Definirea persoanelor varstnice

Sunt considerate a fi persoane vrstnice, cele care se afl n perioada n care se

manifesta un declin pe plan fiziologic, psihologic i social, ca urmare a evoluiei fireti
din punct de vedere biologic. mbtrnirea este ansamblul proceselor pe care le sufer un
organism, dup faza sa de dezvoltare.
Persoana vrstnic - n conformitate cu art. 1 din Legea nr.17/2000, este persoana
care a mplinit vrsta legal de pensionare.
Organizaia Mondial a Sntii consider vrsta mijlocie, medie sau de tranziie,
ca fiind vrsta pn la 59 de ani, iar perioada vrstnic fiind ntre 60 i 74 de ani.
Evaluarea persoanelor varstnice pentru acordarea dreptului de protectie
sociala
Conform grilei nationale pentru evaluarea nevoilor persoanelor varstnice, acestea
sunt clasificate in trei categorii. Pentru fiecare activitate evaluata se identifica trei
posibilitati notate astfel:
0 - activitate facuta fara ajutor, n mod obisnuit si corect;
- nu necesita supraveghere si ajutor.
1 - activitate facuta cu ajutor partial si/sau mai putin corect;
- necesita supraveghere temporara si/sau ajutor partial.
2 - activitate facuta numai cu ajutor;
- necesita supraveghere permanenta si/sau ajutor integral
Pe baza acestor criterii urmeaza a se stabili gradele de dependenta prin evaluarea
statusului functional, senzorial si psihoafectiv al persoanei vrstnice.
1. Evaluarea statusului functional cu privire la activitatile de baza si instrumentale ale
vietii de zi cu zi se realizeaza prin observatia asupra activitatilor efectuate de persoana
vrstnica, fara ajutorul altei persoane. Ajutoarele materiale si tehnice, respectiv ochelari,
proteze auditive, baston, cadru etc. sunt considerate ca fiind utilizate de persoana
evaluata.
2. Evaluarea statusului senzorial si psihoafectiv este necesara avndu-se n vedere
conditia obligatorie de integritate psihica si mentala a persoanei vrstnice pentru a fi apta
sa efectueze activitatile de baza si instrumentale ale vietii de zi cu zi.
3. Fiecare activitate evaluata n Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor
vrstnice se cuantifica cu cifrele 0, 1, 2.
4. Se recomanda ncadrarea persoanelor vrstnice evaluate n urmatoarele grade de
dependenta:
a) gradul IA - persoanele care si-au pierdut autonomia mentala, corporala, locomotorie,
sociala si pentru care este necesara prezenta continua a personalului de ngrijire;
b) gradul IB - persoanele grabatare, lucide sau ale caror functii mentale nu sunt n
totalitate alterate si care necesita supraveghere si ngrijire medicala pentru marea
majoritate a activitatilor vietii curente, noapte si zi. Aceste persoane nu si pot efectua
singure activitatile de baza de zi cu zi;
c) gradul IC - persoanele cu tulburari mentale grave (demente), care si-au conservat n
totalitate sau n mod semnificativ facultatile locomotorii, precum si unele gesturi
cotidiene pe care le efectueaza numai stimulate.Necesita o supraveghere permanenta,
1

ngrijiri destinate tulburarilor de comportament, precum si ngrijiri regulate pentru unele

