Sunteți pe pagina 1din 15

STUDIU DE CAZ ASUPRA IMPLEMENTARII UNUI SISTEM INFORMATIC PENTRU

MANAGEMENT IN CADRUL UNEI UNITATI SERVICE PENTRU APARATURA


ELECTRONICA SI ELECTROCASNICA

PREZENTAREA PROBLEMEI

Sistemul informatic are ca obiectiv gestionarea activitatii unei unitati service (reparartii produse
electronice si electrocasnice) prin evidenta clientilor, a produselor reparate, a reparatiilor efectuate si a
sumelor incasate.
Procesul de desfasurare a activitatii poate fi descris astfel: clientii se prezinta la sediul unitatii
service cu produsul si solicita repararea acestuia.
Produsul este preluat de angajat, care completeaza o nota de receptie cu toate datele despre
client, precum si despre produs.
Produsul este evaluat si se intocmeste un deviz estimativ de reparatie ce va fi inmanat clientului.
Acesta consulta devizul, il poate accepta, modifica sau il poate refuza.
Dupa evaluarea produsului, in momentul intocmirii devizului se va verifica si existenta in stoc a
pieselor necesare reparatiei. In cazul in care acestea nu sunt disponibile se vor comanda la un furnizor
agreat, care poate influenta momentul livrarii produsului reparat catre client.
Pentru produsele asupra carora se efectueaza reparatiile sau reviziile, se solicita contractul de
vanzare cumparare si garantie, marca si modelul.
Unitatea service dispune de un nomenclator de operatii in care sunt consemnate denumirile
reparatiilor ce se pot efectua si tarifele pentru fiecare in parte, cat si de un nomenclator de piese de
schimb ce contine denumirile pieselor disponibile, stocurile in care acestea sunt disponibile si preturile
actualizate pentru fiecare.
In momentul realizarii unei reparartii (revizii) se intocmeste o fisa de reparatii, pe care sunt
consemnate numarul si data reparatiei, operatiile ce au fost efectuate, piesele de schimb folosite, cat si
eventualele observatii. O reparatie (revizie) poate necesita mai multe operatii cuprinse in nomenclator
si inlocuirea mai multor piese se schimb, cat si interventia unuia sau mai multor angajati.
MODELUL FUNCTIONAL AL SISTEMULUI

Diagrama principala a cazurilor de utilizare ale afacerii este descrisa mai jos in figura 1:

Fig.1

Dupa identificarea cazurilor de utilizare ale afacerii din unitatea service, urmeaza identificarea
actorilor implicati in procesul de organizare a activitatii, fiecare dintre acestia indeplinind un anumit rol
pentru realizarea activitatilor ce compun cazurile de utilizare. Pentru scenariul considerat, rolurile ar fi
urmatoarele:

1.clientul - persoana fizica sau juridica – care solicita reparatii sau revizii ale aparaturii electronice sau
electrocasnice pe care o are in proprietate (si produse in garantie). In momentul prezentarii clientului
acestuia i se retin datele personale (nume, adresa, telefon, cont bancar, seria si nr. Bi, cod fiscal, etc.);
2.angajat 1 (receptioner) – preia produsul de la client si emite o nota de receptie a produsului – se
deschide o comanda; prezinta devizul estimativ clientului si in final emite factura, facturarea serviciilor
catre client constituie inchiderea comenzii;
3.angajatul 2 (operator) – evalueaza operatiile si materialele necesare pentru repararea produsului si
intocmeste devizul estimativ (creat pornind de la nota de receptie); in cazul acceptarii devizului de
catre client, intocmeste devizul definitiv; in cazul in care in stoc nu sunt piese de schimb si
subansamble necesare reparatiei trimite o comanda furnizorilor cu care colaboreaza;
4.angajatul 3 (magazioner) – gestioneaza stocurile existente in magazie, cat si informatiile asupra
acestora;
5.angajul 4 (electronist/electromecanic) – preia produsul de la receptie si efectueaza reparatia (revizia)
propriu-zisa; preda produsul insotit de nota de receptie pentru facturare;
6.angajatul 5 (casier) – factureaza si incaseaza c/valoarea devizului final executat;
7.furnizorul – livreaza si factureaza comanda solicitata.
Diagrama urmatoare constituie modelul obiectelor domeniului, unde pot fi observati atat
actorii interni cat si cei externi, diagrama evidentiind entitatile manipulate de acestia.

