + SHIFT) pentru a modifica uor tipurile de tastatur ntre ele cnd
avem de scris folosind literele din alfabetul rii respective. Dac opiunea Enable indicator
on taskbar este bifat atunci ntotdeauna indicativul de ar apare jos n taskbar.
Programul PRINTERS
Reprezint gestionarul de imprimante el calculatorului. Este identic cu PRINTERS din
SETTINGS de la butonul START i mi permite s instalez driverele pentru imprimante.

32

CONFIGURRI POSIBILE PENTRU TASKBAR

Se intra pe butonul START opiunea SETTINGS TASKBAR AND START MENU
eticheta TASKBAR OPTIONS.
ALWAYS ON TOP dac este bifat, atunci bara de programe este permanent deasupra
oricaror ferestre deschise.
AUTO HIDE dac este bifat, bara de programe dispare de la vedere atunci cnd ne
aflam n alta zon a ecranului diferit de cea n care apare deobicei Task bar-ul.
SHOW SMALL ICONS ON START MENU- face ca pictogramele din meniul START s fie
mici i deci meniul s ocupe mai puin spaiu pe ecran.
SHOW CLOCK dac este bifat, afieaz ora curent pe taskbar.

n sistemele de operare Windows XP i Vista butonul START poate avea 2 forme: cea
clasica ntlnita la toate Windows-urile i cea specific de XP sau Vista.
Pictogramele afiate pe desktop se stabilesc automat la instalarea sistemului de operare
pe calculator.
My Computer este un grup de programe care:
Ofera acces la unitile de disc ale calculatorului
Permite diverse configurri prin Control Panel
Permite configurari referitoare la imprimante, prin Printers
Ofera posibilitatea configurrilor necesare pentru conectarea calculatorului la alte
sisteme de calcul, prin linia telefonica, prin DialUp Networking.
Network Neighborhood - My Network Places n cazul calculatoarelor interconectate
ntr-o reea, poate permite vizualizarea calculatoarelor conectate i accesul la datele din
acestea.
Internet Explorer este un program care permite o utilizare facila a Internet-ului,
evident cu condiia ca s dispunem de un calculator conectat la Internet.
Recycle Bin este lada de gunoi a sistemului de operare. Acest program capteaz
toate fiierele i folderele care au fost terse prin metode ce in de Windows
95/98/Me/NT/2000. Astfel, datele terse pot fi restaurate n orice moment, n mod integral.
ATENIE! Fisierele i directoarele terse prin comenzi sau aplicaii MSDOS cum ar fi
Norton Commander, Dos Navigator, X Tree Gold i altele NU ajung n aceasta
lada, deci se pierd! Din Recycle Bin, informaiile dispar NUMAI dup utilizarea opiunii
de golire a lazii.

33

Capitolul 2: Utilizarea aplicaiei Windows Explorer

Windows Explorer este un program care permite faciliti de gestionare a
informaiei de pe disc.
Este o componenta a sistemului de operare, de aceea nu poate lipsi, i se afl
ntotdeauna n stare de funcionare, pe orice calculator dotat cu Windows 95/98/ME sau
NT/2000.
Pornirea programului se poate face prin mai multe moduri
1. START PROGRAMS (ACCESSORIES) WINDOWS EXPLORER,
2. Tasta

i tasta E.

Ecranul acestei aplicaii este organizat pe doua zone, care afieaz informaia astfel:

n fereastra stang se afieaz ntotdeauna structura arborescent de directoare i

subdirectoare (foldere i subfoldere) ncepnd de la Desktop. Pe acest arbore se vd
simbolurile unitilor de disc din My Computer, precum i cteva foldere speciale, ca
Recycle Bin, Control Panel, Printers.
n fereastra dreapt se afiseaza ntotdeauna coninutul folderului activ (n care s-a
intrat). Acest coninut poate fi prezentat n diverse moduri, n funcie de opiunile pe
care le alegem din meniul VIEW sau din butonul utilitar Views. Aici este sigurul loc
unde se pot vedea fiierele (pictograma acestora are forma unei foi pe care se afl
diverse forme care ne specific tipul de fiier din care face parte).

34

Modurile de afiare a pictogramelor sunt urmtoarele:

Large Icons afiaz pictogramele mrite

Small Icons - afiaz pictogramele micorate
List afiaz pictogramele mici sub form de list vertical
Details - afiaz pictogramele mici sub form de list cu informaii despre ele
Thumbnails specific numai pentru Windows ME, se refer la afiarea fiierelor de
tip desen astfel nct s vedem direct coninutul fiierului respectiv
fr sa-l deschidem.

35

nafar de cele dou ferestre ecranul programului Windows Explorer mai are n
alctuire i urmtoarele bare:
BARA DE BUTOANE UTILITARE (STANDARD BUTTONS) (care dac nu apare pe
ecran este indicat s o aducem mergnd n meniul VIEW i selectnd opiunea
TOOLBARS STANDARD BUTTONS ), care conine cele mai folosite opiuni - butoane
din Explorer.

BARA DE ADRES (ADDRESS) n care apare ntotdeauna numele directorului (activ din
fereastra stng) n care ne aflm. Dac nu apare pe ecran se activeaz din MENIUL
VIEW TOOLBARS ADDRESS BAR.
BARA DE STARE (STATUS BAR) care indic n orice moment starea de lucru a
Explorer-ului, sau d informaii despre starea unor alicaii. (dac nu apare pe ecran se
activeaz din MENIUL VIEW STATUS BAR).
OPERAII UZUALE EXECUTATE CU WINDOWS EXPLORER
1. Intrarea ntr-un director activarea : se d dublu click sau click i Enter cnd cursorul
mouse-ului se afl pe pictograma acelui director, sau se d un simplu click pe
directorul respectiv dar obligatoriu n fereastra din stnga. Automat numele lui apare n
bara Address.
2. Selectarea unui obiect : se d un click pe pictograma respectivului obiect unde-l
vedem mai repede (va apare pe un fundal albastru).
3. Deschiderea unui fisier: se da dublu click sau click i Enter cnd cursorul mouse-ului
se afla pe pictograma acelui fisier. Programul Explorer va cuta un program de
aplicaie ct mai potrivit pentru deschiderea acelui fiier. Daca este posibil, fiierul va fi
deschis chiar cu programul cu care a fost creat.
4. Desfaurarea unei structuri arborescente de directoare: se d un click pe semnul + din
faa numelui directorului din care pornete acel arbore. Subdirectoarele care se
desfoar se vd pe arborele din partea stnga a ecranului.
5. nchiderea unei structuri arborescente desfaurate dup metoda de mai sus: se d un
click pe semnul din faa numelui directorului din care pornete acel arbore.
6. Afiarea coninutului unei uniti de disk: se da un click pe simbolul acelui disc (n
fereastra stng), iar lista de foldere i fiiere va apare n fereastra din dreapta
ecranului.
7. Afisarea arborelui de directoare i sub-directoare al unui disk: se da un click pe semnul
+ din fata simbolului acelui disc. nchiderea se face la fel ca nchiderea oricrei structuri
arborescente aa cum am vzut mai sus.

36

OPERAIILE DE BAZ ALE APLICAIEI WINDOWS EXPLORER

I. Crearea unui DIRECTOR sau a unui SUBDIRECTOR (FOLDER SUBFOLDER)
Metoda este urmatoarea:
Pasul 1 Obligatoriu se activeaz din fereastra stng directorul printe (directorul sau
subdirectorul n care doresc s creez noul director).
Pasul 2 odat ce numele directorului printe a aprut n bara Address atunci:
a. fie mergem n meniul FILE, alegem de acolo opiunea NEW i apoi FOLDER.

b. fie se trece n fereastra din dreapta se d click dreapta, iar din fereastra care
a aprut se alege opiunea NEW din noua fereastr alegem FOLDER.

37

Pasul 3 - Automat n fereastra din dreapta ecranului se va vedea imediat, un director nou
cu denumirea iniiala New Folder scris pe un fundal albastru la sfritul cruia pulseaz
cursorul.

tergem (apsnd pe tasta Delete) denumirea New Folder

i tastm imediat o alta denumire, anume cea pe care o doreste utilizatorul. Apoi se va
apasa tasta Enter.

Att n fereastra din dreapta ct i n cea din stnga va apare automat noul director. Este
indicat ca n fereastra din stnga s se afieze structura arborescent pentru directorul
printe n care a fost creat noul director.
II. Crearea unui FIIER NOU prin programul Explorer
Pasul 1 Obligatoriu se activeaz din fereastra stng directorul printe (directorul sau
subdirectorul n care doresc s creez noul fiier).
Pasul 2 odat ce numele directorului printe a aprut n bara Address atunci:
a.
fie mergem n meniul FILE, alegem de acolo opiunea NEW i apoi din
lista care apare aleg tipul de fiier pe care doresc s-l creez (ex. pentru un
fiier text se alege TEXT DOCUMENT).
b.
fie se trece n fereastra din dreapta se d click dreapta, iar din fereastra
care a aprut se alege opiunea NEW din noua fereastr aleg tipul de
fiier pe care doresc s-l creez (ex. pentru un fiier text se alege TEXT
DOCUMENT).
Pasul 3 - Automat n fereastra din dreapta ecranului va apare imediat, un FIIER nou cu
denumirea iniiala New . ( nseamn tipul ales) scris pe un fundal albastru la sfritul
cruia pulseaz cursorul. tergem (apsnd pe tasta Delete) denumirea New i
38

tastm imediat o alta denumire, anume cea pe care o dorete utilizatorul i apoi
extensia respectivului tip de fiier (ex. .txt). Apoi se va apasa tasta Enter.
n fereastra din dreapta va apare automat noul fiier. Acesta va fi gol, nu va avea
coninut, dar trebuie s-i introducem. Acest lucru se face selectnd fiierul respectiv
dup care vom apsa tasta ENTER. Se va deschide imediat aplicaia care permite
introducerea coninutului pentru fiierul respectiv, dup ce am introdus coninutul dm un
click pe meniul FILE al respectivei aplicaii i salvm coninutul dnd click pe opiunea
SAVE dup care nchidem respectiva aplicaie. n acel moment putem spune c
respectivul fiier este creat complet.
Fiierele ns nu se perea creaz din Windows Explorer, ci se pornete direct
aplicaia care permite formarea fiierului respectiv se introduce coninutul i apoi se
salveaz. n acest fel vom forma fiiere desen cu PAINT i fiiere document cu WORD
PAD i mai trziu cu MICROSOFT WORD.
III. tergerea unui FISIER / FOLDER
Se selecteaz FIIERUL SAU FOLDERUL pe care dorim s-l tergem. Se apas
apoi tasta DELETE sau butonul DELETE din bara de butoane utilitare. Apare apoi o
fereastr de dialog care cere confirmarea tergerii. Se rspunde cu YES. Tot ceea ce se
sterge pe aceasta cale, ajunge n Recycle Bin, deci nu se terge definitiv (vezi aplicaia
RECYCLE BIN)

39

IV. Selectarea grupurilor de fiiere / foldere

Se face utiliznd numai fereastra din DREAPTA a ecranului. Exist dou tipuri de
selecie:
a. omogen fiierele i/sau directoarele formeaz un grup compact.
b. neomogen - fiierele i/sau directoarele nu formeaz un grup compact.
a. Daca denumirile respective se afl pozitionate una sub alta, consecutiv deci, se
d click pe primul fiier sau director care dorim s fie selectat, acesta se
selecteaz, apoi se apas i se ine apasata tasta SHIFT i apoi se apas
succesiv tasta directionala SGEAT N JOS pn ajungem pe ultimul obiect
din lista pe care o dorim sau se d un alt click pe ultimul fiier sau director care
dorim s fac parte din list.

Daca denumirile sunt dispersate pe list, se ine tasta CONTROL apasat i se da cate
un click pe fiecare nume care trebuie selectat sau se apasa tasta direcional
SGEAT N JOS pn ajungem pe numele dorit i n acel moment apsm tasta
SPACE.

40

V. Copierea i mutarea unui fiier / folder sau a unui grup de fiiere / foldere:
Pasul 1. - se selecteaz fiierului sau folderul care trebuie copiat / mutat; sau, se
selecteaza grupul de fiiere i / sau foldere.

Pasul 2.
a.

b.

Fie se merge pe meniul EDIT COPY(copiere) sau CUT(mutare) n

funcie de operaia pe care dorim s o realizm.

Fie se apas direct pe butonul COPY sau CUT din bara de butoane
utilitare.

41

n acest moment obiectul respectiv este transferat ntr-o zon special de

memorie numit memorie CLIPBOARD (sau memorie tempotar)

Pasul 3. - Se activeaz directorul destinaie (locul n care trebuie s fie copiat sau mutat
obiectul), odat ce numele acestui director a aprut n bara Address trecem la pasul 4.
Pasul 4. - Se merge :
a. fie n meniul EDIT PASTE (a lipi).
b. fie se d direct click pe butonul PASTE din bara de butoane utilitare.
n acest moment obiectul din Memoria Clipboard va apare n directorul destinaie
(dac s-a efectuat copiere el rmne i n locul iniial de unde a fost luat, iar dac s-a
efectuat mutare el dispare din locul iniial i va apare numai la destinaie).
VI. Redenumirea unui fiier i / sau folder
Pasul 1. Unde vedem mai repede obiectul dm un click dreapta pe el.
Pasul 2. Din lista care apare alegem opiunea RENAME
Pasul 3. - tergem vechiul nume, l introdudem pe cel nou i dam ENTER
VII. Metoda de creare a unui SHORTCUT pe suprafaa DESKTOP-ului
Shortcut-ul reprezint o cale rapid de acces catre o aplicaie aflat pe disk.
Metoda I
1. Micorai eventualele ferestre deschise pentru a avea acces la suprafata desktop.
2. Dai un click pe desktop.
3. Dai un click dreapta mouse-ului. Apare o list de opiuni.

42

4. Alegei i apsai opiunea NEW SHORTCUT.

5. Apare automat o nou fereastr

6. La COMMAND LINE se va scrie calea pn la fiierul ce se va accesa prin aceasta

scurttur. Daca nu se cunoate calea, se merge pe butonul BROWSE i astfel se
poate scrie calea fara a tasta nsa nu se poate evita faptul ca operatorul trebuie s
cunoasc ntreaga cale pn la fiierul care l intereseaz
7. Se apas butonul NEXT pentru a trece mai departe

8. La SELECT A NAME FOR THE SHORTCUT se scrie numele pe care dorim s-l
vedem pe Desktop pentru Shortcut i facem click pe butonul FINISH. Automat pe ecran
va apare noul Shortcut.

43

Metoda II
1.

Aflndu-ne n locul unde se afl fiierul sau folderul pentru care dorim s
facem scurttura dam un click dreapta pe el.

2.

Din ferastra care a aprut dam click pe SEND TO DESKTOP (CREATE

SHORTCUT)

Automat shortcut-ul va apare pe desktop

Alte butoane care apar n bara de butoane utilitare (n afar de cele despre care am
discutat pn acum.

BUTONUL BACK ne trimite n directorul unde am fost nainte de a ajunge n directorul

n care ne aflm.
BUTONUL FORWARD ne trimite n locul de unde am plecat nainte de a da BACK
44

BUTONUL UP (Up one level) iese dintr-o structur arborescent pas cu pas (nivel cu
nivel) catre DESKTOP.
BUTONUL UNDO anuleaz ultima comand efectuat (ex. dac am fcut o copiere
greit, pot anula copierea folosind acest buton).
BUTONUL PROPERTIES permite afiarea proptietilor de funcionare pentru :
a. o unitate de disk
b. un fiier sau un folder
Aici se pot vedea (pentru WIN 95/98/NT) numele autogenerat de Windows pentru
obiectele sale care au mai mult de 8 caractere n nume sau care conin spaiu. Orice nume

autogenerat este alcatuit din 6 litere urmate de semnul tilda

i apoi de un numr (dac
este fiier apare i extensia). Obiectul va fi vzut cu numele autogenerat n alicaiile de tip
MSDOS (MSDOS PROMPT, NORTON COMMANDER, DOS NAVIGATOR, X TREE
GOLD).
Ex. n WINDOWS apare azi este luni.txt iar n MSDOS se va vedea aziest~1.txt
Tot aici se pot vedea i modifica atributele unui fiier sau director.

Cele mai importante atribute sunt :

a. READ-ONLY atribuit unui fiier, permite numai citirea acestuia. Modificarea
este posibil dar dac se ncearc o salvare a modificrilor n acel fiier nu se
poate realiza. Reprezint un mod de a proteja fiierele pentru a nu fi modificate
accidental.
b. HIDDEN atribuit unui fiier sau folder l ascunde (nu se mai vede pe ecran) n
anumite condiii pe care le-am impus noi.
Pentru a vizualiza toat informaia aflat pe o unitate de disk avnd aplicaia
Windows Explorer pornit se intr n meniul VIEW OPTIONS Eticheta VIEW (pentru
Win 95, NT) sau n meniul TOOLS FOLDER OPTIONS Eticheta VIEW de unde se
bifeaz opiunea SHOW ALL FILES (pentru WIN95/98/NT) sau opiunea SHOW HIDDEN
FILES AND FOLDERS.
45

Pentru a ascunde ns obiectele cu atributul Hidden se procedeaz la fel ca la

afiare numai c de aceast dat se aleg opiunile HIDDEN FILES OF THESES TYPES
(DO NOT SHOW HIDDEN FILES) sau DO NOT SHOW HIDDEN FILES AND FOLDERS

MUTAREA I REDIMENSIONAREA UNEI FERESTRE N WINDOWS

a. Mutarea se poziioneaz cursorul de mouse pe bara de titlu, se apas i se ine
apsat butonul din snga al mouseului i se trage fereastra respectiv unde dorim.
b. Redimensionarea se poziioneaz cursorul mouse-ului pe chenarul din sensul n
care dorim s facem redimensionarea. Cursorul de mouse se transform ntr-o
sgeat dubl, se apas i se ine apsat butonul din stnga al mouseului i se
trage de chenar pn cnd fereastra a luat forma dorit.

46

UTILIZAREA APLICAIEI RECYCLE BIN

Acesta face parte din sistemul de operare. Este specific sistemelor Windows i capteaz
fiierele i folder-ele terse prin metode ce in de Windows, de exemplu prin Windows
Explorer. Datele respective pot fi restaurate, exact cu numele, coninutul i locaia avute
naintea tergerii.
n mod normal Recycle Bin are o capacitate de 10% din capacitatea respectivei uniti de
disk (ex. pentru un hard disk de 6,4 GB Recycle Bin va avea 640 MB), aceast capacitate
poate fi ns modificat.
Pentru a reface un fisier sau folder sters, se procedeaza astfel:
Se selecteaz numele acelui fisier / folder.
Se merge pe meniul FILE opiunea RESTORE
Sau se d click dreapta pe respectivul obiect iar din fereastra care se deschide se
alege opiunea RESTORE.
Stergerea unui obiect din Recycle Bin se face la fel ca orice tergere
Stergerea efectiva a tuturor datelor se face prin golirea coului de gunoi .
Golirea se face astfel:
Meniul FILE opiunea EMPTY RECYCLE BIN.

47

Capitolul 3: Reele de calculatoare.

Notiuni generale
Atunci cand dispuneti de un calculator personal neconectat intr-o retea se spune ca
lucrati intr-un mediu de-sine-statator. Transferul informatiei de la un calculator la altul este
ingreunata datorita limitarii capacitatii de stocare a datelor a mediilor esterne (discheta,
cd). Puteti evita acest transport dificil conectand calculatorul intr-o retea. Prin conectatrea
calculatorului personal intr-o retea, viteza schimbului de informatii creste.
Cea mai simpla configuratie de retea este aceea formata din doua calculatoare
conectate intre ele. Prin conectarea se poate realiza si partajarea resurselor (imprimanta,
fax modem etc.) permitand o utilizare mai buna a hardware-ului. Un grup de astfel de
calculatoare personale conectate intre ele, impreuna cu alte echipamente periferice
formeaza o retea.
O retea locala de calculatoare (LAN = Local Area Network) este un ansamblu
format dintr-un numar variabil de calculatoare personale, conectate intre ele prin
intermediulunor cabluri si care se afla toate intr-o singura locatie. Cele mai uzuale
configuratii LAN permit un numar de maxim 30 calculatoare intr-o aceeasi retea, cu o
lungime maxima a cablurilor de interconectare de 500 m. Atunci cand exista calculatoare
personale interconectate raspandite in mai multe orase se poate vorbi de o retea MAN
(Metropolitan Area Network), iar o retea cu terminale aflate la mare distanta se numeste
WAN (Wide Area Network). O retea WAN conecteaza in special mai multe LAN- uri aflate
la mare distanta intre ele prin intermediul liniilor telefonice.
Internet este o retea de retele, si este formata dintr-un ansamblu de infrastructuri,
servicii, utilizatori si resurse. Serviciile furnizate utilizatorilor pot fi grupate in 5 categorii:
Servicii pentru administrare (protocoalele: TCP/IP, SMTP, SNMP);
Servicii pentru comunicarea intre persoane (E-mail, News, Usenet);
Servicii pentru comunicarea intre calculatoare (Telnet);
Servicii pentru difuzarea informatiei (FTP, Web, Gopher);
Servicii pentru cautarea informatiei (Archie, Wais).
La inceput, reteaua Internet a fost rezervata cercetarilor in informatica, organizatiilor
guvernamentale si universitatilor. In ultimul timp, foarte multe companii particulare au gasit
in Internet un suport foarte eficient si profitabil pentru a difuza contra cost diverse
informatii. Acestea au deturnat scopul initial al Internet de a asigura documentarea si
accesul la resursele acesteia in mod gratuit.
Topologii de retele
1. Topologia de tip magistrala (bus): este utilizata in general atunci cand
viitoarea retea este simpla, mica sau temporara. Intr-o topologie bus la un moment dat un
singur calculator poate transmite un mesaj. Un numar mai mare de calculatoare poate
afecta sensibil viteza de transfer a datelor. Pentru conectarea calculatoarelor intr-o astfel
de retea se foloseste cablu de tip BNC (coaxial).
2. Topologia de tip stea: intr-o astfel de tehnologie calculatoarele sunt
conectate la un nod central numit hub. Aceasta tehnologie este utilizata in retelele
concentrate, unde fiecare terminal poate fi conectat la un nod central, cand se asteapta o
expansiune a retelei. In reteaua de tip stea fiecare calculator comunica cu hub-ul central,
care retransmite mesajele fie tuturor calculatoarelor fie numai calculatorului destinatie.
Calculatoarele aflate intr-o retea stea se conecteaza la hub prin cablu UTP si BNC.
48

3. Topologie de tip inel: intr-o astfel de topologie fiecare calculator este

conectat la urmatorul aflat in inel si fiecare retransmite urmatorului calculator ceea ce a
primit de la precedentul. Daca destinatarul nu este gasit, mesajul se intoarce la emitator.
Daca mesajul a fost primit calculatorul transmite un mesaj de confirmare.
Client - server
Intr-o retea de calculatoare, un calculator poate avea 3 roluri:
Client- un calculator are rol de client atunci cand utilizeaza resursele retelei
fara a pune la dispozitie nici una din resursele proprii aplicatiilor pe care le ruleaz;
Server- un computer are rol server atunci cand pune la dispozitia retelei toate
resursele proprii fara a utiliza nici una pentru aplicatiile pe care deruleaza;
Unitate comunicanta- un calculator are rol de unitate comunicanta atunci cand
utilizeaza resursele retelei, dar pune in acelasi timp la dispozitie si resursele proprii pentru
aplicatiile pe care le ruleaza.
Retelele client-server impart procesele unei sarcini intre client si server.
Calculatoarele utilizate ca servere sunt in general mult mai puternice decat cele care au
rolul de client sau, in cel mai defavorabil caz, sunt optimizate sa indeplineasca numai
functia de server. Un server dintr-o retea este dedicat numai anumitor sarcini, in scopul
asistarii celorlalte calculatoare din retea. Un server poate indeplini toate aceste sarcini
sau pot exista mai multe servere, fiecare avand cate o singura sarcina de indeplinit.
Protocoale
Un protocol este un set de reguli de comunicare. Un protocol poate defini formatul
in care un pachet de date este trimis prin retea.
Protocolul TCP/IP este principalul protocol de transport din stiva Internet. TCP/IP
asigura un serviciu orientat pe conexiune pentru transmiterea fiabila a datelor. Acest
protocol poate include un mecanism de achitare si ferestre cu anticipatie. Daca
mecanismul de achitare este operational, un nou pachet se va transmite numai daca s-a
primit confirmarea de receptie pentru cel emis anterior. El ofera si servicii de adresare intre
2 noduri.
Network Neighbourhood My Network Places (Locurile mele din reea)
n traducere Vecinii de reea reprezint o aplicaie aparinnd sistemului de
operare, aplicatie care permite vizualizarea calculatoarelor ce se afla conectate la reteaua
din care facem parte cu condiia ca acestea sa se afle n funciune. De aici putem accesa
resurse logice (programe), sau putem avea acces la echipamente fizice (hardware) de pe
celelalte calculatoare n cazul n care ni s-au conferit anumite drepturi. De asemenea i in
Windows Explorer, in lista de directoare din panoul All Forlders gasim optiunea Network
Neighbourhood. Exist posibilitatea ca n cazul n care un calculator se va opri sau va fi
deconectat de la reea el sa fie vizibil totui n cadrul ferestrei acestui program, de aceea
trebuie remprosptat informaia de pe ecran cu ajutorul opiunii Refresh din meniul View
sau prin apsarea tastei F5.
Putei s accesai calculatorul dorit din reea fie din panelul dreapta al Windows
Explorer fie din deschiznd pictograma aplicaiei de pe Desktop (vezi figura de mai jos).

49

Aplicaia Network Neighbourhood

Se alege calculatorul din reea

Conectarea la un alt calculator

Putem s ne conectm la un alt calculator din reea ca i cum ar fi o unitate de disk
in sistem nostru. Acest lucru se face cu ajutorul opiunilor din meniul Tools al programului
Explorer (Map Network Drive i Disconnect Network Drive) sau folosim butoanele din bara
de unelte. n fereastra ce se va deschide vom alege numele noii uniti de disk i folderul
partajat pe care dorim sa-l facem unitate virtual:

50

Partajarea informaiilor
n programul Windows Explorer vom selecta directorul pe care dorim s-l partajm
apoi alegem din FileProperties, selectm Eticheta Sharing i stabilim urmtoarele
elemente: bifm Se partajeaz acest folder n reea, dm un nume i putem bifa i Se
permite uilizatorilor din reea s modifice fiierele .

Comunicarea ntr-o reea local

ntr-o reea local putei comunica cu alte calculatoare prin intermediul unor
programe utilitatre numite Chat-uri, sau alte utilitare diferite de la un sistem de operare la
altul. Dac v aflai n sistemul de operare Windows NT, sau Windows 2000, n afar de
Chat putei folosi comanda Net Send pentru a trimite mesaje ctre alt computer. Pentru a
trimite mesaje cu aceast coman vei merge n meniul Start la opiunea Run i tastai
comanda: net send nume_computer mesaj. Cu aceast comand putei s transmitei
mesaje numai unui anumit computer, dac vrem sa trimitem un mesaj intregii reele
nlocuim nume_computer cu * .

51

Capitolul 4: Paint
Este un program folosit pentru realizarea de fiiere grafice. Fiierele realizate cu
acest program vor avea extensia bmp. Pentru a desena n acest program veti folosi bara
de unelte ToolBox. Aici vei gsi diferite butoane pentru desenarea de elipse,
dreptunghiuri, poligoane, linii curbe, etc. Pentru a folosi un buton vei face mai ntai clic pe
el, apoi mergei n foaia de desen, i innd butonul dreapta de mouse apsat, schiai
desenul dorit. Butoanele folosite pentru desen sunt prezentate n fig. 1:

15. Free-Form Select

16. Select

14.Fill With Color

13.Eraser

11.Pick Color

12.Magnify

9.Pencil

10.Brush

7..Air Brush

8.Text

5. Line

6.Curve

3. Rectangle

4. Polygon
Paleta de Culori
2. Rounded Rectangle

1. Ellipse

1.

Ellipse: permite desenarea unei elipse (se apas butonul apoi n foaia de
desen, innd apsat butonul stnga de mouse trasm elipsa; putem alege de
sub bara de unelte modul de desenare: doar cu linie de contur, mat cu
suprafaa alb, mat cu suprafaa colorat)

Doar cu linie de contur

Cu linie de contur si
culuoare de fond

Doar culuoare de fond

2.

