Lucrerea 22 CONVERTOARE C.C. - C.C. CU FILTRE DE TENSIUNE - STRUCTURILE BUCK $I BOOST 1 Introducore Sunt topologii de convertoare c.c. — ccc. realizate special pentru a genera tensiuni continue bine filtrate, cu valori stabilizate sau reglabile, Aceste convertoare utilizeaza filtre de tensiune care pot fi atagate la iegire sau pot face parte integranta din structura convertorului Conform clasificdrii generale din introducerea Referatului 18, convertoarele cz. cu filtre de tensiune pot fi concepute cu sau fir separare galvan coboratoare (step-down) sau ridicatoare (siep-up) de tensiune. Tehnica de eonversie a energie electrice se hazen7A pe principiul moclulirii in latime a impulsului (PWM). in majoritatza cazurilor aceste convertoare sunt unidirectionale din punct de vedere al circulatiei energiei, deci pat finctiona dcr intr-un singur eadran al planulvi electri: tensiune de iegire — curent de iesire (U.~ I Filtrul de tensiune utilizat de aceste convertoare este, de obicei, de tip L-C. Fiind convertoare de un cadran se poate discuta despre funetionarea lor in regimul de curent inrerupt sau despre conductia discontinud prin inductanta filtrului de tensiune. in acest caz valoarea tensiunii de iesire, la o aceeasi comanda, este influentati de valoarea curentului de sarcind. in eazul convertoarclor cu separarc galvanied, pentru transmiterea energiei prin bariere izolate electric se folosese transformatoare de inalta frecventi (clasa de convertoare c.c. ~c.c. cu circuit intermediar de curent alternativ), Convertoarele c.c. — c.c. eu filtre de tensiune sunt utilizate in numeroase aplicati: surse de tensiune continua, interconectarea surselor regenerabile de enerti autavehicule electrice si hibride ete. in fimnctie de aplicatie se utilizear’ anumite structuri sau tipuri de asemenea convertoare, De exemplu, variantele cu separare galvanict ce formeaci aga numita catogerie de suse iy comutatic sunt falosite ou precidere pentru alimentarea aparaturii electronice de mica putere (de calcul, telecomunicatii, misurd gi control, audio-video, electto-casnice ete). in apli Puteri mai ridicate sunt utilizate convertcarele c.c. ~ c. separare galvanicd. Acestea, Ia rindul lor, pot fi structuri dintre care enumerim: cu filtre de tensiune fair itlnite sub forma mai multor + Structura coboritoare de tensiune de tip buck; + Structura ridieatoare de tersiune de tip boost; ‘Structura coboratoare/ridicatoare de tensiune de tip buck/boost; Structura de tip Crk; ‘Autor: dr.ing. Mihai Albu2___U‘T. ,Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea IEEL, Laborator Electronica de Putere Dintre lista de mai sus doar convertoarele buck si boost sunt structuri de bazi Toate celelalte topologii utilizeaza principiile de functionare ale primelor doua. in consecinia, se impune ca studiul convertoarelor c.c. — c.c. cu filtre de tensiune, fara separare galvanica, si inceapa cu structurilz buck si boost 2. Structura coboritoare de tensiune de tip buck Aga cum rezulta din Fig.22.1 structura coboritoare de tip buck rezulta prin adaugarea ta tesirea unui chopper de un cadran a unut filtru de tensitme L-C. Ansamblul rezultat este privit ca un convertor static de tensiune care permite transferul unidirectional al puterii electrice (P > 0) de la o tensiunea continu mai i de valoare mai mica (U;).. P>o Ou Filtra L-C Fig. 22.1 Convertor ¢.c. ~c.c. coboritor de tensiune realizat cu structura buck. Elementul activ al convertorului este semiconductorul de putere controlabil T reprezentat in figura ca un tranzistor de tip IGBT,, asa cum se va utiliza in montajul de laborator, In practicd, tranzistorul trebuie sa lucreze la freevente de comutatie cat mai mari in scopul diminuarii pe cat posibil a filtrului. Pentru comanda tranzistorului se vor utiliza semnale modulate in latime PWM prin a caror factor de umplere poate fi ajustata valoarea tensiunii de iegire, aspect ce va fi demonstrat in continuare. Dioda D este obligatorie pentru a asigura o cale de descarcare a curentului intretinut de inductanfa L pe intervalul in care tranzistovul este blocat. Capacitatea C, este necesara ca un rezervor tampon de energie la intratea structurii in scopul asigurarii mediate a curentului cerut de convertor dupa deschiderea tranzistorului T. Acest curent este intermitent (apare sub forma unor pulsuri) si poate deranja sursa U;. Din acest motiv in locul capacititii C, se pot utiliza gi fltre mai complexe de inalta frecventaLucrarea 22: Convertoare ¢.¢. -¢.c. cu filtre de tensiune ~ structurile buck si hoost 3 La iesirea convertorului este conectatd o sarcina de c.c. sensibild Ia forma de unda a tensiunii (invertoare PWM, baterii de acumulatoare etc.). Sunt aplicafii in care iesirea convertorului se conecteazi la 0 micro-retea de c.c. (DC net) care poate alimenta mai multe sareini diferite si in care pot injecta energie electricd mai multe convertoare sant surse (eventual regenerabile). 