Nota receptie

preluare produs
Deschide comanda

emitere factura

Factura
Clienti

Acceptare deviz Receptioner


preluare deviz

Deviz reparatie
Informatii programari
emitere deviz

Actualizare

Operator

Informatii stoc
Consultare

Fig.2
Procesul modelat de un caz de utilizare poate fi foarte bine specificat cu ajutorul diagramei de
activitati. Considerand cazul afacerii managementul comenzilor, unde pentru fiecare rol ce participa
la scenariu, se va utiliza un culoar separat, care va include activitatile asociate rolului respectiv.

Fig.3
Pentru fiecare dintre cazurile de utilizare cuprinse in diagrama, trebuie sa existe si o descriere
textuala:
¾ deschidere comanda reparatie - permite receptionerului sa completeze si sa tipareasca nota de
receptie cuprinzand informatii despre produsul ce trebuie reparat, in momentul in care a fost
creata nota de receptie se considera comanda deschisa.
actori: angajatul 1(receptioner) - include cazul de utilizare autentificare utilizator; introduce
informatiile pentru deschiderea notei de receptie; tipareste nota de receptie creata.;
¾ creare deviz de reparatii – se creeaza un deviz estimativ.
actori: angajatul 1 (operatorul) – include cazul de utilizare autentificare utilizator; creeaza
devizul estimativ pornind de la nota de receptie; sunt introduse informatii referitoare la reparatie; se
planifica reparatia; se marcheaza devizul ca fiind estimativ; este semnalata la receptie crearea
devizului.
¾ modificare deviz de reparatii – se modifica devizul la cererea clientului.
actori: angajatul 1 (operatorul) – se cauta devizul in lista; se modifica informatiile referitoare la
reparatie sau revizie; se planifica reparatia sau revizia; se marcheaza devizul ca fiind estimativ; se
semnaleaza modificarea devizului la receptie.
¾ lansarea in executie – presupune marcarea devizului ca fiind final.
actori: angajatul 1(receptioner) – se selecteaza devizul in lista; se marcheaza devizul ca fiind
final – refuzat sau acceptat ; se semnaleaza starea devizului.
¾ inchiderea comenzii de reparatie/revizie si facturarea -
actori: angajatul 5 (casierul) – selecteaza devizul din lista si include cazul de utilizare facturare;
se emite factura si se marcheaza comanda ca fiind inchisa; inregistreaza factura in gestiunea firmei;
tipareste factura.

Pentru fiecare din cazurile utilizate se vor descrie scenarii cu ajutorul diagramelor de secventa si
se va prezenta fluxul de activitati si obiectele implicate cu ajutorul diagramelor de activitati.
Pornind de la cazul afacerii control stocuri s-a realizat urmatoarea diagrama a cazurilor de
utilizare.