Rounded Rectangle: deseneaz un dreptunghi cu coluri rotunjite (la fel ca

elipsa)
52

3.
4.

5.
6.

7.
8.

Rectangle: deseneaz un dreptunghi

Polygon: deseneaz un poligon neregulat. Se deseneaz mai ntai o linie,
apoi se face cte un clic pe punctele ce formeaz unghiuri. Poligonul se
nchide facnd clic pe punctul de origine sau dublu clic n foaia de desen
Line: deseneaz o linie dreapt
Curve: deseneaz o linie curb (se traseaz mai ntai o linie dreapt apoi
innd apsat butonul stnga de mouse tragem de linie pentru a o curba; linia
se fixeaz cu nc un clic, sau se mai curbeaz o dat)
Air Brush: mpratie o culoare neuniform n foaia de desen
Text: introduce n foaia de desen o caset de text (se traseaz un dreptunghi
n care vom scrie). Putem prelucra textul afind din meniul View bara de
unelte Text Toolbar.

Caseta de text

Caseta cu
culoare de
fundal

Bara de unelte
Text Toolbar

Caseta doar
cu contur

Fontul textului

Scris ingrosat

Dimensiunea textului

Scris

Scris subliniat

9. Pencil: desenare liber cu creion

10. Brush: desenare cu pensula
11. Pick Color: alege o culoare din foaia de desen (se selecteaz butonul i se

face clic pe culoarea dorit n foaia de desen)

12. Magnify: mrete foaia de desen n seciunea dorit
13. Eraser (radiera): terge desenul
14. Fill With Color: umple cu o culoare un spaiu desenat nchis (daca nu este

nchis se va colora ntreaga pagina)

15. Free - Form Select: selecteaz o zon neregulat din desen prin trasare cu

mouse
16. Select: selectez o zon regulat de forma unui dreptunghi

53

Prezentarea meniurilor
Dintre cele mai importante operaii pe care trebuie s le realizai cu un fiier sunt
cele de salvare (memorarea datelor introduse) i deschidere.
Savarea unui fiier se face astfel: se alege din meniul File opiunea Save As; se
deschide lista ascuns Save In unde se alege discul pe care salvm; din lista de
directoare alegem pe cel n care salvm i intrm n el prin dublu clic pe iconia lui, sau
enter, sau acionm butonul Open; mergem apoi n lista ascuns File Name i specificm
numele fiierului dup care acionm enter sau butonul Save.

Deschiderea unui fiier se face astfel: se alege din meniul File opiunea Open; se
deschide lista ascuns Look In de unde se alege discul pe care se afl fiierul dorit; din
lista de directoare alegem pe cel n care se afl fiierul prin dublu clic, enter, sau butonul
Open; din lista afiat vom alege apoi fiierul dorit i acionm enter, dublu clic sau butonul
Open.

n cazul n care deschidei un fiier deja existent i putei salva modificrile alegnd
din meniul File opiunea Save. Fiierul se va salva cu aceeai denumire n directorul n
care exist. Putei ns s alegei i Save As dar vei specifica un alt nume de fiier i
eventual un alt director. n cazul n care avei un fiier nou i alegei Save se va deschide
tot caseta Save As.
54

Meniul File
New: creaz un nou fiier de imagine. Daca exist un fiier deschis acesta se va
nchide.
Open: deschide un fiier de imagine deja existent. n fereastra ce se va deschide
vom alege mai ntai din lista ascunsa Look In discul pe care se afl fiierul, alegem apoi
directorul n care exist fiierul prin dublu clic sau enter pe iconita lui sau actionam butonul
Open alegem apoi fiierul i executm dublu clic, Enter sau Open.
Save: salveaz modificrile dintr-un fiier creat anterior
Save as: salveaza un fiier nou, sau un fiier deja existent cu un alt nume i eventual
n alt director. Se va proceda n aceeai maniera ca la deschidere, i n plus vom scrie n
zona de editare File name numele fiierului.
Print preview: afieaz foaia de desen aa cum va iei la imrimant. Pentru a reveni
n foaia de desen vom aciona butonul Close.
Page setup: stabilete distana desenului fa de marginile foii. Distana fa de
marginea de sus se numete Top, fa de marginea de jos Bottom, fa de marginea din
stnga Left, iar fa de marginea din dreapta Right.

Dimensiunea paginii

Orientare pe verticala

Orientare pe orizontala

Print: permite listarea la imprimant a foii de desen.

Set as Wallpaper (Tiled sau Centered): trimite desenul curent tapet pe Desktop.
Urmtoarele 4 opiuni reprezinta ultimele fiiere deschise de Paint. Putem redeschide
aceste fiiere printr-un clic pe numele lor.
Exit: iese din program
Meniul Edit
Undo: anuleaz ultima comand (maxim 3).
Repeat: repet ultima comanda anulat cu Undo
Cut: mut desenul selectat n Clipboard
Copy: copiaz desenul selectat n Clipboard
Paste: copiaz continutul lui Clipboard n desenul curent
Clear Selection: terge desenul selectat
55

Select All: selecteaza tot desenul

Copy To: copiaz desenul selectat ntr-un alt fiier de imagine. n acest scop se va
deschide o fereastra n care specificm fiierul destinaie
Paste From: copiaz n fiierul curent un desen dintr-un alt fiier de imagine. n acest
scop se va deschide o fereastr n care specificm fiierul surs.
Meniul View
Tool Box: afieaz sau ascunde bara cu unelte de desen. Atunci cnd aceast
opiune este bifat bara de unelte este afiat.
Color Box: afieaz sau ascunde paleta de culori.

Status Bar: afieaz sau ascunde bara de stare a ferestrei

Text Toolbar: afieaz sau ascunde bara cu unelte de formatare a textului. Aceast
opiune nu este activ dect dac n foaia de desen este deschis o caset de text.
Zoom: stabilete scara de vizualizare a desenului. Aceasta poate fi:
Normal Size (100%)
Large Size (400%)
Custom (personalizat ntre 100% i 800%)
Pentru o scar de vizualizare de cel puin 400% putem afia o reea de linii i coloane (n
genul hrtiei milimetrice) bifnd Show Grid
Pentru o scar de vizualizare de cel puin 200% putem afia o minifereastra a desenului la
scar normal (putem deplasa cu bara de derulare orizontal sau vertical)
View bitmap: afieaz desenul pe tot ecranul. Pentru a reveni n fereastr se face un clic
de mouse sau se apas o tast.
Meniul Image
Flip/Rotate: permite ntoarcerea paginii n oglind de-alungul axei orizontale (Flip
Horizontal), ntoarcerea paginii n oglind de-alungul axei verticale (Flip Vertical), sau
rotirea paginii cu un unghi (bifm Rotate by Angle i alegem apoi unghiul dorit)
Stertch/Skew: stabilete dimensiunea relativ a desenului fa de dimensiunea paginii
iniiale (n procente). Un procent mai mic de 100 va micsora pagina i mai mare o va mari.
Procentele se stabilesc n seciunea Stretch fa de axa orizontal (Horizontal), sau
vertical (Vertical). Putei stabili de asemenea un grad de nclinare a paginii fa de cele 2
axe din seciunea Skew, nu putei ns s specificai un unghi mai mare de 890 deoarece
s-ar obine o linie dreapt.
Invert/Color: modific culoarea de fond a desenului cu complementara celei deja existente
Atributes: modific dimensiunile absolute ale paginii. Limea paginii se stabilete n zona
de editare Width iar nalimea n zona de editare Height. Putei modifica i unitatea de
masur (inch, cm, sau puncte).
Clear Image: sterge toata foaia de desen.
Meniul Colors
Edit Colors: permite selectarea unei noi nuane de culoare pentru desenare. n acest scop
se acionaz butonul Define Custom Colors, se va face clic n paleta cromatic pentru
definirea culorii i se alege luminozitatea din bara verticala alaturat. Se acioneaz apoi
butonul Add to Custom Colors, apoi OK, i se deseneaz cu noua nuanta.

56

Capitolul 5: Wordpad
Este un program inclus n pachetul Windows 9x,2000 folosit pentru editarea de fiiere text,
i documente. n cazul n care nu este instalat pachetul Office acest program poate fi
folosit cu succes pentru prelucrarea de documente. Fa de Notepad putei s formatai
textul diferit de la un paragraf la altul (fontul textului, dimensiunea, culoare, etc.), un
paragraf fiind un ir de caractere ncadrat de dou caractere Enter.
Pentru formatarea textului putei folosi att bara cu unelte de formatare ct i meniurile
Insert i Format. ns nainte s formatm textul trebuie s nvam s creem i s
deschidem fiierele.
Meniul File
New: creaz un nou fiier document. Un eventual fiier deschis va fi nchis.
Open: va deschide un fiier deja existent pe disc. n acest sens se va deschide o fereastr
n care se alege discul pe care se afl fiierul, apoi diretorul, i n cele din urm fiierul
dorit (se procedeaz la fel ca n Paint).
Save: va salva modificrile dintr-un fiier deja existent.
Save as: salveaz un fiier nou, sau unul deja existent cu specificara unui director, i
nume de fiier (la fel ca n Paint).
Print: tiprete documentul la imprimant.
Prin Preview: afieaz documentul aa cum iese la imprimant.
Page Setup: are aceeai funcie ca n Paint (se aleg distanele textului fa de marginile
foii i mrimea acesteia).
Urmtoarele 4 opiuni reprezint ultimele fiiere deschise de WordPad. Putem redeschide
aceste fiiere printr-un clic pe numele lor.
Meniul Edit
Undo: anuleaz ultima comand realizat.
Cut: mut textul selectat n Clipboard.
Copy: copiaz textul selectat n Clipboard.
Paste: copiaz continutul lui Clipboard la poziia cursorului.
Copierea unui text se face n irmtorii pai:
Se selecteaz textul pe care dorim s l copiem
Din meniul Edit se acioneaz opiunea Copy
Se poziioneaz cursorul acolo unde dorim s copiem
Din meniul Edit se acioneaz opiunea Paste
Mutarea unui text se face astfel:
Se selecteaz textul pe care vrem s l mutm
Din meniul Edit se alege Cut
Se poziioneaz cursorul acolo unde dorim s mutm
Din meniul Edit se acioneaz Paste
OBSERVAIE: deoarece atunci cnd acionm Paste la poziia cursorului se copiaz
coninutul memoriei Clipboard, este posibil s acionm de mai multe ori aceast opiune
copiind textul dorit n mai multe locuri ale fiierului.
57

Clear: sterge textul selectat.

Select All: selecteaz tot textul din fiier.
Find: permite cutarea de cuvinte n text. n fereastra care se va deschide (vezi figura de
mai jos) vom scrie cuvntul cutat n zona de editare Find What. Cuvntul gsit va fi
selectat. Putem cuta expresii care se potrivesc cu ntregul cuvnt din text (bifm Match
Whole Word Only) sau cuvinte care sunt sensibile la majuscule i minuscule (bifm Match
Case). Cutarea se declaneaz cu Enter sau butonul Find Next.
Bara cu butoane
de formatare

Bara cu butoane
standard

Rigla de
demensionare a
rndului

Find Next: repeta cutarea pentru ultimul cuvnt.

Replace: nlocuiete un cuvnt din text cu un altul.
Meniul View
Toolbar: afieaz sau ascunde bara cu butoane standard (vezi figura de mai sus).
Format Bar: afieaz sau ascunde bara cu butoane pentru formarare.
Ruler: afieaz sau ascunde rigla pentru dimensionarea rndului.
Status Bar: afieaz sau ascunde bara de stare a ferestrei.
Meniul Insert
Date and Time: introduce la poziia curent data i ora curent din calculator.
Object: introduce n document un obiect al crui tip l vom alege.
Meniul Format
Font: stbilete atributele de formatare ale textului. Astfel n lista Font vom alege tipul de
caractere cu care scriem (Arial, Bookman Old Style etc.). Cele care au simbolul TT se
numesc True Type i pot fi tiprite la imprimant. n lista Font Style vom alege stilul de
scriere (aldin sau ngroat = Bold, cu litere cursive = Italic, Bold i Italic sau obinuit =
Regular). n lista Size se va stabili dimensiunea textului. Putei alege i efect de tiere cu o
linie (Strikeout), i subliniere (Underline). Culoarea se alege n lista ascuns Color.
58

Bullet Style: introduce in foaie un marcaj de paragraf pentru marcarea unei liste.
Paragraph: stabilete identarea textului i alinierea acestuia. Identarea este un alineat fa
de marginea stng (Left)i dreapt (Right). Se poate alege identare special doar pentru
prima linie a paragrafului (First Line). Textul l putei alinia la stnga paginii, la dreapta
sau centrat pentru tiltu (din lista ascuns Alignment).

59

Putei folosi comenzile din meniurile File i Edit i din bara de unelte.

Print- tiprete
fiierul

New- deschide
un nou fiier

Opendeschide un
fiier deja

PrintPreview- afieaz
fiierul aa cum iese la
imprimant

Savesalveaz un
fiier

Copy- copiaz
un text selectat
n Clipboard

Find- caut
un cuvnt n
text

Cut- mut un
text selectat n
Clipboard

Paste- copiaz
coninutul lui
Clipboard la
poziia cursorului

Undo- anuleaz
ultima comand

Pentru formatare putei folosi bara cu unelte de formatare:

Aliniere
la stnga

Fontul textului

Dimensiunea
textului

Bold

Italic

60

Subliniat

Aliniere
centrat

Culoarea
textului

Aliniere la
dreapta

Marcaj de
paragraf

Microsoft Office 97
Microsoft Word
Capitolul 1: Preluarea controlului in Word.
Elementele de baza: cum sa deveniti imediat eficient.
Acest capitol de inceput va va ajuta sa folositi eficient puterea acestui program si
asta in foarte scurt timp. Mai intai, va veti familiariza cu interfata (fereastra) programului
Word, dupa care veti descoperi noi metode de navigare atat in cadrul programului cat si in
cadrul documentelor. In acest context veti vedea cat de multe se pot realiza cu un simplu
click sau cu o combinatie de taste.
Elemente de baza.
Prin tehnoredactare se nelege pregtirea tehnic i grafic a unui manuscris
nainte de a ncepe operaia de tiprire. Astfel, asupra unui manuscris sunt aplicate o
serie de operaii care permit obinerea unui document cu caliti grafice superioare,
lizibilitate, aspect plcut, ansamblu acestor operaii formnd procesul de tehnoredactare.
Tehnoredactarea se poate face manual, prin mijloace mecanice de prelucrare, sau se
poate face folosind ca mijloc de prelucrare calculatorul; acest din urm caz poart numele
de tehnoredactare computerizat.
Pentru a putea efectua o tehnoredactare computerizat sunt necesare dou
componente: o component fizic (calculatorul) i o component logic (programul care
realizeaz prelucrarea textului). Componenta logic, programul, poart numele de editor
de texte i el trebuie s asigure cteva funcii elementare: alinierea automat a textului,
stabilirea diferitelor tipuri de caractere, aranjarea textului n pagin, etc. Editoarele de texte
performante permit n plus combinarea textului cu imagini, stabilirea de antete i subsoluri,
editarea de tabele, editarea de ecuaii, etc.
Editorul de texte lucreaz cu documente. Documentul reprezint ansamblul de
texte, imagini, grafice, etc. aparinnd aceleiai lucrri, deci cu legtur logic ntre ele.
Microsoft Word97 este cel mai perfecionat editor de texte (program de procesare a
textelor) din mediul Windows. ntr-un singur program avei tot ce este necesar pentru a
crea orice, de la o noti de o pagin pn la un raport complicat de 500 pagini. Programul
combin operaiile de baz de introducere i prelucrare a textelor, cu caracteristici mai
sofisticate de aranjare n pagin, stabilirea formatului i gestionare a documentelor.
Lansarea programului Word.
In mod normal, cea mai simpla cale de pornire a programului Word in Windows 9x
este prin a executa click pe butonul Start Programs Microsoft Word.
Daca dorim sa fim pretentiosi, putem deschide aplicatia Word97 prin comanda
(optiunea) RUN existenta in meniul START. In fereastra nou afisata, in dreptul casetei de
dialog, tastam la rubrica Open numele aplicaiei (winword) apoi rspundem cu OK.

61

Scurta prezentare a tabloului de bord.

Cnd lansai Word, pe ecran apare un document nou (vid), care nu contine nimic
si este gata pentru editare. In figura 1.1 este prezentata interfata aplicatiei Word, cu o linie
de indicatie catre fiecare element in parte.

Bara de
instrumente

Fereastra de
editare
Bara de meniuri

Bara pentru minimizarea,

restaurarea dimensiunii,
respectiv inchiderea
documentului

Bara pentru minimizarea,

restaurarea dimensiunii,
respectiv inchiderea
aplicatiei

Rigla

Butoane de
vizualizare

Bara de stare

Bara de derulare
verticala

Bara de derulare
orizontala

Browser-ul de
document

Figura 1.1
Interfata Word este ticsita cu
instrumente rapide pentru editare si
navigare

Barele de instrumente sunt de regula cele mai rapide metode de realizare a

operatiilor respective. In Word, putine sunt operatiile care se pot realiza cu un singur click
pe un buton. De fapt, uneori partea cea mai complicata este sa gasiti butonul respectiv.
62

Daca nu stiti cu certitutidine ce semnificatie au pictogramele de pe unele butoane Word,

pozitionati indicatorul mouse-ului deasupra pictogramei respective si se va afisa eticheta
ScreenTip, ce contine numele butonului.
Bara de titlu - conine numele programului (Microsoft Word) i numele
documentului pe care l editai.
Bara de meniuri - conine numele meniurilor din programul Word. Atunci cnd
apelati un meniu, meniul se deruleaz n jos pe ecran i afieaz o list de comenzi. Dac
numele comenzi este scris ters (gri), nseamn c acea comand nu este disponibil.
Bara de instrumente standard - contine instrumente de baza pentru gestionarea fisierelor
si pentru editare, alaturi de butoane pentru realizarea rapida a unor operatii frecvente, cum
ar fi inserarea tabelelor, scrierea pe coloane sau inserarea de elemente grafice.
OBS!!! Barele de unelte pot fi controlate (afiate sau ascunse) pe ecran cu
ajutorul comenzii Toolbars din meniul View; iar butoanle din cadrul lor pot fi acionate
numai dac se dispune de un mouse.
Riglele - In Word, rigla este afisata in mod prestabilit, oferindu-se astfel o metoda
simpla si la-ndemana pentru controlul marginilor, indentarii si tabulatoarelor. n modul de
vizualizare Page Layout sau n modul Print Preview, putei folosi riglele orizontal i
vertical pentru a modifica marginile paginii i pentru plasarea elementelor n pagin.
OBS!!! Riglele pot fi controlate (afiate/ascunse) pe ecran cu ajutorul
comenzii Ruler din meniul View.
Barele de derulare (defilare) - La fel ca majoritatea aplicatiilor Windows, Word va
pune la dispozitie o bara de derulare verticala care permite deplasarea rapida in cadrul
documentului. Pe langa bara de derulare verticala, programul Word va pune la dispozitie si
o bara de derulare orizontala, care va permite sa va deplasati in document spre stanga
sau spre dreapta. Aceasta bara este utila mai ales pentru documentele a caror latime este
mai mare decat cea a ferestrei de editare.
OBS!!! n extrema stng exist patru butoane ce permit trecerea rapid
dintr-un mod de vizualizare a documentului n altul; (Normal View, Online Layout View,
Page Layout View, Outline View).
Browser-ul de document - La capatul de jos al barei de derulare verticala se
gaseste un instrument nou si foarte puternic de navigare in cadrul documentului vezi
figura 1.2. Acest instrument are ca obiectiv de a efectua salturi rapide intre diferite
elemente ale documentului.

Pagina precedenta
Figura 1.2
Browser-ul de
document

Butonul Select Browse Object

Pagina urmatoare

63

Linia de stare In aceasta bara puteti vizualiza situatia curenta atat in cadrul
documentului cat si in cadrul paginii curente. Este mprit n mai multe seciuni, fiecare
dintre ele afind informaii referitoare la sesiunea curent de lucru n Word. Prima
seciune, plasat n extrema stng, afieaz informaii legate de pagin precum: numarul
paginii curente, numarul sectiunii curente, pozitia vertivala si orizontala in pagina, etc.
Urmtoare seciune afieaz cinci butoane, dup cum urmeaz:
REC - o macrocomanda este in curs de inregistrare;
TRK - tine evidenta revizuirilor ce se fac in cadrul documentului;
EXT - descrie o selectie de text ce este in curs de extindere;
OVR - activeaz modul de suprascriere;
WPH - activeaz mesajele de asisten destinate celor care sunt obinuii s
lucreze cu aplicaia pentru prelucrarea de text WordPerfect.
Introducerea unui text.
La deschiderea unui nou document cursorul (punctul de inserie) este poziionat
automat la nceputul documentului. Din acest moment utilizatorul poate introduce textul
dorit, prin simpla tastare a caracterelor care compun informaia ce urmeaz inserat n
document. Modificrile asupra textului introdus (n sensul de adugare, tergere, nlocuire,
etc.) se pot face n orice moment. La sfritul introducerii unei linii punctul de inserie se
deplaseaz automat pe linia urmtoare, iar textul va fi aliniat corespunztor modului de
aliniere stabilit anterior.
n cazul n care se dorete vizualizarea caracterelor spaiu (), tab () i sfrit de
paragraf (), caractere care n mod curent nu apar pe ecran dect n anumite condiii, fiind
considerate, caractere netipribile (neprintabile) se poate utiliza pictograma Show/Hide
() care se gsete n bara de unelte standard.
Dac pictograma este activat, atunci vor fi afiate (prin simboluri dedicate) i
caracterele neprintabile enumerate mai sus. Acelai efect poate fi obinut utiliznd
combinaia de taste [CTRL]+[SHIFT]+[*].
Procesorul de texte WORD accept dou moduri de introducere a unui text i
anume:
Modul Inserare - acest mod de lucru mai poart denumirea i de mod INSERT textul introdus este inserat n document (ncepnd din poziia curent a punctului de
inserie) prin "mutarea" textului existent, fr a pierde nimic din informaia introdus
anterior.
Modul Suprascriere - acest mod de lucru mai poart denumirea i de mod
OVERWRITE- automat, noul text introdus va nlocui textul deja existent n poziia curent
a punctului de inserie, acoperind acest text.
n momentul lansrii n execuie a programului WORD modul de lucru este modul
Inserare. Trecerea dintr-un mod n cellalt se realizeaz prin poziionarea cursorului
mouse-ului pe butonul OVR din linia de stare dup care se execut dublu click. O a doua
posibilitate este oferit de opiunea OVERTYPE MODE (din meniul Tools; comanda
Options, eticheta Edit) care dac este activat stabilete modul de lucru Suprascriere, n
caz contrar stabilete modul Iserare .
64

Selectarea unui text.

naintea efecturii unor operaii de copiere, mutare, tergere, modificare a
caracteristicilor de scriere a unui text, etc., acesta trebuie selectat. Dup efectuarea
operaiei, deselectarea se face, n unele cazuri automat, n altele de ctre utilizator.
Selectarea unui text utiliznd tastatura - Pentru selectare se folosete, n
principal, tasta [SHIFT] care, n combinaie cu tastele de control ale cursorului (sgeile),
permit selectarea unei anumite zone din document.
Combinaia de taste

Permite selectarea

Shift +
Shift +
Shift +
Shift +
Shift +Home
Shift +End

unui caracter la dreapta

unui caracter la stnga
unei linii n sus
liniei curente
pana la inceputul randului
pana la sfarsitul randului

Tasta funcional [F8] permite trecerea n modul de selecie Extended (pus n

eviden n linia de stare prin butonul EXT). n acest caz se elimin din combinaiile
prezentate anterior tasta [SHIFT]. Acelai efect poate fi obinut prin poziionarea cursorului
mouse-ului pe butonul EXT din linia de stare dup care se efectueaz un dublu click.
Revenirea la modul de selectare normal se poate face prin: - [ESC] dac se
utilizeaz tastatura; sau executarea unui dublu clic pe acelai butonul EXT din linia de
stare n cazul n care avei un mouse.
Selectarea unui text utiliznd mouse-ul - n acest caz selectarea devine mult mai
simpl, avnd n vedere deplasarea mult mai rapid a cursorului mouse-ului pe suprafaa
de lucru.
Pentru

Selectare unei zone de text

Selectarea unui cuvnt

Selectarea unei linii

Selectarea unui paragraf

Selectarea ntregului

Ce se face
Se poziioneaz cursorul mouse-ului la nceputul zonei ce
urmeaz a fi selectat. Se ine butonul mouse-ului apsat i se
deplaseaz cursorul pn la sfritul portiunii de text, dupa care
se elibereaz butonul mouse-ului.

Se poziioneaz cursorul mouse-ului pe cuvnt, dup

care se efectueaz un dublu click.
Se poziioneaz cursorul mouse-ului pe bara de
selecie, n dreptul liniei, dup care se efectueaz un
dublu click.
Se poziioneaz cursorul mousului pe bara de selecie,
n dreptul paragrafului, dup care se efectueaz un
dublu click.
Se poziioneaz cursorul pe bara de selecie i se
apas pe document de trei ori butonul mouse-ului.

OBS!!! Bara de selecie este zona din partea stng a paginii unde cursorul
mousului ia forma ().
65

Deselectarea unui text - se poate face prin scoaterea cursorului mouse-ului n

afara zonei selectate i executarea unui click, sau de la tastatur prin simpla deplasare a
cursorului de inserie, prin intermediul oricrei taste direcionale (sgeile).
Corectarea i tergerea unui text - Pe msur ce introducei un text, eventualele
greeli (erori) pot fi imediat corectate prin intermediul a dou taste funcionale care au
acelai efect: tergerea de caractere. Diferena ntre cele dou taste const n acea c:
[BACKSPACE] terge un caracter aflat la stnga cursorului de inserare;
[DELETE] terge un caracter aflat la dreapta cursorului de inserare.
Pentru a terge zone mai mari de text se selecteaz mai nti zona respectiv
dup care se acioneaz una din cele dou taste ([] sau [DEL]). Acelai efect va putea fi
obinut prin lansarea n execuie a comenzii CLEAR, din meniul EDIT.
Refacerea unui text ters din greeal este posibil dac se utilizeaz una din variante:

Comanda UNDO, din meniul EDIT;

Pictograma
combinaia de taste [CTRL]+[Z].

Barele de instrumente Standard, Formatting si Drawing.