1a rindul ei aceasta micro-reten ponte fi izolata sau interconectatd, prin intermediul altor convertoare, cu reteaua publica de distributie a energiei electrice. in majoritatea tratatelor de specislitate analiza convertoarelor ¢.c. — ¢.c. cu filtre de -ensiune urméreste si determine relatia de legatura intre factorul de umplere al semnaielor de comand PWM si valoarea tensiunii filtrate de la iesire. Calculul este fiicut in coud situafii diferite de funetionare: in regimul de curent neintrerupt (conduetie continua prin L) — in regimul de curent intrerupt (conductie discontinua prin L). Mai departe regimul de curent intrerupt este analizat in urmatoarele cazuri: ~ tensiunea de iesire trebuie reglati intre anumite limite in conditiile in care tensiunea de la intrate este constant; — tensiunea de iegire trebuie mentinuta constanta in conditiile in care tensiunea de intrare prezints varia (stabilizator de tensiune). 2) Analiza structurii buck in eazul conductiei continue Conductia continud saw permanemdé a eurentului prin inductanta L se mentine daca valcarea curentului de sarcin nu scade sub un prag minim J" luat in calcul atunci cand s-a dimensionat filtrul de tensiune. Acest regim de curent nefutrerupt este unul cum se va vedea, valoarea tensiunii de iesire poate fi impusi exclusiv prin durata relativi de conductie a tranzistorului T. Pentru a lentia aceast® dependenfi se va porni de la analiza convertorului c.c. — ec. cu functionzre intr-un cadran, prezentata in Referatul 18. Daca avem o conductie continua a curentului prin inductanta Z rezulth o conduetie continua gi prin structura de un cadran (T+ D). in aceste conditii, dup’ aceast structur’, tensiunea apare sub forma urui tren de pulauri modulate in duratd ale cfror valoare med relafia cunoscuta (vezi 18.8): ate data de Lomi ey Ug “FO =U, Dye (22.1) unde D,,. =1,,/T. este durata relativa de conductie a tranzistorului 7. ‘Tensiunea Ups Se aplicd filtrului de tensiune L-C (vezi Fig.22.1). Deoarece pe inductanfa L nu apar caderi de tensiune continue (medii), un rationament imediat sugereazi c& tensiunea continua de la iesirea filtrului va fi egald cu tensitmea medie de la intrarea acestuia (U. = Unei). In consecintd, valoarea U, poate fi reglata direct ‘Autor: dr.ing. Mihai Albu4 __U-T. ,Gheonghe Asachi” din lagi, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Putere prin intermediul duratei relative de conductie a tranzistorului T (prin factorul de umplere al semnalului de comanda PWM). Altfel spus, wn filtru de tensiune L-C, considerat ideal, va atenua numai componenta alternativd a unei tensiuni pulsatorit aplicate ia intrare lasiand sa treaci in totatitate componenta continua a acesteia. © modalitate eleganta, utilizata in majoritatea tratatelor de specialitate, pentru a demonstra matematic afirmajiile de mai sus porneste de la formele de unda ale tensiunii m, si curentului i, corespunzatoare inductanfet L.. Aceste forme de unda, au fost reprezentate in Fig.22.2 in urmatoareler conditi = elementele de circuit care compun structura buck (7,D.L,C) au fost ‘considerate ca find ideale, funetiondnd far’ pierderis = convertorul se afl in regim stabilizat cu. o anumita durata relativa de yt Ue (a) (22a) a Expresia (22.4) reprezint& ecuatia unei drepte cu o panti crescdtoare data de raportul (Uy -U)/L>0. An intervalul tog, in care tranzistorul va fi blocat, curentul i, intretinut de Inductanya va continua sa circule prin dloda de descareare, pe taseul noiat cu (2). Astfel, o parte din energia inductanjei va f transferata sarcinii de c.c. De fapt, in acest interval doar inductanfa £ si capacitatea C asigura alimentarea sarcinii utilizand energiile acumulate in intervalul anterior. Prin deschiderea diodei D inductanta se conecteaza in paralel cu capacitatea (’ si conform regulii de semne stabilite mai sus, tensiunea la bornele inductantei va fi: 1, ()=— 0 Din acest motiv, pentru a elimina efectele neplacute ale armonicilor de curent asupra sursei Ll, este indicat a se utiliza sila intrarea structurii buck a unui filtru trece- jos Ly Cz caleulat astfel incat freeventa lui de taiere sa fie mult sub freeventa de Iueru ‘a convertorului. Din Fig.22.2 se observa cd forma de und’ a curentului i prezint& un riplu cu variatiiliniare aga cum s-a stabilit anterior, Este un curent care include o componenta continua notatd cu J, peste care se suprapune o componenta alternativa iy: A(O=L, + hye) 22.11) Pe de alti parte, scriind Kirchhoff in nodul unde se conecteaz inductanta, sarcina si capacitatea rezulta 4) =Lercing He (22.12) Cu toate cd s-a presupus o tensiune fara pulsatii la iesirea convertorului, totusi, oricat de mare ar fi capacitatea C, avem un riplu al c&rui marime este in functie de parametri filtrului L-C, de fieeventa de comutatie si de Dc. Se demonstreaz’ c4, pentru o conductie continua prin induetanta L, marimea riplului tensiunii de iesire nu depinde de marimea sarcinii, De asemenec, se demonstreazi cd, in regim stabilizat de functionere, valoarea tensiunii instantanze de pe capacitatea C de la inceputul perioadei de comutatie 7, este aceeasi cu valoarea de la sfaryitul perioad UeO|0=We |r 22.13) Pe baza unui rationament prezentat anterior (vezi relatiile 22.6), egalitatea (22.13) sagereaza ca valoarea medie a curentului prin capacitatea C este zero: % dtu i ic=cTe (edt => Je ofc (edt 1% k ue (T.)