!

Referat!
!
Tema: Adevrul despre moartea
lui Mihai Eminescu!

!
A elaborat: Calugher Lilia!
eleva clasei a XII-a, Real,!
liceul TEOretic Elimul Nou!
Coordonator: Livdaru Maria !
profesor de limb !
si literatura romn!

!
!
!
!
Chiinu 2014#

!
!

!
!

Cuprins:#

Introducere#
I. Ziua de 28 iunie, 1883#
1. Carnetul cu lact!
2. Revolverul si Speculaiile!
3. Masoneria si Complotul mpotriva lui Eminescu!
4. Bile Mitrasevschi!
5. Clasele politice!

II. Moartea lui Eminescu, 1889#

6. Casa de snatate si Moartea sa!

III. Post-Mortem#
7. Strada Mihai Eminescu si De ce ne mai trebuie
Eminescu?!
8. Perioada la ziarul Timpul si Criticile lui
Eminescu!
9. Eminescu - tlpasul acestei ri!
10. Marii Scriitori raportai la Eminescu!

Bibliografie#

!
!
!
!
!

Introducere#

!
Cel mai bun omagiu pe care putem s-l aducem lui Eminescu este sa-i citim opera.!
!
!
!
!
!
!
Iar deasupra tuturora, !
Va vorbi un mititel,!
Nu slvindu-te pe tine, !
Lustruindu-se pe el,!
Sub a numelui tu umbr.!

!
!
!

Iata tot ce te asteapt!!

1. Carnetul cu lact#

!
!

Mihai Eminescu si-a cumprat un caiet cu lact n care s scrie poeziile pe care le
credea fr fisur. Purta acest caiet peste tot. Caietul dat a rmas neatins pentru ca
Eminescu putea mereu s taie un cuvnt si s-l nlocuiasc cu altul. Chiar si in ziua
morii avea o varianta a poeziei sale La stelele pe cer, n buzunarul su, cine stie a
cta variant.!

!
!
!
!
!

!
!
!
!

Nu e carte sa inveti, !
Ca viata sa aiba pret, !
Ci traieste, chinuieste,!
Si de toate patimeste.!
Si-ai s-auzi cum iarba creste.!

2. Revolverul si Speculaiile#

!
!
!

!
!
!

Un asemenea revolver ar fi fluturat Eminescu n acea zi neagr de 28 iunie 1883, o zi

neagr si pentru Romania.!
Trebuia semnat tratatul secret cu Austro-Ungaria. Iar art. 4 al tratatului, anula orice
intenie unionista cu Ardealul.!

Cu dou sptamni nainte, n ziarul Timpul, Eminescu acuza furios politica de

maghiarizare a romnilor din Transilvania. El era convins ca semnarea tratatului de
Germania cu acordul lui Carol I, va anula absolut orice posibilitate unionist. El flutura
furios revolverul si spunea ca singura sansa este s-l ucid pe rege. Doamna Kapcea
este de fa, ca martor. El pleac repede la palat, la Cotroceni, pentru a-l mpusca pe
rege. !

Eminescu pe atunci avea acces la informatiile despre ce se petrecea la casa regal.

Carol I venea rar si statea putin acolo. Prin urmare Eminescu nu avea ce sa faca la
usile palatului. In cele din urm, Carol I nici mcar nu se afla la casa regal.!

Grigore Ventura este cel care a lansat aceast teorie conform creia Eminescu ar fi
tentat la viata regelui. Insa Eminescu nu avea ce sa caute acolo. Noi nu o sa cdem n
capcana minciunilor lui.!

Eminescu pornise la Kapsa de la sediul societaii Carpaii, principalul for unionist. In

urma presiunilor maghiare, autoritatile romne tot ncercau s o nchid, chiar si in
dimineata de 28 iunie,1883. De peste un an, poliia maghiara stia tot.!
Cei 134 de membri ai asociaiei, plnuiau schimbarea granitei de la Carpati la Tisa.
Eminescu era scris printre primii. I-a adus pe Slavici, pe Creanga, pe Veronica. Actiunile
acestuia fiind raportate de informatorul Opresan.!

