Care sunt vecinii Romaniei?

Romania se invecineaza cu 5 tari pe o lungime totala a frontierei de 3150 Km. Cea

mai lunga granita este reprezentata de aceea cu Republica Moldova. Limitele tarii
sunt reprezentate in proportie de aproape 60% din granite naturale care sunt
reprezentate de Dunare si patru rauri mari: Tisa, Nera, Prut si Mures.
Vecini
Ucraina (nord si est)
Republica Moldova (est si nord-est)
Bulgaria (in sud)
Serbia (sud-vest)
Ungaria (nord-vest)
Lungimea granitelor
681 km cu Republica Moldova (intre Cuzlau la nord si Rieni la sud)
649,5 Km cu Ucraina (intre Cuzlau si Halmeu in sectorul nordic; intre Rieni
si Marea Neagra sectorul estic)
631 Km cu Bulgaria (intre Pristol la vest si Vama Veche la est)
546,5 Km cu Serbia (intre Pristol la sud-est si Beba Beche la nord-vest)
448 Km cu Ungaria (intre Beba Veche la sud-vest si Halmeu la nord-est)
193,5 Km in Marea Neagra de-a lungul platformei continentale (245 Km de
litoral)
Elemente caracteristice
Primul element caracteristic al Romaniei este faptul ca este o tara carpatica.
Carpatii se intind intre bazinul Vienei si Valea Timocului pe o distanta de 1500
Km. Suprafata totala a Carpatilor este de aproximativ 190.000 Km din care 66.303
Km (34%) se afla pe teritoriul Romaniei. Suprafata Carpatilor pe teritoriu
romanesc reprezinta aproximativ 28% din suprafata tarii.
Al doilea element este reprezentat de caracteristica de tara dunareana. Dunarea
intra in contact cu Romania pe o distanta de 1075 Km (reprezinta aproximativ 38%
din lungimea sa totala). Dunarea intra pe pamant romanesc la Bazias si isi termina
calatoria la Marea Neagra. Din cei 1075 Km pe care ii parcurge in aceasta tara, 354
Km ii parcurge exclusiv pe teritoriul tarii, iar restul reprezinta granita cu patru
state: Serbia, Bulgaria, Republica Moldova si Ucraina.
Urmatorul element definitoriu este reprezentat caracterul de tara pontica. Romania
este una din cele sase tari riverane Marii Negre cu o regiune de tarm ce insumeaza
o lungime de 225 Km.
Relief
Principala caracteristica a reliefului Romaniei este faptul ca este foarte variat. In
Romania exista aproape toate formele de relief existente pe glob. Carpatii
reprezinta treapta cea mai inalta din tara si ocupa aproximativ 28% din suprafata

totala. Cea mai inalta inaltime o intalnim in Muntii Fagaras mai exact in varful
Moldoveanu (2544 m). Cea mai mare suprafata insa nu este ocupata de catre munti
ci de catre dealuri si podisuri. Acestea din urma ocupa aproximativ 42% din
suprafata tarii. Dealurile si podisurile Romaniei sunt asezate predominant in partile
invecinate muntilor pe care ii inconjoara in mare parte. Din punct de vedere
altimetric aceasta grupa de relief reprezinta treapta intermediara intre munti si
campii, acestea din urma, intalnindu-se la altitudini mai mici de 300m. Cea mai
inalta inaltime din cadrul unitatilor de campie o intalnim in Campia Pitestiului, iar
cea mai joasa o intalnim in Campia Siretului Inferior.
Din punct de vedere altimetric cea mai mare intindere o intalnim in treapta
hispometrica ce include inaltimi cuprinse intre 0 si 200 de metri (42% din suprafata
tarii). Aceasta treapta este urmata de treapta cuprinsa intre valorile de 200 si 500 de
metri care ocupa 31% din suprafata tarii. Treapta cuprinsa intre 500 si 1000 de
metri ocupa 15%, iar cea cuprinsa intre 1000 si 1500 de mtri ocupa 8%. Restul de
4% este impartit de treapa 1500-2000m (3%) si inaltimile peste 2000m care ocupa
1% din suprafata tarii.
Formele de relief si diviziunile lor:
Campii
Campia Romana
Campia de Vest
Dealuri si podisuri
Dealurile de Vest
Depresiunea Transilvaniei
Subcarpati
Podisul Mehedinti
Podisul Getic
Podisul Moldovei
Podisul Dobrogei
Munti
Carpatii Occidentali
Carpatii Meridionali
Carpatii Orientali
Fauna si Vegetatia
Fauna si flora Romaniei poate fi studiata in functie de zone si etaje. Prima din
aceste zone este reprezentata de zona stepei ce se intinde intre 0 si 200 de metri. In
zona stepei propriu-zisa, vegetatia este fromata din ierburi (spinul vantului, colilia
e.t.c.) si arbusti (maces, porumbar e.t.c.). Fauna stepei este reprezentata in general
de rozatoare (soarecele de camp, popandaul, iepurele e.t.c.) si pasari (prepelita,
vulturul plesuv, dropia si multe alte pasari). Tot in zona stepei se incadreaza si