~ Ue =< fr (-d @ 0= fic (@-dr (22.14) 40 3 I, = Leora (22.15) ‘Autor: dr.ing. Mihai Albu8 ___U‘T. ,Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea IEEL, Laborator Electronica de Putere Relatia (2.15) demonstreaza ca valoarea medie sau componenta continud a curentului i, se inchide prin sarcina de cc, iar componenta alternativa (inp) 8€ inchide prin capacitatea C, Rezulti c& ic este un curent altemativ. Este pozitiv atunci cdind C este incdrcata de la sursa Uy in inervalul fi negativ atunci end C sustine impreuné en F curentul de sarcina pe intervahul fay (ve7i Fig. 22.1). Dac& sarcina este un motor de ce. curentul de iesire apare tot neted, dar valoarea va fi impusi exclusiv de incérearea mecanicA ceruta la arborele masin electrice. Forma de undi a curentului i, poate deveni pulsatorie dacd la iesirea structurii buck se conecteazi un alt convercor electronic de putere care functioneazi (ex. chopper, invertor PWM). b) Analiza strueturii buck in cazul conductiei discontinue pastrarii unei comenzi constante (Dye = const.), daca sareina se moditfic& permanent in sensul scAderii fay fa un moment dat structura buck va trece in regimal de curent intrerupt (conductie discontinua prin L.). Modul cum apare acest regim reiese foarte bine din Fig.22.3 unde s-a prezentat forma de und a curentulu jy la granifa (limita) dintre conducfia continua si conductia discontinud. a LO> oe A Anta 8 xc Fig 22.3 Unda curentului ; la granita dintre conductia continua gi cconductia discontinua prin inductanta L. Se observa ci, pe misura ce valoavea medie a curentului din inductanta scade, Ja un moment dat cfind 1, = Zaria = 1” punctele de minim nin ating valoarea zero,tructurile buck si boost Lucrarea 22: Convertoare e.¢. -¢.c. cu filtre de tensiun Daca owns va seddea in continuare curentul din inductanta se va anula inainte de redeschiderea tranzistorului T'si conductia prin L se va intrerupe. in practicd nu este doritd functonarea convertorului in regim de curent intrerupt motiv pentru care este foarte importanta cunoasterea valorii de prag I’. Relafia de calcul a J" se poate determina ohservind cf valoare medie de granifh a i, este egali cu aria triunghiului ABC din Fig.22.3 impartita la perioada de comutatie 7.. Pe de alti parte aria Aria apc este egali cu baza (7,) inmulfité cu inilfimes (ua) impart la 2. Valoarea Ina, poate fi calculatd inlocuind in ecuatia dreptei (22.4) ¢ = fy (0) ~ Zam 0 + (22.16) ty) Cazul U,constanta si U, reglabila Daca tensiunea continua de alimentare este presupusi a fi constanti si se lucreaza cu structura de tip buck intr-o aplicajie in care tensiunea de iesire trebuie si fie reglabild expresia curentului de granita devine: 2 Uy =U, ’ T.-Dy a (1-Dyc)Dec—@2.17) U, Uy Duc Relatia (22.17) evidentiaza faptul e& pragul minim al curentului de sarcin sub care se instaleazA conductia discontinud se modified odati cu durata relativa de conductie a tranzistorului 7. Asa cum reiese din Fig.22.4 graficul functiei F=f (Dye) este un semicere dack Dye variazi intre 0 si 1. Valoarea comenzii penuu care graffeul atinge punetul de maxim se poate calcula derivand (22.17) gi egalind cu ze =0 & 1-2Dyc =0 > Dye + (22.18) Introducdnd valoarea obtinut& a Dec in (22.18) se obtine maximul curentului de granit: (22.19) ‘Autor: dr.ing. Mihai Albu10 __U-T. ,Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Putere Fig.224 Graficul curentului de granita dintre conduetia continua sidiscontinua in funefie de Dac la structura buck. Graficul din Fig.22.4 sugereaza ci riplul cel mai mare al curentului i, apare pentru o comanda a tranzistorului de putere cu Dac = 0,5. Altfel spus, atunci cdnd tensiunes de iegire este U; = 0,5Uy avem pragul cel mai ridicat I'ygy sub care mu are voie si seada curentul de sareind in seopul mentinerii conductiei continue. Dupa cum se observ acest prag depinde de valoarea tensiunii de alimentare Uy, de perioada (frecventa) de comutatie si de valoarea inductanfei L. In practic’ se doreste ca valoarea Trou Si fie ct mai redusi pentru a permite curentului Mayen 84 Sead’ edt mai mult, ‘Aceasta inseamna ci trebuie crescuti pe cit posibil freeventa de lucru a convertorului si/sau valoarea inductantei filtrului. Daca sarcina de la iesirea structurii buck poate fi echivalata cu o rezistenta, finand cont de relatiile (22.10) gi (22.17), se obtine urmatoarea conditie pentru o mentine conductia continua prin inductante L : Dao, p Yale Romy ap Pe) Poe = 2 acne & —F* (pentru conduetia continua) 22.20) = Dac La o anumité valoate a Dac convertorul trece in regimul de curent intrerupt daca valcarea curentului de sarcina scade sub valoarea de prag /” (rezistenta de sarcina nu respect conditia 22.20). Formele de und corespunzitoare acestui regim nedorit sunt prezentate in Fig.22.5. Se observa anularea curentului , in intervalul de timp notat cu 1. Evident gi tensiunea 1, este zero in acest interval. Deoarece la inceputul si sfarsitul perioadei de comutatie valoarea curentulut i este aeceagi, respeetiv valoarea zero, rezulté ed integrala tonsiunii industantei. pe durata 7, se anuleaza. Astfel, dack se dezvolt& ecuatia (22.6) pentru conductia discontinua se obtine:Lucrarea 22: Convertoare ¢.