Butoanele care declanseaza cele mai utilizate operatii Word sunt concentrate pe
doua bare de instrumente care sunt afisate permanent, in afara de cazul in care le
ascundeti in mod deliberat: barele Standard si Formatting.
Bara Standard contine instrumentele de baza pentru gestionarea fisierelor si
pentru editare, alaturi de butoane pentru realizarea rapida a unor operatii frecvente, cum
ar fi inserarea tabelelor, scrierea pe coloane sau inserarea de elemente grafice.
Print
Preview

New
Save

Open

Paste
Undo

Cut

Print
Spelling and
Grammar

Copy

Tables and Border

Insert
Insert Microsoft
Hyperlink
Excel Worksheet

Insert
Table

Redo
Format
Painter

Web
Toolbar

Drawing
Zoom

Document
Map
Show/Hide
Paragraph
Columns
Marks

Descrierea comenzilor:
a) New - permite introducerea unui nou document (fisier) in fereastra programului de
aplicatie.
b) Open deschide documente existente pe unul din dispozitivele de stocare (hard disk,
disk-ete, CD-uri) pentru realizarea de noi operatii precum: modificare, stergere,
adaugare, etc.
66

c)
d)
e)
f)

Save permite salvarea modificarilor facute intr-un fisier sau a fisierelor nou create.
Print reda posibilitatea de listare a documentelor curente (cele deschise).
Print Preview permite vizualizarea documentului inainte de listare.
Spelling and Grammar verifica textul documentului din punct de vedere ortografic si
gramatical chiar pe masura ce il introduceti. Cuvintele scrise gresit vor fi
subliniate cu o linie ondulata de culoare rosie, iar formularile discutabile din
punct de vedere gramatical cu o linie ondulata de culoare verde.
OBS !!! Optiunile referitoare la verificarea ortografica si gramaticala pot fi
stabilite prin eticheta Spelling & Grammar existenta in fereastra Options (din meniul
Tools).

g) Cut ajuta la mutarea obiectelor (portiuni de text, imagini, etc.) selectate dintr-o locatie
in alta a unui document sau intr-un alt document. Comanda muta obiectele intro memorie temporara a sistemului de operare numita Clipboard.
h) Copy - ajuta la copierea obiectelor (portiuni de text, imagini, etc.) selectate dintr-o
locatie in alta a unui document sau intr-un alt document. Comanda copiaza
obiectele intr-o memorie temporara a sistemului de operare numita Clipboard.
i) Paste alipeste la documentul curent obiectele existente in Clipboard.
j) Format Painter reprezinta cea mai rapida metoda de copiere a formatarii de la un
paragraf la altul. Instrumetul Format Painter se utilizeaza astfel:
Selectati textul al carui format doriti sa-l copiati.
Executati click pe butonul Format Painter din bara Standard.
Selectati textul asupra caruia doriti sa aplicati formatul respectiv.
k) Undo anuleaza ultima comanda executata.
l) Redo reia ultima comanda anulata.
m) Insert Hyperlink permite crearea unui link in documentul curent. Hiperlegaturile sunt
blocuri de text subliniat, pe care puteti executa click pentru a sari intr-o alta
locatie. Hiperlegaturile se folosesc pentru efectuarea unor salturi la:
Alte locatii din cadrul unui fisier Word
Alte fisiere Word situate pe acelasi calculator sau in reteaua locala (LAN)
Pagini HTML de pe intranet sau internet.
n) Web Toolbar - permite introducerea in fereastra programului Word a barei de
navigare.
o) Tables and Borders prin intermediul acestei optiuni se pot introduce in document
tabele ce pot fi trasate cu mana libera. Acest instrument este foarte eficient
atunci cand se doresc tabele cu linii sau coloane inegale.
p) Insert Table prin intermediul acestei optiuni se pot introduce in document tabele
standard, in care liniile si coloanele sunt de dimensiunii egale.
q) Insert Microsoft Excel Worksheet prin acest buton se va realiza o legatura intre Word
si Excel. Butonul are ca efect de a introduce in document o foaie noua de calcul
Excel.
r) Columns se utilizeaza pentru aranjarea textului pe mai multe coloane.
s) Drawing - permite introducerea in fereastra programului Word a barei de desen.
t) Document Map cu ajutorul acestui instrument puteti vedea simultan atat textul din
componenta documentului, cat si structura (harta) acestuia. Daca executati click
pe un element al hartii, va veti deplasa in pozitia respectiva in text.
u) Show/Hide Paragraph Marks cu ajutorul cestui instrument putem vizualiza
caracterele nonprintabile (Tab, Enter, Space).
67

v) Zoom prin acest instrument putem modifica modul de focalizare al unui document.
(Optiunea Page Width asigura vizualizarea textului pe toata latimea unei
pagini)
Bara Formatting contine butoane pentru formatarea textului, alinierea paragrafelor,
crearea listelor marcate sau numerotate, identare, construirea chenarelor si schimbarea
fondului sau a culorii scrisului. De mentionat este faptul ca aceasta bara realizeaza o
formatare de suprafata, spre deosebire de meniul Format in care formatarea unui text se
realizeaza cu ajutorul mai multor instrumente.
Align Right
Align Left
Style

Font Size

Font

Numbering
Decrease Indent

Italic

Outside Border

Bold

Font Color

Highlight
Underline
Center

Increase Indent
Justify

Bullets

Descrierea comenzilor:
a) Style reprezinta un buton de tip lista ce permite selectarea stilurilor de scriere. Atunci
cand afisati un document nou si incepeti sa introduceti text, Word foloseste in
acest scop stilul Normal, care este stilul standard pentru corpul textului.
b) Font - acest buton de tip lista contine denumirile seturilor de caractere existente pe
calculator si disponibile pentru scriere. Setul de caractere (fontul) este compus
din stil, dimensiune, culoare, pozitia in linie, spatiul dintre caractere, modul de
subliniere, anumite caracteristici speciale.
c) Font Size acest buton de tip lista contine dimensiunile posibile ce se pot aplica
caracterelor selectate. ( Obs !!! In cazul in care butonul nu detine o dimensiune
cautata (ex: dim. 15), atunci aceasta se va tasta dupa care se apasa tasta
[ENTER])
d) Bold reprezinta scrierea cu aldine si ingroasa caracterele selectate.
e) Italic reprezinta scrierea cursiva si inclina caracterele selectate.
f) Underline este folosit pentru sublinierea caracterelor selectate.
g) Align Left aliniaza la stanga paragrafele selectate.
h) Center centreaza paragrafele selectate fata de axa de mijloc a paginii.
i) Align Right aliniaza la dreapta paragrafele selectate.
j) Justify prin acest instrument se realizeaza alinierea unui paragraf fata de cele doua
margini ale documentului. Prin aceasta aliniere paragrafele vor avea randuri de
lungimi egale.
k) Numbering prin acest instrument se realizeaza numerotarea automata a paragrafelor
selectate.
l) Bullets - prin acest instrument se realizeaza marcarea automata a paragrafelor
selectate cu ajutorul simbolurilor grafice.
68

m)
n)
o)

p)

q)

Obs !!! Atat prin butonul Bullets cat si prin butonul Numbering nu ne putem
selecta elementele de marcare; aceasta operatie executandu-se prin intermediul
meniul Format.
Decrease Indent micsoreaza identarea unui paragraf selectat fata de alinierea facuta.
Increase Indent - mareste identarea unui paragraf selectat fata de alinierea facuta.
Outside Border cu acest instrument putem plasa un chenar in jurul oricarei zone
selectate de text. Acest buton are atasata o lista prin intermediul careia putem
vizualiza stilurile de chenar disponibile.
Highlight acest instrument se utilizeaza ca un marker si se foloseste pentru
colorarea fundalului de text.
OBS !!! Modul de lucru cu acest buton este urmatorul: se deselecteaza orice
portiune de text, dupa care din lista afisata de butonul Highlight selectam o culoare
de fundal dorita. Dupa aceasta operatie se va trece cu mouse-ul peste textul dorit.
Mouse-ul se va folosi pe post de marker atat timp cat nu dezactivam butonul.
Font Color prin acest buton selectam culoarea caracterelor selectate.

Bara Drawing folosita in domeniul artistic, contine peste 100 de forme uzuale, o
colectie rafinata de gradienti si modele de umplere, precum si efecte de umbre sau 3D.
Puteti introduce bara Drawing executand click pe butonul Drawing existent in bara
Standard.

Free Rotate

Rectangle
Line

Draw

Fill Color
TextBox

Arrow

Select Object
Autoshape

Dash Style
Text Color

WordArt
Oval

Line Color

Shadow

Line Style
3-D
Arrow Style

Descrierea comenzilor:
a) 3-D acest instrument aplica efecte tridimensionale obiectelor desenate si selectate.

OBS !!! Modificari asupra efectului de 3-D se pot

efectua prin intermediul optiunii 3-D Settings existenta in
butonul 3-D. La executarea unui click pe optiunea 3-D
Settings isi va face aparitia bara 3-D Settings.

69

Bara 3-D Settings.

(3-D Color) modifica culoarea efectului de 3-D.

(Surface) modifica suprafata obiectului cu efect tridimensional.
(Lighting) modifica directia si intensitatea sursei luminoase.
(Direction) modifica directia efectului tridimensional.
(Depth) modifica adancimea efectului tridimensional.
(Tilt) prin aceste butoane se permite rotirea obiectelor ce au efecte
tridimensionale.
(3-D On/Off) activeaza sau dezactiveaza efectul de 3-D.

b) Shadow - acest instrument aplica efecte de umbra obiectelor desenate si selectate.

OBS !!! Modificari asupra efectului de umbra

se pot efectua prin intermediul optiunii Shadow
Settings existenta in butonul Shadow. La executarea
unui click pe optiunea Shadow Settings isi va face
aparitia bara Shadow Settings.
Bara Shadow Settings este asemanatoare
barei 3-D Settings, in ceea ce priveste operatiile ce se
pot efectua.

c) Arrow Style permite selectarea rapida a unuia dintre stilurile de sageti existente.
d) Dash Style permite modificarea rapida a aspectului unei linii.
e) Line Style permite modificarea rapida a grosimii si stilului unei linii.
f) Text Color - prin acest buton selectam culoarea caracterelor selectate.
g) Line Color - prin acest buton selectam culoarea linilor trasate si selectate.
h) Fill Color acest buton controleaza culoarea, modelul de umplere sau efectele aplicate
in interiorul unui obiect desenat.

70

OBS !!! Pentru a ajunge la toate culorile pe

care programul Word vi le ofera, atunci executati click in
dreptul optiunii More Fill Color; sau daca doriti efecte
speciale executati click in dreptul optiunii Fill Effects.
Aceste doua componente le gasiti in butonul Fill Color.

Optiunea More Fill Color ofera o fereastra prin intermediul careia puteti alege
culori cu exactitate.

Optiunea Fill Effects ofera o fereastra ce contine in dreptul fiecarei etichete diverse
efecte prestabilite sau care se pot crea de utilizator.

i) WordArt prin utilizarea acestui instrument portiunile de text pot capata dimensiunii,
culori si stiluri suplimentare.
Crearea unui obiect WordArt:
Pas1. Se executa click pe butonul aferent obiectului WordArt.
Pas2. Din fereastra nou afisata ne selectam o modalitate de scriere al obiectului
WordArt si executam click pe butonul OK.
Pas3. Introducem portiunea de text, o formatam in functie de preferinte, dupa care
se executa un click pe butonul OK.
71

OBS !!! Modificari asupra aspectului

unui WordArt se pot efectua cu usurinta
dupa crearea acestuia prin bara WordArt.

Bara WordArt.

(Insert WordArt) introduce un nou obiect WordArt in documentul curent.

(Edit Text) modifica continutul unui obiect WordArt selectat.
(WordArt Gallery) contine diferite aspecte prestabilite ce se pot aplica unui WordArt
selectat.
(Format WordArt) prin acest instrument putem formata caracterele unui obiect
WordArt.
(WordArt Shape) modifica forma caracterelor existente intr-un obiect WordArt.
(Free Rotate) permite rotirea obiectului WordArt.
(WordArt Same Letter Height) prin acest instrument toate caracterele mici vor fi
aduse la dimensiunea caracterelor mari.
(WordArt Vertical Text) permite scrierea pe verticala a textului dintr-un obiect
WordArt.
(WordArt Alignment) modifica alinierea intr-un obiect WordArt.
(WordArt Character Spacing) modifica spatierea intr-un obiect WordArt.

72

j) TextBox prin intermediul acestui buton putem introduce in document diverse casete
de text. Caseta de text este un obiect flotant, care poate fi deplasat independent fata de
document. Pozitia si dimensiunile casetelor de text pot fi definite de catre utilizator.
Pentru a introduce o caseta de text in documentul dumneavoastra, procedati
astfel:
Deplasati-va in document in locul in care doriti sa inserati caseta de text.
Executati click in dreptul butonului TextBox existent in bara de desen.
Cursorul isi modifica forma, capatand aspectul unei cruciulite.
Executati click in locul in care doriti sa se afle coltul din stanga-sus al
casetei dumneavoastra de text si trageti cu mouse-ul pentru a delimita
dreptunghiul de incadrare a acesteia.
Eliberati butonul mouse-ului in momentul in care caseta dumneavoastra de text atinge
forma si dimensiunile dorite.
k)
l)
m)
n)
o)

Oval permite desenarea unei elipse.

Rectangle permite desenarea unui dreptunghi.
Arrow permite desenarea unei sageti.
Line permite desenarea unei linii.
Autoshape contine bibliotecile cu forme automate, incluzand linii, forme elementare,

p) Free Rotate permite rotirea libera a oricarui obiect prin selectare si tragere.
q) Select Objects permite selectarea unuia sau mai multor obiecte desenate.
r) Draw contine controlele de editare pentru manipularea obiectelor desenate.
Moduri de vizualizare ale unui document.
Orice lucru poate fi privit din mai multe puncte de vedere, iar documentele Word
nu fac exceptie de la aceasta regula. In orice moment, programul va da posibilitatea sa
alegeti perspectiva cea mai potrivita petru scopul urmarit viteza de editare,
previzualizarea, organizarea documentului, etc. Astfel, pentru editarea documentului si
73

pentru navigarea in cadrul acestuia aveti la dispozitie patru moduri de afisare, existente in
meniul View:
Normal prin acest mod de vizualizare, documentul apare aproximativ in aceeasi
forma in care se va obtine prin tiparire, cu unele exceptii care nu sunt lipsite de importanta.
De exemplu, in acest mod de vizualizare nu veti putea vedea imaginile importate, iar daca
veti incerca sa utilizati instrumentele de desenare Word se va face automat comutarea in
modul Page Layout.
Online Layout scopul acestui mod de vizualizare este acela de a citi pe ecran
mult mai usor informatia, in loc sa reproduca fidel modul in care textul va fi scos la
imprimanta. De asemenea, modul Online Layout activeaza harta documentului, ce permite
vizualizarea simultana atat a textului din document cat si harta acestuia. (harta se poate
activa executand click in dreptul optiunii Document Map).
Page Layout reprezinta modul de vizualizare prin care documentul apare exact
asa cum va rezulta in urma tiparirii, cu anteturile, notele de subsol, imaginile, coloanele si
celelalte elemente la locurile lor. Acest mod de afisare este insa mai lent, deoarece
programul Word, sistemul Windows si calculatorul dumneavoastra trebuie sa munceasca
mai mult pentru a afisa toate aceste elemente.
Outline afiseaza structura documentului, astfel incat sa puteti vizualiza (si
modifica) rapid modul in care acesta este organizat.
OBS!!!
1. Pentru introducerea barelor de unelte in fereastra programului Word97 se va
folosi optiunea Toolbars din meniul View, executand click in dreptul optiunii dorite.
2. Pentru vizualizarea documentului pe intreg ecranul se va folosi optiunea Full
Screen existenta in meniul View.
3. Pentru marirea zonei de interes (a modului de focalizare a unui document) se va
folosi optiunea Zoom existenta in meniul View. (aceasta comanda este disponibila
si pe bara Standard)

74

Capitolul 2: Formatarea Documentelor.

Orice element al unui document (caracter, paragraf, pagin sau seciune) poate
primi o serie de caracteristici care s permit scoaterea lui n eviden prin diferite efecte
de scriere. Aceast operaie poart denumirea de formatare a documentului. Formatarea
unui document se poate referi la formatul paginii, la formatul unui paragraf, sau la
caracteristicile caracterelor.
Formatarea caracterelor si a paragrafelor.
Dupa cum s-a mai mentionat in aceasta carte, formatarea caracterelor si a
paragrafelor se poate realiza prin doua modalitati, si anume: cu ajutorul barei Formatting
(vezi capitolul 1.2) prin care putem realiza o formatare de suparafata, sau prin intermediul
meniului Format, ce reprezinta un instrument avansat a barei Formatting. In continuare
vom face referire doar la meniul Format.
OBS !!! Formatarea caracterelor si respectiv a paragrafelor necesita in prealabil
selectarea portiunilor de text dorite pentru formatare.
Font... Aceasta prima comanda a meniului Format se utilizeaza pentru
formatarea caracterelor, modificand setul de caractere (fontul), stilul, dimensiunea,
culoarea, pozitia in linie, spaiul dintre caractere, modul de subliniere, anumite
caracteristici speciale, etc. La lansarea ei este afisata fereastra de dialog FONT ce contine
trei sectiuni (etichete): sectiunea Font, Character Spacing si Animation.

75

Elementele seciunii Font sunt:

lista Font: este lista fonturilor (set de caractere) disponibile i permite selectarea
fontului dorit; fontul mai poate fi selectat direct din lista fonturilor afiat n bara Formatting.
lista Font Style: este lista stilurilor disponibile: Regular (normal), Bold (ngroat),
Italic (nclinat sau cursiv), Bold Italic (ngroat i nclinat). Oricare din aceste stiluri poate
fi aplicat direct n unul din modurile:
prin activarea/dezactivarea pictogramelor corespunztoare stilului Bold,
respectiv corespunztoare stilului Italic; (existente pe bara Formatting)
prin tastarea combinaiei de taste [CTRL]+[B] pentru Bold, respectiv a
combinaiei de taste [CTRL]+[I] pentru stilul Italic;
lista Size: prin aceasta lista selectm nlimea n puncte a caracterelor (corp de
liter). Dimensiunea poate fi selectat direct din lista corespunztoare barei de formatare a
textului; aceast list conine doar dimensiunile pentru care editorul Word garanteaz
tiprirea exact, dar pot fi completate i dimensiuni care nu apar n list; Word permite
scrierea cu corp de liter ntre 1pt i 1638pt unde:

1 pt

1
72

1 inch

1 inch

= 2 , 54 cm

lista Underline: este lista stilurilor de subliniere. Lista conine:

opiunea None a crei selectare are ca efect

anularea unei sublinieri;

Single - subliniaza cu o singur linie att cuvintele

ct i spaiile dintre cuvinte (se poate folosi si combinaia de
taste [CTRL]+[U] );

Word Only subliniaza numai cuvintele, fr spaiile

dintre ele;

Double dubl subliniere, inclusiv spaiile dintre

cuvinte;

Dotted subliniere cu puncte, inclusiv spaiile dintre

cuvinte;

Thick subliniere cu o singur linie groas att

cuvintele ct i spaiile dintre cuvinte;

Dot Dash subliniaza cu linie punct att cuvintele

ct i spaiile dintre cuvinte;

Dot Dot Dash subliniaza cu linie dou puncte att

cuvintele ct i spaiile dintre cuvinte;

Wave subliniaza cu linie ondulat att cuvintele ct i spaiile dintre cuvinte.

lista Color: prin intermediul careia putem stabili culoarea de scriere;
zona Effects: n care pot fi selectate diferite efecte speciale ce pot fi atribuite
fontului.
Utilizarea celor zece efecte speciale legate de font se face prin validare casutelor
existente in fata optiunilor:

Striketrough este trasat o linie prin mijlocul caracterelor (exemplu);

Double Striketrough este trasat o linie dubl prin mijlocul caracterelor

(exemplu);
76


Superscript caracterele sunt scrise mai sus i mai mici (scriere ca
exemplu
exponent
);

Subscript caracterele sunt scrise mai jos i mai mici (scriere ca indice
exemplu);

Shadow caracterele sunt scrise cu umbr (e

exemplu);

Outline caracterele au line de contur (

);
exxeem

Emboss caracterele sunt scrise n relief (e

mpplluu);

Engrave caracterele sunt imprimate (gravate) n pagin (eexxeem

mpplluu);

Small Caps caracterele mici vor fi transformate n majuscule, dar de

dimensiune redus (EXEMPLU);

All Caps toate caracterele vor fi transformate n majuscule, fr a le

modifica dimensiunea (EXEMPLU);

Hidden caracterele vor fi ascunse, adic n mod implicit nu vor fi vizibile pe

ecran i nu vor fi tiprite la imprimanta;
zona Preview: permite exemplificarea setrilor fcute;
butonul de comand Default: la acionarea lui, setrile fcute vor deveni implicite
pentru documentul curent i pentru documentele noi; butoanele de comand OK validm
setrile fcute, Cancel anulm i Help activeaz o caset de ajutor.

Elementele sectiunii Character Spacing sunt: (aceasta sectiune ajusteaza

spatierea caracterelor)

Lista Scale: permite scrierea caracterelor cu un procentaj din dimensiunea

stabilit la rubrica Font Size;
Lista Spacing: permite stabilirea modului de spaiere a caracterelor i conine
opiunile: Normal (exemplu), Condensed (exemplu) , Expended (e x e m p l u ) . Dac se
selecteaz una din opiunile Condensed sau Expended, gradul de suprapunere sau
spaiere este determinat de valoarea completat n cmpul By corespunztor;
Lista Position: permite stabilirea poziiei caracterelor fa de linia orizontal
imaginar de la baza textului; i conine opiunile: Normal (exemplu), Raised (exemplu),
77

Lowered (exemplu). Dac este selectat una din opiunile Raised sau Lowered, distana n
puncte fa de linia imaginar este determinat de valoarea cmpului By corespunztor;
Opiunea Kerning For Fonts: exist anumite perechi de caractere care, dac
spaiul dintre ele este de dimensiune implicit, par prea deprtate; exemple (sunt scrise
mai mare pentru a fi mai vizibil diferena): VA, V e, T u. Dac aceast opiune este
validat, editorul Word modific automat dimensiunea spaiului dintre aceste caractere n
funcie de valoarea cmpului Points and Above ataat opiunii. Exemple: VA, Ve, Tu.

Seciunea Animation: permite alegera unui efect de animaie pentru textul

selectat; acesta are efect numai pe ecranul monitorului nu i n momentul tiparirii textului la
imprimant.

Paragraph... Cea de-a doua comanda existenta in meniul Format tine de

alinierea paragrafelor precum si de spatierea acestora. Pe langa cele afirmate se mai pot
stabilii si cateva optiuni speciale. La lansarea comenzii este afisata fereastra de dialog
Paragraph ce contine doua sectiuni (etichete): sectiunea Indents and Spacing, Line and
Page Breaks.

Sectiunea Indents and Spacing.

zona Alignment: se refera la modul de aliniere al paragrafelor. Butonul de tip

lista atasat acestei zone contine cele patru moduri de aliniere a unui paragraf existente si
pe bara Formatting. (Left, Center, Right, Justify);

78

 zona Identation: permite identarea unui paragraf selectat (alinierea cu precizie a

unui paragraf fata de cele doua margini). Aceasta zona contine:
campul Left: identeaza paragraful selectat la stanga.
campul Right: identeaza paragraful selectat la dreapta.
butonul de tip lista Special: din care poate fi selectat una din opiunile: First Line
n cmpul By se va specifica alinierea primului rand dintr-un paragraf; Hanging n
cmpul By se va specifica alinierea tuturor randurilor din paragraf cu exceptia primului;
None prima linie a paragrafului nu este indentat special.
OBS!!! Indentarea unui paragraf poate fi realizat direct prin intermediul riglei
orizontale existenta in fereastra programului Word97: butonul din partea de sus-stnga a
riglei determin poziia de nceput a primei linii a paragrafului, cel de jos-stnga a riglei
determina poziia de nceput a celorlalte linii, iar cel din dreapta-jos riglei, poziia de sfrit
a liniilor paragrafului.
First Line Indent

Left Indent

Hanging Indent

Right Indent

zona Spacing: permite stabilirea spatiului dintre paragrafe sau dintre randurile
unui paragraf. Aceasta zona contine:
campul Before: stabileste spatierea intre paragraful curent (cel selectat) si
cel de dinaintea lui;
79

 campul After: stabileste spatierea intre paragraful curent (cel selectat) si cel
de dupa el;
campul Line Spacing: stabileste spatierea intre randurile unui paragraf.
Aceasta poate avea urmatoarele valori:
Single dimensiune implicit;
1.5 Lines dimensiune odat i jumtate;
Double dimensiune dubl;
At Least cel puin dimensiunea n puncte specificat n cmpul At cnd caracterele unei linii necesit mai mult spaiu, linia respectiv va avea
mai mult spaiu;
Exactly exact dimensiunea n puncte specificat n cmpul At, adic
toate liniile vor avea aceast dimensiune chiar dac caracterele uneia
necesit mai mult spaiu;
Multiple cnd cmpul At conine numrul n, dimensiunea liniilor va fi
de n ori dimensiune implicit.
zona Outline Level: prin intermediul careia putem stabili (alege) un anumit stil
(tip) de paragraf.
OBS!!! Pentru a stabili distana ntre rnduri mai rapid putem folosi i
butoanele de pe bara Formatting, sau combinaiile de taste [CTRL] +[1]; [CTRL]+[5];
[CTRL]+[2] .

Sectiunea Line and Page Breaks.

Prin intermediul acestei etichete avem posibilitatea de a stabili anumite optiuni speciale,
referitoare la paragrafele unui document:

Window/Orphan Control: nu permite tiprirea primei sau a ultimei linii a unui

paragraf pe o alt pagin dect restul liniilor paragrafului; nu este indicat validarea
acesteia opiuni pentru paragrafe care conin o singur linie;
80

 Keep Lines Together: toate liniile paragrafului vor fi tiprite pe aceeai pagin;
Keep with Next: dac este necesar, una sau mai multe linii vor fi mutate pe
pagina urmtoare astfel nct s fie tiprite pe aceeai pagin cu nceputul paragrafului
urmtor;
Page Brake Before: naintea paragrafului va fi inserat un marcaj de pagin nou;
Suppress Line Numbers: dac liniile documentului au fost numerotate, liniile
pentru care a fost validat aceast opiune vor fi omise din numerotare;
Dont Hyphenate: cuvintele nu vor fi desprite n nici un caz la sfritul liniilor.
OBS!!! Butonul Tabs permite stabilirea tabulatorilor (vezi comanda Tabs
din meniul Format); OK valideaz opiunile alese, iar Cancel anulaez caseta de dialog.
Bullets and Numbering... n cazul n care se dorete punerea n eviden a
unor paragrafe, prin numerotarea lor, sau prin ataarea a unor simboluri (bullets) se poate
utiliza aceasta comanda existenta in meniul Format. Comanda Bullets and Numbering ...
permite folosirea mai multor modele de numerotare (litere, cifre arabe sau romane,
combinaii de litere i cifre). Numerotarea se face automat, ntr-o secven cresctoare
care poate ncepe de la o anumit valoare. Este de asemenea, posibil utilizarea unui
anumit set de caractere (simboluri).
Fereastra ce-si face aparitia la executarea comenzii contine trei sectiunii (etichete) prin
intermediul carora putem realiza marcarea paragrafelor: Bulleted, Numbered, Outline
Numbered.
Sectiunea Bulleted permite atasarea de simboluri prin cele sapte
casete predefinite, selectand in prealabil paragrafele dorite pentru marcare; daca se
doresc alte tipuri de simboluri, se poate folosi butonul Customize.

Selectarea unui simbol grafic pentru marcarea paragrafelor prin butonul Customize:
Pas 1: Selectam paragrafele dorite pentru marcare.
Pas 2: Se merge in meniul Format unde se executa click in dreptul optiunii Bullets
and Numbering.
81

Pas 3: In fereastra nou afisata selectam un simbol grafic oarecare (acesta se va

inlocui cu cel dorit de catre utilizator); dupa care se executa click in dreptul butonului
Customize.

Pas 4: Prin intermediul butoanelor Font si Bullet... afisate in noua fereastra, vom
selecta in ordine simbolul grafic dorit (butonul Bullet ...) si formatarea acestuia (butonul
Font).
Pas 5: In aceiasi fereastra pusa la dispozitie de butonul Customize ne vom putea
stabili atat pozitia simbolului grafic in pagina (Bullet position) cat si distanta textului fata de
simbolul grafic (Text position).
Pas 6: Dupa stabilirea tuturor acestor propietati se va executa cate un click pe
butonul OK in dreptul fiecarei ferestre.
Sectiunea Numbered permite numerotarea automata a paragrafelor
prin cele sapte casete predefinite, selectand in prealabil paragrafele dorite pentru
numerotare; daca se doresc alte tipuri de numerotari, se poate folosi butonul Customize.

82

Selectarea modului de numerotare a paragrafelor prin butonul Customize:

Pas 1: Selectam paragrafele dorite pentru numerotare.
Pas 2: Se merge in meniul Format unde se executa click in dreptul optiunii
Bullets and Numbering.
Pas 3: In fereastra nou afisata selectam un mod de numerotare oarecare (acesta
se va inlocui cu cel dorit de catre utilizator); dupa care se executa click in dreptul butonului
Customize.

Pas 4: Prin intermediul rubricilor Number style si Number format afisate in noua
fereastra, vom stabili in ordine modul de numerotare dorit (lista Number style) precum si
formatarea numarului dupa preferintele utilizatorului, prin adaugari de text (rubrica
Number format).
Obs !!! Prin rubrica Start At stabilim valoarea de la care sa inceapa numerotarea.
Pas 5: In aceiasi fereastra pusa la dispozitie de butonul Customize ne vom putea
stabili atat pozitia numarului in pagina (Number position) cat si distanta textului fata de
numerotare (Text position).
Pas 6: Dupa ajustarea tuturor acestor propietati se va executa cate un click pe
butonul OK in dreptul fiecarei ferestre.
Sectiunea Outline Numbered contine o combinare a celor doua
modalitati prezentate anterior, afisand sapte casete predefinite; daca se doresc alte tipuri
de numerotari, se poate folosi butonul Customize.
OBS !!! Pentru ataarea de simboluri i numerotarea paragrafelor pot fi
folosite i butoanele (pictogramele) din bara Formatting.

