Freud s-a ocupat de antogeneza si mai putin de filogeneza.

Desi la Freud exista idei

care au fost preluate de Jung nu se acorda o importanta deosebita. Freud si-a bazat constructia
pe ideea opozitiei dintre natura si cultura. Intre natura din om si cultura nu exista nici un fel de
continuitate, iar dimensiunea culturala a personalitatii se constituie prin infrangerea dimensiunii
naturale.
Jung considera ca exista continuitate natura si cultura. Arhetipurile sunt factori naturali
care sunt generatori de cultura. Etologia (biologia comportamentului) a demonstrat ca exista in
zestrea genetica instincte sociale.
Teoria lui Freud nu este speculatie teoretica, ci se bazeaza pe o suma de fapte. O parte dintre ele
sunt preexistente psihanalizei.
Ex: cultura antichitatii chine si romane punea accent pe satisfacere si nu pe
obiect. Cultura moderna (datorita crestinismului) schimba accentul de pe satisfacere pe obiect.
Studiul abaterilor sexualitatii de la scopul considerat normal. Perversiunile erau
considerate semne de degenerescenta organica. Combaterea caracter morbid (Freud: orice
activitate sexuala normala contine elemente perverse si acestea se manifesta in mod natural la
copil).
Perversiunea = situatia in care activitatea sexuala genitala caracteristica adultului este
inlocuita complet de una din activitatile partiale caracteristice copilariei. Aceste activitati sunt
inregistrate de psihanaliza in inconstientul nevroticilor.
Nevroza = negativul perversiunii (Freud). Existenta sexualitatii infantile este
documentata de psihanaliza prin practica. Sexualitatea infantila se bazeaza pe colaborare: datele
existente po + nevroza.
Psihanaliza ca studiu al omului este demers genetic (psihanaliza practica o arheologie a
persoanei adulte si urmareste dezvoltarea de la inceputuri pana la maturitate).
Psihanaliza este o antropologie genetica. Deosebirea fata de psihologia genetica consta
in faptul ca in timp ce psihologia lui Piaget se ocupa cu studiul structurii intelectuale, psihanaliza
se ocupa de dimensiunea afectiva in spatele careia se afla viata instinctuala. Psihanaliza studiaza
modul in care sunt sociolizate instinctele si devine posibila edificarea unei personalitati culturale
pe baza unei instinctualitati animate.
Freud s-a ocupat de antogeneza si mai putin de filogeneza. Desi la Freud exista idei
care au fost preluate de Jung nu se acorda o importanta deosebita. Freud si-a bazat constructia
pe ideea opozitiei dintre natura si cultura. Intre natura din om si cultura nu exista nici un fel de
continuitate, iar dimensiunea culturala a personalitatii se constituie prin infrangerea dimensiunii
naturale.

Jung considera ca exista continuitate natura si cultura. Arhetipurile sunt factori naturali
care sunt generatori de cultura. Etologia (biologia comportamentului) a demonstrat ca exista in
zestrea genetica instincte sociale.
Sublimare = psihanaliza se ocupa de socializarea instinctelor (cum se
face trecerea de la natura la cultura). Trecerea se face prin reprimarea naturii, adica
majoritatea mijloacelor de aparare ale Eu-lui care reprima anumite dimensiuni ale
naturaletii (refularea) sunt potential patogene. Exista un mijloc de aparare care nu
este patogen: sublimarea. Sublimarea permite o prelucrare a ceea ce este
instinctual in om si o utilizare constructiva a acestei instinctualitati in planul culturii.
Sublimarea = mijloc de aparare al Eului prin intermediul caruia energia instinctului
sexual poate fi utilizata pentru alte scopuri intelectuale, stiintifice, artistice. Aceasta
capacitate de sublimare este specifica doar instinctului sexual uman, spre deosebire
de instinctul alimentar care nu accepta amanari indelungate ale satisfacerii si mai
ales nu accepta obiect de substitutie. Sexualitatea accepta atat amanarea indefinita
satisfacerii cat si obiecte substitutive. Aceasta capacitate face posibila sublimarea.
Sublimarea vizeaza in primul rand energia acelor tendinte ale sexualitatii care nu
sunt acceptate cultural. Desi in cadrul sublimarii energia sexuala primeste alt sc
Toate proprietatile fizice ale corpurilor depind, intr-o masura mai mica sau mai mare, de temperatura, insa, pentru
masurarea acesteia, se aleg, pe cit posibil, proprietati care variaza in acelasi sens cu temperatura, nu sunt supuse
influentei altor factori si se pot masura cu precizie. Proprietatile care corespund acestor conditii sunt : dilatatia
volumica, aparitia fortelor termoelectromotoare, varitia rezistentei electrice si variatia intensitati de radiatie si ele
stau la baza constructiei aparatelor pentru masurarea temperaturilorToate proprietatile fizice ale corpurilor depind,
intr-o masura mai mica sau mai mare, de temperatura, insa, pentru masurarea acesteia, se aleg, pe cit posibil,
proprietati care variaza in acelasi sens cu temperatura, nu sunt supuse influentei altor factori si se pot masura cu
precizie. Proprietatile care corespund acestor conditii sunt : dilatatia volumica, aparitia fortelor termoelectromotoare,
varitia rezistentei electrice si variatia intensitati de radiatie si ele stau la baza constructiei aparatelor pentru
masurarea temperaturilor