3. Masoneria si Complotul mpotriva lui

Eminescu#
Majoritatea Junemistilor erau masoni, mai puin Eminescu. Semnatura lui Grigore
Capsa, reprezentnd simboluri masonice foarte discrete dar prezente peste tot, n tot
salonul de la Kapsa.!

La Kapsa se intrunea toat elita politicii, toi oamenii importani. 28 iunie 1883, ziua
neagr, Eminescu venise la Kapsa pentru a se ntlni cu seful legaiei americane, Eugen
Shailer. El era un diplomat american cu care se ntlnise de cteva ori. Eminescu lucrase
doi ani n legaia Romaniei de la Berlin. El cercetase toate codurile secrete posibile,
avea motive s ncerce s-l contacteze acum pe Eugen Shailer, mai ales n acest
context internaional destul de tulbure, Austro-Ungaria amenina Regatul Romaniei cu
ntreruperea relaiilor diplomatice.!

Germania trimitea telegrame privind intervenia armatei. ntlnirea cu seful legaiei

americane nu a fost incurajatoare. Sau poate nu a fost deloc?!

Viaa lui Eminescu are prea puine date certe. Cea mai mare parte este povestit din
surse indirecte si prtinitoare. 28 iunie 1883 - apare diferit n jurnalul lui Maiorescu,
Slavici, iar ei au scris-o si descris-o prtinitor.!
Nu va voi spune adevrul tot despre Eminescu. Si nu-l vei gsi n nici o carte, orict de
bine ar fi fost ea scris. Adevrul deplin despre Eminescu se afl aici. n volumul su de
poezii!

!
!

4. Bile Mitrasevschi#
Eminescu se duce la Bile Mitrasevschi de pe strada Poliiei, unde se afla mpreun cu
trei prieteni, cu care credea ca lupt pentru unirea cu Ardealul. Eminescu fusese
dimineaa pentru a vorbi cu Sanion. Iar acum Sanion se aliniase cu poliia pentru a-l
aresta pe Eminescu. Poliia intr peste el n camer si ncepe a cuta revolverul, dar
revolverul nu exist dect in imaginaia lui Ventura. Cum sa nu nnebunesti?!

Poliia l gseste acolo si l aresteaz. Iat ce scrie poliia n procesul verbal:!

Am zis numitului Eminescu c n-are s sufere nici un dezagrement, c trebuie s se
calmeze si drept rspuns se reped la amicii si si la servitoarea bii, mbrncindu-i spre
us, aruncndu-se n baia plin cu ap, stropea pe oricine voia s l scoat afar si s
v mai spun ca data procesului verbal era cu patru zile nainte de arestare si cine stie
ce s-a ntmplat de fapt. Eminescu este arestat si dus la institutul Caritate de boli
mentale.!

!
!

5. Clasele politice#
Articolele lui Eminescu deranjau aranjamentele externe. Nu aveau cu ce s-l santajeze.
Nu se lsa corupt. Spunea lucrurilor pe nume, cu strlucire. Ce sa faci cu cineva care
nu se las mituit?!

A innebunit Eminescu - aceasta era stirea purtat de Ventura n gazete. Eminescu

ironizase adesea produciile lui Ventura din gazetele Puterii si l demascase n
afacerile sale cu creditul imobiliar. Ventura se infiltrase ntr-o loj masonic si n fel de
fel de comitete si comisii. A fost rspltit cu un loc n parlament. Acest nebun dupa cum

l numea Maiorescu era detestat de toata lumea, si folosit de toat lumea. El a inut
primul necrolog la nmormntarea lui Eminescu. Vorba lui Vlad Hu: ntr-o ar cu
attea nuliti triumftoare, un poet att de mare si cinstit, nu putea s moar dect
ntr-un spital de nebuni.#

!
!

6. Casa de sntate si Moartea Sa#

De jumtate de an se confrunta cu o depresie crunt, la ct era trupul de slbit si nervii
de ntinsi, nebunia putea fi solutia. La casa de sntate a doctorului Shuu, semneaz
Maiorescu, care a rezervat de la prima or internarea. Da, Maiorescu, omul providential,
la care cinase de nenumarate ori.!