dintre activitatile de igiena corporala;
d) gradul IIA - persoanele care si-au conservat autonomia mentala si partial autonomia
locomotorie, dar care necesita ajutor zilnic pentru unele dintre activitatile de baza ale
vietii de zi cu zi;
e) gradul IIB - persoanele care nu se pot mobiliza singure din pozitia culcat n picioare,
dar care, o data ridicate, se pot deplasa n interiorul camerei de locuit si necesita ajutor
partial pentru unele dintre activitatile de baza ale vietii de zi cu zi;
f) gradul IIC - persoanele care nu au probleme locomotorii, dar care trebuie sa fie ajutate
pentru activitatile de igiena corporala si pentru activitatile instrumentale;
g) gradul IIIA - persoanele care se deplaseaza singure n interiorul locuintei, se
alimenteaza si se mbraca singure, dar care necesita un ajutor regulat pentru activitatile
instrumentale ale vietii de zi cu zi; n situatia n care aceste persoane sunt gazduite ntr-un
camin pentru persoane vrstnice ele sunt considerate independente;
h) gradul IIIB - persoanele care nu si-au pierdut autonomia si pot efectua singure
activitatile vietii cotidiene.
ngrijirea persoanelor vrstnice n camin se poate realiza dupa cum urmeaza:
- persoanele ncadrate n gradele de dependenta IA, IB si IC sunt ngrijite n sectii pentru
persoane dependente;
- persoanele ncadrate n gradele de dependenta IIA, IIB si IIC sunt ngrijite n sectii
pentru persoane semidependente;
- persoanele ncadrate n gradele de dependenta IIIA si IIIB sunt ngrijite n sectii pentru
persoane independente.
Asistenta sociala a persoanelor varstnice este reglementata de Legea nr 17/2000
modificata si republicata, in baza dispozitiilor Legii nr. 281/2006. prin care se stabilesc
serviciile sociale asigurate persoanelor varstnice la domiciliu, in institutii rezidentiale,
centre de zi, cluburi pentru varstnici, apartamente si locuinte sociale.
La nivel local mecanismele legislative care permit autoritatilor sa aloce fonduri
organizatiilor neguvernamentale pentru serviciile sociale pe care le acestea le furnizeaza
comunitatii sunt: legea 34/1998, legea 350/2005, legea 17/2000, legea 215/2001, OG
68/2003, Legea 272/2004.
Din cercetarea cantitativa a reiesit ca un numar de 24 de respondenti considera ca
administratia publica locala nu are instrumente/mecanisme de externalizare a serviciilor
sociale si numai 9 au apreciat ca acestea exista. In opinia respondentilor aceste
mecanisme sunt: achizitie publica pentru asigurarea serviciilor sociale, intalniri lunare si
semestriale cu reprezentantii ONG-urilor, concurs de proiecte organizat de primarie,
contracte de servicii.
In Hotararea de Guvern nr.1826 din 22 dec.2005, pentru aprobarea Strategiei
nationale de dezvoltare a serviciilor sociale, se precizeaza sustinerea conlucrarii cu
2

furnizorii de servicii sociale din sectorul nonprofit, precum si cu miscarea asociativa din
randul beneficiarilor de servicii etc.
Pe langa aceasta legislatie exista o serie de Hotarari ale Consiliilor Locale prin care
se acorda finantare directa sau indirecta (plata utilitatilor, oferirea de spatii etc.)
organizatiilor neguvernamentale care furnizeaza servicii sociale. De asemenea sunt
Hotarari ale Consiliilor Locale care reglementeaza activitatea Directiilor Generale de
Asistenta Sociala sau Serviciilor Publice de Asistenta Sociala in care se prevede ca se pot
realiza parteneriate cu reprezentantii societatii civile pentru derularea programelor de
asistenta sociala.
Conditii de acordare de asistenta sociala persoanelor varstnice
Se acorda in baza anchetei sociale realizate de catre un colectiv format din 2
asistenti sociali din cadrul consiliului local sau de la directia generala judeteana sau a
municipiului Bucuresti.
In situatia persoanelor varstnice dependente colectivul se va completa in mod
obligatoriu
cu
medicul
specialist
al
persoanei
respective.
Dreptul de asistenta sociala pentru persoanele varstnice se stabileste si cu respectarea
criteriilor prevazute in grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice
reglementata de HG nr. 886/2000.

Serviciile sociale pot fi:

servicii privind, in principal, ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale

si sprijinire pentru reintegrare sociala, consiliere juridica si administrativa, sprijin
pentru plata unor servicii si obligatii curente, ingrijirea locuintei si gospodariei,
ajutor pentru menaj, prepararea hranei;
servicii socio-medicale privind, in principal, ajutorul pentru realizarea igienei
personale, readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarea locuintei la nevoile
persoanei varstnice si antrenarea la activitati economice, sociale si culturale,
precum si ingrijirea temporara in centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre
specializate;
servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale, sunt acordate in
baza reglementarilor legale privind asigurarile sociale de sanatate.
Serviciile sociale de consiliere, in vederea prevenirii marginalizarii sociale si pentru
reintegrare sociala, se asigura fara plata unei contributii, ca un drept fundamental al
persoanelor varstnice, de catre asistenti sociali.
3

Tipurile de servicii si costul acestora se stabilesc de consiliile locale.