¢. -¢.c. cu filtre de tensiune ~ structurile buck si toost__11 % fo d=0 2 fu d+ Ju-ar=0 => Aria A=|Aria BI (22.21) Egalitatea modulelor celor doua arii A si B din Fig.22.5, late comparativ cu aceleasi anit din Fig.22.2, sugereaza cd in regimul de curent intrerupt noua valoare a tensiunii de iesire, notata cu U,’, creste pe masuri ce valoarea curentului de sarcind scade, chiar dacd se pistreaz comanda constanti. Privind pulsul negativ al tensiunii u, se constata cresterea progresiva a amplitudinii Iui negative (-U.") daca litimea acestuia se micsoreazi pwat_ on on Fig.22.5 Formele de unda ale tensiunii si curentului i; in regimul de curentintrerup al structurit buck Cresterea necontrotata a tensiunit de fesire in regimul de curent interupt este demonstrata si matematic in literatura de specialitate (ex. Power Electronics, N. ‘Mohan, s.a) mergind mai departe cu calculele in ecuatia (22.7): edt + Jowo di=0 & Uy -U))-t,, -U,-1,=0 Ju 3 (22.22) ‘Autor: dr.ing. Mihai Albu12___U-T. Gheorghe Asachi” din lasi, Facultatea IEE, Laborator Electroniett de Putere Daca in (22.22) se fag =Dyc Te > Dyc <1 T+ Ast (22.23) rezulta: Uy = (22.24) fon +h Deoarece: Dye +A <1 > Dye Uy Pentru a obtine expresia tensiunii de iesire in functie variabila aleatorie care este curentul de sarcina trebuie calculat A, in funetie de Jjorcina- In acest scop se va determina valoarea medie a curentului i, pe baza graficului din Fig.22.5: PS 2 A, Freie oh (Dye +4) Ay (22.25) Din (22.24) rezulti c&: Dyo +A, = Dye -U, [U,.. inlocuind in 22.25) se obine: cn =e Dy AL =4D uy “Dye Ay > 2 gi ae Dac se introduce expresia (22.26) in (22.24) rezult& relajia dupa care variazd iensiunea de iesire in functie de curentul de sarcindé in cazul conductiei discontinue: , D, Dic Vf Lsonine tals 4 in (22.27) daca valoarea curentulai de sarcina tinde spre zero, tensiunea de tinde spre valoarea tensiunii de alimentare: ,y.yyy 20 => U;—>U, . Acest fapt reicse gi din Fig.22.6 unde sunt prezentate caracteristicile de sareina in marimi U (22.27) L Daye +L Alnus “Dre 1, raportate’ (=) pentru diferite valoti ale Dec.Lucrarea 22: Convertoare ¢.¢. -¢.c. cu filtre de tensiune ~ structurile buck si hoost 13 Pentru: Uconsiant si U reglabil CConductie continua Ore Conduete discontinua (re= 02) r Fig 22.6 Evolutia tensiunii la iegirea strusturii buck in cazul conductiei discontinue {in funetie de curentul de sarcina pentru diferite valori ale Dgc. Rezultd din Fig.22.6 ef, indiferen’ de valoarea eomenzii (Dyc), daett lipseste sarcina de la iesirea convertorului c.c. ~ c.c. de tip buck, tensiunea de iesire este egala (oC timpal cu tensiunea de la intiarea vonvertorului, aspect evident ve poate fi deus gi din analiza schemei din Fig.22.1. Astfel, pentru a obfine un efect de regalare a ‘ensiunii continue yi filtate de feyire, convertorul nu tebuie sé funetioneze in gol. De recomandat ca sarcina s& fie suficient de mare pentru a obfine un reglaj liniar pri fuctorul de umplere al semnalului de command’ PWM, fra ca valoarea tensiunii de iesire s& depinda de sarc 2) Cazul U1, variabila gi Ui, constant in acest caz structura buck este utilizati ca un stabilizator de tensiune in le in care tensiunea la intrare prezinta variatii, dar nu sub valoarea dorita a tensiunii de iesire. Astfel, se poate obfine o sursd de tensiune continua fri separare galvanic& utilizata si la puteri mari pentru alimentarea altor convertoare statice sau pentru transferul energici Daca funcfionarea convertorului se pastreazd in cadrul conductiei continue structura de control a convertorului va ajusta comanda tranzistorului 7 in urma variatieitensiunii de la intrare U, conform relate’ tivo rotea de c.. , unde U, =const (22.28) Problema controlului stabilizatorului se complica daca struetura buck luereaza in regim de curent intrerupt deoarece sunt dowd variabile aleatoare care influenfeazis valoarea tensiunii de iesire: tensiunea de intrare si curentul de sarcind. Rezult& in ‘Autor: dr.ing. Mihai Albu14 __U-T. ,Gheorghe Asachi” din las, Facultatea LEI, Laborator Electronica de Putere acest fel. o familie de curbe pentru reglaj. Fiecare curbi poate fi trasaté pentru o anumita valoare a U, calculnd valorile necesare ale Dac la diferiti curenti de sarcina in scopul stabilizarii tensiunii la iesire, Problema implementarii controlului unui asemenea stabilizator in regim de curent intrerupt este mai dificils si necesith o ahordare sistemica. in primul rind, intereseazi valoarea curentului de graniti sub care poate si apari conductia discontinud in conditiile