Borders and Shading... Punerea in evidenta a paragrafelor se mai poate

realiza si prin ncadrarea lor cu diverse chenare sau prin modificarea fundalului. Aceste
operaii sunt iniiate prin lansarea comenzii Borders and Shading din meniul Format.
Comanda Borders and Shading ... permite folosirea mai multor modele de chenare (simple
sau complexe, cu efecte de umbra, cu efecte tridimensionale, etc.). Totodata, aceasta
comanda este folosita si pentru incadrarea paginilor unui document.

83

Fereastra ce-si face aparitia la executarea comenzii Borders and Shading contine
trei sectiunii (etichete) prin intermediul carora putem realiza incadrarea paragrafelor si a
paginilor unui document: Borders, Page Border, Shading.

Sectiunea Borders prin intermediul acestei etichete vom avea posibilitatea

de-a selecta tipul de chenar dorit ce va incadra paragrafele selectate. Aceasta eticheta
contine urmatoarele elemente:
zona Settings prin intermediul careia selectam tipul de chenar:
None: paragraf fara chenar;
Box: paragraf ce este incadrat de un chenar simplu;
Shadow: paragraf ce este incadrat de un chenar cu efect de
umbra;
3-D: paragraf ce este incadrat de un chenar tridimensional;
Custom: paragraf ce este incadrat de un chenar personalizat
(utilizatorul poate defini separat caracteristicile pentru
fiecare latura a chenarului);
lista Style prin intermediul careia stabilim stilul (tipul) de linie;
lista Color prin intermediul careia stabilim culoarea linie de chenar;
lista Width prin intermediul careia stabilim grosimea liniei de chenar;
zona Preview in aceasta zona se pot observa setarile realizate, iar butoanele
din aceast zon definesc separat fiecare latur a chenarului; sau pentru a
select/deselecta latura dorit, se poziioneaz cursorul mouse-ului pe fiecare n parte i se
execut click.
butonul Option deschide o noua fereastra de dialog (Borders and Shading
Option) unde in zona From text putem stabili in puncte distanta dintre laturile chenarului si
text.
butonul Show Toolbar afieaz sau ascunde bara Tables and Borders ce
conine o serie de butoane ce permit stabilirea rapida a unor opiuni legate de conturarea
i efectul de haur pentru paragrafe.
OBS !!! Inainte de executarea unui click in dreptul butonului OK, in sectiunea
Borders, se va specifica modul de introducere al chenarului prin intermediul listei Apply
to:
84

 Paragraph reprezinta modul in care chenarul se aplica intregului paragraf;

Text - reprezinta modul in care chenarul se aplica fiecarui rand din paragraf.
Sectiunea Page Border prin intermediul acestei etichete vom avea
posibilitatea de-a selecta tipul de chenar dorit ce va incadra paginile unui document.
Aceasta eticheta este asemanatoare sectiunii Borders.

OBS !!! Inainte de executarea unui click in dreptul butonului OK, in

sectiunea Page Border, se va specifica modul de introducere al chenarului prin intermediul
listei Apply to:
Whole document reprezinta modul in care chenarul se aplica intregului
document;
This section First page only reprezinta modul in care chenarul se aplica doar
primei pagini a documentului;
This section All except first page - reprezinta modul in care chenarul se aplica
intregului document cu exceptia primei pagini;
Sectiunea Shading prin intermediul acestei etichete vom avea posibilitatea dea utiliza pentru documentul dorit diverse fundaluri nuantate.

85

 Columns... n mod normal, editarea unui text se face prin introducerea

paragrafelor unul dup altul, considernd pagina respectiva ca fiind o singur coloan. S-a
constatat c un text este parcurs mai uor i este recepionat mai bine dac liniile sunt mai
scurte. Deci, mai ales n cazul paginilor mari, este bine ca textul s fie scris pe mai multe
coloane. Aceasta operatie ne este oferita de comanda Columns existenta in meniul
Format si va avea ca efect afisarea unui ferestre ce contine:

zona Presets: ce permite stabilirea modului de impartire a unui paragraf sau

document prin selectarea uneia din optiunile:
One o singura coloana;
Two doua coloane de aceeasi dimensiune;
Three trei coloane de aceeasi dimensiune;
Left doua coloane, cea din stanga mai ingusta;
Right doua coloane, cea din dreapta mai ingusta;
rubrica Number of Columns: prin intermediul careia putem indica numarul de
coloane; este completat automat la selectarea uneia din opiunile listei Presets, dar poate
fi completat de utilizator pentru un numr mai mare de coloane;
zona Width and Spacing: prin intermediul careia putem stabili, pentru fiecare
coloan, dimensiunea ei i dimensiunea spaiului liber pn la coloana urmtoare (dac
exist) n cmpurile Width i Spacing. Aceste cmpuri sunt completate automat dup
stabilirea numrului de coloane, dar pot fi modificate de utilizator. Dac opiunea Equal
Column Width este validat, pot fi modificate numai cmpurile Width i Spacing ale
primei coloane; modificarea unuia dintre ele generand i modificarea celorlaltor coloane
astfel nct s fie ocupat toat limea paginii respective; bineneles cmpurile celorlalte
coloane vor avea permanent aceleai valori cu cmpurile primei coloane (deci coloane de
dimensiuni egale). Dac opiunea Equal Column Width nu este validat, poate fi
modificat dimensiunea oricrei coloane, dar editorul va avea grij s fie ocupat pagina
pe toat limea ei;
butonul Line Between: dac este validat va fi inserat o linie vertical ntre
coloane;
zona Preview: in aceasta zona sunt exemplificate setrile fcute;
86

 lista Apply To: permite stabilirea zonei din text creia i vor fi aplicate setrile
fcute. Coninutul acestei liste difer de la o seciune la alta (documentul este divizat n
seciuni, este sau nu vreun bloc de text selectat Etc.). Opiunile care pot aprea n list
sunt:

Selected Sections setrile vor fi aplicate seciunilor selectate;

Selected Text setrile vor fi aplicate blocului de text selectat i va fi

inserat automat cte un marcaj de sfrit de seciune la nceputul i la
sfritul seleciei;

This Section setrile vor fi aplicate seciunii curente;

This Point Forward setrile vor fi aplicate din poziia cursorului de inserie
pn la sfritul documentului i n poziia cursorului de inserie va fi inserat
un marcaj de sfrit de seciune;

Whole Document setrile vor fi aplicate ntregului document.

opiunea Start New Columns: dac este validat, n poziia cursorului de inserie
va fi inserat un marcaj de sfrit de coloan.

Tabs... Prin aceasta comanda existenta in meniul Format avem posibilitatea

de a crea tabulatoarea si linii directoare. Tabulatori sunt utilizai n conjuncie cu tasta
[Tab], care permite avansul rapid al cursorului de inserie din poziia curent spre
interiorul pagini. La inceputul procesarii de text, tabulatorii erau cele mai avansate
instrumente disponibile pentru aranjarea informatiilor pe linii si coloane.

Fiecare tip de tabulator identific un mod propriu de aliniere a textului raportat la

poziia n care se gsete:
- Aliniere stng
- Aliniere dreapta

- Centrat
- Zecimal

Tabulatori nu afecteaz dect paragrafele selectate. Pentru setarea lor utilizatorul

are la dispoziie mai multe variante:
87

 O prim variant const n utilizarea riglei orizontale:

Pas 1: se selecteaz paragraful sau paragrafele pentru care se vor stabili poziiile
de tabulare;
Pas 2: se selecteaz, din marginea stng a riglei orizontale, tipul de tabulator
prin executarea unui click pn devine vizibil tipul de tabulator dorit;
Pas 3: se poziioneaz cursorul mouse-ului pe rigla orizontal, n poziia n care
se dorete setarea (stabilirea) tabulatorului i se execut un simplu click;
Pas 4: se repet operaiile 2,3 pn se seteaz toi tabulatori dorii.
O a doua variant const n utilizarea comenzi Tabs din meniul Format. n
caseta de dialog afiat pe ecran pentru setarea tabulatorilor se procedeaz astfel:
Pas 1: se introduce poziia tabulatorilor n rubrica de dialog Tab Stop Position;
Pas 2: se selecteaz tipul de tabulator din zona Aligment;
Pas 3: se selecteaz caracterul care va umple spaiul dintre poziia curent i
poziia tabulatorului din zona Leader;
Pas 4: se activeaz butonul Set;
Pas 5: se repet paii 2,3 i 4 pentru toate poziiile dorite.
Stergerea tabulatorilor:
Pas 1: se selecteaz din list, poziia tabulatorului care urmeaz a fi ters;
Pas 2: se activeaz butonul Clear.
Pas 3: tergerea tuturor tabulatorilor se poate face, fr a mai selecta pe rnd
poziiile lor din list, ci doar prin activarea butonului Clear All. O alta varianta
de stergere a tabulatorilor, este prin folosirea riglei orizontale, tragand in
afara riglei simbolul tabulatorului.
OBS!!! Indiferent dac au fost sau nu definii tabulatori, Word-ul dispune de un set
de tabulatori implicii care sunt plasai la o distan controlat prin rubrica Default Tab
Stops.
Drop Cap... nceputul unui paragraf poate fi puternic evideniat prin efectul
special Drop Cap: prima liter a paragrafului este mai mare dect celelalte, are un alt
format i este scris de-a lungul a mai multor linii ale paragrafului. Pentru a realiza acest
efect, trebuie lansat comanda Drop Cap din meniul Format i fcute setrile dorite n
fereastra de dialog Drop Cap afiat.

88

Fereastra Drop Cap detine urmatoarele componente:

zona Position: permite selectarea modului de introducere a efectului de Drop Cap:
None este anulat efectul Drop Cap;
Dropped indentarea stng a liniilor de sub liter nu este modificat, deci va
diferi de cea a liniilor care sunt de-a lungul literei;
In Margin toate liniile paragrafului vor avea aceeai indentare;
lista Font: modifica fontul literei cu efect de Drop Cap;
cmpul Lines to Drop: prima liter a paragrafului va fi scris de-a lungul numrului
de linii stabilit n acest cmp;
cmpul Distance from Text: distana dintre litera special i text;
butoanele de comand OK, Cancel i Help.
Text Direction... Prin aceasta comanda existenta in meniul Format avem
posibilitatea de-a schimba modul de orientare a unei portiunii de text selectate.

Acest efect se poate aplica caracterelor care se afla in urmatoarele ipostaze:

Caracterelor existente in diverse celule ale unui tabel;
Caracterelor introduse intr-un TextBox.
Caracterelor ce detin efect de Drop Cap.

Change Case... Orice text poate fi introdus att cu litere mari (majuscule) ct i cu
litere mici (minuscule). Conversia unui text de la un tip de caractere la altul se poate
realiza, n orice moment, utiliznd comanda Change Case din meniul Format. Pentru
aceasta se procedeaz astfel:
Se selecteaz portiunea de text;
Se merge apoi in meniul Format si se activeaza comanda Change Case;
Din fereastra nou aparuta se selecteaza modalitatea de conversie dorita:
Sentence case: convertete prima liter a
primului cuvnt dintr-o propoziie, sau dup un
sfrit de propoziie, n majuscul.
lowercase: convertete toate caracterele n
minuscule.
UPERCASE: convertete toate caracterelor n
majuscule.
Title Case: convertete prima liter a fiecrui
cuvnt n majuscul.
tOGGLE cASE: convertete majusculele n minuscule i minusculele n
majuscule.
89

OBS!!! Utilizarea repetat a combinaiei de taste [SHIFT] + [F3] trece textul selectat,
pe rnd, prin cele trei variante: lowercase, UPPERCASE i Title Case.
Formatarea paginilor documentelor.
Majoritatea operatiilor de configurare a paginii se realizeaza prin fereastra de dialog
Page Setup ce se poate activa prin meniul File executand un simplu click in dreptul
optiunii Page Setup. In multe cazuri veti constata ca valorile prestabilite din aceasta
caseta de dialog sunt multumitoare, dar pentru unele documente va trebui sa schimbati
aceste setari. Actiunile pe care le puteti realiza din caseta de dialog Page Setup sunt
urmatoarele:

Schimbarea marginilor (inclusiv pregatirea unui document n vederea legarii

n volum);
Stabilirea dimensiunilor si orientarii hartiei;
Alegerea sursei din care imprimanta isi va lua colile de scris;
Impartirea documentului in sectiuni;
Numerotarea liniilor;
Controlul alinierii verticale a textului in pagina.

Modificarea marginilor unui document.

Prin margini intelegem distanta dintre laturile hartiei si text, ele constituind spatiul
liber care inconjoara documentul. Marginile se aplica initial asupra intregului document,
dar se pot stabili margini diferite pentru diferite zone ale acestuia. Schimbarea marginilor
se poate face prin doua modalitati:
cu ajutorul riglei; (vezi comanda Paragraf din meniul Format)
prin intermediul casetei de dialog Page Setup.
In continuare ne vom referi la a doua metoda. Ea este preferata atunci cand se
doreste stabilirea marginilor cu precizie, sau atunci cand doriti sa faceti modificari care sa
afecteze doar o parte a documentului.
OBS!!! n primul rnd trebuie menionat dac o foaie va fi imprimat pe ambele
pri sau nu. Acest fapt este indicat prin opiunea Mirror Margins:
- dac este validat, nu se va considera c paginile au laturile din stnga i din
dreapta, ci din interior i exterior, pentru c, de exemplu, marginea stng a primei
pagini trebuie s fie egal cu margimea dreapt a celei de-a doua pagini;
- dac nu este validat, se va considera c toate paginile au aceiai margine stng
i aceiai margine dreapt.

90

Dimensiunile marginilor ale unei pagini pot fi stabilite n cmpurile:

Top: distana dintre limita superioar a paginii utile i zona destinat antetului;
Bottom: distana dintre limita inferioar a paginii utile i zona destinat
subsolului;
Left sau Inside: marginea din stnga, respectiv marginea interioar;
Right sau Outside: marginea din dreapta, respectiv marginea exterioar;
Gutter: se poate preciza o margine suplimentara in partea stanga, in cazul in
care se indosariaza documentul;
Header: distana de la marginea fizic de sus a paginii la zona rezervat
antetului;
Footer: distana de la marginea fizic de jos a paginii la zona destinat
subsolului; pentru antet i subsol vezi paragraful generarea de antete i
subsoluri.

Stabilirea dimensiunilor si a orientarii hartiei.

Orientarea si dimensiunile hartiei pot fi precizate din eticheta (sectiunea) Paper Size
existenta in fereastra Page Setup.

91

Aceasta sectiune contine urmatoarele elemente:

lista Paper Size: ea conine mai multe formate predefinite de pagin (de ex: A4 sau
A3) i opiunea Custom Size care permite utilizatorului s stabileasc un format personal
de pagin;
cmpurile Width i Height: dac din lista Paper Size a fost ales un format
predefinit, aceste cmpuri vor fi completate automat cu limea, respectiv nlimea paginii
n formatul ales; dac din lista Paper Size a fost selectat opiunea Custom Size, n
aceste cmpuri se introduc limea i respectiv nlimea paginii dorite;
zona Orientation: determin orientarea paginii i conine opiunile:
Portrait pagina va fi orientat normal, adic n picioare;
Landscape pagina va fi orientata pe orizontala, adic culcat.
Selectarea sursei din care imprimanta se alimenteaza cu hartie.
Tot din fereastra de dialog Page Setup puteti specifica si tava din care imprimanta
isi va lua hartia la tiparirea documentului. Aceasta operatie se poate realiza prin
intermediul sectiunii (etichetei) Paper Source existenta in fereastra Page Setup.

Optiunile referitoare la tavile de hartie care apar in sectiunea Paper Source depind
de imprimanta pe care o aveti conectata la sistemul de operare. De exemplu, unele
imprimante au doua tavi de hartie upper tray si lower tray , altele au tavi speciale pentru
plicuri, iar altele au o tava multifunctionala, care joaca diferite roluri.
n liste sunt prezentate urmatoarele opiuni:
Default Tray (mod de preluare) este disponibil indiferent de imprimant i
reprezint opiunea implicit;
Manual Paper Feed hrtia va fi introdus foaie cu foaie de ctre utilizator;
Sheet Feeder va fi activat dispozitivul pentru tractarea hrtiei pagin cu pagin.
Controlul alinierii verticale a textului in pagina.
Asezarea in pagina (layout) este un termen care se refera la multe caracteristici ale
documentului pe care le puteti controla. De exemplu, poate doriti sa aliniati textul pe
verticala astfel incat sa fie centrat in pagina, sau sa numerotati liniile de text din cadrul
documentului, astfel incat cititorii sa se poata referi la aceste numere atunci cand fac
92

comentariile. Aceste setari pot fi controlate prin sectiunea Layout ale ferestrei de dialog
Page Setup.

Sectiunea Layout permite stabilirea unor informaii specifice legate de:

antete i subsoluri (zone Header and Footer);

nceputul unei seciuni (lista Section Start);

tipul de aliniere vertical a textului (lista Vertical Alignment);

numerotarea liniilor (butonul Line Numbers);

n zona Header and Footers din seciunea Layout a ferestrei Page Setup se poate
stabili ca acestea (antetul/subsolul) s difere n funcie de tipul paginii astfel:

dac este validat opiunea Different Odd and Even, antetul i subsolul
paginilor pare vor diferi de cele ale paginilor impare;

dac este validat opiunea Different First Page, antetul i subsolul primei
pagini vor diferi de cele ale celorlalte pagini.
Modul n care a fost inserat un marcaj de sfrit de seciune poate fi modificat
selectnd opiunea dorit din lista Section Start. Aceast list conine opiunile: New
Page, Continuous, New Column, Even Page, Odd Page. Zona documentului pentru care
se aplic setarea fcut este determinat de opiunea selectat din lista Apply To a
ferestrei Page Setup.
Alinierea vertical a textului este determinat de valoarea selectat din lista
Vertical Alignament, opiunile disponibile fiind:

Top textul va fi afiat n susul paginii;

Center textul va fi afiat la mijlocul paginii;

Justified spaiul dintre linii va fi mrit astfel nct s ocupe ntregul spaiu util al
paginii.
Dac se activeaz butonul Line Numbers i se activeaz opiunea Add Line
Numbering, utilizatorul are acces la celelalte opiuni din caseta de dialog ce permit:

Start At stabilirea valorii cu care s nceap numerotarea;

From Text stablirea distanei dintre numrul de linie i text;

Count By stabilirea pasului de incrementare.

93

 Numerotarea va putea fi aplicat n una din urmtoarele trei varinate:

Restart Each Page numerotarea va fi reluat pentru fiecare pagin, de la

valoarea iniial;

Restart Each Section numerotarea va fi reluat pentru fiecare seciune, de la

valoarea iniial;

Continuous numerotarea se face n continuare, indiferent dac se trece la o

nou pagin sau seciune;

Capitolul 3: Stabilire design-uri document

Crearea si editarea anteturilor si subsolurilor, notelor de subsol si
comentariilor.
Utilizarea anteturilor si subsolurilor.
Anteturile si subsolurile contin text care se repeta pe fiecare pagina a documentului.
In mod prestabilit, se utilizeaza petru toate paginile documentului acelasi antet si acelasi
subsol; daca impartiti documentul in mai multe sectiuni, veti putea insa sa folositi anteturi
si subsoluri diferite pentru diferite parti ale acestuia. n general antetul i subsolul conin
numrul paginii i eventual, titlul documentului sau al capitolului (iat deci, o alt
modalitate de a numerota paginile unui document), dar pot conine i informaii mai
complexe (cum ar fi antet de instituie), inclusiv obiecte grafice i imagini.
Generarea antetului sau subsolului se poate face prin intermediul comenzii Header
and Footer din meniul View. Automat este activat linia de pictograme dedicat acestei
operaii i astfel utilzatorul are acces la zonele alocate celor dou elemente.
Antetelor i subsolurilor li se rezerv cte o zon special. Poziia zonei rezervat
antetului este determinat de distana fa de marginea fizic superioar a paginii, stabilit
n cmpul Header din zona From Edge a seciunii Margins a ferestrei Page Setup, iar
poziia zonei rezervat subsolului este determinat de distana fa de marginea fizic
inferioar a paginii, stabilit n cmpul Footer din zona From Edge a seciunii Margins a
ferestrei Page Setup.
Dimensiunea fiecreia dintre aceste zone este determinat de coninutul ei. Se tie
c, pe vertical, spaiul util al paginii este determinat de distana fa de antet i fa de
subsol; n consecin el depinde de dimensiunea antetului i a subsolului; dac una din
aceste distane este negativ, textul documentului se va suprapune peste textul din zona
respectiv (antet sau subsol).
Revenirea la document se poate face prin intermediul butonului Close de pe bara
de unelte Header and Footer.

94

Utilizarea notelor de subsol in cadrul unui document.

Notele de subsol si de sfarsit sunt note care furnizeaza mai multe informatii cu
privire la un anumit text din cadrul documentului. In Word, notele de subsol (footnotes)
apar la baza paginii curente, iar notele compilate al sfarsitul documentului sau la sfarsitul
unei sectiuni se numesc note de sfarsit (endnotes). Atat notele de subsol cat si cele de
sfarsit se pot insera prin intermediul comenzii Footnote existenta in meniul Insert.

Stabilirea notelor de subsol si de sfarsit se face astfel:

Selectam portiunea de text la care vom atasa nota de subsol sau de sfarsit;
Se merge apoi in meniul Insert si se executa un click in dreptul optiunii
Footnote;
In fereastra nou afisata selectam modul de introducere al notei de subsol in
document precum si modul de marcare al acestuia.

OBS !!! Controlul numerotarii si al pozitiei notelor de subsol se realizeaza folosind

butonul Options existent in fereastra Footnote.

95

Utilizarea comentariilor in cadrul unui document.

Comentariile reprezinta o alta modalitate ce furnizeaza mai multe informatii cu
privire la un anumit text din cadrul documentului. Spre deosebire de notele de subsol care
isi fac aparitia in paginile documentului, comentariile se depun in diverse casete ce apar
odata cu pozitionarea mouse-ului in dreptul portiunilor de text comentate de catre
utilizator. Acestea se pot insera prin intermediul comenzii Comment existenta in meniul
Insert.
Stabilirea comentariilor se face astfel:

Selectam portiunea de text la care vom atasa comentariul dorit;

Se merge apoi in meniul Insert si se executa un click in dreptul optiunii

Comment;

n modulul deschis se introduce portiunea de text ce va constitui comentariul

dupa care se inchide.
Lucrul cu seciuni.
Pot apare situaii n care diferite zone ale documentului trebuiesc tratate diferit;
pentru aceasta documentul poate fi divizat n aa-numite seciuni. O seciune poate
cuprinde o parte dintr-o pagin sau mai multe pagini i nu ncepe neaprat la pagin nou.
Dou seciuni sunt desprite de un marcaj de sfrit de seciune, care este inserat n
poziia cursorului de inserie lansnd comanda Break din meniul Insert. La lansarea
acestei comenzi, va fi afiat fereastra de dialog Break a crei zon Section Breaks este
destinat seciunilor.

Opiunile disponibile n zona Section Breaks sunt:

Next Page textul existent dup marcajul de sfrit de seciune va fi mutat la

nceputul urmtoarei pagini, considerndu-se c de aici ncepe noua seciune;
Continuous marcajul de sfrit de seciune va fi inserat fr a modifica
aranjarea textului;
Even Page textul existent dup marcajul de sfrit de seciune va fi mutat la
nceputul urmtoarei pagini pare, considerndu-se c de aici ncepe noua
seciune;
Odd Page textul existent dup marcajul de sfrit de seciune va fi mutat la
nceputul urmtoarei pagini impare, considerndu-se c de aici ncepe noua
seciune.
96

Numerotarea paginilor dintr-un document.

Editorul Word permite stabilirea unor opiuni pentru ca numerotarea paginilor unui
document s se fac automat; n cazul numerotrii automate a paginilor, orice modificare
a documentului duce la reorganizarea numerotrii (dac este cazul). Formatul numerotrii
paginilor uni document poate s difere de la o seciune la alta (chiar dac numerotarea
este continu), sau poate s fie reiniializat la o nou seciune.
Operaia de numerotare automat a paginilor se iniiaz prin lansarea comenzii
Page Numbers din meniul Insert, ceea ce va avea ca efect afiarea ferestrei de dialog
Page Numbers, care conine:

lista Position: determin poziia n pagin a numrului; conine opiunile:

Top of Pge n partea de sus a paginii, n zona rezervat antetului;
Bottom of Page n partea de jos a paginii, n zona rezervat subsolului;
lista Alignment: determin poziia orizontal a numrului; conine opiunile:
Left n stnga paginii;
Center n mijlocul paginii;
Right n dreapta paginii;
Inside n partea interioar a paginii;
Outside n partea exterioar a paginii;
opiunea Show Number on First Page: ntotdeauna la numerotare este luat n
calcul i prima pagin a documentului sau a seciunii, dar numrul va apare pe pagin
numai dac aceast opiune este validat;
zona Preview: exemplific setrile fcute;
butonul de comand Format: afieaza fereastra de dialog Page Number Format n
care poate fi modificat formatul numrului de pagin.
n fereastra Page Number Format pot fi stabilite urmtoarele caracteristici:
tipul numerotrii (cu cifre arabe, cu cifre romane, cu litere, ) se va selecta o
opiune din lista Number Format.
Dac numerotarea include sau nu numrul capitolului; n caz afirmativ, se valideaz
opiunea Include Chapter Number i zona ataat trebuie stabilita:
97

stilul care a fost aplicat n cadrul documentului asupra numrului de capitol

(n aceast list sunt disponibile doar stilurile Heading);
caracterul dintre numrul paginii i numrul capitolului;
valoarea de nceput a numerotrii n zona Page Numbering.
Dac se valideaz opiunea Continue from Previous Section numerotarea paginilor
din seciunea curent va continua numerotarea paginilor din seciunea precedent. Dac
se valideaz opiunea Start At, numerotarea va ncepe de la valoarea din cmpul ataat
opiunii.

Introducerea in document a imaginior.

Alegerea imaginii potrivite este un lucru foarte important; selectati o imagine care
corespunde atat mesajului cat si modului sau de prezentare. Programul Word97 pune la
dipozitia utilizatorului o galerie compusa din 5000 de imagini pe CD-ROM si acces la alte
cateva mii prin intermediul internetului. Introducerea diverselor imagini in document se
poate realiza prin lista Picture existenta in meniul Insert, si anume prin cele doua optiuni:
Clip Art si From File.
Componenta Clip Art contine diverse ilustratii, desene, desene animate, fotografii si
embleme. Pe langa aceasta, programul include o procedura de cautare dupa cuvinte
cheie, pentru regasirea rapida a tuturor imaginilor care au aceasi tema, indiferent din
categoria din care fac parte.

In cazul in care se doreste cautarea de imagini in alte locatii decat cele ale
programului, putem folosi componenta From File existenta in aceiasi lista Picture.

98

Capitolul 4. Lucrul cu tabele

Tabelele sunt instrumente foarte puternice. In documentele Word, ele pot fi folosite
pentru prezentarea informatiilor intr-o forma matriceala, dar le puteti folosi si pentru
aranjarea informatiilor in cadrul unor pagini de Web. Informatiile din tabele pot fi sortate in
ordine alfabetica sau numerica, sortarea facandu-se pe mai multe nivele. Toate aceste
operatii se pot efectua cu ajutorul meniului Table.
Un tabel este format din linii i coloane, intersecia dintre o linie i o coloan
formand o celul. Relativ, la un tabel apar termenii de structur a tabelului i de coninut al
su. Structura tabelului reprezint scheletului format din linii orizontale i verticale care
delimiteaz celulele; ea exist chiar dac liniile delimitatoare nu sunt vizibile. Coninutul
tabelului se introduce n celulele sale i poate fi text sau obiecte (imagini grafice, formule,
ecuaii ..)
Editorul Word permite crearea i utilizarea tabelelor ntr-o manier foarte simpl,
oferind utilizatorului posibilitatea de a efectua o gam larg de operaii asupra lor. Totui,
utilitarele tabelare ncorporate de editorul Word nu sunt la fel de performante ca
programele specializate n calcul tabelar (de ex.: Excel); din aceast cauz uneori este
preferabil ca un tabel s fie creat cu program specializat i apoi importat ntr-un document.
Crearea tabelelor in Word.
O prima posibilitate de a crea tabele in Word o reprezinta instrumentul Draw Table,
ce va permite sa trasati tabelul cu mana libera. Acest instrument este foarte eficient cand
doriti sa creati tabele cu coloane sau linii inegale ca cel din figura urmatoare:

99

Procedura de trasare a unui tabel este urmatoarea:

Se merge in meniul Table si se executa click in dreptul optiunii Draw Table. Prin
aceasta operatie se va introduce in fereastra programului bara de unelte Tables and
Border, prin intermediul careia se va trasa tabelul dorit.
Plasati indicatorul mouse-ului in locul din documentul in care doriti sa trasati tabelul.
Indicatorul va lua forma unui creion.
Trageti indicatorul mouse-ului in jos si spre dreapta, pana cand chenarul care apare
are aproximativ dimensiunile tabelului pe care doriti sa il creati.
De indata ce veti elibera butonul mouse-ului, punctul de inserare va aparea in
interiorul tabelului.