Modalitati de obtinere
Dreptul la asistenta sociala in caminele pentru persoane varstnice se stabileste pe baza
anchetei sociale cu respectarea criteriilor stabilite in grila nationala de evaluare a nevoilor
persoanelor varstnice (H.G nr.886/2000) si se aproba de catre :
a. primar - pentru institutiile de asistenta sociala aflate in administrare
b. directorul general al directiei generale de munca solidaritate sociala si a familiei pentru asistenta sociala acordata de asociatiile si fundatiile romane care au primit
transferuri din fonduri gestionate de Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si
Familiei;
Persoanele varstnice care beneficiaza de serviiciile oferite de caminele pentru
persoane varstnice si care dispun de venituri proprii au obligatia sa plateasca lunar o
contributie de intretinere, stabilita pe baza costului mediu lunar de intretinere.
Conform art. 3.din Legea nr. 17/2000, privind asistenta sociala a persoanelor varstnice
- Beneficiaza de prevederile prezentei legi persoana varstnica, definita la art. 1 alin. (4),
care se gaseste in una dintre urmatoarele situatii:
a) nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta,
potrivit dispozitiilor legale in vigoare;
b) nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza
resurselor proprii;
c) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii
necesare;
d) nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specializata;
e) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociomedicale, datorita bolii ori starii
fizice sau psihice.
Nevoile persoanelor varstnice se evalueaza prin ancheta sociala care se
elaboreaza pe baza datelor cu privire la afectiunile ce necesita ingrijire speciala,
capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene,
conditiile de locuit, precum si veniturile efective sau potentiale considerate minime
pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vietii.
Nevoile persoanelor varstnice aflate in situatia de pierdere totala sau partiala a
autonomiei, care pot fi de natura medicala, sociomedicala, psihoafectiva, se stabilesc pe
baza grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, care prevede criteriile
de incadrare in grade de dependenta.
Documente necesare
Asistenta sociala pentru persoana varstnica se acorda la cererea persoanei varstnice
interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instantei judecatoresti, a personalului de
specialitate din cadrul consiliului local, a politiei, a organizatiei pensionarilor, a unitatilor
4

de cult recunoscute in Romania sau a organizatiilor neguvernamentale care au obiect de

activitate asistenta sociala a persoanelor varstnice.
Caminele pentru persoane varstnice sunt organizate in baza Legii nr.17/2000 pe sectii
pentru:
o
o
o

persoane dependente;
persoane semidependente;
persoane care nu sunt dependente;

Acte necesare pentru obinerea serviciilor pentru persoanele vrstnice defavorizate (actele
menionate mai jos fac parte dintr-o list general care poate varia n funcie de serviciul
solicitat):

B.I./ C.I./ C.N. al beneficiarului i pentru membrii familie (ale persoanelor

mpreun cu care locuiete) n copie ;
recomandarea medicului de familie / medicului specialist / serviciilor de urgen
pentru ngrijiri medicale la domiciliu n original;
certificat de cstorie al beneficiarului n copie ;
certificat de deces al soiei/ soului beneficiarului n copie, daca este cazul ;
hotrre de divor, n copie, daca este cazul;
cuponul de pensie i decizia de pensionare/ decizia asupra capacitii de munc ale
beneficiarului n copie ;
acte doveditoare pentru veniturile realizate de membrii familiei beneficiarului (ale
persoanelor mpreun cu care locuiete) n copie ;
daca este cazul, cetificatul de ncadrare ntr-o categorie de persoane cu handicap/
invaliditate n copie ;
dupa caz, decizia de instituire a tutelei / curatelei n copie;
actul de identitate al tutorelui/ curatorului, n copie;
acte relevante pentru situaia socio medical a beneficiarului / familiei sale;
actul de proprietate a locuinei sau actul n baza cruia persoana vrstnic locuiete
la adresa, n copie, pentru a dovedi c persoana vrstnica nu are ntreintor legal
ca urmare a incheierii unui contract de ntreinere