Iar timpul creste-n urma mea ma-ntunec. #

Din seara de 28 iunie 1883, ncepe intoxicarea cu doze uriase de mercur si alte
tratamente chinuitoare. Cosmarul dureaz 6 ani. Sase ani n care Eminescu nvat s
moar. Fisa lui de internare nu mai exist. Nici cea de externare. Sunt foarte puine
date rmase despre Eminescu. De aceea, viaa lui este asa de controversat. Nu se
stie nimic, nici despre starea lui de sntate, nici mcar data nasterii nu este cunoscut:
o fi 15 ianuarie 1850, 14 decembrie 1849. n actul de deces, doctorul Shuu, care l-a
tratat sase ani de zile, greseste vrsta cu 5 ani, facndu-l mai batrn, greseste numele
tatlui, iar ca martori, nu gseste dect doi analfabei.!

Pe gndurile noastre, pe suflet, s-a pus bruma#

La autopsie, creierul su de un kilogram si jumtate, exact ca a lui Shiller, nu era rost de
sifilis. Asta probeaz eroarea medical. Sase ani de zile i fusese administrat mercur
degeaba. Administrarea mercurului provoac depresii, delir si pierderea memoriei. La
sfrsitul vieii se credea Matei Basarab, oferea frunze n loc de bani. Cele 4 grame de
mercur injectate zilnic, sau deseori 7 grame, ar fi ucis un om mai slab. Eminescu, ns,
a rezistat 6 ani. Moartea lui s-a datorat de fapt pietrei primite n tmpl n curtea azilului
Marcua. Dupa autopsie creierul este abandonat pe un pervaz la soare, ntr-o var
torid. Apoi este aruncat la cos, tocmai de Gheorghe Marinescu, se grbea s plece din
ar Ai nostri tineri, la Paris nvat. n momentul n care creierul su era zvrlit la cos,
la Bellu, curgeau necroloagele. Funeralul era condus de trei prieteni prim-ministri. !

ntre doliul naional si creierul din cos, se creaz aceast prpastie, despre cum mimm
ca ne pas de valorile naionale si ce facem de fapt cu ele.!

!
!
!
!

O, moarte! Un secol cu sori nflorii#

Cnd viaa-i un basm pustiu si urt.#

7. Strada Mihai Eminescu sau De ce ne mai

trebuie Eminescu?#
Orice ar fi fost, nu bolile lui Eminescu conteaza, mai degraba bolile neamului sau. Ce
conteaza mai degraba este sa-i citim opera, poetica, publicistica. S-o citim cu adevarat.
Aproape toate orasele tarii au cite o strada Mihai Eminescu. In Bucuresti, strada
Eminescu spune povestea orasului si a tarii: blocuri din secolul 18,19, case noi cu
budget mare, calcane vechi care abia asteapta buldozerele, rafinament si jeg, paduchi
si stralucire; si pentru ca toate acestea trebuiau sa aiba un nume, i s-a spus strada
Mihai Eminescu.!

Astazi sa-ti iubesti tara este atit de provincial, mai ales pentru lumea buna, cu
pasaportul plin de vize, care nu vede granitile din avion, iar pe harta nu cauta Romania,
dar Europa din dreptul Americii de Nord. Intelectualul de astazi nu mai frecventeaza
patriotismul.!
Si atunci ce ne mai trebuie noua un roman dedicat cu patima limbii sale, tarii sale. Ce
ne mai trebuie un om dedicat unor cauze expirate, ce nevoie mai avem de Eminescu?!

!
!

8. Perioada la ziarul Timpul si Criticile lui

Eminescu#
La momentul internarii Eminescu era mai putin cunoscut ca poet. Pina in 1993, el
publicase doar 30 de poezii. Celebritatea lui se cladise pe articolele din Timpul:!