variafiilor tensiunii Ll, Pentru acest caz se poate calcula noua expresie a curentului J" dacd in (22.16) se va lua Uy = Up /Dac: U,- 7 A eT 4 QL Pe baza expresiei (22.29) rezulté ca limita dintre conductia continua si conductia discontinua la stabilizatorul bvek este 0 dreapta. Cea mai mare valoare pentru curentul de graniti se objine atunei efind: 1 T. Dao = Dac) (22.29) 0 > Ty = Yeh 22.30) nx = 5 (22.30) Iga este 0 valoare teoreticd deoarece durata relativa de conductie va tinde spre zero doar daca tensiunea de intrare creste foarte mult (tinde spre infinit) ceea ce in practic nu este posibil. Pe masura ce tensiunea de intrare scade se reduce in mod corespunzator si pragul J’, La limita, atune’ edind Uy OU, > Dy 1 si I >0 (22.31) Se poate calcula relatia de caleul a Dye findnd cont de relatiile (22.24) si (22.25) valabile in regimul de curent intrerupt oricare ar fi strategia de control a convertorului. Astfel din (22.25) rezulti UT. 1, ale ny ate a9 oom =—BE- De pe 2.22) Introducand expresia lui Ay in (22.24) se objine: U (Dye +A,)= Dye Uy Uf. +t et Da UT, Duc 7 yu, © DacW, Ws) FEE Las 2233) Tinand cont de (22.30) ecuatia (22.33) devine:Lucrarea 22: Convertoare ¢.¢. -¢.c. cu filtre de tensiune ~ structurile buck si hoost 15 => Duc (22.34) Expresia (22.34) evidentiazi dependenta Dao pentru stabilizarea tensiunii de iesire in regim de curent intrerupt, atat de tensiunea de intrare, cat si de valoarea curentului de sareina. 43, Structura ridiedtoare de ten: ne de tip boost Structura boost este una dintre cele mai utilizate in electronica de putere. Aceasta a fost imaginata ca o solutie tehnica pentru a objine convertoare c.c, ~ ¢. ridiedtoare de tensiune f¥ri separare galvanicd (fEr% transformator ridieator). In prezent ins, principiul ei de funetionare este utilizat pe scara larga si pentru modelarea activi a formei de undé a curentilor absorbiti de la diferite surse sau a curentilo existent intr-o retea de distributie a energiei electrice. Astfel, unele din cele mai intalnite echipamente modeme care includ circuite de tip boost sunt redresoarele active cu absorbtie de curenti sinusoidal, respectiv filtrele active de putere. Aga cum rezult8 din Fig 72.6 structura boast farmeaz8 un camortor storie de tensime care permite transferul unidirectional al puterii electrice (P > () de la 0 tensiune continu’ coborata (L/,) la o tens. une continua filtrat’ mai mare (U,). Pentru aceasta foloseste aceleasi componente ca si structura buck, dar altfel conectate. 4 Structur boost Fig. 22.7 Convertor ¢.c. ~ cc. ridiedtor de tensiune realizat cu structura boost Se observa cA elementele filtrului Z-C fac parte integral’ din topologia convertorului stind la baza principiului de functionare al acestuia. Astfel, inductanta Z ‘Autor: dr.ing. Mihai Albu16 __U-T. ,Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Putere este utilizati ca un .vehicul” cu ajutorul zaruia este transferata energia electrica din partea cu tensiune joasi in partea cu tensiune inalta. Se utilizeaza posibilitatea inductanfei de @ genera instantanew tensiuni autoinduse care pot acoperi diferenta de potential dintre cele dowd parti in scopul amorsarii unui curent intre ele, De asemenea, indetanfa are si rol de filtrare a curentului ahsorhit de la sursa Ul, in acest seop, trebuie si fie bine dimensionata pentru a evita functionarea convertorului in regim de curent intrerupt (conductie discontinu’ prin L), chiar si la un curent de sarcind mic. Capacitatea C este utilizaté ca un rezervor de energie pentru nivelatea tensiunii U,. lomentul do comutatio T trobu'e eX fio rapid gi ce alege, do cbicei, din categoria tranzistoarelor de tip MOSFET sau IGBT. Acesta va fi comandat ciclie eu un semnel modulat in latime PWM al earui factor de umplere va fi ajustat in functie de valoarea dorita a tensiunii de iesire. intr-o perioada de comutatie 7- tranzistorul va conduce un interval fm si va fi blocat un interval fg astfel inedt: T, —foy lay» Frocvenfa de comutatie f= 1/7 poate fide ordinul (kHz + sute kHz), in functie de tipul tranzistorului. Capacitatea C, este necesari ca rezervor tampon de energie la intrurea siructurit in scopul sus{inerii curentului eerut de convertor, Cu Wale 8, i cazul conductici continue prin L, curentul iy este permanent (spre deasebire de structura buck), se impune in anumite sitvarii nivelarea cu grija a curentului absorbit de la sursa Uy. in acest scop se poate utiliza, pe lind capacitatea Cy si a unei inductanfe rezultand un titru de ordinul 1 (L-C) la intrarea structurn boost. 4) Analiza strueturii boost in eazul conduetiei continue Ca si in cazul structurii buck, analiza structurii de tip boost in regim de curent neintrerupt (conductie continuk sau permanent’ prin inductanta L) se va face considerind elementele de circuit 7,D,L,C ideale. De asemenea, se presupune un regim stebilizat de funetionare (Dye = const.) si 0 capacitate de filtrare suficient de mare ineit putem serie: .