Cuantum
Costul mediu lunar de intretinere se stabileste anual de catre consiliile locale si/sau
judetene, dupa caz, inainte de adoptarea bugetelor proprii. (Legea 17/2000 - Republicata).
Costul mediu lunar de intretinere se stabileste in functie de gradul de dependenta al
persoanei varstnice ingrijite si are in vedere cheltuielile de intretinere, pentru hrana si
gospodarie, obiecte de inventar, echipament si cazarmament, materiale sanitare si altele
asemenea, in conformitate cu clasificatia bugetara specifica bugetelor autoritatilor
administratiei publice locale.
Persoanele varstnice care au venituri si sunt ingrijite in camin datoreaza contributia
lunara de intretinere in cuantum de pana la 60% din valoarea veniturilor personale lunare,
fara a se depasi costul mediu lunar de intretinere aprobat pentru fiecare camin.
5

Dreptul la asistenta sociala in institutiile de asistenta sociala pentru persoane

vartnice se stabileste pe baza anchetei sociale si a certificatului de incadrare intr-o
categorie de handicap.
Costul mediu lunar de intretinere in centrele rezidentiale pentru persoanele cu
handicap este de 1.724 lei (Ordin 619/2008).

Servicii integrate pentru varstnici

Conform Cartei Sociale Europene, protecia social pentru ansamblul populaiei,

care privete, implicit, i persoanele vrstnice, vizeaz dreptul la protecia sntii, la
securitatea social i medical, dreptul de a beneficia de servicii sociale. Protecia
special a unor categorii de persoane se refer, pe lng copii, adolesceni, mame,
familii, persoane handicapate, imigrani, i la persoanele vrstnice.
Articolul 23 al Cartei, privitor la Dreptul persoanelor vrstnice la protecie
social vizeaz msuri care s permit persoanelor vrstnice s rmn membri deplini
ai societii ct mai mult timp posibil, prin intermediul: a) unor resurse financiare
suficiente care s le permit s duc o existen decent i s participe activ la viaa
public, social i cultural: b) difuzrii informaiilor privind serviciile i facilitile
disponibile pentru persoanele vrstnice i posibilitilor de a recurge la acestea.
Msurile trebuie, de asemenea, s permit persoanelor vrstnice s aleag liber
propriul stil de via i s duc o existen independent n mediul lor obinuit, atta timp
ct doresc i ct acest lucru este posibil, prin:
a) punerea la dispoziie a unor locuine corespunztoare nevoilor acestora i a strii lor de
sntate sau sprijin adecvat n vederea amenajrii locuinei;
b) ngrijirea sntii i servicii pe care starea acestora le impune. n fine, msurile
trebuie s garanteze persoanelor vrstnice care triesc n instituii o asisten
corespunztoare n privina vieii private i participarea la determinarea condiiilor de
via n instituie.
Fr ndoial, aceste cerine contureaz un standard maxim, care nu este atins ns
nici de rile cele mai dezvoltate.
La dificultile aprute pe plan european i mondial legate de protecia social, n
general, i a persoanelor vrstnice, n particular, n cazul Romniei s-au adugat
probleme suplimentare legate de perioada de tranziie economic, de
insuficienele cadrului legislativ i ale celui instituional. n privina Legislaiei n
domeniu s-au fcut progrese i a fost, n linii generale, elaborat cadrul juridic necesar,
care a inut seama de normele europene.
Menionm n context:
Legea nr. 17/2000 privind asistena social a persoanelor vrstnice (conform acestei
legislaii, persoanele vrstnice care se afl n imposibilitatea de a-i asigura nevoile
sociale i sociomedicale, datorit strii fizice sau psihice, ori datorit veniturilor reduse,
6