Bara Tables and Borders.

(Draw Table) permite trasarea unui tabel;

(Eraser) sterge chenare in interiorul unui tabel;
(Line Style) specifica stilul de linie utilizat pentru trasare;
100

(Line Weight) specifica grosimea de linie utilizata pentru trasare;

(Border Color) stabileste culoarea liniei utilizate pentru trasare;
(Outside Border) specifica un stil de chenar;
(Shading Color) specifica o culoare pentru fundalul celulei;
(Merge Cells) contopeste celulele selectate;
(Split Cells) imparte celulele selectate;
(Align Top) aliniaza textul la marginea de sus a celulei;
(Center Vertically) centreaza vertical textul in cadrul celulei;
(Align Bottom) aliniaza textul la marginea de jos a celulei;
(Distribute Rows Evenly) distribuie in mod egal spatiul intre liniile selectate;

(Distribute Columns Evenly) distribuie in mod egal spatiul intre coloanele

selectate;
(Table AutoFormat) formateaza automat un tabel;
(Change Text Direction) schimba directia textului in celula;
(Sort Ascending) sorteaza articolele selectate in ordine crescatoare;
(Sort Descending) sorteaza articolele selectate in ordine crescatoare;
(AutoSum) insumeaza valorile de deasupra sau din stanga celulei care contine
punctul de inserare.
O a doua posibilitate este dat de comanda Insert Table din meniul Table. Tabelul
este inserat, ca i primul caz, n poziia curent a punctului (cursorului) de inserie, dar pe
ecran este afiat o caset de dialog ce conine urmatoarele elemente:

101

Number of Columns permite stabilirea numrului de coloane ale tabelului;

Number of Rows permite stabilirea numrului de rnduri (linii) ale tabelului;
Column Width permite stabilirea automat a limii coloanelor, astfel nct tabelul s se
ncadreze ntre limitele stng-dreapt ale paginii respective, prin selectarea n aceast
caset a opiunii Auto, sau stabilirea unei limi egale pentru toate cele n coloane
generate prin selectarea sau precizarea concret a unor valori numerice.
Auto Format permite alegerea unui model de tabel i aplicarea unor efecte deosebite
asupra acestuia.
Dup generarea tabelului, acesta va aprea conturat prin intermediul unor linii
punctate (gridlines) care identific poziiile din cadrul acestuia. Activarea/dezactivarea
afirii liniilor de ghidare se face prin comanda Gridlines din meniul Table. Indiferent dac
opiunea Gridlines este sau nu activ, liniile de ghidare nu apar n procesul de tiprire a
documentului. Ele au un caracter strict orientativ. Pentru a putea fi tiprite la imprimant,
tabelul va trebui supus unei operaii de conturare prin intermediul butoanelor
(pictogramelor) de pe bara de unelte Tables and Borders, sau prin comanda Borders
and Shading din meniul Format.
Deplasarea cursorului de inserare i selectarea elementelor unui tabel.
Deplasarea ntre celulele unui tabel se poate face fie prin intermediul mouse-ului,
fie folosind tastatura. Poziionarea ntr-o anumit celul a tabelului cu ajutorul mouse-ului
implic poziionarea cursorului (care are forma literei I) n celula dorit dup care se
execut simplu click.
Utiliznd tastatura avem la dispoziie urmtoarele variante:
Deplasare
Celula urmtoare
Celula anterioar
Linia urmtoare
Linia anterioar
Prima celul a liniei curente
Ultima celul a liniei curente
Prima celul a coloanei curente
Ultima celul a coloanei curente

Combinaia de taste
[Tab]
[Shift] + [Tab]
[]
[]
[Alt] + [Home]
[Alt] + [End]
[Alt] + [Page Up]
[Alt] + [Page Down]

Selectarea celulelor, rndurilor, coloanelor sau a ntregului tabel se poate face fie
folosind mouse-ul fie folosind tastatura.
Selectarea prin intermediul mouse-ului:
Selectarea unei celule

Celula n care se gsete cursorul de inserare

la un moment dat se consider a fi automat
selectat.
Se poziioneaz cursorul de inserare n una
dintre celulele dorite i se trage cursorul
mouse-ului peste celelalte celule; n final se
elibereaz butonul mouse-ului i acestea
rmn selectate.

Selectarea celulelor adiacente

102

Selectarea unei linii

Se plaseaz cursorul mouse-ului n latura

(extrema) stng a tabelului n dreptul liniei
respective i se execut simplu click.
Se plaseaz cursorul mouse-ului deasupra
tabelului (pn cursorul i schimb forma ),
n dreptul coloanei respective i se execut
simplu click.

Selectarea unei coloane

Utiliznd tastatura:
Selectarea celulei urmtoare

[Tab]
[Shift] + [Tab]
Se poziioneaz cursorul de inserare n prima
celul sau ultima celul a liniei dup care,
inndu-se tasta Shift apsat se deplaseaz
cu sgeile direcionale [] sau [] cursorul
de inserare
Se poziioneaz cursorul de inserare n prima
celul sau n ultima celul a coloanei dup
care, inndu-se tasta [Shift] apsat se
deplaseaz cu sgeile direcionale [] sau []
cursorul de inserare.
[Alt] + [5] din blocul numeric

Selectarea celulei anterioare

Selectarea unei linii

Selectarea unei coloane

Selectarea ntregului tabel

OBS!!! Selectarea unei linii, a unei coloane sau a ntregului tabel este posibil i
prin comenzile specifice ale meniului Table.
Sortarea coninutului unui tabel.
Dup introducerea coninutului unui tabel, liniile sale pot fi reorganizate astfel nct
celulele unei coloane s fie ordonate. Pentru a ordona liniile unui tabel, trebuiesc parcuri
urmtorii pai:
se poziioneaz cursorul de inserare n interiorul tabelului;
din meniul Table se lanseaz comanda Sort; astfel se afieaz pe ecran caseta de
dialog Sort;

103

 n prima list a zonei Sort By se selecteaz numele sau numrul coloanei dup
care se face ordonarea;
din lista Type a zonei Sort By se selecteaz tipul entitii dup care se face
ordonarea. Tipurile disponibile sunt:
Text ordonare alfabetic;
Number ordonare numeric dup primul numr localizat n fiecare celul
(restul coninutului este neglijat);
Date ordonare calendaristic dup prima dat din fiecare celul (restul
coninutului este neglijat; dac nu exist, se consider data curent);
n zona Sort By se valideaz una din opiunile Ascending sau Descending pentru ca
ordonarea s fie cresctoare, respectiv descresctoare;
Daca se doreste sortare pe mai multe nivele, atunci se trec si criteriile celorlaltor
campuri in dreptul zonei Then By;
n final se rspunde cu OK.
OBS!!! n cazul n care tabelul are introdus un antet i se dorete ca liniile acestuia
s nu fie supuse sortrii, se activeaza n fereastra Sort opiunea Header Row.
Daca se doreste copierea automata a antetului in urmatoarea pagina atunci cand tabelul
depaseste o pagina, se activeaza optiunea Headings din meniul Table.

104

Microsoft PowerPoint
Capitolul 1: Prezentare
Programul Microsoft PowerPoint face parte din pachetul de programe Microsoft
Office i este folosit pentru realizarea de prezentri animate ( n domenii cum ar fi de
exemplu cel publicitar ). Fiierele create cu acest program se numesc prezentri i au
extensia .ppt (Microsoft PowerPoint).
Pentru a lansa n execuie programul cea mai simpl cale este de a alege din
meniul butonului Start Programs Microsoft PowerPoint, sau s se
execute dublu click cu butonul stnga al mouse-ului pe iconia de pe
Desktop. (vezi imaginea alturat)
La pornirea programului apare pe ecranul monitorului o fereastr care v d
posibilitatea s creai o nou prezentare sau s deschidei una deja existent:

Pentru a crea o nou prezentare se poate folosi una din cele trei opiuni din
chenarul Create a new presentation using , sau n cazul n care renunm la aceast
fereastr (apsnd butonul Cancel ) se poate folosi comanda New din meniul File.
AutoContent wizard permite crearea automat a unei noi prezentari folosind
specificaiile date de dumneavoastr n legatur cu : coninutul, scopul, stilul si modalitatea
de afiare a prezentrii. La alegerea acestei opiuni i apsarea butonului Ok se va lansa
n execuie o aplicaie wizard care afieaz toate caracteristicile posibile ale prezentrii,
dumneavoastr personalizndu-v aceste opiuni.
Template permite crearea unei noi prezentri folosind unul din abloanele sau designurile programului PowerPoint. (design-urile se aplic tuturor paginilor prezentrii i au
efecte de animaie).
Blank presentation permite crearea unei noi prezentri folosind setrile standard
pentru text si culori.

105

Open an existing presentation , poate fi folosit pentru a deschide o prezentare

deja existent, sau n cazul n care renunm la aceast fereastr (apasnd butonul
Cancel ) se poate folosi comanda Open din meniul File.
!!! O prezentare poate conine una sau mai multe Slide-uri (plane) !!!
Dupa alegerea uneia din cele dou opiuni ( Template sau Blank presentation)
trebuie s alegei i modalitatea de aezare a elementelor pe slide:

La alegerea uneia dintre aceste metode de aezare pe slide a componentelor i

apsarea butonului Ok se va crea un nou slide avnd deja delimitate zonele n care vor
apare componentele, dumneavoastr trebuind doar s dai click cu butonul stnga al
mouse-ului n locurile specificate pentru a aduga pe slide obiecte de acel tip. Spre
exemplu opiunea (Title Slide) care este selectat si n imaginea expus permite
introducerea n cadrul noii pagini doar a unui titlu i subtitlu n doua casete de text. Altele
permit introducerea unui titlu si a unei liste, sau a unei liste si a unei imagini etc. n
continuare vom lucra numai cu slide-uri a cror layout-ul este de tipul blank pentru ca s
v puteti crea dumneavoastr obiectele dorite i pentru a le putea poziiona n locurile
preferate din cadrul slide- ului.
Pentru a modifica sablonul slide ului se folosete Format Slide Layout.
O prezentare animat presupune apariia unor obiecte pe ecran ntr-o anumit
ordine i cu diferite efecte de animaie i de asemenea schimbarea paginii de ecran (slideurilor) i apariia altor obiecte. De aceea pentru a realiza o prezentare exist dou metode
de animatie :

1. Animaia componentelor unui slide ;

2. Animaia trecerii de la un slide la altul .

106

Capitolul 2: Realizarea unei prezentri

Mai nti trebuie create pe fiecare slide, pe care dorim s-l includem n prezentare,
elementele acestuia i trebuie poziionate exact n locul n care dorim s apar ele
animate pe ecran. Programul PowerPoint dispune de aceeai bar de desen si de aceeai
galerie de imagini, sunete, secvene video ca si programul Word. Pentru a introduce texte
se pot folosi :WordArt i Text Box fie de pe bara de desen fie din meniul Insert sau pentru
a include desene, clipuri video, se pot folosi : AutoShapes, Insert Picture Clip Art
sau Insert Picture From File . Dup crearea, formatarea i poziionarea elementelor pe
slide pentru a stabili prima metod de animaie (Animatia componentelor unui slide) se
alege din meniul Slide Show Custom animation.
Stabilirea animaiei unui obiect:

1. La eticheta Timing este afiat

o list cu toate obiectele prezente pe
slide. Un obiect poate apare n
cadrul prezentrii fix pe ecran (Dont
Animate) sau cu un anumit efect de
animaie (Animate) la apasarea
butonului stng al mouse-ului (On
Mouse Click) sau automat dupa un
numr de secunde specificat
(Automatically). (vezi opiunile din
partea dreapt a ferestrei) . Se
alege obiectul din lista : Slide object
without animation si metoda sa de
aparitie pe ecran.

La efectuarea acestei operaii obiectul respectiv va fi trimis in lista Animation Order.

2. La eticheta Effects, dac obiectul
ales este un desen, text, imagine, se
poate alege efectul de animaie,
sunetul care sa insoeasc animaia
obiectului (Entry animation and
sound) i ceea ce s se ntmple
dup animaie (After animation:
-- Hide after animation ascunde
fiecare obiect dup ce i se termin
animaia;
-- Hide on next mouse click ascunde toate obiectele dup ce s-a ncheiat animaia lor;
-- Dont dim lasa obiectul pe ecran dupa ce i-a ncheiat animaia)
n cazul obiectelor de desen ce conin text acestea pot avea o metod special de apariie
(Introduce text :
-- All at once apare tot dextul de-o dat;
-- By word apare cate un cuvnt din textul respectiv;
-- By letter apare cate un caracter din textul respectiv.)
107

Dac obiectul ales la pasul 1

este un grafic la eticheta Chart
Effects se poate alege metoda de
apariie a elementelor graficului
(Introduce chart elements), efectul de
animaie, sunetul care s nsoeasc
animaia graficului (Entry animation
and sound) i ceea ce s se ntmple
dup animaie (After animation).
Daca obiectul ales la pasul 1
este un clip video la eticheta Play
settings se poate stabili modalitatea n
care se ruleaz clipul video : Play
using animation order ruleaz innd
seama de ordinea de apariie a
elementelor pe slide; While playing n timp ce ruleaz dac prezentarea se
va opri sau nu, iar dac nu, dupa ce
slide se va opri (Stop playing ).
Dac este activat opiunea
Hide
while not playing obiectul de tip clip video nu va fi vizibil pe ecran pna cnd nu i va veni
rndul s ruleze.
Pentru a previzualiza efectele de animaie stabilite pentru obiectul selectat la pasul
1 se apas butonul Preview. Dac efectele de animaie stabilite nu se potrivesc, se pot
alege altele.
Pentru a stabili metoda de animaie pentru un alt obiect se reia procesul de la pasul 1.
3. Dup ce se stabilesc metodele de animaie pentru toate obiectele de pe slide trebuie
stabilit i ordinea n care vor apare ele animate pe ecran ( fereastra Animation order)
prin selectarea obiectelor i folosirea celor 2 sgeti din dreapta ferestrei. Dac se dorete
previzualizarea ordinii i efectelor de apariie se poate apsa butonul Previev, iar n cazul
n care ceva nu este corect se pot modifica setrile. La sfrsit se apasa Ok dac se
dorete pstrarea acestor setri sau Cancel n caz contrar.
!!! Pentru a realiza un nou slide se alege din meniul Insert New Slide !!!
Nu alegei din File New pentru c aceasta duce la crearea unui nou fiier (prezentri)!!!
Pentru a afisa toate slide urile unei prezentri :

se alege din meniul View Slide Sorter sau

de pe bara de butoane din colul stnga jos al ecranului butonul respectiv
Pentru a reveni la un slide:

se d dublu click pe el sau

se selecteaz i se alege din meniul View Slide sau
de pe bara de butoane din colul stnga jos al ecranului butonul respectiv
108

Animaia trecerii de la un slide la altul

Dac prezentarea conine mai multe slide uri trebuie stabilit i cea de a doua
metod de animaie ( Animaia trecerii de la un slide la altul ).
Pentru a se stabili aceast metod de animaie trebuie efectuai urmatorii pai :
1. Se afiseaz toate slide urile prezentrii;
2. Se alege slide ul la care se va face trecerea;
3. Se alege din meniul Slide Show Slide Tranzition .

Se alege efectul de animaie prin care se va face trecerea de la slide ul precedent

la cel selectat de noi i viteza de tranziie (chenarul Effect), metoda de avansare de la un
slide la cellalt (chenarul Advance) i sunetul care s nsoeasc aceast tranziie. Pentru
ca aceste efecte s se aplice la toate slide urile prezentrii se alege butonul Apply to
All. Pentru ca aceste efecte s se aplice doar slide ului selectat se alege butonul Apply
iar dac se dorete renunarea la ele Cancel. Stabilirea temporizrii slide urilor se poate
face i cu ajutorul opiunii Rehearse Timings din meniul Slide Show.
Slide urilor prezentrii li se poate asocia un design alegndu se din meniul
Format - Apply Design ( directorul n care se afl aceste design uri este
ProgramFiles \ Microsoft Office \ Templates \ Presentation Designs ). Odata ales, design
ul se aplica tuturor slide urilor. n loc de design i se poate asocia fiecrui slide, sau
tuturor, o culorare de fundal cu optiunea Background din meniul Format.

109

Capitolul 3: Formatarea modului de rulare a prezentrii

nainte de a lansa n execuie prezentarea trebuie stabilit modul n care va rula,
aceasta
fcndu se cu ajutorul opiunii Set Up Show din meniul Slide Show.

Prezentarea se va desfura pe tot ecranul

Prezentarea se va desfura n cadrul
ferestrei programului PowerPoint .
Prezentarea se va desfura pe tot ecranul
dar va fi reluata dupa fiecare 5 minute .
Ruleaz la nesfrit prezentarea pn la
apsarea tastei Escape .

Se pot alege slide urile care s fie

incluse n prezentare .

Se poate alege culoarea creionului cu care

se poate scrie pe ecran n timpul rezentrii
Se poate stabili metoda n care s se fac
avansarea de la un slide la altul .

Pentru rula prezentarea se poate alege una din urmtoarele comenzi :

Slide Show View Show
View Slide Show
Se folosete butonul din colul stnga jos al

ecranului

Pentru a terge un slide se alege din meniul Edit Delete Slide. n cazul n care n
prezentare nu dorim sa apar un anumit slide, dar nu dorim nici sa l tergem putem folosi
opiunea Hide Slide din meniul Slide Show. Dac dorim reincluderea slide ului n
vizualizarea prezentrii se va reface aceast comand. Salvarea i deschiderea unui nou
fisier, ca i celelalte comenzi legate de formatare, ct i comenzile legate de
personalizarea programului se realizeaz la fel ca n programul Word.

110

Microsoft Excel
Capitolul 1: Prezentarea ferestrei programului
Programul Microsoft Excel face parte din pachetul de programe Microsoft Office si
este utilizat pentru: calcul tabelar, stocarea informaiilor ntr- un mod asemntor cu
bazele de date i trasarea de reprezantri grafice pe baza informaiilor din tabele. Fiierele
create cu acest program se numesc registre de calcul (Book) si au extensia .xls .
Pentru a lansa n execuie programul cea mai simpl cale este de a alege
din meniul butonului Start Programs Microsoft Excel, sau s se execute dublu
click cu butonul stnga al mouse-ului pe iconia de pe Desktop. (vezi imaginea
alturat)
!!! Un registru de calcul (book) poate conine una sau mai multe
foi de calcul (Sheet-uri )!!!
La pornirea programului va apare o fereastr n care putei identifica :
Caseta cu numele celulei

Bara de titlu

Bara de meniuri

Bara de meniuri

Bara cu instrumente

Celula activ

Bara de stare

Foaia de calcul

Eticheta foii de calcul

Butoane de deplasare n registru

Cea mai mare parte a ferestrei programului este ocupat de o foaie de calcul vid.
O foaie de calcul (sheet) este o zon special nprit n coloane i linii (asemntoare cu
foile folosite n contabilitate). Coloanele sunt notate cu litere i combinaii de litere de A la
IV i sunt maxim 256, iar liniile sunt numerotate de la 1 la 65536. La intersecia liniilor i
coloanelor se afl celule. Pentru identificarea unei celule de pe foaia de calcul se
folosete o adres format din litera coloanei i numrul rndului. Spre exemplu adresa
celulei selectat n imagine este E6 . Celula activ este marcat printr un contur
111

ngrosat, adresa ei fiind afiat n caseta cu numele celulei , care se afl n stnga barei
de formule. n mod implicit fiecare registru de calcul conine 3 foi de calcul (sheet uri ).
Un registru poate acea maxim 255 de foi de calcul care au nume asociate de la
Sheet1 pna la Sheet255. Intr- un registru pot exista mai multe tipuri de foi : de calcul,
pentru grafice (diagrame), de macrocomenzi. Principalele tipuri de date ce pot apare n
cadrul unei celule dintr o foaie de calcul sunt:
Numere, ce pot fi scrise sub diferite forme : general, stiinific, procent ...
Text
Dat calendaristic
Or
Pentru a selecta o coloan a foii de calcul se executa click cu butonul stnga al mouseului pe litera coloanei respective. Pentru a selecta una din liniile foii de calcul se execut
click
cu butonul stnga al mouse-ului pe numrul liniei respective. Pentru a selecta ntreaga
foaie de calcul se apas ptrelul care se afl inaintea literei A i deasupra cifrei 1.
Pentru a modifica limea unei coloane se selecteaz una din celulele coloanei
respective si se alege Format Column Width, se scrie dimensiunea dorit i se apas
OK sau se trage (dreapta/stnga) de liniua care desparte litera coloanei respective de
litera urmtoarei coloane.
Pentru a modifica nimea unei linii se selecteaz una din celulele liniei respective si
se alege Format Row Height, se scrie dimensiunea dorit i se apas OK, sau se
trage (sus/jos) de liniua care desparte numrul liniei respective de numrul urmtoarei
linii.
Pentru a insera o nou coloan naintea coloanei pe care ne aflm alegem opiunea
Columns din meniul Insert, coloanele care urmeaz dup noua coloan fiind
renumerotate
Pentru a insera o nou linie naintea liniei pe care ne aflm alegem opiunea Rows din
meniul Insert, liniile care urmeaz dup noua linie fiind renumerotate.
Pentru a terge o linie sau coloan se selecteaz i se alege Edit Delete.
Pentru a ne poziiona pe o alt foaie de calcul se execut click cu butonul stnga al
mouse-ului pe eticheta foii de calcul pe care dorim s ajungem, etichet care se afl n
stnga jos, deasupra barei de stare.
Pentru a schimba numele unei foi de calcul (eticheta), ne poziionm pe acea foaie de
calcul i alegem Format Sheet Rename (sau se execut dublu click cu butonul
stnga al mouse-ului pe eticheta foii de calcul), se scrie noul nume i apoi se apas Enter.
Pentru a introduce o noua foaie de calcul (sheet) n registrul curent se alege opiunea
Worksheet din meniul Insert .
!!! Atenie, nu alegei din File New, aceasta ducnd la crearea
unui nou fiier (registru)!!!

112

 Pentru a terge o foaie de calcul, ne poziionm pe acea foaie de calcul i alegem

opiunea Delete Sheet din meniul Edit.
Navigarea n cadrul unei foi de calcul se realizeaz fie cu tastele direcionale ale
cursorului, fie cu ajutorul mouse ului . Suprafeele cu date pot fi mutate sau copiate in
alte locuri ale foilor de calcul sau n alte registre cu ajutorul binecunoscutelor comenzi :
Cut, Copy i Paste.
Pentru a multiplica o informaie pe o linie sau coloan se
selecteaz celula care conine informaia respectiv si se
folosete ptraelul din partea dreapta jos a celulei selectate,
trgnd cu mouse ul de el peste celulele in care dorim s apar
multiplicat informaia.

O alta metod ar fi cea

din imagine :

Pentru a umple o suprafa cu o serie de date se procedeaz astfel:

1. Se scrie ntr o celul valoarea de start;
2. Se selecteaz celula mpreun cu suprafaa n care va apare seria;
3. Se alege Edit Fill Series (ca n imaginea de mai sus, dreapta):
Seria poate fi realizat pe linie sau pe coloan (depinznd de suprafaa selectat).
Series in :
- Rows
- Colums
Seria poate fi:
Linear (Progresie aritmetic);
Growth (Progresie geometric);
Date (Progresie cronologic), cu Date unit :
o Day (unitatea de progresie fiind ziua);
o Weekday (unitatea de progresie fiind ziua
lucratoare);
o Month (unitatea de progresie fiind luna);
o Year (unitatea de progresie fiind anul);
Step value (reprezint raia seriei);
Stop value (reprezinta valoarea la care se oprete seria);

113

Capitolul 2: Utilizarea formulelor de calcul in Excel.

Calcul cu formule
n cadrul unei formule matematice, statistice, logice, financiare ... pentru a face referire la o
valoare dintr o celul se folosete adresa celulei.
Pentru a calcula o formul se efectueaz urmtorii pai :
1. Se selecteaz celula n care dorim s apar rezultatul;
2. Se scrie formula pe bara de formule i se apas Enter.
Orice formula incepe prin semnul =.
Formule pentru calculul sumei :
Pentru a calcula suma valorilor din celule izolate (care nu formeaz un grup
compact) se poate folosi urmatoarea formul :
=Sum(adresa celul_1;adresa celul_2;;adresa celul_n)
adic ntre parantezele funciei Sum se scriu adresele valorilor ce se nsumeaz, separate
prin
semnul

;
.
Pentru a calcula suma valorilor dintr un grup compact de celule se poate folosi
urmtoarea formul :
=Sum(adresa de nceput:adresa de sfrit)
adica ntre parantezele funciei Sum se scriu adresele de nceput i de sfrsit ale
suprafeei ce conine acele valori separate prin semnul : .
Pentru a calcula mai rapid suma elementelor de pe o linie sau coloan, se
selecteaz linia sau coloana respectiva i n plus o celul libera (unde va apare rezultatul)
si se alege de pe bara de butoane, butonul (AutoSum)
Pentru a face scderea dintre dou valori se folosete tot funcia SUM, numai ca
pentru valoarea ce se scade se trece semnul minus naintea adresei acestei celule.
Exemplu :
A2=A3+D6+F1 se scrie astfel =sum(a3;d6;f1)
A4=A3+D6-F1-E1 se scrie astfel =sum(a3;d6;-f1;-e1)
A6=A3+B3+C3+ D3 se poate scrie astfel =sum(a3:d3)
Formule pentru calculul produsului :
Pentru a calcula produsul valorilor din celule izolate (care nu formeaz un grup
compact) se poate folosi urmatoarea formul :
=Product(adresa celul_1;adresa celul_2;;adresa celul_n)
adic ntre parantezele funciei Product se scriu adresele valorilor ce se nsumeaz,
separate prin semnul ; .
Pentru a calcula produsul valorilor dintr un grup compact de celule se poate folosi
urmtoarea formul :
=Product(adresa de nceput:adresa de sfrit)
adica ntre parantezele funciei Product se scriu adresele de nceput i de sfrsit ale
suprafeei ce conine acele valori separate prin semnul : .
114

Pentru a mprti o valoare dintr-o celula la o alt valoare se foloseste direct semnul
de mprire / .
Exemplu :
A2=A3*D6*F1 se scrie astfel =product(a3;d6;f1)
A
A4= 3 se scrie astfel =a3/f5
F5
A6=A3*B3*C3*D3 se poate scrie astfel =product(a3:d3)
Pentru calculul Mediei Aritmetice se folosesc formulele :
=Average(adresa celul_1;adresa celul_2;;adresa celul_n) i
=Average(adresa de nceput:adresa de sfrit)
Pentru ridicarea la putere se folosete formula :
=Power(adresa celulei;puterea la care se ridic)
Pentru extragerea radacinii ptrate se folosete formula:
=Sqrt(adresa celulei)
denumirea Sqrt vine de la englezescul Square root.
Exemple :
( A3 )3 se scrie ca =power(a3;3)
A3 se scrie ca =sqrt(a3)
A3 se scrie ca =power(a3;1/5)
Se pot folosi i combinaii ale acestor funcii :
A3
se scrie ca =sqrt(a3)/power(b2;3)
(B2 )2
( A3 + B5 ) ( B3 + A5 ) se scrie ca =product(sum(a3;b5);sum(b3;a5))
5

C3

celule
A1

medie( A1 C3 )

se scrie ca =power(sum(A1:C3);1/3)/average(A1:C3)

Pentru a folosi alte funcii :financiare, statistice, logice, matematice, pentru

prelucrarea textului sau a datei i orei se folosete opiunea Funtion din meniul Insert sau
se apas butonul fx de pe bara de butoane.
Calculul cu suprafee de date :
n calculul cu suprafee de date nu se va mai obine un singur rezultat ci o suprafa
cu rezultate. De asemenea nu se vor mai folosi funciile Sum, Product, ... ci direct semnele
+, -, *, / .Se lucreaz cu suprafee deci apelarea lor se va face : (adres inceput : adres
sfrit).