MASURAREA TEMPERATURII
Temperatura este marimea fizica ce caracterizeaza starea de
incalzirea a unui corp.
O serie intreaga de procese tehnologice din industria metalurgica, chimica, constructoare de masini, etc. sunt
puternic influentate de temperatura, de aceea masurarea cu precizie a acestui parametru are o importanta deosebita.
talica incastrata la un capat si libera la celalalt. Lama se obtine prin sudarea a doua lamele metalice, 1 si
2, cu coeficienti de dilatare diferiti. Prin incalzire lama se indoaie deoarece lamela 2 se alungeste mai
mult decit lamela 1 . pe acest principiu se bazeaza termometrul cu lama bimetalica in forma de U .
daca termometrul este incalzit lama va tinde sa se indrepte, capatul liber se va ridica, deplasind acul
indicator pe scara gradata.
3.Termometre manometrice
Aceste aparate sunt alcatuite din 3 parti si anume : un tub metalic 1, care se va aseza in mediul a
carui temperatura se masoara, un tub capilar flexibil 2, a carei lungime poate atinge pina la 25.30m, si
un aparat cu cadran construit pe principiul manometrului cu element elastic. Elementul elastic 3, prin
intermediul pirghiei 5, actioneaza acul4, care se deplaseaza pe o scara gradata. Tubul metalic 1, tubul
capilar 2 si elementul elastic 3 sunt umplute cu un fluid.

Functionarea termometrului manometric se bazeaza pe faptul ca, variatia de temperatura a mediului

pentru care efectuam masurarea determina in mod proportional o modificare a presiunii fluidului din
interior. Variatia de presiune produce deformarea elementului elastic, deformare care este amplificata si
transmisa la acul indicator.
Termometrele manometrice sunt folosite pentru masurarea temperaturii la masini si agregate mobile
sau fixe.
De asemenea, ele servesc la indicarea temperaturii in cazul cind aceasta marime nu indeplineste
un rol principal in functionarea masinii, ci este numai un indicator al bunei functionari.

4.Termometre cu termocupluri
Functionarea acestui tip de termometre se bazeaza pe proprietatea pe care o au doua metale sudate
intre ele la capete, de a produce o tensiune electrica, atunci cind capetele sudate se gasesc la
temperaturi diferite.
Tensiune electrica rezultata se numeste tensiunea elctromotoare si ea depinde de diferenta de
temperatura dintre cele doua capete.
Termometrul cu termocuplu este un ansamblu de masurare compus din elementul sensibil si un
aparat indicator conectate prin intermediul conductoarelor electrice .

5.Termometre cu rezistenta electrica

Functionarea acestor termometre se bazeaza pe proprietatea unor conductoare electrice de a-si
modifica rezistivitatea electrica odata cu modificarea temperaturii mediului in care se gasesc. Constructiv,
termometrul are ca parte componenta principala un element sensibil numit termorezistenta. Acesta este
format dintr-un conductor subtire metalic, in forma de fir sau panglica, bobinat pe un suport izolant.
Cele mai utilizate materiale sunt : platina, cuprul, nichelul si fierul. In figura 30 este reprezentata
schema unui termometru cu rezistenta electrica.

6. Termometre cu radiatii infrarosii

Acestea sunt aparate moderne, cu precizii ridicate, concepute sa masoare temperatura la suprafata
diferitelor materiale cum ar fi : asfaltul, materiale ceramice, suprafete vopsite, suprafete metalice oxidate,
materiale de constructie, etc.
Termoculori
Pentru masurarea temperaturii pieselor in miscare sau a pieselor supuse frecarii, precum si a
distribuirii temperaturii pe suprafetele intinse ale conductoarelor sau ale carcaselor de motoare, si vopsele
indicatoare de temperatura .
Exista substante indicatoare reversibile care isi modifica culoarea la incalzire, dar la racire revin la
culoarea initiala si substante ireversibile care, la racire, nu revin la culoarea initiala, ele aratind deci
temperatura maxima atinsa de piesa in timpul procesului de incalzire.