Cine a ajuns in parlament: rani? nu sint; proprietari? -nu; invatati? -nici cit
negrul sub unghie; fabricanti? -Numai de palavre; Meseriasi? -Nu; Ce sa sint dar?
-Uzurpatori, demagogi, capete desarte, lenesi care traiesc din sudoarea
poporului, fara a-l compensa cu nimic, cioroi boierosi si fuduli, mult mai
infumurati decit neamurile cele mai vechi ale tarii. De acolo pizma cumplita care-l
nutresc, aceste nulitati pentru orice scinteie de merit adevarat.#

Cam aceleasi afaceri corupte. Spre exemplu: transporturile. Afacerea cailor ferate
impostasera de trei ori pretul lor real, lansate pe bani publici, acestea ajung proprietatea
lui Struvelt, un prieten al lui Bismark, prin urmare protejatul lui Carol. Pentru Bismark,
Romania insemna mai putin decit un pahar de bere gol. Iar tatal lui Carol, era actionar
majoritar la societatea lui Struvelt.!

Pe vremea redactiei Timpul, Eminescu critica rau puterea liberala. Insa, la fel de rau i
critica pe conservatori. Era dezamagit de junimistii care erau miluiti, mituiti cu functii
publice. Petrecar, a acceptat de la Brtianu, functia de ministru. Iar Maiorescu, a primit
si el o sinecura, avocat al statului, de la acelasi Bratianu. Junimistii negociau la singe
portofoliile din guvern, iar compromisurile conservatorilor il infuriau la culme pe
Eminescu. Maiorescu la fel a fost confruntat frontal in pagina coordonata de Eminescu.
Asa ca indepartarea poetului din spatiul public era convenabila intregului spectru politic.!

Dupa plecarea lui Eminescu, ziarul s-a dat cu puterea, mai ales dupa semnarea
tratatului secret cu Tripla Alianta din octombrie 1883. Tirajul s-a prabusit, Timpul nu mai
conta. Duse au fost vremurile in care Eminescu, Slavici si Caragiale plecau de la
locuinta de redactie impreuna.!

Slavici povesteste ca bune sunt numai vorbele, ci formele gramaticale pe care le inteleg
toti romnii. Cei trei fauritori ai limbii se asezau la o masa pentru a fauri istoria
neamului.!

!
!

9. Eminescu - talpasul acestei tari#

N-a avut niciodata o casa a lui, tira aceste doua cufere prin tot Bucurestiul. Strada
Sperantei, Caimatei, biserica Enei, Buzesti, Stirbei-Voda. Avea mereu degetele patate
de cerneala. Finisa indelung articolele cu amaraciune, caracteriza principala sa datorie poezia.!

La ce mugesti hirtia in siruri numarate,#

S-o dai pe-a caracudei miinii nespalate, #
Si pierzi a ta viata si creierul il storci,#
Zvirlind margaritare in troaca unor porci.#

!
!

Invata cu disperare limbi straine, zi si noapte: latina, ca sa nu mai vorbim de greaca sau
sascrita, albaneza, franceza, germana. Nu se putea instala in propria limba decit
privind-o si din exterior, prin fereastra altor graiuri. Stia ca nu noi stapinim limba, ci limba
ne stapineste pe noi, iar ca sa apuce toate freerile limbii romane trebuia sa incerce si
hamurile altor graiuri. Pentru Maiorescu, studiul albanezei era sunetul clar al nebuniei
lui Eminescu. Dar albaneza este una dintre cele mai vechi limbi europene. Eminescu
cauta izvoarele cuvintelor.!

Nu era sarac cum se spunea, de vreme ce ducea la spalat douasprezece camasi. S-au
gasit 80 de note diferite, cu hainele duse la spalat pe parcursul citorva ani. Practic, un
sfert din veniturile lui se duceau pe curatatorie. Eminescu se imbraca neglijent, fara
palarie, era un scandal in acea epoca. Maiorescu odata, a traversat orasul fara palarie,
fiind smulsa de vint. Reactia oamenilor era: A innebunit Maiorescu. Acum va inchipuiti
ce spunea despre Eminescu care nu saruta maina cucoanelor atunci se salutau sau nusi dadea jos palaria (erau unele ocazii cu care purta acesta palaria) si mai rau, purta
cun mainile in buzunar si nu le scotea. Dar, cind se indragostea, descoperea eleganta,
dansa vals de minune. Cind il vedea prietenii cu joben, il strigau: A venit Veronica!.!