silvostepa care se diferentiaza de stepa prin faptul ca prezinta pe alocuri si paduri

de stejar.
Urmatoarea zona este reprezentata zona padurilor ce se intinde in intervalul
altimetric 200-1800m. Aceasta zona este impartita in trei etaje. Primul etaj este
acela al padurilor de stejar si ocupa inaltimi cuprinse intre 150 si 500 de metri. In
afara de stejar vegetatia din acest etaj este reprezentata si de gorun, cer, garnita,
frasin, carpen, artar, ulm, paltin, jugastru si tei. Fauna acestui etaj este reprezentata
de animale si pasari ca: lupul, pisica salbatica, jderul, veverita, vulpea, dihorul,
cotofana, grangurul, cucul, sticletele, mierla, pupaza si multe altele.
Al doilea etaj este reprezintat de etajul padurilor de fag. Acesta se intinde intre 500
si 1200 de metri. Din punct de vedere al vegetatiei, acest etaj prezinta un amestec
de fag, stejar si conifere. Fauna acestei zone este in mare parte aceiasi cu cea a
etajului predecesor la ceare se poate adauga in unle zone si ursul.
Cel de-al treila etaj este acela al rasinoaselor care se intinde intre altitudinea de 650
de metri (deci se suprapune cu etajul precedent in partea sa inferioara) si 1800 de
metri. Vegetatia este reprezentara de molid, brad, pin si larice care sunt amestecate
in zona inferioara cu fagul si grounul. Fauna acestui etaj este formata din
urmatoarele animale si pasari: ursul, cerbul, rasul, cocosul de munte, gainusa de
padure e.t c.
Ultima zona este reprezentata de zona alpina care in etajul subalpin prezinta
ienupar, jneapan, la altitudini mai mici de 2000 de metri, iar in etajul alpin (peste
2000m) intalnim pajisti alpine.
Clima
Clima Romaniei poate fi caracterizata la nivel general ca fiind te tip temperatcontinental dar exista totusi diferentieri regionale. In principu, la o scara mai larga
putem avem trei tipuri de clima in Romania. Primul tip este reprezentat de climatul
temperat de tranzitie, care este si cel mai raspandit din tara. Datorita influentei mari
pe care lantul carpatic o are asupra climei Romaniei, acest tip de climat poate fi
impartit in climatul temperat de tranzitie din interiorul arcului carpatic si cel aflat
in exteriorul arcului carpatic. In interiorul arcului carpatic influenta maselor de aer
oceanice, tropicale si arctice, venite din partea vestica, sudica si nordica a
continentului, au o mai mare influenta asupra climatului in functie desigur de
anotimp. Astfel clima din acesta zona este caracterizata de temperaturi mai mari
iarna si temperaturi mai scazute vara fata de partea aflata la exteriorul arcului
carpatic. O alta diferenta intre cele doua zone este si faptul ca precipitatiile sunt
mai multe si umezeala aerului este mai mare decat in zona aflata la est de arcul
carpatic.
Cea de-a doua zona a climatului temperat de tranzitie este dispusa in partea
exterioara a arcului carpatic. Acest climat este influentat de asemenea de catre

lantul carpatic, care opreste masele de aer umed venite dinspre ocean si mediterana
pe timp de vara. Acest fapt duce la temperaturi mai mari in partea exterioara
lantului carpatic. Pe timp de iarna aerul arctic din nord, nord-est si est este blocat
intre Carpati si Balcani, fapt care poate duce la temperaturi mai reduse in Campia
Romana. Media anuala a temperaturii este undeva pe la 10.5 grade celsius.
Un alt tip de climat intalnit in Romania este climatul temperat semiarid pe care il
intalnim in Dobrogea. Acesta este caracterizat prin o medie a duratei stralucirii
soarelui mai mare decat in celelalte parti ale tarii (peste 2300 ore). Precipitatiile
sunt si ele mai putine chiar si decat in zona Campiei Romane. Pe fasia de pe litoral
influenta Marii Negre face ca precipitatiile sa cada destul de neregulat si duce la
aparitia brizelor. In aceasta zona temperatura media anuala este de aproximativ
11.2 grade celsius.
Ultimul tip de climat este cel temperat montan. Acesta este caracterizat prin medii
ale temperaturilor mai scazute si precipitatii mai abundente pe masura ce
altitudinea creste. Temperatura medie anuala este de 3.5 grade celsius in muntii
mai josi si -2,5 grade in zonele muntilor inalti. Valorile precipitatiilor anuale pot sa
varieze intre 900 si 1500 mm in functie de altitudine. In partea din interiorul
arcului carpatic, precipitatiile medii sunt intre 600 si 800mm, iar la exterior intre
400 si 600mm.