115

Spre exemplu pentru a obine o

noua coloana ca suma a altor 2 coloane
se selecteaz suprafaa (coloana) unde
va apare rezultatul, se scrie pe bara de
formule formula i apoi se apas
combinaia de taste Ctrl+Shift+Enter.

O alt cale de a obine aceast coloan cu rezultate este de a face calculul pentru
prima celul : se selecteaz prima celul i se scrie formula =A1+C3 si Enter, apoi se
folosete ptrelul din dreapta jos a celulei pentru a extinde formula peste celelalte celule.
Dac o formul nu poate evalua cum ar trebui rezultatul, Microsoft Excel va afia
unul din urmtoarele coduri de eroare :
####
Apare cnd valoarea numeric introdus n acea celul este prea mare (lat)
si celula fiind prea ngusta nu poate afia valoarea respectiv. Pentru a corecta acest lucru
se poate mrii dimensiunea (limea celulei).
#Value!
Apare cnd n cadrul formulei se folosesc operanzi sau argumente de tipuri
diferite. (Exemplu: Adunarea dintre un text i un numr).
#Div/0!
Apare cnd formula ncearca sa realizeze o operaie imposibil .
(Exemplu: mprire la 0 sau logaritm din 0 ).
#Name?
Apare cnd Microsoft Excel nu recunoate textul dintr-o formul .
(Exemplu : Scrierea greit a numelui unei funcii).
#N/A Apare cnd n calculul unei funcii se apeleaz la o valoare care nu este disponibil.
(Exemplu : Calculul cu suprafee de date, cnd se apeleaz suprafete greite).

Capitolul 3: Formatarea celulelor

Pentru a formata celulele putei folosi meniul Format sau butoanele aflate pe bara
de unelte Formating. Dac vei lucra cu meniul va trebui s procedai astfel: alegei din
meniul Format Cells care va deschide caseta urmtoare:
Eticheta Number: stabilete formatul de
afiare al numerelor i anume:
a) Number (numr), Currency (valut),
Accounting
(contabilitate),
Percentage
(procent) sau Scientific (tiinific) afieaz
opiuni pentru stabilirea numrului de zecimale
(Decimal Places) cu care afiai valorile n
celule. Dac ai ales Number putei bifa
opiunea Use 1000 Separator(,) pentru a
desprii miile prin virgul. Dac ai ales
Number sau Currency avei la dispoziie
Negative Numbers care va alege stilul de
afiare al numerelor negative. n cazul n care
ai ales Currency sau Accounting vei putea
alege un format de afiare sub form de valut
(lista ascuns Symbol)
116

b) Date (dat), Time (or), Fractions (fracie), Special (coduri potale sau numere de
telefon) sau Text (caractere text) alegei format de afiare pentru dat (lista Type), or
(lista Type), fracie (partea zecimal se scrie sub form de fracie), speciale sau text.
Eticheta Alignment: stabilete alinierea textului n celule astfel:
a) n lista ascuns Horizontal vom alege
alinierea textului pe orizontal:
General (textul la stnga iar
numerele la dreapta),
Left (la stnga cu posibilitate
de identare din opiunea
Indent), Center (centrat),
Right (la dreapta), Justified
(justificat), Fill (se copiaz
coninutul celulei pn cnd
aceasta se umple pe limea coloanei).
b) n lista ascuns Vertical stabilim alinierea
pe vertical: Bottom (n partea de jos a celulei),
Top (sus), Center (n mijloc), Justified
(justificat).
c) n opiunea Degrees sau n semicadranul
existent putem stabili un unghi de nclinare al textului ce variaz ntre -90o 90o. Textul
poate fi aezat pe vertical cu scriere de sus n jos selectnd zona Text.
d) Wrap text: atunci cnd un text depete limea coloanei bifnd aceast opiune el
va fi mprit pe mai multe linii astfel nct s nu depeasc limea coloanei.
e) Shrink to fit: dac textul depete laimea coloanei aceast opiune va micora
dimensiuea caracterelor astfel nct s nu depeasc limea coloanei.
f) Merge cells unete celulele selectate (pentru a le diviza se va debifa aceast
opiune)
Eticheta Font: stabilete atributele de formatare ale celulelor selectate i anume:
fontul caracterelor, stilul acestora (bold, italic), dimensiunea, linia de subliniere (Underline),
culoarea, i efectele de tiere cu o linie, exponent i indice.
Eticheta Border: stabilete un chenar
pentru celulele selectate. Dac se dorete un
chenar colorat mai nti se va alege culoarea
din lista ascuns Color. Putei s alegei i un
alt stil de line din lista Style, iar liniile de chenar
se aplic activnd butoanele din seciunea
Border. Butonul None scoate chenarul celulei,
Outline aplic numai linia de contur a seleciei
fcute, iar Inside aplic liniile de interior ale
seleciei.
Eticheta Patterns: stabilete culoarea
de umplere a celulelor selectate.

117

Eticheta Protection: permite blocarea

celulelor la modificare (Locked) sau ascunderea
acestora (Hidden). Blocarea sau ascunderea
celulelor nu are efect dac Sheet-ul nu este
protejat (Tools Protection Protect Sheet)

Formatarea rndurilor
Formatarea rndurilor se face alegnd din meniul Format
Row. Opiunea Height stabilete nlimea liniei curente, AutoFit
modific nlimea liniei curente dup dimensiunea cea mai mare
a caracterelor textului dintr-o celul, Hide va ascune linia curent
iar Unhide o va afia.
Formatarea coloanelor
Se face alegnd din Format Column. Width va stabili limea coloanei curente,
AutoFit Selection va modifica limea colanei dup celula cu textul cel mai lung, Hide i
Unhide au acelai neles ca la formatarea rndurilor iar Standard Width restabilete
limea coloanei la dimensiunea implicit.
Formatarea foii de calcul
Se realizeaz alegnd din Format Sheet. Opiunea Rename v permite
redenumirea Sheet-ului curent (mai putei redenumi fcnd dublu-click pe numele Sheetului), Hide va ascunde Sheet-ul iar Unhide l va afia. Opiunea Background v permite
s aducei un desen dintr-un fiier ca imagine de fond pentru Sheet.
Autoformat: v permite s formatai o zon de celule selectate ca un tabel din Word.
Conditional Formating: permite formatarea celulelor dup anumite condiii, n scopul
detectrii celulelor care conin valori ce ndeplinesc condiiile stabilite de utilizator. Se va
proceda astfel: din cea de a doua
list ascuns se va alege tipul
condiiei care poate fi:
Between va cerceta dac valorile din
celulele selectate se situeaz ntre 2
valori specificate de utilizator in
zonele de editare alturate (spre
exemplu ntre 20 i 29)
Not between va cerceta dac valorile
din celule nu se afl ntre 2 valori
Equal to va cerceta dac exist egalitate ntre valorile din celule i valoarea specificat de
utilizator
Not equal to va cerceta dac exist diferen ntre valorile din celule i valoarea
specificat de utilizator
118

Grather than va cerceta dac valorile din celule sunt mai mari strict dect valoarea
specificat de utilizator
Less than va cerceta dac valorile din celule sunt mai mici strict dect valoarea
specificat de utilizator
Grather than or equal to va cerceta dac valorile din celule sunt mai mari sau egale
dect valoarea specificat de utilizator
Less than or equal to va cerceta dac valorile din celule sunt mai mici sau egale dect
valoarea specificat de utilizator
Odat ce s-au stabilit condiiile se va stabili formatul de afiare al celulelor (culoare,
stil de scriere, subliniere) care ndeplinesc acele condiii acionm butonul Format, i
alegem atributele de formatare dorite.
Exemplu: - presupunem c avem un tabel cu urmtoarele date:
10
20
30
25
45
29
Dorim s verificm care celule au coninutul cuprins ntre 20 i 29. Vom alege condiia
Between ca n fereastra de mai sus iar n zonele de editare alturate vom scrie 20 i
respectiv 29. Celulele care ndeplinesc aceast condiie dorim s fie afiate cu culoarea
roie. n acest sens vom aciona butonul Format i alegem din lista ascuns Color
culoarea roie. Dup ce se acioneaz OK se observ c valorile 20, 25 i 29 vor fi scrise
cu culoarea roie.

cazul n care dorim s

formatm celulele dup mai
condiii simultan (maxim 3)
aciona butonul Add.

multe
vom

Capitolul 4: Trasarea de reprezentri grafice :

O reprezentare grafic se realizeaz pe baza informaiilor dintr-un domeniu
(suprafa) a foii de calcul, Excel meninnd legtura dintre date i grafic. Aceast legtur
este dinamic: dac operm modificri n datele foii de calcul, Microsoft Graph revizuete
graficul astfel nct s reflecte noile date. Nu v ngrijorai dac graficele dumneavoastr
nu vor arta exact ca cele din carte, diferenele dintre parametrii ecranelor sau ordinea de
selectare a funciilor pot modifica aspectul graficelor. Pentru a realiza un grafic
presupunem tabelul :
Productie
viticola
(tone)
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000

Otonel
45
50
49

Feteasc
30
35
40

Riesling
40
45
48

1. Se selecteaz suprafaa cu informaii

2. Se alege opiunea Chart din meniul Insert,
sau Butonul Chart de pe bara de butoane,
sau opiunea Insert Object MS
Organization Chart 2.0 i se urmeaz
119

paii respectivi.
La alegerea opiunii Insert Chart apare urmtoarea fereastr:

Pasul 1

Coloana din stnga Chart type conine o

list cu tipuri de grafice, iar coloana din
dreapta conine o list cu variante ale
graficului selectat n coloana stng. Se
alege din coloana stng un tip de grafic
iar apoi din coloana dreapt o variant a
acestuia. Pentru a previzualiza graficul
ales pe baza informaiilor din suprafaa
selectat se tine apsat pe butonul :
Press and hold to view sample din partea
de jos a ferestrei. Daca graficul nu
satisface cerinele utilizatorului se poate
alege o alt variant sau un alt tip de
grafic. Pentru tabelul oferit varianta de
grafic aleas este cea din imagine. Pentru
a trece la pasul urmtor se apas butonul
Next.

Pasul 2

Noua fereastr aprut dupa psarea butonului Next permite stabilirea modului n
care vor fi preluate din tabelul selectat de noi informaiile ce trebuie afiate n grafic (modul
de interpretare a seriilor de valori) . Seriile pot fi stabilite pe liniile tabelului sau pe
coloanele acestuia cu ajutorul opiunii Series in Rows / Columns. La opiunea Data
range este afiat domeniul din care provin datele pentru grafic. Aceast domeniu poate fi
schimbat prin apsarea pe butonul incercuit cu rosu de pe urmtorul desen i selectarea
unui nou domeniu.

120

Prin accesarea etichetei Series se pot specifica condiii mult mai detaliate despre
fiecare serie n parte. Pentru a trece la un nou pas se apas butonul Next, iar pentru a
reveni la pasul precedent se apas butonul Back.

Pasul 3

Fereastra nou apruta permite stabilirea particularittilor graficului :

o Eticheta Titles
Chart title
Category (X) axis
Value (Y) axis

este o caset de text unde se poate introduce titlul graficului.

este o caset de text unde se poate introduce denumirea axei X
este o caset de text unde se poate introduce denumirea axei Y

o Eticheta Axes
Prin bifarea sau debifarea opiunilor: Category (X) axis i
Value (Y) axis se stabilete dac sunt vizibile sau nu diviziunile de pe abscis sau
ordonat (axa Ox sau Oy).
o Eticheta Gridlines
Se pot stabili linii de haur mai rare sau mai dese
(Major Gridlines sau Minor Gridlines ) pe fundalul graficului, pe vertical sau pe orizontal
care s permit citirea ct mai fidela a valorii la care ajunge o coloan a graficului.
o Eticheta Legend Prin opiunea Show legend se poate stabili dac graficul va avea sau
nu legend. n cazul n care este bifat aceast opiune, de la Placement se alege poziia
legendei fa de grafic.
o Eticheta Data Labels permite stabilirea informaiilor care sa apara direct pe grafic (pe
coloanele graficului):
None
nu este vizibil nici o informaie direct pe grafic.
Show value apar pe grafic valorile (coloanelor respective).
Show label apar pe grafic numele seriilor (coloanelor respective).
sau combinaii ale acestora.

121

o Eticheta Data Table

opiunea Show data table ataeaz la grafic sursa de date .

Pentru a trece la un nou pas se apas butonul Next, iar pentru a reveni la pasul
precedent se apas butonul Back.

Pasul 4

Place chart stabilete unde va apare graficul :

Graficul va apare pe o noua foaie
special, n cadrul fiierului a carei
nume poate fi stabilit. Implicit el este
Chart1.

Graficul va apare ca un obiect de

desen n cadrul unei foi de calcul care
poate fi aleas din lista ascuns.

Finalizarea graficului se face prin apsarea butonului Finish.

Dup realizarea graficului acesta poate fi formatat cu ajutorul barei de butoane
Chart sau executnd click butonul dreapta al mouse ului pe elementul graficului pe care
dorim sa-l formatm i alegerea opiunilor corespunztoare din meniul aprut.
Permite formatarea elementului ales n
lista Chart Object , din stnga butonului

Cele dou butoane schimba

seriile : pe linii sau pe
coloane

Se poate alege un alt tip de

grafic

Ascunde sau nu legenda

122

Microsoft Access
Capitolul 1: Introducere, definitii
Microsoft Access face parte din pachetul software Microsoft Office, si este destinat
proiectarii si gestiunii bazelor de date.
Indiferent de versiunea de Microsoft Access utilizata (Access 2.0, 95, 97, 2000),
operatiile de baza care se vor descrie in acest curs nu prezinta diferente.
In cele ce urmeaza in acest curs, se vor prezenta elementele principale ale
domeniului bazelor de date, si operatii de gestiune a datelor executate cu facilitatile
sistemului Microsoft Access.
Definitie:
O baza de date este, la modul general, o cantitate mare de date, o colectie de
informatii corelate, despre un anumit subiect; organizarea informatiei este stricta si
exista proceduri pentru regasire rapida a informatiilor.
Definitie:
Un sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) este un software specializat pe
urmatoarele activitati:
Proiectarea structurii bazei de date;
Incarcarea datelor, regasirea ulterioara, modificarea datelor, stergerea datelor;
Generare de rapoarte in scopul tiparirii la imprimanta a datelor introduse in baza
de date;
Creare de fomulare, ca modalitate de manevra a datelor prin intermediul unei
interfete mai prietenoase pentru operator;
Relationare a bazelor de date si lucrul cu combinatii de baze de date;
Programare pentru crearea de sisteme de gestiune de uz particularizat.
Controlul securitatii si integritatii datelor;
Sistemele de gestiune a bazelor de date (numite in continuare SGBD) pot fi in
principiu impartite pe doua mari categorii: (1)SGBD de uz general si (2)SGBD de uz
particular.
(1)
SGBD de uz general sunt pachete software de complexitate ridicata, care sunt
capabile de operatiile insiruite in definitia de mai sus. Ca exemple de SGBD de uz
general, folosite pe calculatoarele de tip IBM-PC, avem: DBase, Paradox, Fox PRO 2.0
/ 2.5 / 2.6 pentru MSDOS, Fox PRO 2.6 pentru Windows, Microsoft Visual Fox PRO
3.0 / 6.0, Microsoft Access 2.0 / 95 / 97 / 2000 etc..
(2)
SGBD de uz particularizat sunt create prin programare pornind de la SGBD
generale, sunt facute sa raspunda cu strictete cerintelor unui beneficiar, si prezinta
urmatoarele caracteristici:
Pot gestiona numai anumite tipuri de date, conform cerintelor/necesitatilor
beneficiarului;
In consecinta, meniurile se refera numai la respectivele date si la manevrele care se
pot face cu ele;
Meniurile pot fi formulate in limba dorita de beneficiar;
Interfata grafica este proiectata pe cat posibil pentru a satisface dorinta beneficiarului in
ceea ce priveste culorile, fonturile.
123

Interfata grafica este proiectata astfel incat sa ofere usurinta in manevrare, iar
operatorul sa nu fie fortat sa se specializeze in domeniu pentru a o putea folosi;
astfel, meniurile si butoanele pot fi denumite in moduri foarte clare, iar posibilitatile de a
introduce date in locatii incorecte pot fi limitate aproape total;
De asemenea interfata poate fi prevazuta cu diverse protectii impotriva modificarilor
neautorizate, voite sau intamplatoare.

Exemple de SGBD de uz particularizat: sistemul de gestiune a abonatilor la

ROMTELECOM, la energia electrica, la telefonia mobila, sistemele de gestiune a
publicatiilor dintr-o biblioteca, sistemele de evidenta a pacientilor unui spital, sistemele de
emitere a biletelor de calatorie (v. sistemul Garii de Nord), sistemele de gestiune a
clientilor agentiilor de turism, cartea de telefon sau Pagini Galbene introdusa pe
calculator etc.
Definitii:
1. Organizarea initiala a bazei de date este cea tabelara. In tabelele de date, coloanele
se numesc campuri iar liniile se numesc inregistrari de date.
2. Prin proiectarea structurii bazei de date se intelege stabilirea campurilor pe care le
va avea tabela; se vor alege denumiri si tipuri de date pentru campuri
3. Tipurile de date reprezinta clasificari ale campurilor, prin care se stabileste felul
datelor care vor putea fi introduse ulterior in baza de date.
Forma finala a tabelei cu date care rezulta in urma proiectarii poate fi urmarita pe exemplul
de mai jos:
CAMPURILE

Nume
Ionescu
Popescu
Ionescu
Georgescu
Grigore

Prenume
Dana
Andrei
Ana
Ion
Cristina

Universitatea
UPB
ASE
UPB
Universitatea Bucuresti
Universitatea Bucuresti

Facultatea
Electronica
Management
Automatica si calculatoare
Istorie
Matematica

Anul Media/an
2
8
4
9
5
9
3
8
2
7

RANDURILE evidentiate sunt exemple de INREGISTRARI

Tipurile de date specifice sistemului Microsoft Access sunt urmatoarele:

1.
TEXT daca se atribuie unui camp acest tip de date, atunci, in tabela rezultata, in
celulele coloanei respective se vor putea introduce efectiv texte, deci orice insiruiri de
caractere; numarul de caractere este insa limitat la maxim 255. Din oficiu, lungimea
propusa de Access pentru campurile TEXT este de 50 de caractere.
2.
MEMO acest tip de date este asemanator cu tipul text, in sensul ca se admite
introducerea oricaror siruri de caractere. Cantitatea de text care se poate introduce printrun camp MEMO este insa limitata la maxim 65535 caractere.
3.
NUMBER In celulele unui camp de acest tip vor putea fi introduse numai valori
numerice; ele sunt utilizabile in calcule matematice.
124

Pentru a putea introduce in tabela cu date valori numerice reale, care sa nu fie
automat rotunjite, se va alege de la rubrica FIELD SIZE de la tabul GENERAL varianta
DOUBLE.
4.
CURRENCY intr-un camp de acest tip pot fi introduse valori numerice obisnute
sau care reprezinta sume de bani; se pot face cu precizie calcule care implica numere cu
pana la 15 cifre si cu pana la 4 zecimale.
5.
AUTONUMBER in campul de acest tip se produce o completare automata cu
valori numerice incrementate cu 1 (numarare din 1 in 1); incrementarea se produce la
fiecare introducere in tabela a unei noi inregistrari de date. O utilizare elementara a
campurilor de tip AutoNumber este crearea coloanei numar curent la tabel.
6.
YES/NO intr-un camp declarat de acest tip se vor putea introduce ulterior numai
date care pot avea numai doua stari posibile:adevarat/fals, da/nu, pornit/oprit.
7.
OLE OBJECT printr-un camp de acest tip se permite accesul la obiecte de
diverse naturi, ca de exemplu foi de calcul Excel, reprezentari grafice, fisiere imagine si
documente Microsoft Word.
8.
HYPERLINK in celulele unui astfel de camp se vor putea introduce siruri de
caractere care reprezinta adrese de pagini Web.
9. LOOKUP WIZARD se creaza un camp care permite alegerea de valori dintr-o lista
aflata in alta tabela.
10. DATE / TIME in celulele unui astfel de camp se vor putea introduce numai informatii
care constau in data calendaristica sau ora. Formatul in care va trebui introdusa de la
tastatura data sau ora este cel care a fost stabilit prin programul Regional Settings din
Control Panel

Capitolul 2: Crearea unei baze de date in forma tabelara, utilizand

Microsoft Access
Etapele de lucru vor fi prezentate pe urmatorul exemplu concret:
Problema:
Sa se creeze o baza de date care sa pastreze o evidenta a studentilor unor
facultati. Fisierul baza de date sa se numeasca STUDENTI si sa se formeze in
directorul MY DOCUMENTS.
Se propun urmatoarele campuri:
Nume de tip TEXT
Prenume de tip TEXT
Universitatea TEXT
Facultatea TEXT
Anul de tip NUMBER
Media anuala NUMBER
Platitor taxa YES/NO
Rezolvare:
Pasul 1: Se porneste programul Access si din fereastra care apare se va marca varianta
Blank Database. Aceasta permite crearea oricarei structuri de baza de date, dupa dorinta
utilizatorului. (Cealalta varianta, Database Wizard, ofera modele de structuri gata facute,
care se pot potrivi numai pe cateva situatii strict particulare).

125

Fereastra de pornire

Pasul 2: Apare fereastra File New Database (prezentata in figura care va urma), in care se
vor face urmatoarele:
a) Alegerea discului si a directorului in care se va forma fisierul baza de date, prin
rubrica Save In; conform problemei pe care o prezentam, se va alege directorul
MY DOCUMENTS de pe hard disc;
b) Alegerea unei denumiri pentru baza de date; conform exemplului, vom da
denumirea STUDENTI. Programul Access va adauga automat la denumire
extensia .mdb (Microsoft DataBase).

126

Pasul 3: Se apasa fie butonul CREATE, fie tasta ENTER. Va aparea fereastra Database,
cu eticheta Tables deja apasata.

Aceasta eticheta este punctul de plecare pentru organizarea tabelei. In continuare se va

apasa butonul New.
Pasul 4: Apare fereastra New Table, cu optiuni referitoare la modalitatea de formare a
structurii bazei de date. Fiind vorba de proiectarea unei structuri noi, se va apasa Design
View, apoi OK. Va aparea imediat fereastra Table, pe care se va defini efectiv structura
tabelei, adica se vor stabili numele campurilor si tipurile lor de date.

127

Pasul 5: In coloana FIELD NAME se vor scrie, unul sub altul, pe fiecare rand, numele pe
care doriti sa le aiba campurile bazei de date (in exemplul dat, campurile se numesc:
nume, prenume, universitatea, facultatea, anul, media anuala, platitor taxa). Atentie! NU
utilizati in denumirile campurilor semnul punct.
Pasul 6: In coloana DATA TYPE se va alege, pentru fiecare camp, tipul de date
corespunzator. Veti constata ca s-a produs completarea automata cu tipul de date TEXT
pentru fiecare camp, dar aceasta nu este nici o problema, deoarece modificati tipurile de
date astfel:
a)

Se merge in coloana Data Type, in randul corespunzator campului caruia

trebuie sa ii modificati tipul;
b)
Se deschide lista cu tipuri de date si se alege printr-un click tipul de date
dorit;
Pasul 7: Se salveaza structura de baza de date tabelara astfel definita, prin apasarea
meniului FILEoptiunea SAVE. Apare o fereastra prin care se cere introducerea unei
denumiri pentru tabela propriu-zisa. In problema propusa ca exemplu, vom da denumirea
tabela-studenti. Daca se omite denumirea tabelei, ea va primi din oficiu, totusi, numele
Table1, ceea ce nu este gresit, insa nu sugereaza prin nimic scopul tabelei. In concluzie,
nu omiteti punerea unei denumiri clare!
Pasul 8: Apare o fereastra prin care sistemul Access intreaba utilizatorul daca doreste
adaugarea campului cheie primara la tabela care a fost definita prin pasii anteriori. Acest
camp are, in prima instanta, rol de numar curent pentru tabela care se va incarca cu date.
De asemenea, campul cheie primara este utilizat in relationarea bazelor de date. Deci este
bine sa se apese butonul YES pentru ca tabela creata sa capete si acest camp. Dupa ce
se va apasa YES, veti constata ca la inceputul coloanei cu numele campurilor s-a inserat
un camp ID, de tip AUTO NUMBER.
Pasul 9: Se afiseaza structura astfel proiectata sub forma tabelara propriu-zisa apasand
meniul VIEWDATASHEET VIEW. Modul de vizualizare Datasheet View este destinat
incarcarii inregistrarilor de date, si operarii ulterioare cu datele.
Pasul 10: Se poate trece la introducerea de date.

Capitolul 3: Modificari in structura bazei de date

Odata definita structura bazei de date, in mod normal incepe incarcarea
inregistrarilor. Pot insa sa apara urmatoarele situatii:
a) Necesitatea introducerii unor noi campuri;
b) Schimbarea denumirii unor campuri;
c) Schimbarea tipului de date al unor campuri;
d) Schimbarea unor caracteristici ale campului, cum ar fi lungimea in cazul campurilor de
tip text, sau tipul de valoare numerica acceptata in cazul campurilor de tip number;
e) Eliminarea din structura bazei de date a unor campuri.
Aceste situatii se rezolva astfel:

128

Introducerea unui nou camp:

Pasul 1: se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se
apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra
Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date.
Pasul 2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul cu un click in randul cu numele
campului INAINTEA caruia doriti sa introduceti un nou camp.
Pasul 3: Se apasa INSERTROWS; va trebui scris numele noului camp si ales tipul de
date pentru acesta.
Pasul 4: Dupa adaugarea campului/campurilor, se salveaza modificarile structurii bazei de
date in mod obisnuit, cu FILESAVE.
Schimbarea denumirii unui camp:
Pasul 1: Se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se
apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra
Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date.
Pasul2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul in randul in care este trecut
respectivul camp si i se sterge denumirea, scriind imediat o alta. Apoi se salveaza
modificarea astfel facuta, tot cu FILESAVE.
Schimbarea tipului de date pentru un camp:
Pasul 1: Se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se
apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra
Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date.
Pasul2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul in randul in care este trecut
respectivul camp si se intra pe lista cu tipuri de date. Se alege noul tip printr-un click. Apoi
se salveaza modificarea astfel facuta, tot cu FILESAVE.
ATENTIE!!! Nu orice schimbare de tip de date este posibila sau indicata! De exemplu,
transformarea tipului NUMBER in tipul TEXT: daca ati creat un camp de tip NUMBER si ati
introdus deja date, transformarea in text va face ca respectivele numere sa fie tratate
ulterior ca simple siruri de caractere si deci sa nu mai poata fi implicate in calcule.
Schimbarea lungimii unui camp de tip TEXT:
Este o operatie care va promite, dupa caz, introducerea unei cantitati de text mai mari sau
mai mici. Reamintim ca din oficiu campurile TEXT permit introducerea de siruri de maxim
50 de caractere. Daca doriti sa schimbati aceasta situatie, se procedeaza astfel:
Pasul 1: Se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se
apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra
Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date.
Pasul2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul in randul in care este trecut
respectivul camp.
Pasul 3: Se intra in rubrica Field Size situata in partea mai de jos a ferestrei, se sterge
valoarea de 50 de caractere, si se scrie valoarea dorita pentru lungimea campului
respectiv. Reamintim ca la campurile TEXT maximul este de 255 caractere. Apoi se
salveaza modificarea astfel facuta, tot cu FILESAVE.
129

Shimbarea tipului de numar acceptat printr-un camp de tip NUMBER:

Vom lua in considerare situatie urmatoare: se doreste introducerea de numere reale, iar in
momentul introducerii datelor respective, programul Access vi le transforma automat in
numere intregi, neacceptand virgula. Se va elimina aceasta situatie astfel:
Pasul 1: Se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se
apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra
Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date.
Pasul2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul in randul in care este trecut
respectivul camp.
Pasul 3: Se intra in rubrica Field Size situata in partea mai de jos a ferestrei, se
desfasoara lista si se alege cu un click varianta DOUBLE. Apoi se salveaza modificarea
astfel facuta, tot cu FILESAVE.
Eliminarea din structura bazei de date a unor campuri:
Pasul 1: Se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se
apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra
Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date.
Pasul2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul in randul in care este trecut
numele campului care trebuie eliminat din baza de date.
Pasul 3: Se apasa meniul EDITDELETE ROWS.
Pasul 4: Se salveaza noua varianta de structura cu FILESAVE, in mod obisnuit.
ATENTIE!!! Eliminarea unuia sau a mai multor campuri atrage dupa sine pierderea in mod
permanent a datelor introduse in respectivele campuri. Daca incepeti manevra de
eliminare a unui camp, Access va lansa o fereastra de dialog in care va avertizeaza
despre pierderea datelor!