(/)*U. =const. Intereseazi dacdi tensiunea de iesire este mai mare decat tensiunea de intrare, intre ce limite poate fi reglata si care sunt aspectele specifice de functionare ale convertorului. Pentru a determina expresia tensiunii de iesire in functie de factorul de umplere al semnalului de comanda PWM se va porni, conform celor mentionate anterior, de la diagramele tensiunii u; si curentului j, prezentate in Fig.22.8. Jn intervatul tyy, in care tranzistorul T conduce, inductanta L este conectata direct la bornele sursei Uy. Dioda D este folarizata invers de catre tensiunea de iesire si sursa Uj transfera energie numai inducanjei L deoarece curentul iy = i; circula pe tayeul notal cu (1) in Fiy.22.7. fu avest interval sarvina de ec. este deconectali de la sursi gi este alimentaté doar de capacitates C (ie <0) utilizaind energia acurnulath in perioada anterioari. Dac se neglijeaz cderea de tensiune de pe tranzistor pe inductanfi regisim toati tensiunea de alimentare:Lucrarea 22: Convertoare ¢.¢, -¢.c. cu filtre de tensiune ~ structurile buck si hoost 17 u(O=U, pentru 0 (U, + w > Uz). Aczasta se va deschide, iar curentul Intretinut de inductanta si sursi va contiwua si circule pe traseul (2) din Fig.22.7, Ueternninind un Gausfer de energie catre sarcina de ex. yi eave eapacitatea C (ie >0). Dacdi se neglijeaza cfiderea de tensiune pe dioda D tensiunea la bornele inductantei pe intervalul fay va fi: ‘Autor: dr.ing. Mihai Albu18 __UT. Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Putere 1,(Q=U, = Aceasti tensiune negativa (U,>U, =>u, =U,-U, <0) va provoca o deserestere liniaré a curentului i; : UL_U, J.<0 pentru f, <¢8T, can == E14 Das =lonine tHe POMETY fy feu, -dt=0 (2239) j Anularea integralei tensiunii inductanfei pe o perioada de comutatie a convertorului conduce in primul rnd ta egalitatea modulelor celor dou arii, A si B: fu, (t)-dt=0 <> fu (Q-dt+ fu,(Q-dt=0 => Aria A=|Aria B] (22.40) in al doilea rind, dezvoltand mai ceparte egalitatea (22.39), obtinem relatia de calcul a tensiunil de ieyire: Jos edis JOU.) =0 Ut, +U, -U)C. 3 1 @2aty ~ Dac in conditiile in care durata relativa de conductie poate fi modificata in gama: 1 0< Dye v1 UU, 2.42) Inegalitatea (22.42) certifica faprul ca structura de tp doost este una ridicitoare de tensiune. Totodata, relatia (2241) sugereazi c&, in regim de curent neintrerupt (conductie continua prin L), tensiunea la iesire este fixata exclusiv prin intermed ul variabilei de comanda Dec. Pentru a ilustra grafic dependenta U, = f (Dic) se considera urmitoarele valori pentru dursta relativa de conductie: Dyc=0 > Up=Uy Dyc=05 = Up=2Uy Decl > U0 pe buza eivura se poate trasa aprosinativ caracteristica de reglaj ideal din Fiy.22.9.Luctarea 22: Convertoare ¢.¢. -¢.c. cu filtre de tensiune ~ structurile buck si hoost 19 u Caracteristca a Caracterstca Ue) 7 wath 05 Drciau Fig. 22.9 Caractoristica do reglaj Ul, =/(Dy.) pentru structura de tip boos Se observa cf, pe masuri ce factorul de umplere al semnalului de comands PWM tirde spre valoarea 1 (Dac —>1), teoretic tensiunea de iegire creste foarte mult punand in pericol condensatorul de filtrare, tranzistorul 7, eireuitul de sareind ete. Din acest moriv trebuie avut gril ca in anumite aplicatii schema de comanda sa includa o Timitare « factorului de umplere lay valoare Drcjmy vorelaté eu tensiunca marin’ Ucgous pentru care a fost proiectat convertorul Pe de alli parte, datoriti pietderilor care au foe in elementele de circuit caracteristica reali de reglaj se abate de la caracteristica ideal, asa cum se prezint& in Fig.22.9, Rezultt ca structura boost nu poare ridica orledt de mult tensiunea ta iesire. Dac se insist cu marirea factonutui de umplere, dupa o anumiti. valoare tensiune de iesire nu mai creste, ci din contra incepe sai scad. Nu este recomandata funetionsrea structurii boost dupa aceasta limits deoarece pierderile erese foarte mult si inductanta se poate satura pundnd in pericol convertorul. La limit, atunci end Dac —>1, tonsiunca U; tinde in realitate spre zero deoarece induetanfa nu mai dispunc de timpul necesar si transfere energie spre iesire si energia acumulata este transformaté in cAldurd, in special datori: pierderilor Joule. Este indicat un raport maxim irtre tensiunea de iesire si tensiunea de intrare : (U,/U, ya, = 23. Un alt aspect care reglementeaz? functionarea structurii boost se referi la evitarea situatiei in care ar functiona in gol deoarece tensiumea de iesire va creste progresiv de la o perioada de comutatie la alta pand cind se stripunge cel mai vulnerabil element de circuit. in consecinta, schema de comand& si control a convertorului trebuie s& blocheze functionérea structurii into asemenea situate. Dac se vor neglija piciderile la nivelul convertorului se poate aproxima e& puterea electric P, absorbita de Ia sursa 1), se regiseste ln iesirea convertorul Py = Py Ug My Ue Fsarena z (22.43) T= Dre ‘Autor: dr.ing. Mihai Albu20___U-T. ,Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Putere Rezulta ed. in cazul conductiei