Fig.4
Descrierea cazurilor de utilizare ce alcatuiesc modelul cerintelor pentru controlul stocurilor:
¾ vizualizare situatie stocuri. angajatul 2 (operator) va verifica nivelul stocurilor, iar pentru
produsele lipsa stoc se va initia procesul de alcatuire a unei comenzi de aprovizionare, deci
activitatile sunt: vizualizarea stocului pentru toate componentele utilizate in activitatea de
service; verificarea nivelului acestora - include cazul de utilizare politica operare; daca este
necesara reaprovizionarea, atunci se trece la pregatirea unei comenzi – cazul gestiune comenzi
aprovizionare.
¾ creare comanda aprovizionare. angajatul 2 (operatorul) alcatuieste comanda in functie de
cantitatea de reaprovizionare (conform cu politica de control al stocului adoptata in
intreprindere, de se presupune parcurgerea urmatoarelor activitati: selectarea componentelor
dorite si stabilirea cantitatilor - include cazul de utilizare politica operare; completarea
informatiilor privind comanda; trimiterea catre furnizor; asteptarea confirmarii din partea
furnizorului; marcarea comenzii ca fiind deschisa;
¾ politica operare - are rolul stabilirii punctului de reordonare (nivelul stocului la care acesta
trebuie reaprovizionat) si cantitatii optime de reaprovizionare. Operartorul executa urmatoarele
activitati: estimarea cererii; calculul costurilor relevante (cost articole, cost comanda, cost
transport, cost de epuizare a stocului); calculul cantitatii optime de reaprovizionare si a
punctului de reordonare.
CONSTRUIREA MODELULUI DE ANALIZA IN CAZUL APLICATIEI PENTRU
MANAGEMENTUL ACTIVITATII

Pornind de la modelul cerintelor si de la obiectele implicate in diagramele de activitati se


construieste un model al datelor (clasele fiind reprezentate cu ajutorul stereotipului clasa entitate) .
Diagrama de clase ce modeleaza datele pentru exemplul studiat este prezentata in figura 5.

Fig.5

In continuare, diagrama de clase este rafinata prin adaugarea celorlalte tipuri de clase: clasele de
tip interfata si clasele de tip control. Pornind de la cazul afacerii anagementul comenzilor si cazurile de
utilizare determinate pe baza acestuia s-au construit diagramele de clase si de interactiune ce vor fi
prezentate in continuare.
Clasele ce realizeaza cazul de utilizare deschidere comanda

Fig.6
Diagrama de secventa pentru un scenariu ce descrie deschiderea unei comenzi.

Fig.7
O data comanda deschisa, produsul este preluat de unitatea de service si este evaluata
defectiunea urmand sa fie evaluata si sa se alcatuiasca un deviz de reparatie.
Acesta constituie practic o detaliere a comenzii.
Clasele ce realizeaza cazul de utilizare creare deviz si modificare deviz.

Fig.8

Intreprinderea trebuie sa aiba o evidenta a partenerilor de afaceri, atat a furnizorilor de piese de


schimb cat si a clientilor. Diagramele de mai jos prezinta modelul obiectelor pentru cazul de utilizare
gestiune informatii parteneri si scenariul pentru adagarea informatiilor referitoare la un client al
intreprinderii.
Clasele ce realizeaza cazul de utilizare gestiune informatii parteneri.

Fig.9
Scenariu pentru adaugarea informatiilor despre un client.

Fig.10

Diagrama de clase prezentata in figura de mai jos modeleaza activitatile legate de cazul afacerii
control stocuri (contine clasele ce colaboreaza pentru realizarea cazurilor de utilizare: politica operare,
vizualizare comenzi aprovizionare, creare comanda aprovizionare etc.).
Diagrama claselor de analiza pentru activitatea de management al stocurilor

Fig.11

Diagrama de secventa din figura 12 descrie scenariul pentru stabilirea strategiei de operare a
stocurilor pentru exemplul dat.
Scenariu pentru stabilirea politicii de operare a stocurilor.
Diagrama de pachete obtinuta in urma aplicarii algoritmului de grupare.

Este prezentata corespondenta intre cazurile de utilizare (stabilite in etapa de modelare a


cerintelor) si pachetele de analiza: astfel este pusa in evidenta trasabilitatea dintre elementele modelelor
dezvoltate in cele doua faze ale ciclului de viata al proiectului. Chiar daca modularizarea obtinuta in
urma aplicarii algoritmului de grupare nu este intr-o forma finala, de la care sa porneasca construirea
modelului de proiectare si mai necesita sa fie rafinata, ea permite o viziune asupra arhitecturii
aplicatiei.
Pentru implementarea sistemului informatic se va folosi Microsoft Access.