sau care nu se pot gospodri, ori necesit ngrijire specializat, beneficiaz de servicii de
asisten social i ngrijire social medical asigurat, instituii speciale, ori dup caz, la
domiciliu); Legea nr. 16/2000 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea Consiliului
Naional al Persoanelor Vrstnice; Legea nr. 34/1998 privind acordarea de subvenii
asociaiilor i fundaiilor cu personalitate juridic care nfiineaz i administreaz uniti
de asisten social(MMSS a alocat, n anul 2009, suma de 19 645 243 mii lei pentru un
numr de 71fundaii i 5 553 beneficiari, n scopul stimulrii i susinerii acelor proiecte
care se adreseaz categoriilor defavorizate, n special persoanelor vrstnice aflate n
situaie de dependen i care necesit ngrijiri la domiciliu); Legea nr. 705/2001 privind
sistemul naional de asisten social (care are o seciune ce se refer la serviciile
sociale); H.G. i ordine ale ministrului (MMSS) privind acreditarea persoanelor care
acord ngrijire persoanelor vrstnice, stabilirea costului mediu lunar de ntreinere n
cminele pentru persoanele vrstnice, evaluarea gradului de dependen. n ceea ce
privete cadrul instituional i punerea n aplicare a legilor, se constat disfuncionaliti,
dintre care unele au ca origine abordri de principiu defectuoase. Menionm n acest
sens c, n recentul Plan Naional Anti-Srcie i Promovare a Incluziunii Sociale,
printre principiile sau opiunile strategiei, unul se refer la necesitatea abordrii
integrate a sistemului de protecie social, care s se centreze pe problem, cu
posibiliti de planificare flexibil a suportului, prin prioriti contextuale. Se apreciaz
c sistemul nostru de protecie social este excesiv de fragmentat instituional. Creterea
eficienei sale este condiionat de identificarea cilor de reintegrare instituional.
Caracterizrile generale ale sistemului de protecie social din Romnia au
relevan direct i pentru protecia social a vrstnicilor: nivelul proteciei sociale n
Romnia se afl sub nivelul european; starea material critic a unei nsemnate pri a
populaiei impune, n continuare, o intervenie masiv din partea statului, ndeosebi n
ceea ce privete mbuntirea condiiilor de via din instituiile de asisten social.
Serviciile comunitare, structurile comunitare i nonguvernamentale de intervenie pentru
ajutorul celor n nevoie sunt ntr-un stadiu incipient i se manifest timid fa de nevoile
existente; exist nc un nalt nivel al solidaritii intrafamiliale specific modelului
tradiional al familiei romneti, model susinut de legislaia n domeniu.
Una dintre direciile cele mai importante de cercetare, dar i de aciune n
ceea ce privete protecia social a persoanelor vrstnice vizeaz combaterea srciei i
promovarea incluziunii sociale. Totui, protecia social a persoanelor vrstnice nu a
captat n mod deosebit atenia, aa cum este cazul copiilor, tinerilor, grupurilor etnice.
Problematica lor apare cel mai adesea implicit, cu excepia celei legate de sistemul de
pensii.
Finanarea asistenei sociale pentru persoanele vrstnice se face din urmtoarele
fonduri:
bugetare, pe principiul mpririi responsabilitii ntre administraia public
central i cea local;
tot de la bugetul de stat, pentru finanarea activitilor de asisten social
desfurate de asociaii i fundaii romne cu personalitate juridic, precum i de unitile
de cult recunoscute n Romnia i alte cheltuieli prevzute prin lege (legea privind
asistena social a persoanelor vrstnice);
de la bugetul local pentru situaii prevzute de lege;
din asigurrile sociale de sntate, n condiii prevzute de lege;
7

 ale cminelor pentru persoane vrstnice;

din contribuia lunar a persoanelor vrstnice, stabilit pe baza costului mediu
lunar de ntreinere (60% din veniturile personale lunare).
Instrumente standard de evaluare a nevoilor medico sociale
1. Hotararea de Guvern nr. 886 din 05.octombrie.2000 pentru aprobarea Grilei nationale
de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice
2. Ordinul nr. 491 din 23.mai.2003 pentru aprobarea Grilei de evaluare medico-sociala a
persoanelor care se interneaza in unitati de asistenta medico-sociale