continue, structura boost poate fi echivalata cu un ,transformator de c.c.” ridicator de tensiune al c&rui raport de transformare, mai mare decit |. poate fi modificat prin intermediul semnalutui de comanda PWM. b) Analiza structurit boos cazul conductiei discontinue Si structura boost poate sa basculeze in regimul de curent intrerupt cu toate consecinfele cunoscute daca sarcina scade sub un prag asociat unei anumite valori a Dac. Spre deosebire insa de structura coboratoare de tip buck unde curentul medi prin inductanfa £ este acelasi ct Lua (Curentul de iesire) la structura ridicdtoare curentul prin inductanta L este acelasi cu cel absorbit de la sursa Uy (curentul de intrare). Din Fig.22.10 poate fi calculat& vafoarea medie a curentului prin inductanta Z la granita (limita) dintre conductia continua si conductia discontinua (J; = /,°) pentru structura de tip boost ComandaT | tow lap (Owes are lee ° Orr. 7 | 21. Us 1 or 0 A > ~ WU) 9 - Fig.22.10 Unda curentulu j lt grania dintre condueyia continua yi conduetia discontinua prin nductanta L a structurii Boost Valoarea medie J," se poate calcule la fel ca in (22.16):Lucrarea 22: Convertoare ¢.¢. -¢.c. cu filtre de tensiune ~ structurile buck si toost 21 in majoritatea aplicatiilor structura de tip boost este utilizata ca un stabilizator de tensiune (U, = constant), Deoarece tensiunea de la intrarea structurii Uy este (22.44) va fi inlocuita cu expresia rezultata din (22.43) : TU, Dye (l= Dye) = 1} (22.45) Uy =U Dye) ‘Tindnd cont de (22.43) si (22.45) rezulta valoarea de granité a curentului de sarcind J" ca fiind: =1i(t=Dyo)BS Dyoh-DycY (22.46) Daca se considera 7, U. $i L valor fixate in relatia (22.46) rezulta valoarea de granita a curentului de sareind in funetic de Dy» Maximul acestui curent se poate calcula derivnd (22.46) si egaland cu zero: a Dre © Dre Wacll—Dyc)=0 > Dc (247) 3 Introducdind valoarea obtinuté a Dre in (22.46) se obtine maximul curentului de granit (22.48) Din relatia (22.46) se observa ci pentru Dac = 0. inlocuind gi alte valori ale Dec in (22.46) se poate trasa graficul J/= f (Dye) prezentat in Fig.22.11. Conduct dliscontinut Fig.22.11 Granita dintre conductia continua si discontinua a curentului de sarcind in funetie de Dre lastructura de tip boost. ‘Autor: dr.ing. Mihai Albu22 ___U.T. ,Gheorghe Asachi” din las, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Putere Daca la un anumit factor de umplere al semnalului de comand PWM curentul de sarcind scade sub valoarea de granifi corespunzatoare (Iyrcina <1’) structura boost va bascu'a in regimul de curent intrerupt situatie in care tensiunea de iesire va creste peste valoarea dati de relatia (22.41), Cresterea va fi cu atit mai mare cu cat curentul de sarcind va scfdea in continnare. In corsecinta, pentrn a se indeplini obiectivul de stabilizator al structurii (a mentine tensiunea de iesire constanta) chiar daca tensiunea de intrare nu variaza se impune sedderea duratei relative de conductie a teanzistorului T. La limité atunci end Irina > 0 => Dye 0. 4, Montajul de laborator Instalatia de laborator care permite realizarea, fie a structurii buck, fie a structurii boost se bazeaza pe echipamente deja descrise in Referatele 6, 18 si 19. Aga cum se prezinta in Fig.22.12 yi Fiy.22.13, montajele includ ca element prineipal un modul IGBT brat de punte montat pe un radiator pe care sunt prevazute bore standard, atat pentru terminalele de comands, cat si pentru cele de forya. Circuitul de comand al celor dowd tranzistoare din braful de punte este realizat separat cu ajutorul modulului spectalizat SKHI22H64 al firmei Semikron. Un modulator PWM va genera cele doua semnale logice de comand’ ale tranzistorelor, complementare si cu durate relative de conduetie reglabile prin intermediul potentiometrulut P. qi sua U, +0.) ave [1 z Be z 38 pi] } § 35 3 Eg e Be z z 3 Ms L SS GND Logic Modul IGBT GND Power (tat de pate) Fig. 22.12. Montajul de laborator a structuriicoboratoare de tip buckLucrarea 22: Convertoare ¢.¢. -¢.c. cu filtre de tensiune ~ structurile buck si hoost 23 Componentele filtrului L-C au fost realizate individual in scopul de a putea fi utilizate separat in diferite poziti ale schenei, in functie de tipul convertorului testat. Inductanta Z este obtinuta cu ajutorul une. bobine din conductor multfilar plasata pe un circui: magnetic feritic pentru a putea lucra la freevente ridicate. Capacitatea C este realizata cw dow condensatoare clectralitice profesionale (350), 400V, Law ESR) legate in paralel, Sursa de alimentare U; include un transformator monofazat de retea, un redresor gi un filtru capacitiv. Pentru montajul de laborator se mai folosese un reostat ir pozitia rezistentei de sarcind (Ry), un sunt pentru a oscilografia forma de und’ @ eurontului j,, un eseiloseop ou dou spoturi (Ose.A,B) gi un voltmetr Montajul de laborator pentru structura de tip buck cu schema din Fig.22.1 utilizeaza elementele mentionate mai sus esa cum se prezinta in Fig.22.12. Dupa cum se observa, din structura brat de punt: a modulului IGBT sunt folosite doar tranzistonul de putere 7; i dioda D,, iar curentii vor circula prin brat numai pe traseele Ingrosate. 