Capitolul 4: Operatii cu inregistrari

1. Sortarea datelor
2. Filtrarea datelor si salvarea rezultatului filtrarii
3. Crearea unei interogari dupa o singura tabela de date
4. Exportul datelor pentru aplicatia Microsoft Excel
5. Protectia bazei de date

1. Sortarea datelor
Aceasta este o operatie prin care se obtine reordonarea inregistrarilor, dupa un
anumit camp, crescator sau descrescator. Este deci o operatie foarte importanta, si care
se face foarte simplu, dupa cum urmeaza:
Pasul 1: Se afiseaza tabela cu date.
Pasul 2: Se selecteaza campul dupa care trebuie sa se produca reordonarea; selectia se
face dand un click pe capul de tabel, pe numele acelui camp.
130

Pasul 3: Se apasa meniul RECORDSSORTSORT ASCENDING pentru ordonare

crescatoare sau SORT DESCENDING pentru ordonare descrescatoare.
2. Filtrarea datelor si salvarea rezultatului filtrarii
Definitie:
Filtrarea este o procedura prin care, din multitudinea de inregistrari de date
introduse, vor ramane la vedere pe ecran numai anumite inregistrari, care prezinta
interes la un moment dat. Restul de inregistrari vor fi ascunse. Interesul prezentat
de anumite inregistrari se traduce, pentru Access, prin conditiile (criteriile) de filtrare
care trebuie definite de operator.
Pentru explicarea filtrarii, se va utiliza baza de date STUDENTI de mai inainte, in care s-a
definit tabela numita TABELA-STUDENTI.
Problema:
Sa se incarce in TABELA-STUDENTI cel putin 7 inregistrari de date. Din aceastea,
5 inregistrari sa aiba in campul UNIVERSITATEA valoarea UPB. Din aceste 5
inregistrari, 3 sa aiba in campul ANUL valori mai mari ca 3. Se se creeze apoi un
filtru care sa lase la vedere numai inregistrarile care respecta SIMULTAN cele doua
conditii de filtrare, si anume: UNIVERSITATEA sa fie UPB SI ANUL sa fie MAI
MARE CA 3. Apoi, rezultatul filtrarii sa se salveze.
Pasul 0 - preliminar: Presupunem ca ati incarcat inregistrarile conform cerintei de mai sus,
si ca aveti afisata pe ecran tabela cu datele.

Pasul 1: Se apasa meniul RECORDSFILTERADVANCED FILTER/SORT.

Pasul 2: Apare fereastra Filter, care se va utiliza pentru scrierea criteriilor de filtrare.
131

Partea de jos a ferestrei Filter este, dupa cum vedeti in imaginea urmatoare, impartita in
linii si coloane. Fiecare coloana se va utiliza pentru definirea cate unei conditii de filtrare,
dupa cum urmeaza:
Pasul 2-1: Se deschide lista din randul FIELD - coloana 1 si cu un click se alege
numele campului care intra in prima conditie de filtrare. In problema propusa,
acesta este UNIVERSITATEA.
Pasul 2-2: Se pozitioneaza cursorul cu un click in randul CRITERIA - coloana 1 si
se scrie prima conditie de filtrare dupa urmatoarea regula generala:
[nume tabela de date]![nume camp]operator_de_comparatie termen_de_comparatie
In problema propusa, prima conditie se va scrie deci astfel:
[tabela-studenti]![universitatea]=UPB
Observatie: se poate totusi evita scrirea unui astfel de gen de formula. Puteti scrie
direct termenul de comparatie in randul criteria, adica in acest caz UPB.
Pasul 2-3: Se pozitioneaza cursorul cu un click in randul FIELD-coloana 2 si se
alege numele campului care intra in a doua conditie de filtrare, apoi se merge in
randul CRITERIA coloana 2 si se scrie cel de al doilea criteriu, dupa metoda de
mai sus. In problema propusa, el va fi:
[tabela-studenti]![anul]>3

132

Pasul 3: Se salveaza filtrul astfel creat apasand meniul FILESAVE AS QUERY. Va

trebui dat un nume. In problema propusa, vom da numele filtru studenti.
Pasul 4: Se pune in aplicare filtrul apasand meniul FILTERAPPLY FILTER/SORT, sau
butonul utilitar cu simbol de palnie. Vor ramane la vedere numai inregistrarile care au
respectat toate conditiile simultan.
Observatie: Dupa ce s-a afisat rezultatul filtrarii, fereastra respectiva poate fi inchisa.
Rezultatul filtrarii a fost salvat anterior sub numele filtru studenti, si deci el va fi oricand
accesibil prin fereastra Database, eticheta QUERIES. Daca se intra pe aceasta eticheta,
se va vedea numele filtru studenti si tabela respectiva se poate deschide cu ajutorul

133

butonul OPEN sau obisnuit, cu dublu-click sau click si <enter> pe denumirea filtru
studenti.
Reafisarea tabelei cu toate inregistrarile la vedere se poate face astfel:
Metoda 1:
Daca aveti deschisa tabela FILTRATA, se va apasa din nou butonul cu palnie sau
se va apasa meniul RECORDSREMOVE FILTER/SORT.
Metoda 2:
Daca aveti tabela inchisa si va aflati in fereastra Database, apasati eticheta Tables
si butonul OPEN.
Observatie: Inchiderea ferestrei cu rezultatul filtrarii si reafisarea tabelei complete NU
desfiinteaza filtrul. El ramane la dispozitia utilizatorului, deoarece a fost salvat (prin
FILESAVE AS QUERY).
3. Crearea unei interogari dupa o singura tabela de date
Definitie:
O interogare (=query=chestionar) a unei baze de date este tot un proces de
extragere de informatie dintr-o baza de date, la fel ca si filtrarea. Prin interogare
insa se lasa la vedere din baza de date numai anumite campuri.
Pentru a crea o interogare a unei tabele cu date, o metoda simpla este utilizarea
wizard-urilor, modele care elimina necesitatea unor etape de lucru mai complexe, cum au
fost cele de la filtrare.
Interogarea se poate crea pe o tabela cu date completa, sau deja filtrata.
Metoda de creare a unei interogari utilizand wizard-uri se va prezenta pe problema
urmatoare:
Problema:
Sa se creeze o interogare a tabelei cu evidenta studentilor utilizata pana aici.
Interogarea sa aleaga campurile NUME, PRENUME si FACULTATEA, si sa fie
salvata sub denumirea query studenti.
Pasul 1: Se pune in evidenta fereastra Database.
Pasul 2: Se apasa eticheta QUERIES si apoi butonul NEW.
Pasul 3: Apare fereastra New Query din care, pentru a lucra cu ajutorul wizard-urilor, se va
alege Simple Query Wizard, apoi se va apasa OK.
Pasul 4: Apare fereastra Simple Query Wizard, prin care se vor putea alege campurile
care trebuie sa ramana la vedere. Alegerea campurilor se face prin selectarea numelui cu
un click si apoi click pe butonul > .

134

Pasul 5: Dupa alegerea campurilor, se apasa butonul NEXT. Apare posibilitatea de a

redenumi interogarea care este in curs de formare. Conform problemei propuse, se va
sterge denumirea pusa din oficiu de sistem si se va scrie denumirea query studenti. Apoi
se apasa butonul FINISH.
Rezultatul aplicarii acestor pasi pentru rezolvarea problemei de interogare propusa se
vede in imaginea urmatoare:

Observatie: Salvarea rezultatului unei filtrari se poate face doar ca interogare, cu SAVE
AS QUERY, dupa cum s-a prezentat anterior.
135

4. Exportul datelor pentru aplicatia Microsoft Excel

Definitie:
Exportul datelor este o operatie prin care se formeaza o copie a tabelei de date, iar
aceasta copie are un format intern specific aplicatiei pentru care s-a facut exportul.
Astfel, copia creata poate fi deschisa cu aplicatia respectiva si datele pot fi
prelucrate in continuare cu acea aplicatie.
In concluzie, in cazul exportului pentru Excel, datele din tabela creata si incarcata
cu ajutorul lui Microsoft Access vor putea fi prelucrate cu Microsoft Excel; astfel, asupra
tabelei exportate pot fi executate operatii care prin Access ar fi mult mai dificile. Un
exemplu bun il constituie calculele si reprezentarile grafice, care prin Excel se fac foarte
simplu. Este deci perfect justificata cunoasterea unei metode care sa permita trimiterea
datelor din baza de date intre-un fisier utilizabil prin Excel.
Exportarea tabelei de date pentru Excel se face astfel:
Pasul 1: Se deschide (daca este cazul) tabela cu date.
Pasul 2: Se apasa meniul FILESAVE AS/EXPORT
Pasul 3: Se marcheaza daca nu este deja marcata varianta To an External File or
Database si se apasa OK.
Pasul 4: Prin rubrica Save In se poate schimba directorul in care sa se formeze fisierul in
urma exportului. Daca nu se face nici o modificare, fisierul exportat va aparea in acelasi
director cu baza de date.
Pasul 5: Prin rubrica File Name, se poate modifica numele fisierului care se va forma prin
export. Daca nu se face nici o modificare, el va purta acelasi nume ca si tabela din care
provine.
Pasul 6: Se desfasoara lista Save as Type si in mod obligatoriu se alege cu un click
Microsoft Excel.
Pasul 7: Se apasa butonul EXPORT.
Atentie: imediat ce se apasa EXPORT, copia exportata a tabelei de date se formeaza.
Insa ea NU se deschide singura, automat! Pentru a o putea utiliza, este necesar sa porniti
programul Excel (sau Windows Explorer) si sa deschideti cu el fisierul obtinut prin export.
5. Protectia bazei de date
Pentru proiectantul / utilizatorul unei baze de date Access existente intr-un PC
individual, se poate pune problema protejarii informatiilor introduse. Sistemul Access ofera
posibilitatea protectiei bazei de date prin parola. Astfel, baza de date nu va mai putea fi
deschisa decat daca se cunoaste parola.
Securizarea bazei de date se face astfel:
Pasul 1: Daca baza de date este deschisa, ea trebuie inchisa (deci inseamna ca veti
inchide si fereastra Database, nu numai tabela de date).
Pasul 2: Se apasa meniul FILEOPEN DATABASE
Pasul 3: Se intra in directorul in care se afla baza de date, se selecteaza cu un click
numele bazei si obligatoriu se bifeaza caseta Exclusive. Apoi se apasa butonul OPEN.

136

Va aparea fereastra Database.

Pasul 4: Se apasa meniul TOOLS SECURITY SET DATABASE PASSWORD
Apare fereastra pe care o vedeti mai jos, prin care se va cere introducerea parolei si
imediat reintroducerea pentru confirmare. Apoi se apasa OK. Evident ca din motive de
securitate elementara a parolei, ea nu se afiseaza in clar la introducere, ci apare un sir de
caractere steluta. Cu acestea, baza de date este parolata.

OBSERVATII IMPORTANTE!!!
1.

2.
3.

Din acest moment, parolarea bazei de date s-a incheiat si DUPA ce inchideti baza
de date, ea NU va mai putea fi deschisa decat de persoana care poate sa introduca
CORECT parola.
Daca uitati parola, baza de date devine inutilizabila!!! Nu o mai puteti deschide chiar
daca Dvs. sunteti autorul ei!
Atentie: parolarea bazelor de date in sistemul Access este case-sensitive, adica
intr-o parola caracterele majuscule sunt considerate DIFERITE de ACELEASI
caractere scrise cu litere mici! De exemplu, parola lucrare este considerata diferita
complet de parola LUCRARE sau Lucrare etc.

Eliminarea parolei bazei de date

Daca se doreste desfiintarea parolei, se va proceda astfel:
Pasul 1: Se deschide baza de date, si deci veti avea pe ecran fereastra Database.
Pasul 2: Se apasa meniul TOOLSSECURITYUNSET DATABASE PASSWORD
137

Pasul 3: Se va cere introducerea parolei. Dupa ce scrieti parola, se va apasa OK. Astfel,
parola este desfiintata.

Capitolul 5: Crearea formularelor si a rapoartelor cu ajutorul

modelelor de care dispune Microsoft Access
1. Crearea formularelor
2. Crearea rapoartelor

1. Crearea formularelor
Ne vom referi in continuare numai la formularele mai simple, care se creeaza
pornind de la o tabela de date deja existenta.

Definitie:
Un formular creat pornind de la o tabela de date existenta este doar o alta
modalitate, mai prietenoasa pentru utilizator, de introducere, vizualizare si operare
cu datele. El prezinta avantajul de a avea un aspect mai placut pentru utilizator.
Campurile bazei de date vor deveni rubrici ale formularului.
Etapele de creare sunt exemplificate in continuare, tot pe baza de date studenti
care a fost utilizata pana acum.
Pasul 1: Se deschide (daca este cazul) baza de date, si veti avea afisata fereastra
Database.
Pasul 2: De pe fereastra Database, se apasa eticheta FORMS si apoi butonul NEW.
Apare fereastra New Form. Din partea de jos a acesteia, din lista, se selecteaza cu un
click numele tabelei din care se doreste obtinerea unui formular. In exemplul nostru, vom
selecta tabela-studenti.

Pasul 3: Pentru a crea formularul foarte simplu, cu ajutorul modelelor oferite de MS

Access, se va apasa tot din fereastra New Form varianta de lucru Form Wizard. Apoi se
apasa butonul OK.
138

Pasul 4: Apare fereastra Form Wizard din care se vor alege campurile tabelei care doriti
sa devina rubrici pe formular.
In exemplul nostru, vom pune pe formular toate campurile din tabela de date. Alegerea
tuturor camourilor poate fi facuta dintr-o singura manevra, prin apasare pe butonul >>.
(Pentru a alege campurile unul cate unul, se apasa pe butonul >).
Pasul 5: Se apasa butonul NEXT.

Pasul 6: Ramane in continuare pe ecran fereastra Form Wizard, din care acum se alege o
varianta de pozitionare a campurilor pe formular. Apoi se apasa NEXT.
Pasul 7: In continuare se alege un stil de colorare a formularului, apoi se apasa NEXT.

139

Pasul 8: Se scrie o denumire pentru formular, apoi se apasa FINISH. In exemplul nostru
se va da denumirea formular-studenti.
Rezultatul final poate arata in felul urmator:

2. Crearea rapoartelor
Scopul generarii rapoartelor este tiparirea la imprimanta a informatiilor introduse in
baza de date.Rapoartele sunt deci o facilitate importanta a sistemelor de gestiune a
bazelor de date. Ele sunt create cu ajutorul unei componente a SGBD numita generator
de rapoarte.
In continuare, se vor prezenta etapele generarii unui raport cu informatiile din baza
de date studenti.
Atentie! Programul Microsoft Access nu genereaza rapoarte decat daca pe calculator este
instalat si un driver de imprimanta.
Pasul 1: Din fereastra Database se apasa eticheta REPORTS si apoi butonul NEW.
Pasul 2: Apare fereastra New Report din care se alege, din lista de jos, numele tabelei din
care se doreste tiparirea informatiilor. In exemplul nostru, vom alege tabela-studenti.
Apoi, pentru a beneficia de ajutorul modelelor, se alege Report Wizard. In continuare se
apasa OK.

140

Pasul 3: Ca si la formular, se aleg campurile tabelei care doriti sa apara pe raport. Vom
alege numai cateva dintre campurile tabelei-studenti. Apoi se apasa NEXT.

Pasul 4: Optional, se poate alege ca un camp sa apara predominant.

Pasul 5: Se apasa NEXT si, tot optional, se poate face sortarea datelor din raport
crescator sau descrescator,evident dupa un camp.

141

Pasul 6: Se apasa NEXT si se alege modul de asezare a informatiilor pe raport:

Pasul 7: Se apasa NEXT si se alege un stil de colorare a raportului. Deoarece rapoartele

sunt destinate tiparirii la imprimanta, nu aveti la dispozitie modele colorate intens.

Pasul 8: Se apasa NEXT si se poate da o noua denumire raportului. In exemplul nostru,

vom da denumirea raport-studenti. Apoi se apasa FINISH.

142

Capitolul 6: Relatii intre tabele

Din ceea ce s-a prezentat pana aici, puteti deja deduce ca o baza de date este un
complex de pastrare si manevrare a informatiei sub diverse forme: TABELA DE DATE,
FORMULAR, INTEROGARE, RAPORT.
BAZA DE DATE

TABELE DE DATE
FORMULARE DE MANEVRARE A DATELOR
INTEROGARI
RAPOARTE

In consecinta, ar insemna ca intr-o BAZA DE DATE se pot defini, in functie de

necesitati, MAI MULTE tabele, interogari, formulare si rapoarte.
In continuare, va fi prezentata o situatie concreta in care sa se opereze cu o baza
de date in care exista doua tabele.
Problema:
a) Sa se creeze baza de date UNIVERSITATI care sa cuprinda tabela FACULTATI
si tabela STUDENTI.
b) Tabela FACULTATI sa aiba campurile urmatoare:
Facultate TEXT
Numar ani studiu NUMBER
Forme de invatamant oferite - TEXT
Tabela STUDENTI sa aiba campurile urmatoare:
Nume student TEXT
Facultate TEXT
Anul NUMBER
c) Sa se defineasca o relatie intre cele doua tabele si sa se creeze o interogare
care sa combine cele doua tabele, alegand campurile NUME STUDENT,
FACULTATE, NUMAR ANI STUDIU, ANUL.

Pasul 1: Se deschide Access, se porneste pe varianta de lucru Blank Database, se alege

directorul in care se va forma baza de date si prin rubrica File Name se atribuie bazei de
date denumirea dorita, in cazul nostru UNIVERSITATI. Apoi se apasa butonul CREATE
sau tasta <enter>.
Pasul 2: Apare fereastra Database, care in cazul problemei propuse afiseaza in bara de
titlu universitati:Database. Eticheta TABLES este deja apasata. Se apasa butonul NEW
si apoi prin metoda deja cunoscuta se proiecteaza tabela FACULTATI (nu uitati la
salvarea structurii sa scrieti denumirea FACULTATI). Atentie! Obligatoriu tabela va avea
camp cheie primara (deci ID), acest camp putand fi implicat in relationarea tabelelor.
Pentru scopul problemei propuse, nu este nevoie sa incarcati multe inregistrari de date.
143

Pasul 3: Se incarca deci cateva inregistrari, apoi fereastra cu tabela FACULTATI se va

inchide. Va veti afla din nou in fereastra Database.
Pasul 4: Se da un click pentru a deselecta denumirea Facultati, se apasa butonul NEW si
se trece la proiectarea tabelei STUDENTI, prin metoda deja cunoscuta. Aceasta tabela va
avea de asemenea camp cheie primara, si veti incarca cateva inregistrari de date.
Pasul 5: Se inchide fereastra cu tabela STUDENTI. Pe ecran veti avea acum fereastra
Database care va prezinta numele celor doua tabele create anterior:

Pasul 6: Pentru a putea crea o interogare care sa combine campuri din cele doua tabele,
se defineste mai intai o relatie intre cele doua tabele. Relatia se creeaza astfel:

6.1
6.2

6.3

6.4

Se
apasa
meniul
TOOLSRELATIONSHIPS
Apar ferestrele Relationships si
Show Table. Din fereastra Show
Table, selectam pe rand cele
doua tabele de date dand cate un
click pe numele lor si apoi pe
butonul ADD. Apoi se inchide
fereastra Show Table, apasand de
exemplu pe
CLOSE..
Ramane
deschisa
fereastra Relationships.

Stabilim efectiv relatia astfel: cu mouse-ul, se taraste de exemplu campul

FACULTATE din caseta FACULTATI peste campul FACULTATE din caseta
144

STUDENTI. Apare o noua fereastra Relationships din care se apasa butonul

CREATE. Apoi pe ecran veti avea o fereastra ca mai jos:

Relatia a fost definita. Aceasta fereastra poate fi acum inchisa, operatie care va va
conduce inapoi in fereastra Database. Continuam problema cu crearea interogarii
prin combinarea celor doua tabele.
Pasul 7: Din fereastra Database se apasa eticheta Queries si butonul NEW.
Pasul 8: Alegem Simple Query Wizard pentru a se lucra mai usor, apoi se apasa OK.
Apare fereastra urmatoare:

145

Pasul 9: Din lista Tables/Queries, se selecteaza cu un click tabela STUDENTI si apoi, prin
metoda deja prezentata, se aleg campurile care ne intereseaza din ea. In problema
propuse, se vor alege campurile Nume student, Facultate, Anul.
Pasul 10: Din lista Tables/Queries, se selecteaza apoi cu un click tabela FACULTATI si
prin metoda deja prezentata, se aleg campurile care ne intereseaza din ea. In problema
propuse, se va alege campul Numar ani studiu. Apoi se apasa butonul NEXT.

Pasul 11: Se apasa din nou NEXT si apoi se scrie (eventual) o noua denumire pentru
interogarea obtinuta. In problema propusa, vom da denumirea INTEROGARE
COMBINATA.
Pasul 12: Se apasa butonul FINISH. Rezultatul acestor pasi este:

146

Caiet de Sarcini
Noiuni hardware i software
1. Care este rolul microprocesorului?
a. Coordonare a activitii sistemului de calcul.
b. Stocare a datelor n mod permanent.
2. Care elemente nu pot lipsi din sistemul de calcul ?
a. Microprocesorul.
b. Mouse-ul
c. Sistemul de operare.
d. Programele de aplicaie.
e. Imprimanta
3. Care din urmatoarele dispozitive nu folosesc la stocarea permanent a datelor?
a. Hard discul.
b. Discheta
c. Memoria RAM.
d. CDROM-ul.
e. Memoria Clipboard.
4. Care este rolul memoriei RAM ?
a. Pstrarea datelor i a programelor folosite la un moment dat al lucrului.
b. Stocarea datelor n mod permanent.
c. Pstrarea n funciune a calculatorului.
d. Este volatil.
5. Ce este sistemul de operare ?
a. Un program care face posibil comunicarea dintre calculator i utilizator.
b. Un produs software.
c. Un program de aplicaie.
6. Care din urmatoarele dispozitive folosesc la conectarea la internet?
a. Placa de sunet
b. Placa de retea
c. Fax - modemul
7. Ce este un fisier?
a. Un separeu pe disc, destinat pstrrii ordinii.
b. Rezultatul introducerii i salvrii de date.
c. Un grup de directoare.
8. Ce este un kilobytes (KB) ?
a. Unitatea fundamental de msur a informaiei.
b. Multiplu al bitului adic 1024 biti
c. Multiplu al byteului adic 210 bytes
9. Sistemul de operare este:
a. Un sistem de fiiere independente
b. Un produs soft pentru gestionarea lucrului cu CD
c. Un program complex pentru gestiunea informaiei i a resurselor hardware, asigurnd
interfaa cu utilizatorul
10. Care este rolul tastei Enter:
a. ncheie o linie de comand.
b. Duce la executarea programului care este selectat.
c. Este apasat cnd se doreste salvarea fiierului.
147

Sistemul de operare Windows

11. Ce este Windows XP ?
a. O interfa grafic
b. Un program utilitar
c. Un sistem de operare
12. Ai creat n Explorer fiierele : astzi se d test.txt i astzi dm un test.doc. Le-ai cutat dup
aceea n Ms-Dos i ai gsit : astzi~1.txt i astzi~2.doc. Ce s-a ntmplat ?
a. Din cauza denumirilor foarte lungi fiierele au fost create greit
b. S-au format nume autogenerate
c. Fiierele au fost salvate greit
13. Apsarea pe butonul de minimizare a unei frestre n mediul Windows:
a. Duce la oprirea programului care se afla n funciune n acea fereastr
b. Minimizeaz fereastra i oprete acel program aflat n funciune
c. Nu oprete programul dar minimizeaz fereastra
14. Dac lucrai n Windows i vrei s cutai un fiier cum procedai
a. Folosii butonul Start opiunea Search For Files and Folders / Start Cautare
Fiiere i foldere
b. Cutai prin lista de fiiere i directoare prezentat de Explorer
c. Folosii butonul Start opiunea Search Computer files / Start Cautare Fiiere
Calculator
15. Prin Windows ai pornit Ms-Dos i ai ters cteva fiiere.
a. Le putei recupera din Recycle Bin / Co de reciclare
b. Nu le mai putei recupera
c. Se pot recupera numai 3 deodat
16. Cum oprii un calculator dotat cu Windows XP
a. Start Shut Down Shut down / Start nchidere Computer nchidere
b. Direct de la butonul Power / Pornire de pe carcas
c. Start Shut Down Restart / Start nchidere computer Repornire
17. Cum selectai n Explorer un grup de fiiere care nu este compact :
a. Folosind tasta SHIFT i sgeata n jos
b. Folosind tastele SHIFT , CTRL i SPACE
c. Folosind tasta CTRL i mouse-ul
d. Folosind tasta ALT i mouse-ul
18. Opiunea Properties / Proprieti care exist n fereastra care se activeaz cnd acionm butonul
drept al mouse-ului pe Desktop / Suprafaa de lucru este identic cu :
a. Regional and Language Options / Opiuni regionale i lingvistice.
b. Display / Afiare
c. Monitor / Monitor
19. Cum se salveaz un director fcut cu Windows Explorer / Explorator Windows ?
a. NU se pune problema salvarii!
b. Cu File Save as / Cu Fiier Salvare ca
20. Cum se face cel mai exact operaia de salvare prima oara a unui fiier?
a. File / Fiier Save / Salvare Selectare dispozitiv de stocare (C:) Selectare Director
Intrare n Director Denumire Fiier Apasare <Enter> sau buton Save / Salvare.
b. File / Fiier Save As / Salvare ca Selectare dispozitiv de stocare (C:) Denumire
Fiier Apasare <Enter> sau buton Save / Salvare.
21. Cand este indicat s se salveze un fiier la care lucram?
a. Prima oara aproape imediat ce l-am nceput, apoi periodic.
148

b. Dupa ce ncheiem complet lucrul.

c. Fiierele nu se salveaz.
22. Cum se deschide un fiier existent deja pe hard disc?
a. Cu FILEOPEN / Fiier Deschidere din programul corespunztor.
b. Gsim fiierul cu Search For Files and Folders / Cautare Fiiere sau Foldere i dm
ENTER pe numele lui.
c. Gasim fiierul n Windows Explorer / Explorator Windows i dm ENTER pe numele lui.
23. n ce stare este un program dintr-o fereastr minimizat?
a. n stare de funcionare.
b. Este oprit.
c. Este blocat.
24. Cum ar trebui ncercat deblocarea unui calculator blocat n urma unei operaii ntr-un program ?
a. Cu apasare pe butonul Power / Pornire.
b. Cu combinaia de taste CTRL+ALT+DELETE.
25. Dac operaia de dublu click nu mai functioneaz, ce poate nsemna?
a. Mouse defect.
b. Mouse configurat prost din programul Mouse / Maus.
26. Cum se porneste un program existent pe hard disc?
a. Cu START Run / Executare scriem calea pn la fiierul executabil.
b. Gsim fiierul cu Search For Files or Folders / Cautare Fiiere sau Foldere si dm
ENTER pe numele lui.
c. Gsim fiierul n Windows Explorer / Explorator Windows i dm ENTER pe numele lui.
d. Din pictogram, dac avem.
e. Din STARTPrograms / Programe, dac exist n list.
27. Cum se oprete corect calculatorul cu sursa AT i sistem de operare Windows XP?
a. Cu apsare direct pe butonul Power / Pornire.
b. Cu combinaia de taste CTRL+ALT+DELETE.
c. Cu START SHUT DOWN / nchidere computer apsare directa apoi pe butonul
Power / Pornire.
d. Cu START SHUT DOWN / nchidere computer ateptam mesajul de nchidere n
condiii de siguran apoi apsam butonul Power / Pornire.
28. Ce caracteristici are sistemul de operare Windows ?
a. Este un sistem de operare.
b. Este o interfa grafic.
c. Este un soft de aplicaie.
d. Funcioneaz n regim multitasking.
29. Cum se face operatia de salvare a fiierului deschis pe ecran cu un alt nume pe discheta?
a. File / Fiier Save As / Salvare ca C: Gsire Director Selectare Director
Denumire FiierApsare <Enter> sau buton Save / Salvare.
b. File / Fiier Save As / Salvare ca 3 Floppy / Dischet (A:) Selectare Director
Intrare n Director Denumire Fiier Apsare <Enter> sau buton Save / Salvare.
30. Cum se poate reutiliza o fereastr minimizat?
a. Folosim butonul Start.
b. Dm click pe numele ei in bara de lucrari.
c. Folosim combinaia de taste Alt +Tab
31. Ce este rezoluia de afiare?
a. Numrul de centimetri ptrai care reprezint suprafaa ecranului .
b. Numrul total de pixeli din care se formeaz imaginea pe ecran.
c. Rata de mprosptare a imaginii de pe ecran.