!
!

In viata mea, un rai in asfintire,#

Se scuturau flori albe de migdal, #
Un vis purtam in fiece gindire,#
Cum lacul poarta o stea pe orice val.#

!
!

A fugit de la Cernauti, la Blaj, la fratele sau, apoi la Sibiu. A strabatut tara in lung si-n lat.
A mers cu caruta, dar mai mult pe jos, a mincat unde a apucat, era fericit. Eminescu a
fost talpasul acestei tari. A cautat in toate cotloanele, a cercetat tot de la taranii cei mai
saraci pina la Casa Regala.!

In 1878, regina i-a tradus citeva poezii lui Mihai Eminescu. Iata ce spune Carme Silva in
jurnalul ei personal: mi amintea de Malfred si de Faust, de chipurile palide si
ravasite ale marilor romantici. Mi-a sarutat grabit mina, privindu-ma cu o privire
potolita dar patrunzatoare, ce voia parca a-mi secatui spiritul. Ma compatimi ca
nu cunosteam indeajuns Moldova lui natala. In toata viata mea, el a ramas pentru
mine imaginea poetului insusi, nici al celui blestemat, nici al celui inspirat, ci a
poetului aruncat dezorientat pe pamint, ne mai stiind cum sa se regaseasca pe
aici comorile pe care le poseda. Cind i-am laudat versurile, a ridicat din umeri:
versurile se desprind din noi ca frunzele moarte din copaci. Regina il serveste ea
insasi cu o ceasca de ceai. A baut ceaiul cu sete. Trasaturile fetei tradau
oboseala unei tinereti traite fara bucurie. Mi-am dat foarte bine seama ca din tot
ce i-am oferit in timpul vizitei, ceasca de ceai pe care i-am servit-o eu insami, a
fost singurul lucru care i-a facut placere, ceva ce semana cu sentimentul unui
zeu, servit de-o muritoare.#

!
!

10. Marii Scriitori raportati la Eminescu!

Mai toti scriitorii romni s-au raportat la opera lui Eminescu. Tot ce s-a scris pina acum
in Romania, sta sub semnul fragmentarului. In afara de Eminescu, totul este
aproximativ. Cioran - recunoaste-ti tuseul. L-au cercetat cu pasiune - Calinescu, Iorga,
Perpesicius, minti providentiale, toti marii poeti romani - Nichita, Blaga, Arghezi. I-au
recunoscut drepturile de autor asupra limbii romne.!

Nichita Stanescu - Ochii mei s-au uitat in ochii lui Arghezi care s-au uitat in ochii lui
Eminescu. E vorba de o vedere fizica, tulburata de dragostea de vers, de Eminescu.!

Iar manualele ingroapa, scrise in pasareasca cea pe care Eminescu o detesta atit de
mult: !

Existenta zbuciumata a poetului, nefericirea si suferintele indurate au sadit de timpuriu

in sufletul sau, sentimentul zadarniciei vietii. Dezamagit si obosit, cu sperantele si
darurile risipite, poetului i-a mai ramas un singur dor - moartea. !

Infiltratiile unor elemente de filozofie Shopenhauriana, Kantiana sau Budista,

istoricismul lui Hyperion.!

Ce le spune Eminescu politicienilor si celor de astazi: Daca porti cu usurinta si cu

zimbet a lor ura, laudele lor desigur m-ar mihni peste masura.!

In articolul Independenta, revoca basmul Tinerete fara batrinete si viata fara de

moarte, fiul imparatului se intoarce acasa la el, din tarimul nemuririi dupa sute de ani,
in mijlocul orasului gaseste o statuie care-l reprezinta, le spune oamenilor ca este vorba
de el, oamenii nu-l recunosc, insista, insista, incearca sa-i convinga. Oamenii spun ca-i
nebun. Adevarul l-a inghitit creatorul.!

!
!
!

Bibliografie:#
!
Documentarul Mari Romni de Andrei Gheorghe,
considerat a fi cel mai bun documentar despre Eminescu!
Mihai Eminescu - ro.wikipedia.org!
Imagini - www.flickr.com!