15, LQ a Sv. 3 E ig ez * ea P 3 $5 3 3a z ge 7 6 Pw, I GND Logie Modul IGT IND Power (brat de punte) Fig, 22.13 Montajul de laborator al structuriridicatoare de tip boost. Pentru a realiza structura de tip boost cu schema din Fig.22.7 elermentele de circuit sunt conectate intre ele asa cum se prezint& in Fig.22.13. Din structura brat de punte a modulului GBT sunt folosite in acest caz tranzistorul de putere 7: si dioda D).. ‘Asa cum reiese din cele dou’ figuri 22.12 si 22.13, circuitul de comanda are bome dedicate pentru fiecare tranzistor al modulului IGBT. in consecintd, pentru a evita ‘Autor: dr.ing. Mihai Albu24 __U.T. .Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea IEEI, Laborator Electronic de Putere deschiderea tranzistorului neutilizat din structura brat de punte acesta se deconecteaza de la modulul de comands si i se scurteircuiteaza grila cu emitorul. Deoarece modulul SKHI nu ,.stie” cd va comanda un singur tranzistor trebuie ,.pacalit” prin conectarea reactiei de la colector (cu ajutorul careia este implementati protectia DESAT) la masa local (Fy sau F;). in ca contrar, In fiecare perionda de comutatie modulul de comand va ,sesiza” un supracurent fals si va intra in regim de ,avarie” Imaginea montajului de laborator este prezentata in Fig. 22.14. Oseiloscopul afigeaz’ formele de und’ ale tensiunii w, si curentulu i, — Modulator PWM Cireulte-li- Modul GBT Sunt Fig. 22.14 Imaginea montajului de laborator. 4. Modul de lueru 1. Se vor studia aspectele teoretice de functionare ale structurilor buck si boost, atait in regim de curent neintrerupt (conductie continu sau permanenta prin L), cat gi ‘n regim de curent intrerupt (condvctie discontinua sau intermitenta prin L) din prima parte a acestui referat; 2. Se va realiza montajul experimental corespunzitor structurit Guck aya cur se prezinta in Fig.22.12; 3. Se vor vimaliza cu. ajutorul oscilcscopului formele de unda 1 si i, care vor ‘trebui si rezulte identice cu undele -eprezentate in Fig.22.2 daca avem conductie continua prin inductanta L ; 4, Se vor executa variatii ale duratei relative de conduetie a tranzistorului Ty (a factorului de umplere corespunzitor semnalului PWM) gi se va observa:Lucrarea 22: Convertoare ¢.¢. -¢.c. cu filtre de tensiune ~ structurile buck si hoost 25 ~ variata tensiunii filtrate U, misurati cu ajutorul voltmetrului (se vor lua date cazul conducfiei continue si se va confirma valabilitatearelatiei 2.8); — modificarile parametrilor undelor 1; si i; (latime pulsuri, amplitudini); 5. La 0 anumité comanda (factor de umplere PWM,) se va creste rezistenta reostatului de sarcina pana la limita conduct formei de und a curentului i, din Fig. 12.3 6. Crescand si mai mult rezistenta de sarcina se va induce regimul de curent Introrupt gi se_vor observa farmele de und’ carespunzitoare aga cum sunt prezentate in Fig.12.5, respectiv cresterea tensiunii de iesire odati cu azcentuarea acestui regim (dependenta U, de valoarea Iuyis)s 7. La limita atunei cand rezistenta de sarcit ‘observa ca tensiunea de iesire U.= Us este deconectatl (Iuyeno = 0) se va 8. {1 cazul conductiei continue se va observa cf riplul cel mai mare al curentului i, apare pentru 0 comands a tranzistorului de putere cu Dee = 0.5 : 9, Pastrind factorul de umplere al semnalului PWM constant si cresednd Feevenla de comulatie a convertorului din modulatorul PWM se observa. 0 reducerea corespunzatoare a riplului curentului i; 10.Se va oscilogratia riplul tensiunii U, in cazul conductiei continue gi se observa i acesta mi depinde de sarcini ei de factorul de umplere al semnaluli de ‘comanda PWM. De asemenea, ca si in cazul curentului i; se va observa cd acest plu sacade odata cu cresterea frecventei de comutatie (de lucru) a convertorului; 11 Se va realiza montajul experimental corespunzator structurii boost aga cum se prezint& in Fig.22.13; 12.Vor fi vizualizate cu ajutorul osciloscopului undele 1, gi i, care vor trebui si rezulte asemanatoare cu ecle prozentate in Fig22.8 daca avem conduetic ‘continu prin inductanta L ; 13.Se vor executa variatii ale duratei relative de conductie a tranzistorului T; (a factorului de umplere corespunzator semnalului PWMb) si se va observa: = variatia tensiunii U, mai mare decéit tensiunea de intrare Uy (se va confirma valabilitatex relafiei 22.43), ~ modificarile parametrilor undelor 1 sii; (latime pulsuri, amplitudini); ~ se va observa cd tensiunea de iesire nu poate fi ctescuta oricét de mult deoarece odata cu depasirea un.i prag de cdtre factorul de umplere a PWM; cerese foarte mult pierderile in convertor, inductanta are tendinte de a intra in saturafie (apar zgomote) ete. 14.Mai departe experimentele dedicate regimului de curent intrerupt si riplului ‘curentului i, respectiv tensiunii U,, se vor desfisura ca in eazul structurii buck; ‘Autor: dr.ing. Mihai Albu