149

32. Cum se formeaz directorul Grupa Mea prin Windows Explorer / Explorator Windows?
a. FILE / Fiier NEW / Nou FOLDER apsm <Enter>.
b. FILE / Fiier NEW / Nou FOLDER scriem numele directorului apsm <Enter>
33. Dac numele unui program nu se mai afl n meniul START, atunci:
a. Programul respectiv a fost ters de pe hard disk.
b. Denumirea lui a fost doar ea eliminata din meniul START.
34. Cum se numete suprafaa ecranului de Windows?
a. Fereastra.
b. Desktop / Spaiu de lucru
c. Display / Afiare
35. Dac la apasarea unei taste apare alt caracter dect cel inscripionat pe ea, ce s-a ntmplat?
a. Tastatura s-a defectat.
b. S-a schimbat limba de scriere pentru tastatur.
c. S-au inversat funciile butoanelor de la mouse
36. n ce moment al lucrului se formeaz EFECTIV un fiier?
a. Imediat ce ncepem s scriem (sau sa creem desenul).
b. Dup o prim operaie de salvare a datelor introduse.
c. n momentul nchiderii programului cu care a fost creat.
37. Cum se recupereaz datele ajunse din greeal n Coul de reciclare ?
a. FILE / Fiier RESTORE / Restabilire din Windows Explorer / Explorator Windows.
b. FILE / Fiier RESTORE / Restabilire din programul Recycle Bin / Co de reciclare.
c. Cu un program special pentru reciclare.
38. Cnd se elibereaz efectiv spaiul de pe hard disk?
a. Imediat ce trimitem n Recycle Bin / Coul de reciclare fiierele.
b. Dup ce tergem fiierele i din Recycle Bin / Coul de reciclare.
c. Se folosesc programe specializate n aceste operaii.
39. Dac credei c ai pierdut un fiier, cum l putei cuta?
a. START SEARCH / Cutare FILES OR FOLDERS / Fiiere sau foldere
b. Parcurgnd lista oferit de programul Windows Explorer / Explorator Windows.
c. Parcurgnd arborele oferit de Windows Explorer / Explorator Windows.
40. Cum se formeaza un fisier text prin Windows Explorer / Explorator Windows?
a. FILE NEW FOLDER / Fiier Nou Folder
b. FILE NEW TEXT DOCUMENT / Fiier Nou Document text
41. Dac taskbar-ul / bara de lucrari nu mai exist pe ecran, atunci:
a. S-a activat opiunea AUTO HIDE / Autoascundere.
b. Windows este n curs de a se defecta.
42. Cum se maximizeaz o fereastra?
a. Trgnd-o de chenar.
b. Cu butonul cu ptrat.
c. Cu ajutorul opiunii MAXIMIZE / Maximizare din Cmpul de control al ferestrei (Alt+Space).
43. Cum se oprete n mod normal un program?
a. Din butonul cu X .
b. FILE CLOSE / Fiier nchidere sau FILE EXIT / Fiier Ieire (dupa caz)
c. Din butonul cu liniu.
44. La o operaie de salvare ntr-un director, cum se intr n director:
a. Click + <Enter> pe numele directorului.
b. Dublu click pe numele directorului.
c. Click pe numele directorului i apoi apsare pe butonul OPEN / Deschidere
150

45. Care din urmatoarele elemente aparin ferestrelor din Windows :

a. Bara de titlu, bara de meniuri.
b. Bare de butoane, butoanele de control.
c. Bara de stare, barele de derulare.
46. Ce tipuri de ferestre se utilizeaz n Windows ?
a. De document, de aplicaie, de execuie, de tergere
b. De document, de grup, de aplicaie, de dialog
c. De dialog, de ajutor, de aplicaie
47. Cum putei schimba cursorul Mouse ului ?
a. Din Control Panel Mouse / Panou de control Maus
b. Din Accessories / Accesorii
c. Nu putem
48. Daca lucrai n Windows XP i vrei s punei pe Desktop / Spaiu de lucru un desen :
a. Folosii opiunea SEARCH / Cutare din meniul butonului START.
b. Utiliznd Control Panel Display Background / Panou de control Afiare Spaiu de
lucru Fundal
49. Cum se creaz o iconi pe Desktop / Spaiu de lucru ?
a. Cu Start Settings Taskbar and Start Menu Start Menu Customize Add / Start
Setri Bar de activiti i meniul Start Meniul Start Particularizare -- Adugare.
b. Click dreapta pe programul respectiv i alegere Send to Desktop / Trimitere la Spaiu de
lucru .
c. Cu File New Folder / Fiier Nou Folder
Reele de calculatoare
50. Din punct de vedere al ntinderii (suprafa), o reea poate fi :
a. LAN
b. TCP / IP
c. FTP
51. Topologia de tip magistrala (BUS) folosete :
a. Cablu de tip UTP
b. Cablu coaxial
c. Cablu de cupru de 3 mm
52. Care din urmatoarele denumiri reprezint un protocol de reea ?
a. TCP / IP
b. MAN
c. E-MAIL
53. Pentru conectarea la un alt calculator din reea se poate realiza o unitate de disc virtual prin :
a. Map network drive / Conectare unitate din reea
b. Disconnect network drive / Deconectare unitate din reea
c. Shortcut to network drive / Scurttur la unitate din reea
54. Ce face comanda : NET SEND * MESAJ ?
a. Trimite un mesaj calculatorului Asterix (*).
b. Afieaz parametrii de configurare ai reelei.
c. Trimite un mesaj pentru toate calculatoarele din reea

Microsoft Word
55. O not de subsol se scrie folosind :
a. ViewFootnote / VizualizareNot de subsol
b. InsertFootnote / InserareReferinNot de subsol
151

56. Un antet se creaz folosind :

a. View Header and Footer / VizualizareAntet i subsol
b. InsertHeader and Footer / InserareAntet i subsol
57. Opiunea TableSplit Cells / TabelScindare celule
a. Sparge un tabel la nivelul liniei selectate
b. mparte celula selectat ntr-un numr precizat de coloane.
58. Dac opiunea InsertPage Numbers / InserareNumr de pagina nu este utilizat
atunci :
a. WORD nu numr paginile documentului
b. WORD nu tiprete numerele paginilor la scrierea la imprimant.
59. Cum putem introduce o pagin nou ntr-un document :
a. Apsm pe Enter pn ajungem la noua pagin.
b. Din InsertBreak..Page Break / Inserarentreruperefrit de pagin
60. Putem face ca un document s aib un antet pe paginile pare i un altul pe paginile impare
?
a. Da , din Page SetupLayout / Iniializare paginAspect
b. Nu
61. Un text se poate extrage de sub un desen prin :
a. Selectarea desenului i opiunea DrawOrderSend
DesenOrdineTrimitere n spatele textului
b. Crearea unui desen semitransparent

Behind

Text

62. Un BASIC SHAPES / O Form de baz (luat/ din AutoShapes / Forme automate) :
a. Poate fi colorat n interior
b. Poate accepta efecte tridimensionale
63. Un exponent poate fi scris cu :
a. FormatFontSuperscript / Exponent
b. FormatFontSubscript / Indice
64. Ce proprieti are un / o Text Box / Caset de text ?
a. Se poate trage cu mouse-ul prin pagin.
b. Se muta cu tot cu coninutul ei.
c. Se poate colora att chenarul ct i interiorul ei.
d. Poate avea chenar cu umbr.
65. Ce caracteristici are un chenar fcut cu op. BORDERS and SHADING / Borduri i Umbrire
?
a. Este lat ct foaia.
b. Nu se poate trage prin foaie cu mouse-ul.
c. Nu i se aplic efectele de aranjare a aspectului existente pe bara de desenare.
66. Dac ai scris din greeal pagina ntreag cu Caps Lock-ul apsat, ce facei?
a. tergei tot i rescriei.
b. Folosii Format Change Case lowercase / FormatModificare dup
cazminuscule
c. Folosii Format Change Case UPPERERCASE /
FormatModificare
dup cazMAJUSCULE
152

67. Ce posibiliti cunoatei pentru scrierea unui caracter ca indice?

a. FormatFontSuperscript / Exponent
b. FormatFontSubscript / Indice
c. Scrierea caracterului respectiv la dimensiune foarte mic.
68. Cum se nchide documentul curent?
a. FileClose / Fiiernchidere
b. FileExit / FiierIeire
c. Butonul X al ferestrei de document.
69. Cum se poate ntoarce foaia pe orizontala?
a. O poziionam cu ViewLandscape / VizualizareTip vedere
b. O poziionam cu FilePage Setup Paper Size Landscape / FiierIniializare
paginMarginiTip vedere
70. Cum se transform literele mici n majuscule?
a. FormatChange CaseUPPERCASE / FormatModificare dup
cazMAJUSCULE
b. FormatFontSmall Caps / FormatFontMajuscule reduse
c. FormatFontAll Caps / FormatFontDoar majuscule
71. Ce face opiunea Merge Cells / mbinare celule ?
a. Reunete celulele selectate.
b. mparte celulele selectate n coloane.
72. Cum se produce scrierea automat la doua rnduri?
a. FormatParagraphIndentationScriem 2 Cm /
FormatParagrafIndentareScriem 2 Cm
b. FormatParagraphLine Spacing Double / FormatParagrafSpaiereLa
dou rnduri
73. Cum se mparte un paragraf pe coloane ?
a. FormatColumns / Coloane
b. Selectare toat paginaFormatColumns / Coloane
c. Selectare strict a textuluiFormat Columns / Coloane
74. Cum se scrie un antet?
a. Pur i simplu se ncepe acel text din vrful paginii.
b. Se folosete ViewHeader and Footer / VizualizareAntet i Subsol
75. Cum se poate creea ceea ce vedei mai jos?

Diploma
a. Scriem textul i apoi desenm conturul n jurul lui, apoi umplem interiorul conturului
cu butonul de umplere.
b. Scriem textul, desenm peste el, folosim DrawOrderSend Behind Text /
DesenOrdineTrimitere n spatele textului
c. Desenm, apoi scriem peste desen
76. Dac v-a rmas cursorul ntr-un chenar de tip Border / Borduri, ce nseamn?
a. Ai selectat textul nainte de a pune chenarul.
b. Ai uitat s dai nite apsri pe <Enter> sub text.

153

77. Cum putei s v convingei c ai dat apsarile pe <Enter> solicitate de unele operaii?
a. Apsnd butonul .
b. Doar parcurgnd pagina cu atenie.
78. Ce proprieti are o caseta de text?
a. Poate avea orice dimensiune, culoare de interior i orice model de chenar i culoare
de chenar.
b. Poate avea umbr sau efect tridimensional.
c. Se poate tr cu mouse-ul prin text, lund cu sine i coninutul pe care l are.
79. Cum se numeroteaz automat o coloana de tabel pentru a face numrul curent?
a. Scriem numerele de mn.
b. Selectam coloana InsertBullets and numbering eticheta Numbered /
InserareMarcatori i numerotareeticheta Numerotat
c. Selectam coloana apsam butonul de numerotare din bara de formatare.
80. Pentru a sorta informaiile dintr un tabel se folosete ?
a. Table ... Sort / TabelSortare
b. Butoanele corespunzatoare de pe bara de butoane (Tables and Borders / Tabele i
borduri)
81. Opiunea Table ... Select Row / TabelSelectareRnd:
a. Selecteaz toate liniile unui tabel.
b. Selecteaz coloana n care este poziionat cursorul.
c. Selecteaz rndul n care este poziionat cursorul.
Microsoft Power Point
82. O prezentare poate rula :
a. Cu avansare la apsarea butonului mouse-ului.
b. Automat fr nici o intervenie.
83. Un ecran reprezint.
a. Plana de lucru.
b. O succesiune de imagini, sunete i grafice.
84. O prezentare reprezint :
a. O succesiune de ecrane.
b. Un singur ecran.
85. Subtitlul unui slide / diapozitiv :
a. Poate aprea prin efect special pe ecran.
b. Poate fi fix de la nceput pe slide / diapozitiv.
86. Rularea unei prezentri se face :
a. Prin View Slide Layout / VizualizareNormal
b. Prin View Slide Show / VizualizareExpunere diapozitive
c. Prin Slide Show Setup Show / Expunere diapozitiveConfigurare expunere
87. O schem organigram se face :
a. Prin InsertOrganization Chart / InserareImagineOrganigram
b. Prin desenare cu instrumentele de desen al programului Power Point
88. Vizualizarea unei prezentri se face :
a. Cu butonul utilitar Slide Show / Expunere diapozitive
154

b. Folosind opiunea Setup Show / Configurare expunere

c. Folosind opiunea Recharce Timings / Programarea repetiiilor
89. Pentru colorarea fundalului n mod identic la toate slide-urile dintr-o prezentare:
a. Se coloreaz toate n parte
b. Se pot clora toate prin Apply to All / Se aplic pentru toate
90. Ce tip de fiier utilizeaz programul Power Point?
a. Document.
b. Slide / Diapozitiv.
c. Prezentare.
91. De unde se stabilesc efectele de animaie a textului i / sau a desenelor?
a. Slide ShowPreset Animation / Expunere diapozitivenregistrare naraiune
b. Slide ShowCustom Animation / Expunere diapozitiveAnimaie particularizat
c. Slide ShowSlide Transition / Expunere diapozitiveTranziie diapozitiv
92. Ce timp se stabilete din Slide Transition / Tranziie diapozitiv ?
a. Timpul ct s stea un slide pe ecran nainte de a fi nlocuit cu altul.
b. Timpul total ct s dureze ntreaga prezentare.
93. Cum se salveaz o prezentare dup ce i-am mai adugat un slide / diapozitiv?
a. FileSave / FiierSalvare
b. FileSave As... / FiierSalvare ca
94. Cum se stabilete un timp de tranziie ntre slide-uri?
a. Slide ShowSlide Transition / Expunere diapozitiveTranziie diapozitiv
b. Slide ShowSet Up Show / Expunere diapozitiveConfigurare expunere
95. Cum se adaug un slide / diapozitiv la o prezentare?
a. FileNew / FiierNou
b. InsertNew Slide / InserareDiapozitiv nou
96. Cum se procedeaz pentru ca prezentarea s ruleze ciclic, non-stop?
a. Slide ShowSlide Transition / Expunere diapozitiveTranziie
diapozitivpunem un timp foarte lung la rubrica Automatically After / n mod
automat dup
b. Slide ShowSet Up Show / Expunere diapozitiveConfigurare expunere se
bifeaza Loop Continuously Until Esc / Cicleaz continuu pn la Esc.
97. Cum se pot vizualiza toate slide-urile / diapozitivele deodat pe un singur ecran?
a. Le micorm, sau ne uitam cu Print Preview ca la Word / Examinare naintea
imprimrii ca la Word.
b. View...Slide Sorter / VizualizareSortare diapozitive
98. Alegei rspunsul corect :
a. Un slide / diapozitiv reprezint mai multe pagini de ecran.
b. O prezentare conine mai multe slideuri / diapozitive.
c. Un fiier (rezultat n urma lucrului cu programul Power Point ) conine mai multe
slideuri / diapozitive.
99. Pentru a stabili modul n care se va desfura prezentarea se folosete :
a. Slide Show...View Show... / Expunere diapozitiveVizualizare expunere
b. Slide Show...Set Up Show... / Expunere diapozitiveConfigurare expunere
c. Slide Show...Custom Animation... / Expunere diapozitiveAnimaie particularizat
155

Microsoft Excel
100.

Ce este o foaie de calcul ?

a. O pagin special mprit n celule
b. O pagin pentru tehnoredactare

101.

Ce fel de date pot exista ntr-o foaie de calcul ?

a. Doar date numerice
b. Date numerice, text, formule, obiecte, etc.

102.

Adunarea tuturor valorilor de pe o linie (coloan) se face :

a. Scriind formula corespunztoare n bara de formule
b. Folosind facilitatea AUTO SUM / nsumare automat din bara de utilitare

103.

Dac dup un calcul n celula respectiv vedei #######, atunci :

a. nseamn c ai greit calculul i Excel v atenioneaz
b. nseamn c numrul respectiv este mai lung dect lungimea acelei (coloane)

104.

Cum putem insera un grafic n Excel ?

a. Prin opiunea InsertChart / InserareDiagram selectnd nainte tabelul
b. Selectnd tabelul i alegnd InsertObjectMicrosoft Graph 97 Chart /
InserareObiectDiagram Microsoft Graph

105.
Dac la scrierea unui numr ntr-o celul dorim ca el s fie adus automat la forma
de dat calendaristic, cum credei c trebuie procedat ?
a. n EditFillSeries / EditareUmplereSerie se pune marcajul de umplere la
Date / Uniti de dat
b. n FormatCellsNumber / FormatCeluleNumr se stabilete formatul
numerelor de tip Date / Dat
106.

Cum este corect ?

a. Un registru (Book) conine mai multe foi de calcul (Sheets).
b. O foaie de calcul (Sheets) conine mai muli regitrii (Book)

107.

Cum se stabilete o nlime nestandard pentru un rnd al foii de calcul ?

a. Trgnd cu mouse-ul
b. Din FormatRowsHeight / FormatRndnlime

108.
Dac ai introdus numrul 1500 i el s-a trasformat automat n formatul 1,500$, ce
s-a ntmplat?
a. S-a modificat n Regional Settings astfel nct orice numr s se transforme n
sum de bani.
b. S-a modificat n Format...Cells...Number / FormatCeluleNumr
109.
a.
b.
110.
a.
b.
c.
111.

Cum se noteaz un domeniu (o zona) a foii de calcul?

(adresa 1 : adresa n)
(adresa 1 ; adresa n)
Cum se poate prelucra aspectul celulelor unui tabel scris n foaia de calcul?
FormatCells / FormatCelule
Format...Auto Format / FormatAutoFormatare
Cu butoanele barei de formatare.

Ce face formula urmtoare: =sum(A1: A10) / B5 - C3

a. mparte suma tuturor valorilor de la A1 la A10, la diferena dintre B5 i C3.
156

b. mparte suma tuturor valorilor de la A1 la A10, la valoarea din B5, i din rezultat
scade pe C3.
112.

Cum se schimb denumirea unei foi de calcul?

a. FileSave As / FiierSalvare ca
b. Format...SheetRename / FormatFoaieRedenumire

113.

Cum ne referim la coninutul unei celule?

a. Scriindu-l direct pe el.
b. Scriind adresa celulei.

114.

Cum se face un calcul cu domenii de celule (cu domenii de date)?

a. Selectam zona pentru rezultate i dup scrierea formulei dm Ctrl, Shift, ENTER.
b. Scriem formula, dm ENTER, tragem apoi de punctul de umplere automat.
c. Scriem formula i dm Ctrl, Shift, ENTER.

115.

Cum se adun toate valorile numerice dintr-un domeniu ntins pe o coloana?

a. =SUM(adres nceput domeniu : adres final)
b. Selectam zona respectiv i apsm butonul
c. =adresa1 + adresa2 + adresa3 +

116.

Cum se poate face o nmulire a unor valori?

a. =adresa1 * adresa2 * adresa3 *
b. =PRODUCT(adresa1 ; adresa2 ; adresa3 ; )
c. =PRODUCT(adresa1 : adresa2: adresa3 : )

117.

Cum se adaug o foaie de lucru la registru?

a. FileNew / FiierNou
b. InsertWorksheet / InserareFoaie de lucru

118.
Dac ai introdus un numr i el s-a trasformat automat n data calendaristic, ce sa ntmplat?
a. S-a modificat n Regional Settings astfel nct orice numr s se transforme n dat.
b. S-a modificat n Format...Cells...Number / FormatCeluleNumr
119.

Care din urmatoarele formule calculeaz media aritmetic a dou valori?

a. =AVERAGE(adresa1 ; adresa2)
b. =(adresa1 + adresa2) / 2
c. =SUM(adresa1 ; adresa2) / 2

120.
Dac n loc de rezultat, la un calcul, primii irul de caractere #VALUE!, ce s-a
ntmplat?
a. Este o eroare de calcul.
b. Calculul este corect dar coloana corespunzatoare celulei cu rezultatul este prea
ngust.
121.

Cum se creaz o reprezentare grafic?

a. Insert Chart / Inserare Diagram
b. Selecie date InsertChart / Inserare Diagram

122.

Cum se selecteaz un domeniu cu date (un tabel)?

a. Se trage cu mouse-ul de punctul ngroat din colul din dreapta-jos al domeniului
respectiv.
b. Se selecteaz exact ca la Word, cu mouse-ul sau cu SHIFT + sgei.
157

123.
Dac ai scris tabelul cu date ntr-o zona nepotrivit a foii, cum l facei s se mute
acolo unde trebuie?
a. Se trte cu mouse-ul apucndu-l de interior.
b. Se trte cu mouse-ul apucndu-l de conturul zonei selectate.
c. Se trte cu mouse-ul apucndu-l de conturul zonei selectate i innd apasat
tasta CTRL.
124.

Cum se scrie operaia de mprire a doua valori?

a. =adresa1 : adresa2
b. =adresa1 / adresa2

125.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
126.

127.

Ce tipuri de date pot fi introduse n celulele unei foi de calcul?

Text
Numerice
Formule matematice
Dat calendaristic i or
Desene
Reprezentri grafice

Pentru a uni 2 sau mai multe celule :

a. Se selecteaz i se alege Format...Cells...Alignment...Merge Cells
Format...Celule...Aliniere...mbinare celule
b. Se selecteaz i se folosete Table...Merge Cells / Tabel...mbinare Celule

Pentru a modifica numele unui / unei Sheet / Foi de lucru:

a. Se folosete Format...Sheet...Rename / FormatFoaie...Redenumire
b. Se folosete File ... Rename / FiierRedenumire
c. Se execut dublu click pe numele lui / ei

128.
Dac dup un calcul n celula respectiv numrul respectiv este adus la forma de
procent :
a. nseamn c ai greit calculul
b. nseamn c s-a folosit din Format ... Cells ... Number ... Percentage /
FormatCeluleNumrProcentaj
c. nseamn c s-a folosit din meniul File...Format Cells / FiierFormat Celule
Microsoft Access
129.

Crearea unei baze de date se face cu comanda :

a. FileNew Database / FiierNouBaz de date
b. Create a New Database Using / NouBaz de date necompletat

130.

O baz de date poate conine :

a. Numai baze de date tabelare
b. Tabele, formulare, rapoarte, etc.

131.

Vizualizarea i modificarea structurii unui Forms (Formular) se face apsnd pe:

a. Open / Deschidere
b. Design / Proiect
c. New / Nou

132.

Introducerea unei sortri ascendente se face prin :

a. Apply Filter/Sort - Aplic Filtrare/Sortare
b. RecordsSortSort Ascending / nregistrriSortareSortare ascendent
c. Apsnd pe butonul corespunztor din bara Standard
158

133.

Introducerea unei noi nregistrri se face :

a. InsertNew Record / Inserarenregistrare nou
b. Apsnd butonul corespunztor
c. Dnd Enter dac ne aflm la sfritul ultimei nregistrri

134.

Aplicarea unui filtru se face :

a. RecordFilterAdvansed Filter/Sort - nregistrriFiltrareFiltrare/Sortare
Complex apoi scriem condiia i nchidem fereastra
b. RecordFilterAdvansed Filter/Sort - nregistrriFiltrareFiltrare/Sortare
Complex apoi scriem condiia i din Filter / Filtru alegem Apply Filter/Sort Aplic
Filtrare/Sortare.

135.

Modificarea numelui unui cmp dintr-o baz existent se face prin :

a. Alegnd opiunea Design / Proiect
b. FormatRename Column / FormatRedenumire Coloan
c. Acest lucru este imposibil

136.

tergerea unei nregistrri se face :

a. EditDelete Record / Editaretergere nregistrare
b. EditDelete Column / Editaretergere Coloana
c. Selectnd rndul i apsnd tasta Delete.

137.

Introducerea unui nou cmp se face astfel :

a. InsertColumn / InserareColoan
b. Design / Proiect Scriind numele i alegnd tipul
c. Nu se poate cmpul trebuia introdus de la nceput.

138.

La o baza de date tabelara, care sunt cmpurile i care sunt nregistrrile?

a. cmpuri=coloane, nregistrri=linii
b. cmpuri=linii, nregistrri=coloane

139.

Care este modul de vizualizare care permite introducerea datelor n baza?

a. Design View / Vizualizare n mod proiectare
b. Datasheet View / Foaie de date

140.

Ce se extrage dintr-o baz de date prin filtrare?

a. Anumite nregistrri.
b. Anumite cmpuri.

141.
Dac avei o tabel cu date fcut i nchis, dar fereastra DATABASE este pe
ecran, cum v redeschidei tabela?
a. TablesNew / TabeleNou
b. TablesOpen / TabeleDeschidere

142.

Cum se terge un fiier, baz de date?

a. l gasim de exemplu cu Explorer i l putem terge.
b. tergem datele introduse n tabela.

143.

La ce folosete o filtrare?
a. Este util la evidenierea doar a anumitor nregistrri dintr-o mulime de registrri.
b. Nu este util, mai simplu este s citim toate nregistrrile n cautarea celor care ne
intereseaz.
159

144.

Ce se nelege prin definirea structurii unei baze de date tabelare?

a. Umplerea cu date a tabelei.
b. Stabilirea numelor i a tipurilor de date pentru cmpuri.

145.

Dup crearea structurii bazei de date, ne mai putem ntoarce s i facem modificri?
a. Da, oricnd, cu DESIGN VIEW / Vizualizare n mod proiectare
b. Da, oricand, cu DATASHEET VIEW / Foaie de date
c. Nu.

146.

Ce tip de date putei atribui unui camp pre?

a. Number / Numr
b. Text / Text
c. Currency / Moned

147.

Ce se ntmpl prin exportul datelor pentru Excel?

a. Se mut toate datele din fiierul baz de date ntr-un fiier tipic lui Excel.
b. Se face o copie a tabelei cu date, rezultnd astfel nc un fiier, utilizabil direct n
Excel.

148.

Este corecta denumirea de camp nr.tel.?

a. Da.
b. Nu.

149.

Ce tip de date putei atribui unui cmp numar de telefon?

a. Number / Numr
b. Text / Text

150.

Avei urmtorul fragment dintr-o tabel cu date:

Nume
Ionescu
Popescu

Prenume
Ana
Alexandra

Varsta
60
30

Care sunt cmpurile?

a. Ionescu, Popescu, Ana, etc.
b. Nume, Prenume, Varsta
151.
Dac avem o baz de date numit CLASA i vrem s se afieze numai studenii cu
VRSTA mai mare ca 22 de ani, cum scriem condiia de filtrare?
a. [clasa] ! [studeni] > 22
b. [clasa] ! [vrsta] = > 22
c. [clasa] ! [vrsta] > 22
d. [vrsta] ! [clasa] > 22
152.

Cum ncepem definirea structurii bazei de date?

a. Cu ViewDatasheet view / VizualizareFoaie de date
b. Cu ViewDesign view / VizualizareVizualizare n mod proiectare

153.

Crearea unei Interogari se face cu :

a. Queries ... New / InterogriNou
b. Record ... Filter ... Advanced Filter/Sort - nregistrriFiltrareFiltrare/Sortare
Complex apoi scriem condiia i din Filter / Filtru alegem Apply Filter/Sort Aplic
Filtrare/Sortare.

160

154.

Un S.G.B.D este :
a. O baz de date
b. Un program care asigur lucrul i ntreinerea bazei de date
c. Baza de date i programul care asigur utilizarea acesteia

155.

O banc de date reprezint :

a. O baz de date
b. Un program care asigur lucrul i ntreinerea bazei de date
c. Baza de date i programul care asigur utilizarea acesteia

161

Rspunsuri

162